29 octombrie 2013

Începe distribuirea alimentelor din stocurile de intervenţie ale Uniunii Europene

Serviciul de Asistenţă Socială al Primăriei începe din data de 31 octombrie distrbuirea ajutoarelor alimentare din partea Uniunii Europene. Distribuirea se va face şi anul acesta la Colegiul Tehnic „Constantin Istrati”,  corp A- situat în   b-dul N.Bălcescu, nr.45 (fosta Cantina), conform următorului grafic:
În zilele de 31 octombrie şi 1 noiembrie 2013 - pentru beneficiarii de ajutor social acordat în baza Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat; 
În zilele de 4, 5, 6 noiembrie 2013 - pentru şomerii care beneficiază de indemnizaţie de şomaj acordată potrivit prevederilor Legii nr.76/2002 - privind sistemul asigurărilor pentru şomaj;
În zilele 7, 8, 11 noiembrie 2013 - pentru  pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi, obţinute din pensie sau, după caz, din pensii cumulate, se află sub 400 lei/lună;
În perioada 12-19 noiembrie 2013 - pentru persoanele cu handicap grav şi accentuat, adulţi şi copii, neinstituţionalizate.
Menţionăm faptul că pentru unele ajutoare alimentare au fost suplimentate cantităţile şi anume: paste făinoase pentru şomeri 1 kg (în loc de 0,5 kg); roşii în bulion pentru persoane cu handicap-1,6 kg (în loc de 0,8 kg); zacuscă: persoane cu handicap-0,8 kg (în loc de 0,4 kg), pensionari 0,8 kg (în loc de 0,4 kg), şomeri 0,8 kg (în loc de 0,4 kg); conservă carne: venit minim garantat 0,9 kg (în loc de 0,6 kg), şomeri 0,9 (în loc de 0,3 kg), persoane cu handicap-1,2kg (în loc de 0,3 kg), pensionari 1,2 kg (în loc de 0,3 kg). Din lista cu alimente un singur produs nu a fost primit şi nu va mai fi distribuit: mierea.
 Pentru ca acest sistem de distribuire să funcţioneze corespunzător şi pentru ca toate persoanele să îşi poată ridica alimentele în mod civilizat, rugăm beneficiarii să se prezinte în perioada la care au fost programaţi şi să prezinte, în mod obligatoriu, invitaţia, buletinul sau cartea de identitate.
La nivelul municipiului sunt 2.948  persoane beneficiare ale ajutoarelor alimentare. Dintre acestea cele mai multe sunt persoane cu handicap-1362, 692 de pensionari, 600 şomeri şi 294-persoane care au dreptul la venit minim garantat.

La Câmpina, Ziua Armatei a fost strălucitoare doar prin vremea frumoasă de afară

Ziua Armatei la Câmpina începe să semene tot mai mult cu umbra lui Mircea la Cozia. Adică începe să devină o umbră de sărbătoare. O sărbătoare umbrită de lipsa de interes manifestată pentru acest eveniment de către localnici (instituţii publice, societăţi comerciale, dar şi simpli cetăţeni ai urbei). Explicaţia acestei apatii generale nu trebuie căutată în desfiinţarea unităţilor de rachete şi de jandarmi. Nu e nici vina autorităţilor locale că se întâmplă aşa. Reprezentanţii municipalităţii au respectat protocolul, au lansat cuvenitele invitaţii, au mediatizat corespunzător evenimentul. Numai că, ce să vezi!, nu prea mai interesează pe nimeni sărbătorirea eroilor neamului românesc căzuţi în bătăliile pentru neatârnarea ţării, eroi care şi-au dat viaţa nu pentru a-i cinsti noi acum, în anul de (diz)graţie 2013, ci pentru a da – fiecare dintre ei, prin jertfa individuală –, o şansă în plus (re)cuceririi independenţei şi propăşirii acestei ţări, găsirii drumului către un viitor luminos şi sigur pentru România şi locuitorii săi. De bine ce e propăşită azi Românica noastră (de-am ajuns să-i surclasăm la nivel de trai până şi pe albanezi, nu mai zic de fraţii noştri basarabeni), nici româneii noştri locali nu par a mai fi sensibili la această zi-simbol a Armatei Române, preferând să stea acasă decât să aducă un omagiu înaintaşilor care şi-au dat viaţa pentru această ţară. 
Probabil, lovit în maţe şi în buzunarele găurite de grija cu care a fost mângâiat de toţi guvernanţii (centrali sau locali), câmpineanul de rând se luptă atât de tare să scape de toate grijile precarei sale existenţe cotidiene, încât uită şi de grija de a fi patriot. De unde se vede treaba că patriotismul, oricât ar fi el de sfântă datorie, rămâne până la urmă un sentiment care trece prin stomac. Foarte puţină lume, comparând cu alte dăţi, a venit să asiste vineri, 25 octombrie, de pe marginile platoului de la Soldat, la desfăşurarea manifestărilor organizate de Primărie şi de Consiliul Local Câmpina cu prilejul sărbătorii Armatei României. Nici delegaţiile societăţilor comerciale nu au fost mai multe decât altădată, ba dimpotrivă, iar acest lucru nu poate fi pus pe seama împuţinării marilor întreprinderi în urma falimentării uzinelor IRA şi Petroutilaj. Multe firme încă în activitate nu şi-au mai trimis reprezentanţi ca să depună coroane de flori la picioarele Soldatului Necunoscut. Iar multe dintre delegaţiile prezente au fost compuse din două-trei persoane. Nici instituţiile publice nu s-au omorât să trimită delegaţii cu un numeric de respect la această sărbătoare care devine, din ce în ce mai mult, o formalitate, un eveniment care trebuie bifat în grabă, ca nu cumva să afle autorităţile centrale şi presa de la Bucureşti că, la Câmpina, Ziua Armatei a rămas nesărbătorită. Lângă Monumentul Soldatului Necunoscut din Centrul Civic, la ora 13.00, au început aceleaşi activităţi comemorative: cuvântări ale oficialităţilor, o ceremonie religioasă, defilarea detaşamentelor de jandarmi, pompieri şi elevi ai Şcolii de Poliţie “Vasile Lascăr”, tot ceremonialul desfăşurându-se pe ritmurile fanfarei venite de la Ploieşti. Au depus coroane de flori reprezentanţi ai Parlamentului (deputatul liberal Virgil Guran şi senatorul social-democrat Georgică Severin), conducerea Primăriei (primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Ion Dragomir, secretarul municipiului Paul Moldoveanu), reprezentanţi ai Consiliului Local, ai veteranilor de război, ai partidelor politice din legislativul câmpinean, ai celor mai importante instituţii publice şi ai câtorva firme private, ai asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi retragere din MAN şi MAI, ai Şcolii superioare sanitare “Louis Pasteur”, ai câtorva şcoli şi licee câmpinene. Din partea Asociaţiei Cultul Eroilor, colonelul în rezervă Marian Dulă a oferit diplome de onoare unor veterani de război şi unor elevi olimpici la istorie, două diplome fiind înmânate şi primilo doi demnitari ai oraşului. Oricum am suci-o şi orice am zice, nu putem nega faptul că au fost mult mai puţini participanţi activi şi mult mai puţini privitori de pe margine, în comparaţie cu alţi ani. Ceea ce ne face să afirmăm că singura strălucire a Zilei Armatei 2013 a fost cea a soarelui de afară. A.N.

Editorial

MATEMATICA NU FACE GLUMIŢE   

M-am săturat să scriu despre dl. Ponta, dar, din păcate, prestaţia domniei sale, capacitatea de a susţine senin chestii diametral opuse (pro şi contra Roşia Montană, azi e împotriva unui pahar cînd eşti la volan, mîine e de acord cui o alcoolemie minimă, azi e cu China, mîine cu SUA etc.) este un adevărat atentat la siguranţa naţională. Numele guvernării sale ar putea fi simplu: Eşec. Absolut tot ce şi-a propus actuala alianţă a eşuat. Dar nu despre asta vreau să scriu azi, cred că eroarea principală a prim ministrului nostru este iluzia că are umor. Replicile sale nu depăşesc însă mai niciodată nivelul glumelor de autobază. Şi, mai ales, le aruncă şi atunci cînd nu este cazul. Cînd ceva seriozitate şi aplicaţie asupra subiectului ar fi infinit mai potrivite rangului. Aşa a fost acum cu povestea spălării Porţii Sărutului. Cu un ton care arunca totul în derizoriu, dl. Ponta a găsit imediat soluţia: facem o comisie internaţională pe care o plătim noi de la guvern. „Două chestiuni rezultă”… 1. Cum adică o plătim „noi”? Banii guvernului sunt banii mei şi nu înţeleg să dau bani pentru că un incapabil a făcut o prostie. Să plătească el. Şi 2: Comisia ar fi trebuit făcută înainte de curăţare, căci cu un astfel de monument se umblă cu infinită grijă, nu se dă cu apă şi detergent pentru că aşa crede nu ştiu ce politruc. De altfel, obişnuinţa patologică a premierului de a ocoli orice subiect incomod printr-un „spirit de glumă” a primit o palmă la figurat tocmai de la ceea ce el montase să fie un „triumf a la Antene”, vizita în SUA. Ca la două zile vicepreşedintele american să-l sune pe Băsescu pentru a discuta cu cineva de încredere este o umilinţă pe care Ponta o merita din plin. Noi nu. Să zici apoi, strepezit, că preşedintele este un şomer de lux înseamnă încercarea de a ieşi din corzi printr-o lovitură în boaşele adversarului.

Primarul comunei Poiana Câmpina a mai bifat o realizare: Parcul “Mareşal Alexandru Averescu”

De Ziua Armatei, poenarii s-au pricopsit cu un bust de bronz al mareşalului Alexandru Averescu, pe drumul ce duce la Gară. De fapt, bustul primului militar ridicat la rangul de mareşal al Armatei Române nu este chiar pe drum, ci alăturea de el, mai exact în noul parc amenajat de primarul comunei, Alin Moldoveanu, pe versantul drept al străzii Gării. Cu doar două luni în urmă, aici era un teren viran, un spaţiu verde de mari dimensiuni, dar cu vegetaţie sălbatică. La iniţiativa primarului comunei, cu ajutorul sponsorizărilor oferite de o duzină de firme private din zonă, dar şi prin munca voluntară a sute de localnici, adulţi şi elevi, s-a reuşit în timp record amenajarea unui parc cochet, străbătut de mai multe alei asfaltate care fac legătura cu locuinţele arondate acestei străzi, dar situate la o distanţă apreciabilă de ea. Anul trecut, un alt parc de dimensiuni asemănătoare, fără nicio statuie, dar cu mai multe dotări (dintre care, câteva grătare publice), a fost amenajat, tot la iniţiativa primarului, lângă podul care duce la Câmpina. Realizarea celui de-al doilea parc al comunei a repetat reţeta primului, căci lucrările au fost finanţate exclusiv din sponsorizările unor firme private, niciun ban nefiind cheltuit pentru realizarea investiţiei din bugetul local. În mijlocul parcului, tronează bustul mareşalului Alexandru Averescu, lucrare realizată de maestrul Ion Bolborea, unul dintre cei mai apreciaţi sculptori ai momentului. Statuia a fost comandată, în urmă cu doi ani, de către omul de afaceri Radu Călin, patronul Stadionului “Poiana Câmpina” şi al echipei de fotbal Fortuna Poiana Câmpina din Liga a III-a. Menţionăm că Alexandru Averescu, general şi comandant al Armatei a II-a în Primul Război Mondial, artizanul victoriei de la Mărăşeşti, a fost ridicat la rangul onorific de mareşal în 1930, ulterior, în acelaşi an, fiind ridicat la rangul onorific de mareşal şi celălalt mare general al Armatei Române din prima conflagraţie mondială: Constantin Prezan (şeful Marelui Cartier General). Cel de-al treilea mareşal al Armatei Române, mareşal activ, în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial, adică nu ridicat la acest rang în mod onorific, a fost Ion Antonescu. Ne-am referit mai sus la cei trei militari de carieră ridicaţi (onorific sau în plin război), la acest suprem rang militar, iar nu la regii României, care, cu excepţia lui Carol I, au fost toţi, prin lege, comandanţi şi mareşali ai Armatei Române, mai mult simbolici. Şi ca să epuizăm complet problema, am mai adăuga faptul că alt şaptelea mareşal al Armatei Române a fost regele Alexandru al Iugoslaviei, numit onorific în acest rang, în 1933, în virtutea relaţiilor de prietenie româno-iugoslave. În urmă cu câteva luni, Radu Călin, un mare admirator al mareşalului Averescu, a donat statuia localităţii poienarilor. După dezvelirea monumentului, primarul poienarilor a mulţumit firmelor-sponsori, dar şi elevilor şi localnicilor care au contribuit prin multe zile de muncă voluntară la realizarea Parcului “Mareşal Alexandru Averescu”. Au luat apoi cuvântul Radu Călin, omul de afaceri povestind cum a dăruit, iniţial, dar fără succes, bustul mareşalului localităţii de baştină a acestuia din judeţul Ismail, situat altădată în sudul Basarabiei, iar azi, în sudul Ucrainei. Fără succes, deoarece autorităţile de la Kiev au făcut presiuni mari asupra primarului localităţii respective, ca să renunţe la amplasarea bustului ce reprezenta nu doar imaginea comandantului Armatei Române din Primul Război Mondial, ci chiar imaginea României Mari. Presiunea guvernanţilor ucraineni s-a materializat în circa 60 de controale la primăria comunei în care, în 1859, văzuse lumina zilei Alexandru Averescu. Maestrul Ion Bolborea a vorbit în continuare, subliniind faptul că orice turist vizitează o localitate şi pentru reperele culturale ale acesteia. Senatorul Georgică Severin a elogiat şi el viaţa şi faptele de arme ale mareşalului Averescu, exprimându-şi speranţa că unirea României cu Republica Moldova, în graniţele Uniunii Europene, va fi posibilă într-un viitor nu prea îndepărtat. Deputatul Roberta Anastase a vorbit mai puţin despre faptele militare ale generalului Averescu, şi mai mult despre faptele edilitare ale primarului Moldoveanu. Ea l-a felicitat pe edil “pentru multele realizări ale actualului primar al comunei, care se văd cu ochiul  liber”. Adevărul este că Alin Moldoveanu, un politician tânăr, dar versat, a dovedit ca are stofă de primar şi că merită să stea în fruntea comunităţii poienarilor. El a bifat multe realizări edilitare într-un an şi jumătate de mandat, organizând numeroase acţiuni cultural-educative pentru poienarii de toate vârştele. De la spectacole muzicale la piese de teatru. Alin Moldoveanu a dovedit cu asupra de măsură că, dacă vrei neapărat şi ştii să prezinţi şi să aperi cauza locuitorilor care te-au ales să îi păstoreşti, poţi realiza multe obiective importante de interes public fără bani de la bugetul comunei, şi aşa, destul de sărac, mai ales după falimentul uzinei Petroutilaj SA.  A.N.

Din cauza unui sistem informatic precar, unui pacient i se poate schimba fără voia lui medicul de familie

Gabriela Dochia, o câmpineancă înscrisă de mai mulţi ani la medicul de familie Luminiţa Frăţilă, a trăit o experienţă pe care nu o va putea uita niciodată, care dovedeşte cât de uşor poate schimba destinul unui om un sistem informatic cu multe hibe. Mai exact, sistemul informatic care generează reţeaua medicilor de familie din întreaga ţară, cu toţi pacienţii lor şi, bineînţeles, cu toate reţetele eliberate acestora, sistem  folosit de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate  şi botezat SIUI (Sistem Informatic Unic Integrat). Cât de bine integrat e SIUI, o să vă povestim în continuare. După ce ne-a sesizat cazul şi necazul, am stat de vorbă cu Gabriela Dochia, care ne-a declarat următoarele: “Deşi sunt din 2008 la medicul meu de familie, dr. Luminiţa Frăţilă, pe 5 octombrie 2013, atunci când am fost la doamna doctor ca să îmi dea o trimitere medicală, am constatat că nu mai figurez pe lista cu pacienţii dumneaei. M-a întrebat dacă m-am mutat la alt medic de familie şi am asigurat-o că nu s-a întâmplat acest lucru şi că singura mea cerere de înscriere era la dânsa. Am sunat la CAS Prahova şi acolo mi s-a spus că, de la 1 ianuarie 2013, sunt înregistrată la dna doctor Pârvu Adi Lorena din Băicoi. Am sunat-o pe dna doctor Pârvu, noul meu medic de familie fară voia mea, şi am întrebat-o cum am ajuns pe listele sale de pacienţi, de vreme ce eu nu am făcut nicio cerere în acest sens. Doamna doctor Pârvu a recunoscut că nu are adeziunea mea şi mi-a mai spus că nu îşi dă seama cum s-a întâmplat această greşeală. Apoi, mi-a spus bănuiala ei: din cauza scrisului ilizibil al asistentei sale, introdusese greşit în SIUI datele unei paciente care se înscrisese de curând la ea. Acestei paciente i s-au introdus greşit câteva numere din CNP-ul personal, iar, din întâmplare, toată combinaţia de noi numere introduse a coincis cu CNP-ul meu, astfel încât calculatorul m-a introdus pe mine în sistem, ca nou pacient al medicului de familie Pârvu Adi Lorena. Eu consider că mi s-a făcut o mare nedreptate. Norocul meu este că după şase luni te poţi înscrie la un alt medic de familie, iar această perioadă a trecut, astfel încât m-am putut reînscrie uşor la dna doctor Luminiţa Frăţilă. Altfel, aş fi fost nevoită să bat drumul până la Ploieşti de multe ori. Nu ştiu cine a greşit: doamna doctor Pârvu Lorena, care a introdus cifre incorecte în sistem, dând dovadă de neglijenţă în serviciu, sau softul SIUI, celebrul sistem informatic al Casei de Sănătate.  Mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă  aş fi avut nevoie foarte urgent de o trimitere medicală de la medicul meu de familie, pentru o intervenţie chirurgicală de importanţă vitală la Bucureşti? Cum aş fi putut să fac rost de această trimitere în timpul necesar pentru a mi se salva viaţa?”. Ne-am deplasat la cabinetul doamnei doctor Pârvu Lorena, care ne-a confirmat cele aflate de la dna Gabriela Dochia, asigurându-ne că greşeala a fost neintenţionată şi că SIUI a mai generat şi alte greşeli asemănătoare în trecut. “Întâmplător, o parte din CNP-ul dnei Gabriela Dochia, ajunsă, fără voia sa, pe lista mea cu pacienţi, coincidea cu CNP-ul pacientei pe care voiam să o introduc eu în sistem, astfel că, prin această stranie coincidenţă, eraoarea s-a putut comite mai uşor. De când a fost implementat, SIUI a mai făcut astfel de schimbări eronate de medici de familie. Odată, ţin minte că au apărut doua persoane cu acelaşi CNP, care au fost nevoite să-şi rezolve problema la Poliţie”, ne-a mai declarat medicul Pârvu Lorena, care ne-a trimis prin email lista cu toţi pacienţii cărora le eliberase reţete în acest an, listă din care Gabriela Dochia lipsea cu desăvârşire, lucru care întărea prezumţia de bună-credinţă a doamnei doctor Pârvu. Judecând la rece cazul, ne putem întreba cine a greşit mai mult: dna doctor din Băicoi, pentru că a introdus neglijent datele personale ale unei paciente înscrise la ea, sau SIUI, fiindcă nu a fost programat că contracareze aceste posibile erori umane (a greşi e omeneşte, spuneau latinii), generând pacienţi fictivi la medici de familie pe care pacienţii respectivi nu şi-i doresc şi nici nu au cunoştinţă de ei. Ne putem întreba, dar putem să tragem şi o concluzie din care SIUI iese cel mai şifonat. Privind retrospectiv, la multele greşeli generate de SIUI, nu ar trebui să ne şocheze filmele de ficţiune în care roboţii ajung, într-un viitor nu prea îndepărtat, să declanşeze necruţătoare războaie împotriva omenirii pentru supremaţia pe această planetă. Pentru Gabriela Dochia, victimă a unui sistem informatic mult prea imperfect, acest război a început deja. A.N.

Clubul Femina a împlinit un an

Asociaţia PRO Câmpina a sărbătorit un an de la constituirea extesiei sale, CLUB FEMINA, în data de 25 octombrie a acestui an. Aniversarea a avut loc într-o atmosferă intens presărată cu eleganţă şi rafinament, în sala de protocol a hotelului Amana Inn. Serata a debutat cu derularea unui film emoţionant, sub forma unui rezumat al activităţii Clubului Femina, de la lansarea sa până în prezent. În continuarea programului, toate membrele Clubului au asistat la o prezentare de modă, la înmânarea certificatelor de participare pentru trupa câmpineană de teatru „Zen” (invitată a Clubului Femina în luna mai a acestui an), precum şi pentru alte colaboratoare. 
Aceasă ediţie aniversară s-a dorit a fi şi o reeditare a primei întâlniri, la care magazinul Gizell a prezentat ţinute fermecătoare adresate ”femeilor puternice şi nonconformiste”, aşa cum a declarat proprietara magazinului, d-na Georgiana Mincu. Prezentarea colecţiei de toamnă-iarnă 2013 a încântat privirile doamnelor prezente în sală şi a fost executată cu stil şi graţie de către Anita Dumitraşcu. La realizarea cadrului festiv în care s-a derulat evenimentul şi-a adus contribuţia d-na Carmen Bocioacă, cea care a înfrumuseţat sala cu splendide aranjamente realizate de florăria “Cufărul cu Flori”.
La eveniment au participat peste 35 de doamne şi domnişoare, prezente şi viitoare membre ale Clubului Femina. Una dintre cele mai fidele participante la întâlnirile Clubului, Nadia Ionicioiu, ne-a declarat: „A fost o seară minunată, în care schimbul de energii ne-a produs emoţii dintre cele mai intense, ca de fiecare dată când ne-am întâlnit”. 
Printre cele care au venit pentru prima dată la o întâlnire organizată de Club Femina s-a numărat şi Corina Ungureanu, fosta gimnastă campioană de calibru mondial, a ţinut să remarce: „Urmărind cu mare atenţie activităţile pe care le-aţi întreprins în primul an de activitate, sunt convinsă că viitorul Clubului Femina va fi unul de succes. Vă mulţumesc pentru că m-aţi primit în mijlocul vostru şi vă asigur de tot sprijinul meu pe mai departe. Curând va ieşi de sub tipar o carte care îmi poartă semnătura, pe care voi fi onorată să o lansez în cadrul unei întâlniri a Clubului Femina”.

Şcoala superioară sanitară postliceală “Dr. Dinu” şi-a sărbătorit din nou bobocii

Vineri seara, restaurantul Hotelului Muntenia a răsunat cristalin prin vocile celor mai tineri cursanţi ai Şcolii superioare sanitare postliceale “Dr. Dinu”. Ca la fiecare început de an şcolar, conducerea şcolii i-a invitat pe elevii din anul I pentru a sărbători împreună cu aceştia Balul Bobocilor. Au participat, desigur, şi cadrele didactice ale unităţii, una dintre cele mai importante instituţii de învăţământ postliceal din Câmpina, aflată în structura Fundaţiei pentru ştiinţă şi învăţământ “Dr. Dinu”. Organizatorii evenimentului au fost diriginţii anilor I de la cele două specializări ale şcolii: asistent medical generalist (AMG) şi asistent medical de farmacie (AMF). Însă cea care a coordonat buna desfăşurare a sărbătorii a fost, ca de fiecare dată, Corina Gheorghe, directoarea unităţii. Şcoala superioară sanitară postliceală din cadrul Fundaţiei “Dr. Dinu” a fost înfiinţată acum 17 ani de către regretatul doctor Florea Din, medic stomatolog cunoscut în întreaga ţară pentru metodele sale care au revoluţionat stomatologia de acum câteva decenii. Astăzi, fundaţia şi şcoala sanitară sunt conduse de soţia fondatorului şi de fiul acestuia. Şcoala superioasă sanitară “Dr. Dinu” a debutat cu specializările “tehnician dentar” şi “asistent medical generalist”, pentru ca astăzi să funcţioneze cu specializările AMG - asistent medical generalist, şi AMF - asistent medical de farmacie. Pentru specializarea AMG unitatea este acreditată încă din 2008, iar pentru specializarea AMF  acreditarea urmează să fie obţinută la finele unor proceduri mai îndelungate, aflate în curs de desfăşurare. Muzică bună, tinereţe, veselie, antren, toate au fost ingredientele acestei petreceri desfăşurate într-o atmosferă incendiară. “Aşa cum am procedat în fiecare an, am organizat un concurs de karaoke, un concurs de cultură generală, un concurs de dans, dar punctul culminant l-a constituit concursul pentru alegerea celor mai atrăgători elevi din anul I: Miss Boboc 2013 şi Mr. Boboc 2013. Ca o noutate pentru acest an, la sărbătoarea bobocilor şcolii noastre am avut ca invitat special pe doamna farmacist primar Elena Din, soţia fondatorului Şcolii (şi al Fundaţiei care îi poartă numele). Am organizat în mod intenţionat Balul Bobocilor pe 25 octombrie, tocmai pentru a o sărbători pe doamna preşedinte a fundaţiei noastre, care s-a născut în această zi”, ne-a declarat doamna profesoară Corina Creţu, directoarea Şcolii superioare sanitare postliceale “Dr. Dinu”. A.N.  

Biblioteca Engleză - 15 ani de existenţă (1998 - 2013)

Secţia de carte în limba engleză a Bibliotecii Municipale “Dr. C.I. Istrati” - adăpostită într-un spaţiu cochet al Casei Tineretului - este rodul unei excelente colaborări a Primăriei Câmpina cu Fundaţia “East European Information Share Trust” (E.E.I.S.T.)
Dezvoltând bunele relaţii culturale româno-engleze (începute din anul 1991, când s-a înfiinţat, la Braşov, prima bibliotecă de carte în limba engleză), la 10 septembrie 1996, d-na ing. Constanţa Coman (reprezentant în România al E.E.I.S.T.) a propus constituirea unei biblioteci engleze la Câmpina; la 1 octombrie 1996, Primăria Câmpina şi-a dat acordul colaborării cu E.E.I.S.T. pentru administrarea unui fond de carte de până la 20.000 de exemplare, urmat de întocmirea proiectului de contract în limba română şi engleză. Au continuat numeroase etape, deosebit de utile, finalizate în 1999 cu circa 10.262 de volume.
În acest ambient, deosebit de ospitalier, în prezenţa oficialităţilor locale, joi, 24 octombrie, în sala “George Hanibal Văleanu” a Casei Tineretului a avut loc sărbătorirea celor 15 ani de rodnică activitate a Bibliotecii Engleze.
Activitatea, organizată de Consiliul Local şi Primăria Câmpina, împreună cu Biblioteca Municipală “Dr. C.I. Istrati”, a fost deschisă de d-na Liliana Ene, directoarea instituţiei, care şi-a exprimat mulţumirea pentru numărul mare de participanţi, pentru sprijinul primit din partea autorităţilor locale, a comunicat programul reuniunii şi a propus un moment de reculegere în memoria recenţilor dispăruţi, prof. dr. Nicolae Boaru şi bibliotecara Valeria Florea.
Manifestarea culturală a debutat cu proiecţia unui film aniversar, realizat de Liliana Ene şi Roxana Angheloiu. 
Invitat de onoare al reuniunii, primarul Horia Tiseanu a remarcat, între altele: “Particip la o întâlnire de suflet, deosebit de plăcută. Acţiunea de astăzi este un succes remarcabil al Bibliotecii Engleze. Mulţumesc fostului primar R.R. Micu, d-nelor Roxana Angheloiu şi Liliana Ene, precum şi partenerilor englezi pentru realizarea acestei valoroase biblioteci. Donarea cărţilor şi a calculatoarelor reprezintă paşi importanţi, de deschidere, spre cultura universală”. 
În acelaşi sens, d-na Constanţa Coman a apreciat contribuţia celor trei foşti primari: Romul Remus Micu, Gheorghe Tudor şi Horia Tiseanu, precum şi cea a E.E.I.S.T., la realizarea bibliotecii de carte în limba engleză şi a anunţat transmiterea în direct a programului în Anglia, printr-o video-conferinţă Skype cu d-na Wendy Pratt, fondator al Bibliotecii Engleze.
Evenimentul a continuat cu trei momente artistice susţinute de elevii Şcolii Centrale şi ai Colegiului “N. Grigorescu” (formaţia The Zipp), pregătiţi de prof. Rodica Constantinescu şi de elevi ai Şcolii de Poliţie “Vasile Lascăr” şi ai Şcolii “Al. I. Cuza”, însoţiţi de profesorii Alexandru Ştefan, respectiv Cătălin State, care au recitat poeme în limba engleză. 
Un alt moment important a constat în vizionarea unui film din arhiva personală a d-nei Constanța Coman, în care s-a prezentat chiar inaugurarea secției în anul 1998.
În final, a fost tăiată panglica noului serviciu disponibil la Biblioteca Engleză: calculatoare cu acces gratuit pentru public, în cadrul progamului național Biblionet.
Întregul program a oferit câmpinenilor o nouă perspectivă de informare, de civilizaţie şi cultură universală.
Theodor MARINESCU

Deviza Clubului Sportiv Contratimp: "Nimic nu este imposibil!"

Că nimic nu este imposibil a demonstrat echipa Clubului Sportiv “CONTRATIMP” Câmpina, împreună cu instructorul ei, Octavian Postolache. Povestea a început în urmă cu aproximativ un an, când Octavian Postolache (fost înotător de performanţă), fermecat de talentele ce-i treceau prin mână la cursurile de iniţiere, a luat hotărârea de a închega o echipă de performanţă. 
Astfel, cu o muncă titanică din partea sportivilor  (6 antrenamente pe săptămână, a câte două ore) şi o susţinere acerbă din partea părinţilor (morală şi financiară), copiii au reuşit  ca într-un timp scurt  să depăşească nivelul local de performanţă, intrând în competiţie cu elita înotului românesc.
Această echipă unita este formată din:  Luca Popa (Măgureni), Diana Popa (Măgureni),   Ioana Dragomir (Câmpina), Ştefan Rachieru (Breaza), Iulian Antimiu (Băicoi), Doria Stoian (Câmpina), Andreea Văcaru (Scorţeni), Carol Banu (Cornu), Ştefan Manta (Măgureni), Eduardo Postolache (Măgureni), Ioana Nicolaescu (Câmpina),  Ema Mareş (Băneşti), Bianca Văduva (Câmpina), Claudiu Pavel ( Floreşti), Adrian Olaru ( Floreşti). 
Şi lista rămâne deschisă tuturor celor care vor să facă performanţă, condiţia de bază fiind aceea de a avea talent şi dorinţa de a fi cel mai bun.
Scopul Clubului CONTRATIMP este acela de a ridica înotul românesc la nivelul de altă dată.  Sportivii îşi doresc să asculte imnul României de pe cea mai înaltă treaptă a podiumului la competiţiile internaţionale şi, de ce nu, la Olimpiadele ce vor urma. Pentru a împlini acest deziderat, este însă nevoie de timp, răbdare şi multă muncă. Ceea ce este, într-adevar, greu de realizat, dar nu imposibil. I.D.

Asociaţia “Club Sportiv Municipal” îşi pregăteşte secţiile sportive promise câmpinenilor

La începutul primăverii acestui an, Consiliul Local Câmpina a hotărât să devină membru fondator al Asociaţiei “Club Sportiv Municipal” Câmpina, un club sportiv cu mai multe discipline, care să aparţină municipalităţii în cea mai mare măsură şi care să constituie o pepinieră de talente pentru cluburile profesioniste câmpinene ce activează în acest moment. Iniţiativa, care a apartinut consilierilor USL, în special a celor liberali, seamănă cu cea promovată de consilierii pedelişti în mandatul trecut, (atunci când PDL avea majoritatea), care au reuşit să facă în aşa fel încât Consiliul Local să ajungă membru fondator al echipei de fotbal Unirea Câmpina. Ulterior, municipalitatea s-a retras din această asociere. La şedinţa aleşilor din martie 2013, consilierul liberal Florin Frăţilă, preşedintele Comisiei de cultură, învăţământ, sport şi tineret, a iniţiat proiectul de hotărâre care, odată aprobat, făcea ca legislativului local să devină membru fondator al ACSM Câmpina. Ulterior, hotarârea aceasta a fost completată de altele, prin care s-au aprobat actelor constitutive ale ACSM Câmpina, iar pe baza acestora, asociaţia sportivă a municipalităţii s-a putut înscrie la Judecătoria Câmpina, în Registrul fundaţiilor şi asociaţiilor. În afară de Consiliul Local, din ACSM fac parte, ca membri fondatori, şi două cluburi sportive private: CSM Câmpina şi Clubul Lido Câmpina. Aşa cum prevede şi statutul asociaţiei, ACSM îşi propune să susţină mişcarea sportivă în general, prin promovarea tuturor sporturilor federative, prin sprijinirea sportului de performanţă şi a sportului de masă, precum şi prin promovarea tinerilor sportivi talentaţi. Scopul asociaţiei îl constituie ameliorarea rezultatului sportiv şi realizarea performanţei la nivelul municipiului Câmpina prin valorificarea aptitudinilor individului într-un sistem organizat de selecţie, pregătire şi competiţie, precum şi punerea în practică a Programului “Sportul pentru toţi”. La art.1 din Actul Constitutiv există un paragraf cu  următorul conţinut: “Asociaţia va susţine următoarele discipline sportive: fotbal, motocros, atletism, handbal, judo/ karate, şah, tenis de masă/ câmp, baschet, badminton, ciclism, nataţie, radio-amatorism, rugby, sportul pentru toţi, volei.” Cum înfiinţarea acestor secţii sportive nu a fost realizată încă, întârziere ce a atras critici din partea consilierilor opoziţiei din miniparlamentul câmpinean, Florin Frăţilă, membru în Comitetul Director al ACSM Câmpina,  a organizat, zilele trecute, o întâlnire cu mai mulţi profesori de sport, dispuşi să fie angrenaţi în sistemul secţiilor sportive din cadrul ACSM Câmpina. “Nu vă pot promite prea mulţi bani pentru început, dar în viitor, dacă posibilităţile de finanţare de la bugetul local vor fi mai favorabile, indemnizaţiile dvs vor creşte. Nu îmi dau seama de la ce vârste ar trebui legitimaţi copiii câmpinenilor la aceste secţii ale ACSM, dumneavoastră sunteţi profesioniştii, dvs ştiţi cel mai bine. Bănuiesc că fiecare sport poate fi început de la o anumită vârstă. Nu avem pretenţia să selectaţi în secţiile sportive al ACSM spuma elevilor, cele mai mari talente. Ştim că sunt destule cluburi sportive în şcoli, iar profesorii de acolo nu vă vor da elevii lor cei mai buni la diferite sporturi. Tot ce vreau să va spun este că, prin aceste secţii, noi nu dorim cu orice preţ obţinerea de mari performanţe. Bine ar fi să se întâmple aşa, dar dacă vom reuşi să-i aducem pe copii la mişcare, să-i atragem spre sportul de masă, spre o viaţă sportivă, să-i îndepărtăm de practici nocive (cum ar fi consumul de alcool, de droguri), tot ar fi un mare câştig al asociaţiei noastre înfiinţarea secţiilor sportive. Deocamdată, nu putem folosi decât bazele sportive existente în unităţile de învăţământ, bune sau rele, astea sunt. Eu îi voi ruga pe directorii de şcoli să vă sprijine în acest demers,” le-a spus Florin Frăţilă profesorilor de sport adunaţi în Sala Mică a Casei Tineretului. Profesorii prezenţi, specialişti în diverse discipline sportive, au solicitat toţi ca reprezentanţii municipalităţii sa discute în prealabil cu toate conducerile unităţilor de învăţământ, “pentru ca să nu ni se pună beţe în roate, atunci când vom solicita accesul la bazele sportive.” Organizator de competiţii în cadrul ACSM Câmpina şi coordonatoarea secţiei “Sportul pentru toţi” este profesoara de sport Irinel Dumitraşcu. Ea va prelua toate doleanţele profesorilor de sport din secţiile asociaţiei, menţinând legătura dintre aceştia din urmă şi Comitetul Director al ACSM Câmpina. A.N.