26 noiembrie 2013

În viitorul apropiat, comercianţii ambulanţi din centrul civic ar putea fi mutaţi lângă Autogară

Şapte consilieri ai USL Câmpina (Rodica Papuc, Ion Dragomir, Dragomir Enache, Florin Frățilă, Daniel Ioniță, Gheorghe Tudor și Horaţiu Zăgan), plus doi consilieri PP-DD (Ioan Pițigoi şi Mihai Tifigiu), sunt iniţiatorii unui proiect de hotărâre care va interzice comercializarea ambulantă de produse în zona centrală a municipiului Câmpina. Promovarea proiectului de hotărâre este necesară ca urmare a finalizării lucrărilor de modernizare a Piațetei de la Ceas şi a zonei pietonale din jurul Parcării Centrale, precum și a realizării viitoarelor lucrări de modernizare ale Parcului “La soldat” și Parcului de la Millia.

Consilierii majorităţii din miniparlamentul câmpinean s-au decis să conserve cât se poate mai bine noile şi viitoarele realizări edilitare care vor înfrumuseţa centrul municipiului. Pentru aceasta, comercianţilor ambulanţi de fructe de pădure, vâsc şi alte produse li se va interzice să-şi desfacă mărfurile în Centrul Civic şi în zona Pieţei Centrale, nu doar la colţ de stradă, dar chiar şi pe tarabe. Se pare că ei vor fi mutaţi în parcarea din spatele Casei Tineretului, dar chiar şi acolo vor trebui să-şi comercializeze produsele în tonete de lemn standardizate, ce urmează a fi achiziţionate de municipalitate. Prin excepție, se pot desfășura activități de comerț ambulant doar cu ocazia evenimentelor cultural – artistice, educative, sportive, organizate de către Consiliul Local Câmpina în zona centrală a municipiului. “Am iniţiat un proiect de hotărâre ce va fi dezbătut în şedinţa din 28 noiembrie a legislativului municipal, deoarece am luat decizia de a nu mai permite comerţul ambulant în zonele centrale ale Câmpinei, pentru a căror modernizare am cheltuit şi vom cheltui sume importante din bugetul local. Vrem să nu mai oferim un peisaj necivilizat localnicilor şi celor care ne vizitează oraşul, chiar în zona sa centrală. Părerea mea este că putem muta aceşti comercianţi ambulanţi în parcarea care s-a finalizat recent în spatele Casei Tineretului”, ne-a declarat viceprimarul Ion Dragomir. A.N.    

Editorial

JOCUL DE-A VACANŢA

Ceea ce mi se pare tulburător sub acest regim care, iată, se apropie de doi ani de dominare, este senzaţia sîcîitoare că el încă nu a început cu adevărat, că şefii se tot pregătesc să ne arate ceva extraordinar, limbajul lor este (verificaţi) centrat mereu pe viitor, pe implacabilul „o să…”. N-au făcut literalmente nimic, în sensul bun, ci numai nefăcute, dar sunt plini de entuziasm în a promite. Par că se joacă, ne fac şmechereşte cu ochiul, nu (se) iau în serios, obiceiul prim-ministrului de a răspunde mereu în doi peri, cu glumiţe scremute este, de fapt, un simptom al acestui joc sinistru pe spinarea ţării. Uşurinţa cu care schimbă afirmaţii sau chiar legi de la o zi la alta, ba chiar de la o oră la alta, e tot un semn al acestei ludice inconştienţe care e mai dăunătoare ţării decît o licitaţie trucată. Zilele trecute, întrebat de circulara UE privitoare la relaţiile cu China, premierul s-a arătat preocupat mai mult de unde ştie ziaristul decît de esenţa extrem de gravă a încă unei gafe impardonabile în politica noastră externă. La fel, chestionat asupra destinaţiei fondurilor rezultate din celebra mărire a taxei pe combustibil, obsedat cum e să-l combată în orice propoziţie pe Băsescu, s-a arătat îngrozit că asta ar duce la scăderea salariilor medicilor şi profesorilor. Dar abia se muncise o săptămînă toată cohorta de teleaşti aserviţi şi politruci să arate cum banii ăştia se vor duce într-un fond special pentru infrastructură care ne va umple geografia de autostrăzi şi poduri. Deci: unde se duc banii cînd se duc, domnule jucător şef?

După aproape doi ani, a început asfaltarea mult aşteptată

Bulevardele centrale ale Câmpinei, “Nicolae Bălcescu” şi “Carol I”, meritau de multă vreme o asfaltare, chiar dacă nu au arătat niciodată ca după bombardament, graţie numeroaselor “plombări” aplicate de-a lungul anilor, mai bine zis, aproape în fiecare an, metodă ce a potolit provizoriu nemulţumirile şoferilor locali. După o întârziere de aproape doi ani, cauzată în principal de anularea PNDI, atât de contestatul program de dezvoltare a infrastructurii naţionale promovat de fostele guvernări pedeliste, iată că a sosit vremea ca principalele bulevarde câmpinene să îmbrace un veşmânt asfaltic nou. O haină nouă, fără petice. Sub presiunea unor interminabile procese cu firma de casă a PDL care câştigase licitaţia de execuţie, conducerea Primăriei Câmpina a reuşit să găsească o soluţie care să facă fezabilă modernizarea arterelor noastre centrale trecând această lucrare de la capitolul “Investiţii” la capitolul “Reparaţii”. Pentru reabilitarea celor două bulevarde, Consiliul Local a alocat circa 7,5 milioane de lei. Chiar dacă lucrările nu pot fi considerate o investiţie, practic, modernizarea principalelor bulevarde ale oraşului se va face aproape ca o investiţie nouă, adică la standardele de calitate ale unei investiţii noi. Aşadar, nu vom mai vedea plombări ale carosabilului, ci un nou covor asfaltic turnat de la o bordură la cealaltă. Aici trebuie menţionat faptul că trotuarele bulevardelor au fost deja reabilitate, lucru care vine în sprijinul pietonilor, al căror trafic nu va fi afectat. Modernizarea axei rutiere care desparte oraşul în două a început cu asfaltarea primului tronson al Bulevardului “Nicolae Bălcescu”, respectiv cel de la Sera Primăriei până jos la Emon Electric. Restul bulevardului amintit se va asfalta după înlocuirea, în această zonă, a magistralei de apă printr-un proiect finanţat de Banca Mondială. A urmat apoi cel mai mare bulevard al oraşului, ce poartă numele primului rege al României. A fost scos la licitaţie tronsonul situat între Colegiul Tehnic Forestier şi calea ferată de lângă Complexul Fibec. Lucrările sunt executate de firma Cast SRL, cea mai importantă firmă locală din domeniu, aceeaşi care a realizat şi pasajul rutier de la DN1. Pentru oprirea propagării fisurilor vechiului asfalt, s-a folosit, în premieră, armarea acestuia cu folii de plastic, peste care s-a aplicat noul covor asfaltic. S-a început cu asfaltarea tronsonului dintre intersecţiile cu strada Goleşti şi cu strada Mărăşeşti, continuându-se asfaltarea până la intersecţia cu Calea Doftanei. Vineri, 22 noiembrie, lucrările au fost oprite aici, deoarece vremea rea nu mai permitea continuarea lor. Nemaivorbind de faptul că exista riscul ridicării capacelor de canalizare, fără a se putea aduce carosabilul la nivelul lor prin turnarea ultimului strat de asfalt, situaţie care ar fi îngreunat foarte  mult traficul rutier în zonă. De la calea ferată în sus, bulevardul va fi asfaltat anul viitor, dar numai după terminarea canalizării cartierului Câmpiniţa de către operatorul judeţean de apă-canal Hidro Prahova, în cadrul acelui amplu program cu fonduri europene. Şi porţiunea dintre Toma Ionescu şi Sondei va fi afectată de viitoare lucrări de canalizare realizate de Hidro Prahova, după care şi această porţiune va putea fi asfaltată. “La primăvară, vom continua de la intersecţia cu Calea Doftanei până la cea cu strada Toma Ionescu. Tot în primăvară vom asfalta şi partea de nord a Bulevardului Carol I, respectiv de sus, de la bazine, şi până la podul de la Lunca Cornului. Celelalte tronsoane ale bulevardului nu se vor asfalta decât după ce vor fi canalizate de către operatorul judeţean de apă-canal Hidro Prahova, în cadrul acelui amplu program cu fonduri europene. Anul viitor, vom putea asfalta şi aceste tronsoane afectate de importante lucrări de canalizare care vor cuprinde întregul cartier Câmpiniţa. Tot din pricina demarării programului de canalizare al Hidro Prahova SA, nu vom putea asfalta nici porţiunile bulevardului central situate între Toma Ionescu şi Sondei”, ne-a declarat viceprimarul Câmpinei, Ion Dragomir, cel care coordonează toate lucrările de asfaltare din oraş. A.N.

Cupa Contratimp la înot s-a dovedit a fi un eveniment deosebit încă de la prima ediţie

În week-end-ul trecut, la bazinul de înot didactic din vecinătatea Complexului Petrol s-a desfăşurat o competiţie sportivă pentru înotătorii şcolari, cei mai mici având şase ani, iar cei mai mari, 12 ani. A fost o competiţie deosebită, la care au participat 17 cluburi de înot din întreaga ţară, participanţii depăşind cifra 120. Din Câmpina, au fost patru cluburi cu aproape 40 de sportivi. Organizată, din punct de vedere tehnic, de Clubul Contratimp condus de profesorul Octavian Postolache, printre organizatori s-au numărat, de asemenea, Corina Ungureanu şi Asociaţia PRO Câmpina, unul dintre cele mai active ong-uri câmpinene care promovează sportul pentru toţi şi activităţile de timp liber. 
Sâmbătă şi duminică, bazinul de înot a devenit neîncăpător, pe băncile de la marginea lui aşezându-se o mulţime de părinţi, bunici şi alte rude ale tinerilor performeri. Aglomeraţie era şi în loja centrală, ocupată de alte rude şi apropiaţi ai junilor sportivi, locul fiind rezervat celor care nu au avut papucii “la purtător” şi cărora, pentru acest motiv, conform Regulamentului de funcţionare al bazinului, nu li s-a permis accesul în imediata proximitate a piscinei. Bazinul arată foarte bine, iar grupurile sanitare (“punctul forte” al civilizaţiei noastre mioritice), precum şi celelalte anexe sunt şi ele în toată regula. “Prima ediţie a Cupei Contratimp, organizată prin colaborarea dintre Corina Ungureanu, Asociaţia PRO Câmpina şi Clubul sportiv Contratimp, a fost un mare succes. Sunt convinsă că istoria acestui eveniment abia începe. A fost un concurs atipic, pentru că nu este într-un regim special. Ce este foarte important, s-au desfăşurat şi probe de 100 de metri, pentru copiii între 7 şi 12 ani. Pentru noi a fost o provocare, pentru copii, de asemenea. Proiectul nostru, derulat împreună cu Corina Ungureanu, va avea viaţă lungă, sunt convinsă de acest lucru. Mulţumim şi pe această cale sponsorilor noştri extrem de generoşi”, ne-a declarat Irinel Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei PRO Câmpina. 
Corina Ungureanu, fosta campioană mondială de gimnastică de la finele anilor 1990, cea care a contribuit cu un important sprijin material şi de imagine la reuşita Cupei Contratimp 2013, este un nume de mare prestigiu pentru gimnastica şi sportul românesc. Consilier personal pe probleme de sport al primarului ploieştean Iulian Bădescu, fosta glorie a gimnasticii româneşti susţine astăzi nu doar sportul ploieştean, ci şi sportul prahovean în ansamblu, dar şi pe cel din afara judeţului, în măsura în care i se cere sprijinul. La sfârşitul competiţiei, Corina Ungureanu ne-a declarat: “Am venit de la Ploieşti, pentru că am o bună colaborare cu Asociaţia PRO Câmpina, care m-a invitat, pentru a sprijini, după puterile mele, organizarea şi desfăşurarea Cupei Contratimp la înot. A fost o idee foarte bună, pentru care organizatorii competiţiei trebuie felicitaţi. Mă bucur că am putut sprijini acest concurs, mai ales că noi, foştii sportivi de performanţă, avem datoria de a sprijini tinerii sportivi cu toate puterile noastre, mai ales că astăzi sportul naţional trece printr-o perioadă dificilă, cauzată de grave subfinanţări, lipsa bazelor materiale etc. Sunt convinsă că ediţiile viitoare vor curge în mod firesc şi că, nu peste mult timp, evenimentul va deveni tradiţie.” A.N. 

Cea mai veche şcoală câmpineană, la ceas aniversar

Şcoala Gimnazială Ion Câmpineanu, cea mai veche şcoală câmpineană, a împlinit ieri 150 de ani, o vârstă respectabilă şi apreciabilă cu atât mai mult cu cât următoarea unitate de învăţământ ca vechime, Colegiul Tehnic “Constantin Istrati” (fostul Liceu Petrol), a depăşit cu puţin 100 de ani de existenţă. Cea mai veche şcoală publică din oraş are această denumire numai de 15 ani, majoritatea populaţiei cunoscând-o şi azi sub denumirea veche: Şcoala nr. 1.  Ea a fost înfiinţată pe vremea domnitorului Al. Ioan Cuza, în octombrie 1863, printr-un decret al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii, funcţionând aproape un secol ca şcoală de băieţi. Cu ocazia împlinirii celor 150 de ani, conducerea şcolii a editat un “Ghid de bune practici în învăţământul câmpinean”, al cărui material introductiv este semnat de profesoara de istorie Gabriela Pascu. De aici putem afla că cei 625 de elevi ai şcolii sunt pregătiţi de 14 profesori de învăţământ primar, 23 de profesori de gimnaziu şi un profesor de sprijin. Şcoala Gimnazială “Ion Câmpineanu” a primit denumirea de Eco Şcoala “Ion Câmpineanu”, certificat de recunoaştere internaţional şi simbolul Steagul Verde, ca urmare a implicării doi ani consecutivi în Proiectul Mondial Şcoala Eco. Este unica şcoală cu acest statut din Câmpina. Noua directoare a şcolii, profesoara de fizică Aura Văsii, ne-a declarat următoarele: “Astăzi, unitatea noastră împlineşte 150 de ani de activitate neîntreruptă în învăţământul câmpinean. La sărbătoarea şcolii noastre am invitat parlamentarii de Câmpina, reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar şi ai şcolilor şi liceelor câmpinene. Ne-au onorat cu prezenţa senatorul Georgică Severin, deputatul Virgil Guran, inspectorul şcolar general Horia Toma, inspectorul general-adjunct Nicolae Angelescu, doamna inspector general adjunct Lăcrămioara Cojoianu şi alti membri din conducerea Inspectoratului. Clărirea actuală este al treilea local al şcolii. Celelate două au fost în centrul oraşului. Astăzi, ne-am propus să sărbătorim evenimentul, noi, cadrele didactice, împreună cu elevii şcolii, care sărbătoresc evenimentul cum ştiu ei mai bine, pe ateliere, prin diverse proiecte care le fac mare plăcere.” A.N.   

Casa Tineretului, într-un amplu proces de modernizare

În spatele clădirii, a fost amenajată o parcare de mari dimensiuni 

De câteva luni, Casa Tineretului a intrat într-un amplu proces de modernizare, desfăşurat pe mai multe etape. În prima etapă, au fost reparate şi modernizate grupurile sanitare de la demisol, parter şi primul etaj (placări de gresie şi faianţă, înlocuirea vechilor instalaţii sanitare etc.). Apoi, în a doua etapă, au fost modernizate cele două intrări principale ale instituţiei (reparaţii terase şi scări exterioare), pentru ca, ulterior, să fie reabilitat tot sistemul de iluminat exterior al clădirii care, de la inaugurarea sa, la începutul anilor 1980, nu a mai cunoscut atâtea prefaceri înnoitoare. Într-o a patra etapă, se va repara acoperişul instituţiei, care rămâne “călcâiul lui Ahile” al clădirii, hidroizolaţia acoperişului fiind de mulţi ani o problemă a acestui imobil reprezentativ pentru zestrea edilitară a oraşului. Lucrările de hidroizolaţie sunt în curs de desfăşurare. Noii stâlpi de iluminat au un design extrem de modern, corpurile de iluminat ai celor aproape 20 de stâlpi amplasaţi în jurul imobilului fiind alcătuite din leduri care asigură o iluminaţie corespunzătoare cu costuri minime de energie electric. Recent, au fost finalizate lucrările de amenajare a unei parcări de mari dimensiuni pe locul pe care, înainte vreme, fiinţau o alee şi spaţiul atribuit de Primăria Câmpina firmei din Ploieşti ce a gestionat, până acum doi ani, serviciul de ridicare a maşinilor parcate neregulamentar pe domeniul public. O parcare cu o astfel de  suprafaţă generoasă este de mult timp aşteptată, mai ales pentru a se evita nesfârşitele aglomerări de maşini ale numeroşilor participanţi la târgurile cu produse de larg consum găzduite, anual, de Casa Tineretului. Valoarea totală a lucrărilor, inclusiv amenajarea parcării, se ridică la peste un milion de lei, finanţarea fiind asigurată din bugetul municipiului. Parcarea este gratuită şi nu va avea niciodată barieră, în acest sens primind asigurări de la conducerea executivului, care consideră, în continuare, că singura parcare cu plată trebuie să fie Parcarea Centrală, din vecinătatea Pieţei Agroalimentare. A.N.

Ziua Toleranţei şi Memorialul Auschwitz la Colegiul Tehnic “Constantin Istrati”

Săptămâna trecută, la Amfiteatrul CDI al Colegiului Tehnic Constantin Istrati din Câmpina, sute de tineri au participat la două evenimente remarcabile organizate în cadrul proiectului „Cetăţean român, cetăţean european”: Ziua Toleranţei şi Memorialul Auschwitz.
Ambele proiecte au fost coordonate de prof. dr. Nicolae Geantă care, pe 19, 20 şi 21 noiembrie 2013 a vorbit câte două ore despre „Intoleranţa, setea care ucide”,  şi „Auschwitz, sau când omul devine diavol”.
„De ziua mondială a toleranţei am ales să vorbesc tinerilor nu doar despre toleranţă, ci şi despre violenţă şi tipuri de agresiune. Trăim într-o societate avidă de atrocităţi. Omul fiind un pachet de nervi are o plăcere nebună de a fi violent: deteriorează obiecte, bate semenii, zbiară, ucide. Nu doar cu cuţitul, ci şi cu vorba. Cea mai puternică mitralieră e în gura sa”, ne-a declarat Nicolae Geantă, care a precizat că în liceele din România atât profesorii, cât şi consilierii sau poliţia, vorbesc tinerilor numai despre tipuri de violenţe şi consecinţele ei, nu şi de soluţii anti-violenţă. „Simpozionul despre Auschwitz a venit ca o mănuşă pentru săptămâna toleranţei. Pe 10 noiembrie s-au împlinit 75 de ani de la declanşarea progromului evreilor, o violenţă cum numai Satanei i-ar fi trecut prin cap. Elevii au fost şocaţi de imaginile expuse, iar eu uimit de atenţia acordată”, a mai declarat Nicolae Geantă, care a precizat că despre violenţa şcolară a vorbit şi profesoara Vasile Mioara, iar despre Auschwitz elevii au vizionat un film împreună cu profesoara Ofelia Negoiţă.

De Ziua Naţională a României, Biserica Sfântul Nicolae din Slobozia găzduieşte conferinţa scriitorului Codruţ Constantinescu pe tema Gulagului sovietic şi românesc

Interesul pentru personalităţile care s-au remarcat prin descrierea experienţelor carcerale din Gulagul sovietic sau din cel grefat după model sovietic în România pare a rămâne unul constant, altfel nu s-ar explica motivul pentru care scriitorul Codruţ Constantinescu va relua conferinţa “Mărturii din Gulagul sovietic şi românesc” (care a deschis ciclul conferinţelor scriitorilor câmpineni, program iniţiat de Comisia de Cultură a Consiliului local Câmpina) cu ocazia Zilei Naţionale, pe 1 decembrie, de la ora 17.00, în ospitaliera incintă a Bisericii Sfântul Nicolae din cartierul Slobozia, aflată sub minunata oblăduire a părintelui Moga. Prima expunere s-a adresat elevilor Colegiului Naţional “Nicolae Grigorescu”.

Lectura NU dăunează grav sănătăţii!

O călătorie gratuită


Editura Vremea din Bucureşti tipăreşte de ani buni o colecţie deosebit de interesantă intitulată Fapte, Idei, Documente în dorinţa salutară, în continuare, chiar şi în anul 2013 de a dezgropa traumele trecutului nostru (dar nu numai) recent. Acest şantier atât de asemănator cu cel arheologic este unul vast şi se compune din mii si mii de faţete ale unei realităţi istorice delirante, crude şi nedrepte căci comunismul a reuşit performanţa să transforme în profunzime toate societăţile peste care suflarea sa criminală a trecut ca o boare glacială rău prevestitoare.
Volumul „O calatorie gratuita. Romani in gulagul sovietic” de Olga Pheiffer Cunescu rememorează călătoria şi experienţa uneia din miile de femei de origine germană care a avut de înfruntat vitregiile istoriei. Cartea nu este scrisă pe un ton patetic sau melodramatic chiar dacă momentele prin care a trecut autoarea au fost extrem de grele, momente în care viaţa unui om atârnă de un fir de păr, mulţi dintre cei trimişi în URSS murind acolo din cauza condiţiilor extreme de viata : 12-14 ore de muncă grea, temperaturi de sub -30 grade Celsius, hrană insuficientă ( ciorbele de castraveţi muraţi, varză şi 200-300 grame de pâine pe zi nu pot menţine în viaţă à la longue terme un organism care depune efort) precaritatea mijloacelor şi resurselor sanitare. În domeniul acesta a avut norocul şi Olga Pheiffer să lucreze fapt ce a salvat-o de la o moarte sigură. Autorităţile sovietice, ştim bine, nu puneau mare preţ pe viaţa prizonierilor. Nu-i vorbă, nu dădeau prea multe parale pe viaţa propriilor cetăţeni (a se urmări viitoarea recenzie la cartea Insula canibalilor de Nicolas Werth apărută tot la Editura Vremea), de ce ar fi făcut-o pentru soarta unor duşmani declaraţi precum erau germanii?
Detenţia sa în zona Uralilor nu s-a prelungit prea mult, după un an şi jumătate fiind eliberată. Putem spune că a scăpat ieftin. La 16 septembrie 1946 a părăsit lagărul fiind însă trimisă în zona de ocupaţie sovietica din Germania (viitoarea RDG din 1949) şi nu în România unde autoarea dorea să ajungă, înapoi la familia care o aştepta cu îngrijorare. Stalin incerca sa castige simpatia germanilor rasariteni care se aflau sub oupatia militara a Armatei Rosii. Din zona sovietică, după mai multe peripeţii şi o jumătate de an de încercări a reuşit să ajungă în România. În mod paradoxal, în timp ce mii de români făceau tot posibilul să iasă din ţară, profitând de permeabilitatea unor frontiere care fuseseră măturate de războiul mondial, ea chiar dacă a trecut prin zona britanică şi Austria, s-a întors într-o Românie la început de comunizare, prea puţin prietenoasă cu minorităţile conlocuitoare şi, în mod special, cu cea germană. Însă viziunea noastră posterioară este diferită faţă de ceea ce se putea percepea în acele momente în care informaţia traversa spaţiile foarte greu.
„Nu ştiam încă atunci că ţara spre care ne îndreptam, riscându-ne viaţa, suferea deja sub tăvălugul comunist, care se străduia să nimicească sufletele oamenilor şi să înlăture valoarea şi competenţa, pentru a face loc prostiei şi mârşăviei, ce se străduiau să se caţere cât mai sus. Nu puteam şti acolo că, în ţară, închisorile comuniste înghiţeau pe cei mai aleşi dintre compatrioţi, lăsându-i liberi mai cu seama pe cei înclinaţi spre compromis sau gata să-şi trădeze convingerile şi semenii. (…) Dorul de ţară devenise pentru noi atât de obsesiv încât nici nu ne trecea prin gând că, într-o zi nu prea îndepărtată, s-ar putea să regretăm întoarcerea acasă.” Sfârşitul cărţii este edificator „După o săptămână mi-am îmbrăţişat părinţii, acasă, în Năsăud, convinsă că am scăpat de toate necazurile. Apoi…Apoi a urmat cea de a doua parte a calvarului nostru.” Din exilul exterior s-a trecut la exilul interior şi, pentru marea majoritate a minorităţii germanice (saşi şi şvabi) plecarea definitivă dintr-o ţară care nu mai dădea nici o ceapă degerată pe ei. Căci avea nevoie de puritate etnico-ideologică iar România Mare trebuia distrusă şi în acest punct: diversitatea etnica care era mai greu de controlat decât o mare masa de români. 
Codruţ CONSTANTINESCU