24 septembrie 2013

La o lună de la tragica moarte a lui Ionuţ Anghel, autorităţile centrale şi locale se învârt în jurul cozii. De maidanez.

A trecut o lună de când un copil de patru ani, Ionuţ Anghel, a fost sfâşiat, se pare, de nişte câini comunitari, în Bucureşti, iar noua legea care reglementează situaţia câinilor fără stăpân rămâne tot în fază de proiect. Abia mâine, pe 25 septembrie, Curtea Constituţională va soluţiona sesizarea de neconstituţionalitate a legii formulată de un grup de parlamentari. Tot într-o soluţie a CCR s-a împotmolit şi precedenta lege privind câinii comunitari, adoptată în noiembrie 2011, care permitea eutanasierea câinilor comunitari din adăposturi după un termen de 30 de zile, dacă în acest răstimp nimeni nu-i revendica sau adopta. Oare câţi Ionuţi mai trebuie să moară ca autoritaţile centrale să fie responsabile şi să înceapă odată rezolvarea acestei probleme spinoase? S-o înceapă, dar să o şi ducă la bun sfârşit. Chestiunea câinilor vagabonzi apasă societatea românească poate chiar mai puternic decât criza economică şi şomajul. Fiindcă problema lipsei locurilor de muncă (reală şi plină de tragism şi ea), nu a reuşit să divizeze societatea civilă din România aşa cum au reuşit variantele pro şi contra eutanasierii câinilor vagabonzi capturaţi de pe străzi şi care nu îşi găsesc stăpâni. Se aude că, mai nou, în Capitală, sunt oameni care vânează câinii vagabonzi pe la periferii şi îi ard de vii. Cădem dintr-o extremă în alta. Lumea civilizată o să ne arate iar cu degetul, întocmai cum făcea la începutul anilor 90, la aflarea situaţiei miilor de copii bolnavi de SIDA instituţionalizaţi în condiţii mizere. La porţile azilelor chinologice se formează cozi immense de iubitori de animale care vor să adopte câini pentru ca aceştia să nu fie omorâţi în mod legal. De ce nu li s-a trezit mai devreme dragostea necondiţionată pentru animalele fără stăpân, nu ştim. Legea privind eutanasierea câinilor comunitari din noiembrie 2011 a fost declarată neconstituţionala de către Curtea Constituţională a României (CCR), deoarece soluţiile prevăzute în acea lege, considerau judecătorii constituţionalişti, nu erau clare şi previzibile, iar autorităţile locale ar fi trebuit să apeleze la eutanasiere doar în ultimă instanţă, după epuizarea celorlalte măsuri. Această tăcere a legii din 2011 a fost acoperită de prevederile mult mai riguroase ale recentului proiect de lege privind câinii fără stăpân, votat recent de Camera Deputaţilor (forul decizional), cu 266 de voturi pentru, 23 împotrivă şi 20 de abţineri. Şi totuşi, sesizată de trei săptămâni, Curtea Constituţională nu s-a pronunţat încă, la o lună de la tragicul eveniment, deşi problema este de strictă urgenţă, căci un lucru este clar: dacă mai moare un om muşcat de câinii maidanezi din această ţară, indiferent că este copil sau bătrân canceros în fază terminală, atunci România nu se va mai putea numi stat de drept. Nu vom mai putea vorbi despre un “stat de drept”, ci doar despre un drept de stat. Adică “dreptul” (şpaga, comisionul, numiţi-l cum doriţi), pe care şi-l iau autorităţile din fruntea statului (guvernanţi, parlamentari etc), pentru a tergiversa la nesfârşit această problemă, în timp ce sute de mii de români sunt muşcaţi anual de câini vagabonzi. Nemaivorbind de numeroasele persoane decedate, în ultimii ani, din cauza muşcăturilor acestor patrupede pe care foamea sau instinctul primar le face imprevizibile şi, de multe ori, mortale. Deja, murmurul vocilor nemulţumite creşte precum vuietul de început al furtunii. Din ce în ce mai multe persoane, revoltate de tergiversarea lucrurilor, cred că problema se va rezolva după clasicul şi ruşinosul principiu autohton al acoperirii ţambalului cu batista. În Câmpina, autorităţile locale se învârt şi ele, la fel ca şi cele de la Bucureşti, în jurul cozii de maidanez, aşteptând apariţia legii şi a normelor sale de aplicare. Însă administraţiile locale, numai cu o brumă de curaj şi puţină voinţă din partea primarilor (voinţă administrativă, nu politică), ar fi putut rezolva problema în ciuda bramburelii născute din aplicarea simultană a actelor normative contradictorii din domeniu. Exemple stau multe oraşe mari, Braşov, Oradea, Tulcea, unde primarii au trecut la treabă, şi au şi rezolvat-o, în pofida numeroaselor plângeri penale de care au avut parte, făcute de ong-urile care promovează soluţia sterilizării şi eliberării în stradă a câinilor capturaţi. Braşov şi Oradea au scăpat de maidanezi prin eutanasierea lor în masă, sterilizare, export în Germania şi colaborarea reală şi serioasă cu câteva ong-uri de profil adevărate. Adică nu dintre cele care numai vorbesc.

Istoricul actelor normative ale problemei 
Legislaţia privind gestionarea câinilor comunitari se trage de la începutul anilor 2000. Prima lege în acest sens a fost O.U.G. nr 155/2001 adoptată prin Legea nr 227/2002. Actul normativ prevedea ca fiecare municipalitate să aibă un adăpost pentru câini care să respecte normele europene şi, de asemenea, ca toţi câinii comunitari să fie prinşi şi transportaţi în adăposturi. Dacă în 14 zile nu au erau adoptati, se recurgea la eutanasierea acestora. La scurt timp, acest termen a fost redus la 7 zile. Ulterior, prin Legea 9/2008, eutanasierea câinilor fără stăpâni este interzisă. În noiembrie 2011, Camera Deputaţilor a adoptat o nouă lege a câinilor fără stăpân care prevede posibilitatea eutanasierii patrupedelor, după o captivitate de 30 de zile şi după ce autorităţile locale consultă populaţia prin sondaje de opinie, referendumuri sau adunări de cartier. Imediat după adoptare, această lege a fost contestată de gruparea USL la Curtea Constituţională. În ianuarie 2012, Curtea a decis că legea este neconstitutionala.  Pe 10 septembrie 2013, proiectul de lege privind câinii fără stăpân a fost adoptat de plenul Camerei Deputaţilor. Actul normativ prevede prelungirea de la 7 la 14 zile lucrătoare a termenului în care un câine din adăpost poate fi revendicat sau adoptat, gratuit.  După cele 14 zile, autoritatea locală poate decide eutanasierea câinilor sau prelungirea şederii lor în adăpost, cu condiţia să aibă resurse financiare pentru întreţinerea padocurilor. Curtea Constituţională va discuta, în următoarele zile, sesizarea cu privire la proiectul de lege de modificare a OUG 155/2001 privind câinii comunitari, adoptat recent de Camera Deputaţilor. Sesizarea de neconstituţionalitate a fost depusă de 29 de senatori de la PP-DD, PNL, PC, PSD şi PDL, printre care Haralambie Vochiţoiu (lider grup PP-DD), Tudor Barbu (lider grup PC), Dumitru Pelican (PC), Călin Popescu-Tăriceanu (PNL), Ioan Ghişe (PNL), Cătălin Croitoru (PSD), Ovidiu Marius Isăilă (PDL).

Cum s-a ajuns la sute de mii de maidanezi în toată ţara
În copilăria celor trecuţi de 50 de ani, câinii vagabonzi erau o raritate. Până prin anii ‘60 localităţile patriei erau curate din acest punct de vedere. Sursa iniţială a numeroaselor populaţii de maidanezi o reprezintă marile demolări din timpul comunismului, începute încă din anii ’70, care au provocat un prim val de animale fără stăpân şi indiferenţa autorităţilor centrale româneşti, perpetuată până în prezent, faţă de înmulţirea necontrolată a “răbdăilor”. Tot în urmă cu multe decenii, pe vremea bunicilor, mai era obiceiul (deloc de lăudat, pe care nu îl susţinem, ci doar îl punem în discuţie), a înecării puilor fătaţi de o căţea, după ce proprietarul căţelei îşi oprea doar un pui, foarte rar doi. Nu se obişnuia abandonarea puilor în stradă. Pe vremea lui Ceauşescu nu existau magazine cu hrană pentru câini, dar nici “dragostea pentru animale”, o dragoste bolnavă, susţinută doar de adoptarea formală şi apoi lăsarea în libertate, pe domeniul public, a câinilor adoptaţi, cum se întâmplă azi. Pe de altă parte, hingherii acţionau (când acţionau), fără a fi huiduiţi şi luaţi la bătaie de iubitorii de animale din blocuri, iar câinii capturaţi erau eutanasiaţi rapid, fără comentarii, câtă vreme exista un ordin de la Partid, ordin ce nu putea fi nici măcar comentat, nicidecum nerespectat. După 1990, printre noile curente ecologiste care s-au dezvoltat rapid s-a înscris şi dragostea de animale. După model occidental. Numai că modelul occidental nu presupune “adoptarea mascată” a animalelor. Ceea ce a dus la înmulţirea exponenţială a câinilor comunitari. Principala cauză actuală a apariţiei câinilor fără stăpân o constituie un prost obicei al  persoanelor din mediul urban, în special. La ţară, nu prea vezi maidanezi, fiindcă acolo tot ţăranul are un câine în bătătură, iar cei de pe străzi, foarte puţini, nu sunt băgaţi în seamă şi deci nici hrăniţi sau adoptaţi, ba mai mult, cei capturaţi, cu OK-ul primarului comunei, sunt “vărsaţi” din dube, în miez de noapte sau în zori de zi, în oraşul cel mai apropiat. Este vorba despre obiceiul conform căruia cei care stau la casă cu curte, în loc să-şi sterilizeze animalele, preferă să le lase să-şi urmeze instinctul, iar puii rezultaţi sunt abandonaţi în pieţe aglomerate sau la periferii. În ultimii ani, s-a mărit şi numărul cazurilor de abandon al câinilor de apartament. Au aparut pet shop-urile, iar tentaţia sau insistenţele copiilor au făcut ca multe animale să fie achiziţionate pe baza unui impuls de moment, următorul pas fiind tot abandonul. Totodată, familii întregi de români au plecat sa munceasca în afara ţării, lăsând în urma lor animale fără adăpost. 

Serviciul de gestionare a câinilor comunitari din Câmpina, la a cincea încredinţare
Situaţia câinilor comunitari a fost, mereu, printre problemele considerate de către câmpineni a avea o importanţă şi o gravitate deosebită. De multe ori, rezolvarea problemei a fost considerată de localnici mai prioritară decât cea a modernizării infrastructurii stradale. Pe la sfârşitul anilor 1990, exemplarele canine fără acte şi stăpâni erau în număr (estimativ) de peste 1800. Firma de salubritate Floricon Salub se ocupa, pe atunci, de gestionarea problemei. Apoi, prin anul 2000, municipalitatea a încheiat un contract de asociere în participaţiune cu Fundaţia pentru Protecţia Câinilor Comunitari (FPPC), patronată de un englez, John Smith. Colaborarea cu FPCC, care lucra pe principiul “sterilizează şi eliberează”, nu a durat decât câţiva ani, pentru că, în lipsa unor rezultate îmbucurătoare şi a unor tarife rezonabile (Primăria plătea sume importante pentru fiecare câine sterilizat, deparazitat şi cazat în azilul chinologic al fundaţiei, construit pe un teren al municipalităţii), Consiliul Local a decis rezilierea contractului pentru nerespectarea unor clauze ale sale. FPCC a contestat măsura în instanţă şi astfel s-a ajuns la un proces care a durat multă vreme, câştigat în final de administraţia locală, care şi-a recuperat terenul aflat la marginea oraşului, împreună cu ţarcurile chinologice ridicate acolo. Apoi, o perioadă, câinii comunitari câmpineni au fost adunaţi şi cazaţi în adăposturile de la Bucov, de către lucrătorii serviciului de ecarisaj din subordinea Primăriei Ploieşti. Când ţarcurile de la Bucov au ajuns neîncăpătoare pentru “răbdăii” din Câmpina, serviciul de gestionare a câinilor comunitari câmpineni a fost încredintat, patru ani, unei firme din Boldeşti-Scăieni, cu care se părea că va urma o colaborare lungă şi fructoasă. Nici în acest caz, administratorul serviciului de ecarisaj nu a rămas prea mult acelaşi, deoarece, pe la mijlocul anului 2012, conducerea executivului local şi-a exprimat intenţia de a întocmi un nou contract de delegare prin concesiune a serviciului public de gestionare a câinilor fără stăpân. După mai multe încercări nereuşite, din cauza lipsei participanţilor, la începutul lunii trecute, selecţia de oferte pentru această activitate a fost câştigată de firma Alextib SRL (patronată de fostul primar al comunei Telega, Alexandru Chirobocea). Pentru că firma respectivă nu avea toate autorizările necesare, Primăria Câmpina i-a acordat un termen de 60 de zile pentru a le obţine, precum şi pentru a-şi alinia dotările la standardele europene în domeniu. Durata contractului este de cinci ani. Firma Alextib va plăti o redevenţă anuală de 1.000 lei, iar de la bugetul local se vor aloca lunar 9.000 lei pentru prinderea câinilor, transportul, vaccinarea, sterilizarea şi întreţinerea acestora.

Chirobocea vrea ajutor financiar, consilierii se fac că nu-l bagă în seamă
La ultima şedinţă a Consiliului local, patronul firmei Alextib a venit în faţa aleşilor pentru a le solicita un sprijin financiar. „Noi am investit până acum, în amenajarea acestui adăpost, pentru a putea primi avizele necesare de funcţionare, aproximativ 50.000 lei. Nu mai avem bani pentru realizarea unor lucrări necesare: realizarea unor padocuri pentru perioada de iarnă, realizarea unei fose septice, achiziţionarea a 24 de cuşti metalice, o centrală termică pentru blocul operator, acoperiş pentru unul dintre padocurile mari. În total, ar fi vorba despre 20.000 euro, bani pe care noi nu ne mai permitem să-i investim. De aceea, vă rugăm să găsiţi soluţia unui sprijin financiar”, le-a spus aleşilor Alexandru Chirobocea. Intervenţia sa a declanşat un val de discuţii, majoritatea legislativului municipal nefiind de acord cu această solicitare. „Conform contractului, firma respectivă se obligă să amenajeze pe cheltuiala ei adăpostul. Ca să nu mai spunem că mai avea şi alte obligaţii, pe care nu cred că le-a respectat până acum. Trebuia să aibă minim cinci angajaţi şi trebuia ca, în termen de 6 luni de la semnarea contractului, în Câmpina să nu mai fie câini fără stăpân. Nu s-au realizat aceste lucruri! Eu înţeleg că mai este nevoie de lucrări la adăpost, dar dacă vom hotărî să alocăm bani pentru aceste lucrări, eu cred că firma care administrează adăpostul nu ar trebui să participe la executarea acestor lucrări. Am semnale că i s-a promis, la câştigarea acestui contract, că i se vor mai da alte lucrări pentru a scoate de acolo banii necesari acestor investiţii în adăpost”, a fost replica viceprimarului Ion Dragomir, cel mai aprig critic al activităţii firmei Alextib. Viceprimarul a venit pregătit cu nişte calcule din care s-ar părea că activitatea de strângere a câinilor la care s-a angajat Alextib ar duce municipalitatea la cheltuieli nepermis de mari. Nişte calcule argumentate, logic şi aritmetic, care pentru unii consilieri cu rinichii şubreziţi, judecând după grimasele de neînţelegere ale acestora, au părut a fi doar calculi, nişte afurisite de pietre la rinichi cauzatoare de dureri ale neştiinţei.

Am putea scăpa de câinii maidanezi în trei luni
Dacă legea adoptată recent va trece de CCR şi va fi aplicată în litera şi spiritul ei, Câmpina ar putea scăpa de câinii de pe străzi în trei luni. Cu condiţia - foarte importantă -, ca, din alte localităţi să nu ni se mai aducă, la adăpostul întunericului, câini fără stăpân. Am aflat această informaţie de la Remus Bădulescu, administratorul municipal al Câmpinei, care coordonează şi supraveghează (se pare, cu destul succes, până acum), problema gestionării câinilor comunitari din oraş. “Legea 227 din 2002 era o lege bună şi, dacă ar fi fost aplicată corect, problema acum era ca şi rezolvată. Ulterior, în 2008, parlamentarii au scos o altă lege, Legea Marinescu, care se bătea cap în cap cu precedent. În noiembrie 2011, parlamentarii PDL au încercat să o modifice prin prevederi care permiteau eutanasierea câinilor după 30 de zile, dacă nu puteau fi adoptaţi, modificare care a căzut la CCR. Legea din 2008 nu a abrogat-o, însă, pe cea din 2002. Aşa se face că legislaţia din domeniu s-a aplicat în mod diferit: unii primari, mai puţini, au respectat legea din 2002, alţii pe cea din 2008, pentru că era ultima. […] Ca o consecinţă a abandonării câinilor pe domeniul public al municipiului, dar şi a zecilor de câini cu care suntem aprovizionaţi aproape săptămânal, adăpostul nostru chinologic este suprapopulat. De aceea am luat decizia de a mai construi trei-patru padocuri, în care ar putea să încapă 100 de animale. Avem, actualmente, în padocuri aproape 300 de câini adulţi şi vreo 50 de pui. Aceştia din urmă ne creează probleme, deoarece normativele europene, pe care le respectăm, nu permit adăpostirea puilor împreună cu câinii adulţi, ci numai separat, alături de căţeaua – mamă. După estimările noastre, pe străzile Câmpinei s-ar mai afla aproximativ 100 de câini. Nu punem la socoteală viitoarele aduceri de câini din afară, care cu siguranţă se vor mai întâmpla. Din păcate, doar un singur număr de maşină s-a reuşit a fi înregistrat de către poliţiştii locali. Este vorba despre un Matiz roşu din Câmpina, din care, săptămânile trecute, a fost abandonat un câine. Şoferul urmează a fi chemat pentru cercetări, ancheta fiind în curs de desfăşurare. Dacă prinzătorii de la Alextib vor fi lăsaţi să-şi facă datoria (pentru că aici aş face o paranteză pentru a vă spune că mulţi locuitori din blocuri se împotrivesc hingherilor, le aduc injurii, sar la bătaie, adăpostesc câinii în scara blocului blocând uşa de la intrarea, pentru ca apoi, după ce trec lucrătorii de la Alextib, să elibereze animalele pe străzi), dacă nu vom avea parte de aruncări masive din furgonete ale unor câini din afara municipiului, în opinia mea, Câmpina ar putea scăpa de câinii fără stăpân în circa trei luni”, ne-a mai spus city-managerul.  A.N.

Trafic de influenţă în contul admiterii la Şcoala de Poliţie

Procurorii DNA cercetează un fost cadru didactic pentru că a cerut zeci de mii de euro unor candidaţi respinşi

În aceste zile, procurorii DNA efectuează cercetări penale faţă de Gabriela Voicu, fost ofiţer şi cadru didactic la Şcoala de Poliţie “Vasile Lascăr”, acuzată de trafic de influenţă pentru că ar fi cerut zeci de mii de euro unor candidaţi respinşi în schimbul unui “aranjament” ca aceştia să fie admişi la şcoala de subofiţeri de poliţie. În acelaşi dosar mai este cercetat şi Mihai Micu, fost agent de poliţie.  În urma unei sesizări, procurorii DNA au organizat un flagrant, prinzându-i pe cei doi inculpaţi în timp ce luau câteva mii de euro în avans, faptă pentru care anchetatorii au dispus reţinerea inculpaţilor pentru 24 de ore, cu propunerea de arestare preventivă pentru 29 de zile, acceptată deja de Tribunalul Prahova. 

Acţiune de ecologizare pe Bulevardul Culturii

Aflată din nou pe scena voluntariatului câmpinean, Asociaţia PRO Câmpina a organizat, sâmbătă, 21 septembrie, cu sprijinul Primăriei, al Consiliului Local şi al SC Floricon, o foarte utilă şi binevenită acţiune de ecologizare a unei zone aferente Bulevardului Culturii. Prezenţa elevilor din şcolile câmpinene, împreună cu profesorii lor, a membrilor şi voluntarilor Asociaţiei PRO Câmpina, a membrelor Clubului Femina, şi nu în cele din urmă a cetăţenilor cu spirit civic din oraşul nostru, a fost uimitoare: peste 40 de persoane şi-au suflecat mânecile şi s-au mobilizat în vederea curăţării unui traseu din parcul care coboară de pe Bulevard spre DN1. Demne de remarcat au fost două prezenţe extrem de active, cea a preşedintelui Comisiei de cultură a Consiliului Local, Florin Frăţilă şi cea a campioanei europene şi mondiale la gimnastică, Corina Ungureanu, care nu s-au dat înapoi şi au ajutat cu multă energie la desfăşurarea acestei activităţi. 
Preşedintele Asociaţiei PRO Câmpina, Irinel-Ana Dumitraşcu, a avut amabilitatea de a ne împărtăşi câteva opinii legate de această nouă acţiune:  "Alături de voluntarii noştri, cu sprijinul Primăriei şi al Floricon Salub, am desfăşurat o acţiune de curăţenie pe B-dul Culturii. Am pregătit terenul pentru Crosul Toamnei. Mulţumim elevilor şi profesorilor care au răspuns invitaţiei noastre. Tot respectul pentru profesorii: Raluca Vasile - Şcoala Generală nr. 3, Letiţia Stanciu – Şcoala Generală nr. 1, Mihai Alecu - Colegiul Naţional “N.Grigorescu”. Jos pălăria  în faţa copiilor din cartierul Voila, care au venit la această acţiune cu mare drag. 
Felicitari puştilor de la Scoala Generală nr.1 care au dat dovadă de bună organizare şi dăruire. Respect, încă o dată pentru elevii de la Grigorescu, care au răspuns cu promptitudine şi au fost eficienţi. În numele meu şi al Asociatiei PRO Câmpina, multumiri tuturor şi vă aşteptăm la acţiuni viitoare. Mulţumiri Apa Talea, care a ne-a hidratat, ca de fiecare dată. Aceşti copii, împreună cu părinţii şi profesorii lor, ne-au umplut astăzi inima de bucurie prin felul lor de a aborda această acţiune de curăţenie, prin faptul că au fost plini de voioşie şi activi pe parcursul desfăşurării activităţii şi prin faptul că au răspuns prezent".
În urma acestei frumoase acţiuni de ecologizare şi în cadrul unui vast program de activităţi de timp liber şi sport iniţiat în luna iulie a acestui an cu “VACANŢĂ PE BICICLETE”, Asociaţia PRO Câmpina propune copiilor câmpineni şi nu numai, CROSUL TOAMNEI, care se va desfăşura sâmbăta viitoare, 29 septembrie, cu startul la ora 10.30, pe traseul curăţat sâmbăta trecută. 
Iulia DUPU

A fost dat în funcţiune Laboratorul de informatică al Şcolii Centrale

La ultima rectificare bugetară, aleşii câmpinenilor au direcţionat 60.000 de lei pentru dotarea şi modernizarea Laboratorului de informatică al Şcolii Centrale, cea mai mare şi mai performantă şcoală din municipiul nostru. Cu aceşti bani s-au achiziţionat 25 de calculatoare de ultimă generaţie, pentru care şi cei mai puţin silitori elevi ai acestei unităţi de învăţământ vin astăzi de drag la şcoală. Cel care s-a zbătut cel mai mult pentru obţinerea acestei finanţări, diminuând bugetul din acest an al spectacolelor stradale, este consilierul Florin Frăţilă, şeful Comisiei de învăţământ din legislativul municipal. La acest laborator, născut odată cu noul an şcolar, cu ajutorul unor programe interactive pe calculator se fac nu doar ore de informatică, ci şi de fizică, matematică, limba şi literatura română, biologie, geografie, istorie etc. Am stat de vorbă cu Carmen Grapa, profesoară de matematică, de la care am aflat că elevii sunt foarte dornici să lucreze pe aceste calculatoare, dar şi că cele 12 unităţi vechi, inclusiv un server, şi-au găsit o nouă întrebuinţare, benefică şi ea procesului de învăţământ din şcoală: “Laboratorul nostru, cu dotări de ultimă generaţie, este foarte modern. Suntem extrem de mulţumiţi, pentru că fiecare elev poate să lucreze la staţia lui, ceea ce este un mare avantaj. Înainte, lucrau trei-patru elevi la un calculator. Avem 25 de calculatoare noi, deocamdată, şi mai aşteptăm încă 10. Cinci din cele ce vor veni vor fi amplasate tot în acest laborator, iar celelalte vor merge în clasele unde nu există calculator. Vrem ca, în final, toate clasele să aibă câte un calculator conectat la internet. Cu cele 12 calculatoare înlocuite, vorbesc de cele vechi, intenţionăm să facem un laborator special de matematică. Avem o mulţime de softuri interactive de mare utilitate pentru procesul de învăţământ. Cu ajutorul tablei interactive, elevii învaţă cu multă plăcere matematica, dar şi alte materii. Cer singuri să iasă la tablă.” A.N.

OMV Petrom a astupat, în sfârşit, gura sondei de la blocurile IRA

După “lupte seculare” care au durat patru luni, lucrătorii şi specialiştii de la OMV Petrom au reuşit să astupe în siguranţă gura sondei dintre blocurile de la IRA, sondă care a început să revină la viaţă după 100 de ani de la închiderea sa. Despre lucrările nespus de lungi pentru locuitorii apartamentelor din imediata vecinătate, am informat cititorii Oglinzii la timpul potrivit. Nefiind specialişti în domeniu, ar trebui să menţionăm că, din punct de vedere tehnic, cu actuala tehnologie şi actualele dotări OMV, este posibil ca reabilitarea să se fi efectuat pe o durată rezonabilă de timp. Asta nu scuză, însă, secretomania şi lipsa transparenţei în comunicarea cu oamenii din blocuri şi cu presa locală. Orice s-ar zice, pentru oameni a fost un calvar trecerea acestei perioade: aproape 120 de zile de bubuituri şi zgomote de utilaje de mare gabarit, de gaze şi reziduuri petroliere care ieşeau din măruntaiele pământului. Reamintim cititorilor că, în luna mai a acestui an, puţul de sondă reactivat a fost descoperit de proprietarii unor apartamente din vecinătate. Alertaţi de mirosul neplăcut de gaze şi de reziduurile petroliere ieşite din pământ, aceştia au alertat autorităţile. Sonda cu pricina a fost deschisă în 1905 şi făcea parte din câmpul de sonde ce se înălţau, pe platoul sudic al oraşului, la sfârşitul secolului XIX. Ea a fost închisă, în 1910, cu un dop de lemn, după tehnologia vremurilor de mult apuse, care s-a dovedit total ineficientă la trecerea unui veac. După mai multe investigaţii, conducerea OMV Petrom a recunoscut că obiectivul îi aparţine, a izolat zona, iar apoi, cu o amplă desfăşurare de forţe şi de utilaje, a trecut la forarea în adâncime a sondei, pentru a o cimenta şi a înlătura şi cea mai mică erupţie de gaze. La ultima şedinţă a Consiliului Local, preşedinta asociaţiei de proprietari din blocurile de la IRA a venit în faţa consilierilor municipali ca purtătoare de cuvânt a locuitorilor zonei, îngroziţi de secretomania cu care şefii Petrom-ului au înconjurat obiectivul şi profund neliniştiţi că lucrările nu se mai termină odată. Mai ales că au primit, iniţial, promisiuni ferme că lucrarea de acoperire a sondei nu va dura mai mult de o lună de zile. “Ni s-a promis, la început, că astuparea sondei va dura trei săptămâni. Au trecut trei luni de zile, iar oamenii sunt astăzi speriaţi efectiv. În multe apartamente pereţii au început să se crape, iar proprietarii acelor apartamente vor daune. Cei de la Petrom s-au baricadat, noi nu mai putem lua legătura cu ei. De câte ori ne întâlnim în curte, nici nu ne mai salutăm. Dacă în primele săptămâni, puteam lua legătura cu şefi ai lucrătorilor, care ne mai spuneau câte ceva, acum nu ne mai spune nimeni nimic. Unii spun că scot petrol, alţii spun că scot apă, alţii spun că nu închid sonda, pentru că nu le dă voie nu ştiu cine să o închidă. Totul e un mare secret. Vrem să ştim şi noi ce se întâmplă acolo, fiindcă oamenii sunt foarte îngrijoraţi şi ne întreabă pe noi, de la asociaţie, cât mai durează lucrările”, le-a spus aleşilor reprezentanta locuitorilor din zonă. Aleşii au ales să dea din umeri şi să se uite la primar, care i-a promis femeii că Primăria va trimite o adresă către  conducerea OMV pentru a-i cere lămuriri. Edilul-şef s-a ţinut de cuvânt şi a făcut demersurile necesare, iar conducerea OMV Petrom a răspuns solicitării municipalităţii printr-o adresă în care explica stadiul şi durata lucrărilor la sonda 188 SR Câmpina, adresă făcută publică de executivul local printr-un comunicat de presă. Cei de la OMV Petrom au explicat că “având în vedere faptul că programul de lucru s-a dovedit a fi mai amplu decât estimările iniţiale ale specialiştilor, s-a stabilit, de comun acord cu Primăria Câmpina, prelungirea termenului de execuţie a lucrărilor, astfel încât lucrările să fie efectuate conform standardelor în domeniu. În toată această perioadă, echipa de specialişti având logistica necesară a monitorizat continuu emanaţiile de gaze. […] Conform estimărilor companiei, lucrările de abandonare în adâncime se vor finaliza în jurul datei de 15.09.2013, urmând ca, la data de 15.10.2013, să se finalizeze şi lucrările de reamenajare a terenurilor afectate de lucrările la aceasta sondă.” Primul termen a fost respectat, de o săptămână locul fiind eliberat de utilaje şi toată logistica adusă în această locaţie. Sonda a fost închisă în condiţii de siguranţă, aşa cum au garantat cei din conducerea OMV. După injectarea unor cantităţi mari de betoană în coloană, până la adâncimi de sute de metri, gura de sondă a fost închisă cu un sistem complex de plăci şi flanşe din oţel foarte rezistent. Oamenii locului au răsuflat, în sfârşit, uşuraţi. Rămâne de văzut dacă şi termenul de 15 octombrie va fi respectat. A.N. 

O nouă promoţie a început cursurile la Şcoala Postliceală Sanitară “Louis Pasteur”

Zilele trecute, Şcoala Postliceală Sanitară “Louis Pasteur” a organizat festivitatea oficială de deschidere a noului an de învăţământ 2013-2014 pentru cursanţii înscrişi la disciplinele “medicină generală” şi “farmacie”. Pentru această nouă promoţie, şcoala a pus la dispoziţie 75 de locuri pentru asistenţi medicali generalişti şi 50 de locuri pentru asistenţi medicali de farmacie, cursuri de zi ce se vor desfăşura pe o durată de trei ani. 
Ca o noutate, pentru prima dată în acest an, conducerea şcolii a hotărât să acorde anumite facilităţi de plată la taxa de studii, stabilite prin contract, în ideea de a uşura accesul la educaţie pentru cât mai mulţi tineri dornici să urmeze o carieră în sistemul medical.
La festivitatea de deschidere au participat cadre didactice din conducerea şcolii, tineri cursanţi, părinţi şi oficialităţi locale. În cuvântul său către noua promoţie, preşedintele Asociaţiei AMUS France - Roumanie, proprietar al şcolii, Elena Murariu, a declarat, între altele: “Azi pornim din nou la drum, cu o altă promoţie de cursanţi. Vă mulţumesc în numele colectivului de cadre didactice şi al conducerii şcolii, pentru că aţi ales să frecventaţi cursurile şcolii noastre şi sper că în toţi anii care vor urma să facem lucruri deosebite împreună, astfel încât la final, noi să rămânem cu mulţumirea de a vă fi instruit bine, iar dumneavoastră cu un nou drum în viaţă, într-o meserie atât de frumoasă”. 

La Complexul Petrol, au început lucrările la primul teren sintetic de mari dimensiuni

În spatele Complexului Petrol, pe locul unde se afla înainte un teren de fotbal degradat şi aproape abandonat, se va naşte primul teren de fotbal sintetic de dimensiuni standard din Câmpina. Cupele excavatoarele au început, de săptămâna trecută, să muşte din hălcile vechiului teren, pentru a face loc materialului sintetic pe care se va putea juca fotbal, începând cu luna noiembrie, pe ploi sau pe ninsori, fără teama deteriorării gazonului. În prealabil, va fi amenajat un pat corespunzător de nisip şi pietriş care să permită un drenaj bun al apelor pluviale. Practic, terenul va avea dimensiuni prevăzute de organismele care conduc astăzi fotbalul european, aşa că pe el se vor putea desfăşura şi partide internationale de fotbal. Lucrările sunt supravegheate îndeaproape de inimosul antrenor de fotbal pentru copii, Mircea Hagianu, conducătorul Clubului HM Junior, care ne-a declarat: “Terenul de fotbal va avea 100 de metri lungime pe 64 de metri lăţime. Sunt dimensiuni minime pentru competiţiile internaţionale. Gazonul va fi adus din Olanda şi va fi de o calitate excepţională. Voi supraveghea îndeaproape lucrările, mai ales că eu locuiesc în vecinătatea terenului, pentru a nu se face rabat de la calitate. Trebuie subliniată această iniţiativă Consiliului Local, în special a domnilor Virgil Guran şi Florin Frăţilă. Fără ei, această investiţie aşteptată de toţi iubitorii sportului câmpinean nu ar fi fost posibilă. Aici îşi vor desfăşura activitatea aproape 300 de copii de la cluburile CSM Câmpina şi HM Junior.” Am cerut o opinie despre acest important obiectiv de investiţii al municipalităţii şi preşedintelui Comisiei de cultură, învăţământ, sport şi tineret din cadrul legislativului municipal, Florin Frăţilă, care ne-a spus următoarele: “După şase luni de birocraţie românească, iată că începe construcţia noului teren sintetic de fotbal de mari dimensiuni, primul pas spre realizarea unui mare şi modern complex sportiv ce se va amenaja aici, în spatele fostelor cămine de la Petrol.  Realizarea documentaţiei şi a actelor şi avizelor necesare au durat de trei ori mai mult decât va dura amenajarea propriu-zisă a terenului. Am promis această investiţie câmpinenilor şi ne-am ţinut de cuvânt. Terenul, ce va fi finalizat în aproape două luni, va avea şi o pistă pentru atletism, iar lângă el vom face şi o groapă cu nisip pentru sărituri.  La anul, intenţionăm să ridicăm şi nişte tribune corespunzătoare pe latura dinspre Bdul Bălcescu. Sub tribune, se vor amenaja spaţii pentru adăpostirea materialelor sportive necesare diferitelor sporturi.” A.N. 

S-au împlinit 20 de ani de la înfiinţarea sucursalei Câmpina a Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din M.A.I.

Nu peste mult timp, în prima zi a lunii următoare, Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Ministerul Afacerilor Interne – Sucursala Câmpina organizează la Casa Tineretului, începând cu orele 11.00, o serie de activităţi ocazionate de aniversarea a 20 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei. Preşedintele sucursalei câmpinene a ACMRR din MAI, col (rez) Cătălin Abăluţă, ne-a declarat în acest sens: “Orice răspuns la invitaţia noastră ne onorează în cel mai înalt grad. Chiar dacă unii dintre cei invitaţi de noi nu au avut poate cele mai înalte grade în perioada în care erau activi, adică în urma desfăşurării unei vieţi de om în slujba patriei şi a cetăţenilor săi. Am fi dorit să invităm mult mai mulţi oameni, dar, din păcate, puţinătatea resurselor financiare nu ne-a permis să ne materializăm această dorinţă a noastră. Şi acum, după atâţia ani de când nu mai suntem activi, ne întâlnim cu mare bucurie pentru a închina un pahar în cinstea României şi a Poliţiei Române, pentru a depăna cele mai frumoase amintiri şi cele mai fierbinţi momente din activitatea noastră. Cu cea mai sinceră colegialitate şi prietenie, îi aşteptăm pe toţi pensionarii militari la acest eveniment.”

Biblioteca Municipală la ceas aniversar

  • 64 de ani de lectură şi informare
  • 20 de ani de la atribuirea denumirii Biblioteca “Dr. C.I. Istrati”


Pe 19 şi 20 septembrie, într-un cadru ideal, s-au desfăşurat “Zilele Bibliotecii Municipale «Dr. C. I. Istrati»”, o admirabilă întâlnire a personalului instituţiei cu iubitorii de carte de pretutindeni.
Salutând prezenţa numeroşilor invitaţi, Liliana Ene, directoarea instituţiei, a  remarcat, cu satisfacţie, aniversarea a 20 de ani de la atribuirea denumirii “Dr. C.I. Istrati”, precum şi împlinirea a 64 de ani, de lectură şi informare, de la înfiinţarea acesteia. Programul, deosebit de bogat şi variat, a debutat cu o proiecţie de film comentată de Roxana Angheloiu, privind istoria şi rezultatele bibliotecii locale (peste 80.000 de volume, biblionet, sală de lectură, secţie de limba engleză etc) şi a continuat cu constituirea fondului de carte “Ion şi Daniela Tomescu”.
Activitatea propriu-zisă a fost marcată de lansarea cărţii “Viaţa ca un poem”, autor ing. Dan M. Cristescu, avându-i ca prezentatori pe  Liliana Ene  ( “Cartea, o lucrare interesantă, cuprinde trei capitole referitoare la urbea noastră: «Câmpina, leagănul copilăriei mele», «Grădiniţa şi şcoala primară» şi «Şcoala primară»”) şi pe ing. dr. Teodor Moisin, care s-a referit la calităţile literare ale lucrării.
Un alt moment important al reuniunii l-a constituit expunerea colecţiei Biblioteca de Câmpina, apreciată unanim de către specialişti: “Prima dată trebuie să felicit Biblioteca pentru realizările inedite - Revista Biblioteca de Câmpina, editarea unor cărţi ale scriitorilor care au trăit pe aceste meleaguri, concursul Cartea Anului etc., toate realizate cu sprijinul Comisiei de Cultură a Consiliului Local, al Casei de Cultură şi al Bibliotecii Municipale” (Constantin Trandafir). Pentru început, colecţia cuprinde 4 volume, prezentate, de asemenea, de criticul literar C-tin Trandafir: 1. Mihai Lupşcu - “Poetul cu secolul în spate”; 2. George Văleanu - “Jurnal de ducă”; 3. Florin Dochia - “Elegiile căderii”; 4. Ştefan Al. Saşa - “Parfumuri şi delicatese”.
“Încălzit” de frumoasele şi competentele aprecieri, “imbatabilul” Ştefan Al. Saşa a smuls, ca de obicei, ropote de aplauze pentru epigramele sale: “Lui Florin Dochia - Elegiile căderii/ M-au lămurit de ce poetul/ De titlu-acesta a fost atras,/ Citindu-i pe trotuar versetul/ Căzui cu elegia-n nas”, iar autorului cărţii «Parfumuri şi delicatese» - “Această carte cu parfum/ Pe care mândru îl respir,/ Constat, remarca mi-o asum,/ Că are iz de cimitir”.
Programul cele de-a doua zile a cuprins două momente importante: lansări de carte şi maratonul poeziei. 
Cele trei cărţi lansate s-au bucurat de numeroase aprecieri: 
1. Cătălina Grigore - “Poeme de la ora optişpe”. “Mă mândresc cu descoperirea Cătălinei Grigore la un concurs de poezie. Are o poezie a inocenţei,a eleganţei. Cătălina se cenzurează, este cumpătată în marea de cuvinte” (Gherasim Rusu Togan); “Nu sunt de acord cu titlul cărţii. Totuşi, trebuie să dăm Cezarului ce e al Cezarului. Totul este dureros de real. Să aibă o facultate uşoară” (Luminiţa Mischie); “Cătălina este o speranţă, o certitudine. Scrie cu cruzime, se chinuie pe sine, este dură” (Florin Dochia); “Cătălina este simplă... şi cartea este subţire. Nu trebuie să aibă un volum impresionant, ci să fie de calitate. Merită să fie autoarea unei cărţi” (C-tin Trandafir).
2. Iulian Moreanu - “Febra”. “Prozele sunt nişte studii de caz. Toate au un personaj, există un narator - capabil să discearnă şi situaţia care, aparent, este banală. Este un prozator foarte concis, se vede munca, se fereşte de metafore” (Christian Crăciun); “Faţă de unii grafomani, Moreanu a scris numai trei volume. Dar scrie bine, pentru că are talent, pentru că are cunoştinţe literare. Bun observator” (C-tin Trandafir); “Sunt un rău/ prost vorbitor. Sunt mai bun la clasă. Cartea, descinsă din paginile Revistei Noi, la rubrica «Ethica minima», este structurată în două părţi: Ethica minima şi zece povestiri cu un copil” (Iulian Moreanu).
3. Florin Dochia - “Prins în lumea cuvintelor” (vol. II). “Activitatea d-lui Dochia este deosebit de bogată. Este sufletul Revistei Noi, care fără el n-ar exista. Este una dintre cele mai bune reviste din ţară. Bibliotecii îi doresc să reziste în viaţa activă, să atragă elevii, să încurajeze, în continuare, activităţile culturale” (G.R. Togan); “Cartea cuprinde articole de critică şi eseuri formidabile. Eseurile sunt o forţă. Teme fierbinţi şi foarte spinoase” (Ch. Crăciun).
Cele două zile de cultură autentică oferite de Biblioteca Municipală s-au încheiat cu Maratonul Poeziei (ediţia a III-a), susţinut de: Emanoil Toma, Maria Dobrescu, Emil Sude, Ruxandra Stoian, Diana Trandafir, Constanţa Coman, Elena Victoria Gloden, Cătălina Grigore, Florin Dochia şi Ştefan Al. Saşa.
Theodor MARINESCU

Cătălina Grigore, noua speranţă a poeziei câmpinene

În cadrul evenimentului cultural intitulat “Zilele Bibliotecii Municipale”, au avut loc mai multe lansări de carte, autori fiind scriitori cunoscuţi de mult în lumea câmpineană a literelor: Florin Dochia, Ştefan Al. Saşa, Iulian Moreanu, George Văleanu, Mihai Lupaşcu etc. În colecţia “Biblioteca de Câmpina”, printre nume celebre pe plan local, s-a aflat şi numele Cătălinei Grigore, care şi-a lansat cu acest prilej volumul de poezii “Poeme de la ora optişpe”, prima sa carte, apărută la Editura Premier: Cea mai tânără poetă locală cu operă editată, Cătălina Grigore este considerată noua speranţă a poeziei câmpinene. Absolventă a Colegiului Naţional “Nicolae Grigorescu”, promoţia 2013, Cătălina a reuşit să fie admisă la Facultatea de Litere din Bucureşti. Poeziile sale au o sensibilitate dezarmantă şi sunt străbătute toate, ca un fior roşu, de o undă de melancolie puternic impregnată de parfumul unei tristeţi fără margini. A unei tristeţi care nu are însă nimic comun cu deprimarea şi apatia morbidă, a unei tristeţi care te învăluie şi te atrage într-un vârtej inefabil de visare, de care nu scapi minute bune după lectura poeziilor sale, chiar dacă suferi de cel mai exuberant optimism. Şi cel mai incurabil optimist din lumea asta, citind poeziile Cătălinei Grigore, poate simţi pe şira spinării fiorul rece al izolării întru pregătirea unei perpetue visări pline cu melancolii. De altfel, poeta chiar recunoaşte că nu poate scrie atunci când este fericită. La nici 19 ani, Cătălina este câştigătoarea unor importante concursuri de poezie. În anul 2011 a obţinut premiul I la concursul judeţean „Alexandru Tudor Miu – Întâlnire cu Pasărea Phoenix”, în acelaşi an mai câştigă Marele Premiu la concursul de literatură „Geo Bogza”, apoi, în 2012,  primeşte premiul I la Concursul „Laudă seminţelor – celor de faţă şi-n veci tuturor” din cadrul Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”. A.N.

FOTBAL - Liga a III-a, seria C6

Rezultate etapa a IV-a
SCM Argeş Piteşti - FCM Avântul Reghin   4-1
Fortuna Poiana Câmpina - CSM Câmpina   3-2
ACS Civitas Făgăraş - FC Păpăuţi               1-1
Chindia Târgovişte - ACS Urban Titu           0-2
FCM Târgovişte - Atletic Bradu             1-3
FC Zagon - Conpet Ploieşti     2-0

Etapa a V-a, vineri 27 septembrie
FC Zagon - FCM Târgovişte
Conpet Ploieşti - SCM Argeş Piteşti
FCM Avântul Reghin - Fortuna Poiana Câmpina
CSM Câmpina - ACS Civitas Făgăraş
FC Păpăuţi - Chindia Târgovişte
ACS Urban Titu - Atletic Bradu

Clasament
1. FC Zagon         10
2. Atletic Bradu 10
3.Fortuna Poiana Câmpina 9
4. SCM Argeş Piteşti 9
5. Chindia Târgovişte 7
6. ACS Urban Titu         6
7.FCM Avântul Reghin 5
8. CSM Câmpina         4
9. Conpet Ploieşti         3
10. CSM Făgăraş         1
11. FCM Târgovişte         1
12. FC Păpăuţi         1