17 decembrie 2013

O mare victorie a ecologismului pe plan local:

Batalul de lângă Lacul Peştelui a fost reabilitat

Batalul de pe strada Lacul Peştelui, din imediata vecinătate a lacului cu acelaşi nume, era, până acum doi ani, o groapă cu compartimente betonate pline cu reziduuri petroliere, dar şi cu deşeuri menajere şi dintre cele rezultate în urma unor lucrări de construcţii. De curând, acest batal a fost, în fine, ecologizat. Spunem “în fine” nu pentru că s-ar fi depăşit termenul de execuţie al acestei importante investiţii pentru sănătatea mediului natural din cartierul Turnătorie, ci pentru că termenul pe care îl prognoza, la începuturile proiectului, conducerea executivului municipal era de un an de zile. Au fost doi ani de muncă asiduă, deoarece lucrările au fost destul de complicate şi, foarte important, au constituit o premieră pentru municipiul nostru, cea mai veche capitală a “aurului negru” din România, un oraş cu destule păduri în jur, dar afectat de o poluare istorică veche de un secol, ale cărei urme au rămas astăzi batalele cu reziduuri petroliere ale Rafinăriei “Steaua Română”. Curios este faptul că acest batal, deşi umplut cu reziduuri petroliere rezultate din activitatea Rafinăriei (ulterior, şi cu deşeuri rezultate din nesimţirea unor concetăţeni), aparţinea, de fapt (dar nu şi de drept, îndrăznim noi să afirmăm),  domeniului privat al municipiului. O asemenea aberaţie numai în Românica noastră, a tuturor posibilităţilor, se putea întâmpla. 


După Revoluţia din Decembrie şi după ce toate societăţile comerciale locale şi-au refăcut şi înregistrat proprietăţile imobiliare (zice-se, conform documentelor din arhivele proprii păstrate), batalul din dreapta străzii Lacul Peştelui nu a fost revendicat de nicio întreprindere. Şi, ca să nu rămână un pământ al nimănui, un “no man’s land”, a ajuns să intre (prin nerevendicare, prin inexistenţa vreunui proprietar), în domeniul Consiliul Local. Proiectul reabilitării batalului, cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operaţional Sectorial “Mediu”, a fost denumit “Reabilitare sit poluat istoric – batal depozitare reziduuri petroliere de pe strada Lacul Peştelui”. El a fost finalizat recent printr-o conferinţă de presă (aşa cum se întâmplă cu toate proiectele europene), întâlnirea desfăşurându-se, săptămâna trecută, în sala de şedinţe a Primăriei Câmpina. La întâlnire au participat primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Ion Dragomir, reprezentanţi ai firmei executante (un consorţiu format din firma germană Bauer şi cea românească Ecoplast), precum şi ai firmelor care au asigurat asistenţa tehnică pentru implementarea, executarea şi auditul proiectului. Finalizarea a fost una procedurală, căci cea fizică, de pe teren, care a însemnat ecologizarea efectivă şi deplină a batalului, se terminase în urmă cu două săptămâni, când fusese realizată şi recepţia lucrărilor. Valoarea proiectului a fost de aproape 10,3 milioane de lei (fără TVA) şi a avut ca perioadă de implementare intervalul de timp 18.01.2011 – 18.03.2014. Proiectul a însemnat ecologizarea conform normelor europene a unor gropi cu deşeuri petroliere în suprafaţă de aproape 8200 m.p. Pentru că vecinătatea compartimentelor de şlam a fost folosită, multă vreme, ca depozit ilegal de deşeuri (plastic, sticlă, demolări de construcţii etc), prima dată s-a început cu înlăturarea acestor deşeuri şi a vegetaţiei uscate din zonă. Apoi, şlamul petrolier din batal (5000 m.c.), a fost excavat şi tratat în instalaţia de desorbţie termică. După demolarea compartimentelor betonate ale batalului, şlamul tratat a fost împrăştiat pe toată suprafaţa sitului şi nivelat. Pe suprafaţa nivelată a sitului s-a aplicat o membrană geotextilă pentru a separa şlamul tratat şi solul contaminat din batal de solul curat importat. Peste stratul de sol curat, de 35 cm grosime, s-a aplicat un strat de sol vegetal gros de 15 cm, însămânţat cu iarbă. Prin acest proiect, a fost înlăturat complet impactul negativ al batalului asupra mediului înconjurător. Şi cum “stă bine” oricărui proiect derulat în România, executantul lucrărilor a fost chiar amendat de inspectorii de mediu pentru realizarea unor procese tehnologice care nu respectau întru totul normele europene de mediu. Lucrările au fost realiniate standardelor de calitate a mediului, iar totul a decurs, până în final, foarte bine. Astfel, prin acest proiect, ecologismul câmpinean a repurtat o importantă victorie, într-o ţară în care păstrarea curăţeniei mediului înconjurător nu este considerată în firea lucrurilor de către majoritatea locuitorilor săi. A.N.  

Editorial

NE-AM GREŞIT ŢARA…
Ceea ce este îngrozitor, nu e că avem conducători incompetenţi şi corupţi pînă în măduvă, ci că nu se mai feresc. Suntem în plin proces de ocupare a ţării de către o gaşcă, ce nici măcar nu-şi mai disimulează intenţiile, ei spun direct: de vreme ce ne-aţi ales, înseamnă că vă place. Ca violatorul care îşi duce victima noaptea pe un maidan cu justificarea: de vreme ce ai dansat cu mine la discotecă, înseamnă că eşti de acord. Nu numai că marţea trecută au încercat să de-culpabilizeze hoţia mahărilor, schimbînd codul penal, că ambasada noastră de la Viena a gerat o lansare de carte a infractorului Adrian Năstase, că Victor Ponta aduce, într-un discurs public la Banca Naţională un elogiu aceluiaşi infractor (e termenul juridic), că se intenţionează numirea nulităţii antisemite Bolcaş la CCR, că ne-a fost impusă o lege a referendumului absurdă juridic şi etic şi CNA îl cenzurează pe Dan Puric pentru că spune ceea ce spunem toţi în particular, dar zdrobitor este spectacolul pe care l-au dat în zilele următoare pe toate ecranele alde Eugen Nicolicea et alii, omul în stare să-ţi spună cu rînjetul lui sardonic, pe care numai la Brucan l-am mai văzut, că amnistierea e perfect în interesul ţării şi procedurile de puşlamale care s-au adunat la miez de noapte în nu ştiu ce comisie sunt perfect legale, că bietul român plăteşte prea mult pentru întreţinerea hoţilor în puşcării, că albul e negru şi bordelul mănăstire de maici. Dacă n-ar fi fost intervenţia neobişnuit de concertată şi vehementă a ambasadelor occidentale, a dlui. Hannes Swoboda, liderul socialiştilor europeni, faţă de intenţia de a modifica codul penal acum eram cam în situaţia din 1945-46. Cum vedeţi, eu, optimist, împing comparaţia şi mai înapoi în timp, mulţi au spus că regresul e spre 1990. Nu-i aşa deloc, atunci opoziţia publică şi a presei la astfel de malversaţiuni ar fi fost radicală. Acum, a fost doar o rumoare. E limpede din punctul meu de vedere: ne-am pierdut ţara, nu ne mai aparţine, e a altora, nu ne-am născut unde trebuie. O ţară în care parlamentul nu este preocupat de salariile medicilor şi ale profesorilor ci de a se situa deasupra oricărui control nu mai este o ţară locuibilă. Ar trebui lăsată pradă maidanezilor şi politicienilor. Lăsaţi România să fie trăită doar de politruci, cocalari, manelişti, haite sălbăticite de cîini, hoţi de toate calibrele şi, dacă aveţi milă de copiii voştri, mutaţi-vă în altă ţară, cum încheia profetic o poezie Octavian Goga. Pe care nu-l mai studiază elevii în liceu.


 Alt motiv. Apropo, iată un citat care circulă pe internet din sus-zisul poet şi chiar prim ministru: „Ţară de  secături, ţară minoră, căzută ruşinos la examenul de capacitate în faţa Europei. Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoţii improvizaţi astăzi în moralişti, miniştrii care s-au vîndut o viaţă întreagă, deputaţii contrabandişti. Nu ne prăbuşim nici de numărul duşmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie înfricoşătoare de meningită morală”. Scris în 1916! A fost şi o săptămînă a demiterilor. Ministrul Culturii trebuia demis nu atît pentru o declaraţie ieşită din neţărmuita lui aroganţă, ci pentru distrugerea controlată şi accelerată a patrimoniului sub înţeleapta sa conducere, pentru bugetul de mizerie pe care l-a acceptat fără onoare, pentru progresul galopant al inculturii în toţi porii societăţii. Iar Elvis de la TVR trebuia demis nu doar pentru dezastrul financiar (TVR ar trebui pur şi simplu băgată în procedură de faliment!) ci mai ales pentru calitatea mizerabilă a programelor, pentru oiţa antisemită (altă trufanda a prostiei atotbiruitoare), pentru lipsa de conţinut jurnalistic şi cultural  a programelor plicticoase cît încape. Într-o ţară validă etic mîine  toţi cetăţenii ar refuza să-şi plătească abonamentul, obligînd statul să ia măsurile de rigoare. Acum, la 24 de ani de cînd a redevenit posibilă speranţa, ar fi trebuit să fim mai reculeşi şi mai senini. Dar ţi se urzică pielea şi sufletul cînd te întrebi dacă bieţii copiii ăia au murit pentru ca Nicolicea şi Bolcaş să ne facă legile, pentru ca un plagiator să ne dea lecţii de viraje politico-economice spre China, pentru ca Gigel să conducă cultura, Dorel industria, Elvis televiziunea şi Hîrdău învăţămîntul… Ne-am greşit ţara în care ne-am născut, ţara asta nu mai are nici un PS. Să ne rugăm Domnului să ne pună sub brad un alt popor! Iar practic trebuie făcut tot ce se poate pentru grabnica dizolvare a parlamentului, alegeri anticipate şi abolirea tuturor legilor aberante şi antidemocratice din ultimii ani. 
Christian CRĂCIUN      

Deputatul Virgil Guran, iniţiator al unei legi importante pentru oraş

Orăşelul nostru, aşa mic cum este (de şase-şapte ori mai mic decât capitala judeţului, din punct de vedere demografic), a fost o pepinieră destul de bogată de politicieni care au ocupat scaune de deputaţi şi de senatori în Parlamentul României. Unii dintre ei nu au rămas în politică, alţii sunt şi azi membri activi ai partidelor care i-au propulsat în forul deliberativ suprem al ţării. Astfel, numai în mandatele cuprinse între 1990 şi 2004, din Câmpina au ajuns în legislativul central următorii: deputatul Gheorghe Palade (legislatura 1990 - 1992), senatorul Traian Ştefan Mocuţa (1994 - 1996, devenit senator prin ocuparea unui loc vacantat), deputatul Victor Barbăroşie (1996 - 2000), deputatul Victor Bercăroiu (2000 - 2004). Între 2004 şi 2008, Câmpina nu a mai trimis pe nimeni în fruntea ţării, pentru ca în următoarea legislatură “să dea lovitura”, cu doi parlamentari: deputatul Florin Anghel şi senatorul Georgică Severin. La ultimele alegeri parlamentare, din toamna lui 2012, situaţia s-a repetat, astfel încât astăzi, în Parlamentul României, sunt tot doi câmpineni: deputatul Virgil Guran şi senatorul Georgică Severin, ultimul reuşind performanţa de a obţine două mandate succesive de senator. 
În articolul de faţă, vom prezenta sintetic activitatea parlamentară a deputatului Virgil Guran, urmând ca, într-unul dintre numerele viitoare ale publicaţiei noastre, să vi-l prezentăm şi pe senatorul Georgică Severin, cu toate proiectele şi iniţiativele sale parlamentare. 


Virgil Guran a câştigat Colegiul uninominal nr. 2 Deputaţi – Câmpina şi este, din 2008, preşedintele Organizaţiei Municipale PNL Câmpina. Îndeplineşte, de asemenea, şi funcţiile de vicepreşedinte al Filialei Prahova a PNL şi membru al Delegaţiei Permanente a PNL. S-a născut în municipiul Târnăveni, judeţul Mureş, la 12 mai 1965.  La pagina sa personală de pe site-ul Camerei Deputaţilor, la studii şi specializări, putem citi: 1983 - Liceul Militar-Alba Iulia; 1986 - Şcoala Militară de Ofiţeri Sibiu; 1998 - Academia de studii economice – Bucureşti; 2000 - Cursuri postuniversitare – Management; 2005 - Master - Dreptul afacerilor. În anul 2013, s-a remarcat prin mai multe acţiuni şi iniţiative parlamentare. 
Astfel, potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, anul acesta, Virgil Guran a fost (co)autorul a 23 de propuneri legislative privind diverse domenii de activitate. De asemenea, el a adresat 29 de întrebări Guvernului, de la începutul acestei legislaturi. Lui Guran nu i-au displăcut deloc dezbaterile parlamentare, căci a vorbit aproape o oră şi jumătate în plenul Parlamentului, în cadrul mai multor declaraţii politice şi intervenţii (20 la număr). Pe 2 septembrie 2013, deputatul câmpinean şi alţi nouă colegi deputaţi au iniţiat o modificare la Legea nr. 215 privind administratia publică locală. Modificarea vine în sprijinul chiriaşilor la stat, care vor avea prioritate (drept de preempţiune), în cazul în care Consiliul Local sau Consiliul Judeţean decide să scoată la vânzare imobilul închiriat. Potrivit noilor reglementari, acest lucru va fi posibil numai în cazul în care chiriasii au această calitate de cel putin un an. 
Cea mai importantă iniţiativă legislativă a deputatului Virgil Guran, o iniţiativă singulară, este proiectul legii care ar putea aduce clădiri si terenuri nefolosite, ce aparţin in prezent ministerelor, în administrarea autorităţilor locale. Textul legii este elaborat şi a fost depus la comisiile din Parlament. Deocamdata, 96 de colegi îi susţin proiectul de lege. Pentru a fi adoptat, proiectul de lege are nevoie de votul a 200 de parlamentari. Dacă va fi aprobată, Legea Guran ar putea fi extrem de benefică domeniului sărac în terenuri al municipiului nostru, pentru că am putea câştiga peste 200.000 mp de teren, reprezentând incinta fostei unitati militare de pe Voila şi cea a Taberei pentru copii Voila, aflate în prezent într-un stadiu avansat de degradare. 
A.N. 

Legea privind venitul minim garantat nu asigură minimul existenţei

Ne-a vizitat la redacţie, nu de multă vreme, o locuitoare a Câmpinei care îşi duce traiul de azi pe mâine, cu tendinţa tot mai accentuată de  a şi-l duce “de azi pe ieri”. Căci pentru Atena Irimioiu, viitorul este sumbru şi incert, aşa că ziua de mâine este şi ea sumbră şi incertă. Atât de sumbră şi de incertă, încât nici nu mai are rost să o pui la socoteală, să o iei în considerare.  Pentru biata Atena, dar, cu siguranţă, şi pentru destui concetăţeni ai noştri cocoşaţi de nevoi şi de neputinţă, perioada Sărbătorilor de Iarnă seamănă foarte mult cu orice perioadă fără sărbători din timpul anului. Atena suferă de cancer mamar, diabet zaharat şi tulburări psihice. Are doi copii minori, încredinţaţi în grija soţului (unul dintre ei) şi în grija mamei sale (celălalt copil). Acum patru ani, a fost abandonată de soţ, iar în prezent trăieşte cu bunica sa, sub acelaşi acoperiş.


Bunica, de 89 de ani, este şi ea grav bolnavă şi are o pensie de 430 de lei, bani din care abia poate să-şi plătească medicamentele şi utilităţile gospodăriei. Din aceşti bani, bunica sa cu greu îşi poate asigura traiul cotidian, hrana şi îmbrăcămintea necesară. Pentru Atena, nicio leţcaie nu mai rămâne. Simţindu-se singură pe lume, aproape înecată într-o mare a deznădejdii, bântuită de gândul negru al sinuciderii, Atena a făcut cerere la Primărie, pentru a obţine un venit minim garantat, care să-i asigure o existenţă la limita ei inferioară. Era dispusă oricând să lucreze în folosul comunităţii, chiar mai multe zile decât prevede legea. Funcţionarele de la Biroul Asistenţă Socială, pe bună dreptate, nu au putut să îi facă dosar şi i-au răspuns că veniturile familiei sale (pensia bunicii), depăşesc cu mult nivelul lunar al venitului minim garantat pentru două persoane, stipulat în Legea nr. 416/2011, care este de 196 de lei. Cu un astfel de ajutor social, se poate spune că legea în cauză se referă la un venit minim garantat, dar nu şi la asigurarea unei minime existenţe. De ce-o mai proclama Constituţia faptul că statul nostru asigură un trai decent cetăţenilor săi?! A.N. 

„Vis de iarnă cu Moş Crăciun”, în Parcul Milia

După concertul de colinde din seara zilei de 30 noiembrie, pe care Primăria Câmpina l-a organizat în Parcul Milia cu ocazia aprinderii în tot oraşul a instalaţiilor de iluminat public ornamental, municipalitatea continuă seria surprizelor destinate Sărbătorilor de Iarnă. Dacă atunci, în ajunul Zilei Naţionale, frigul îndurat de participanţi (zeci de familii câmpinene cu copii), a fost răsplătit cu un concert de colinde interpretat de cei mai mici artişti-şcolari de la Clubul Copiilor, conduşi de profesoara Ruxandra Brezeanu, acum răbdarea cu care cei aproape 200 de câmpineni (în marea lor majoritate, părinţi şi bunici cu copii şi nepoţi), l-au aşteptat, sâmbătă seara, pe Moş Crăciun a fost răsplătită cu poposirea celui mai iubit personaj al copiilor planetei printre micuţii adunaţi în părculeţul din spatele bustului lui Hasdeu. 


După ce şi-a parcat sania proprie în spatele blocurilor, Moşul a ajuns în mijlocul copiilor, care l-au cadorisit, la rândul lor, cu o mulţime de aplauze şi urale cristaline. Moş Crăciun a fost întâmpinat de ajutoarele sale, Spririduşul Jucăuş şi Omul de Zăpadă, care l-au poftit în sania strălucitoare trasă de doi reni ornamentali, atelaj ce-l aştepta în faţa mulţimii. Moşul, cu calmul şi bunătatea sa proverbiale, s-a fotografiat cu toţi copiii prezenţi, fiecăruia dintre aceştia înmânându-i un glob cu un autograf râvnit de orice copil din lumea asta: „De la Moş Crăciun 2013”. O iniţiativă interesantă şi lăudabilă a firmei Lookparty, organizatoarea evenimentului amintit, denumit sugestiv „Vis de iarnă cu Moş Crăciun”. La eveniment au participat, sâmbătă seara, primarul Horia Tiseanu şi mai mulţi consilieri municipali. În toată perioada cuprinsă între 15 decembrie şi 24 decembrie 2013, între orele 1600-2000 , toţi copiii cuminţi, isteţi şi ascultători sunt aşteptaţi de către Moş Crăciun şi ajutoarele  sale, în Parcul de la Milia, pentru a se bucura de atmosfera de sărbătoare şi de mici cadouri surpriză. În seara zilei de 21 decembrie, tot în aceeaşi locaţie, se va desfăşura din nou un concert cu colinde în interpretarea coriştilor de la Clubul Copiilor, coordonaţi de Ruxandra Brezeanu. Tot cu acest prilej, Moşul va oferi copiilor prezenţi mici cadouri dăruite de către municipalitate (Primărie şi Consiliul Local), prin Casa Tineretului, organizatorul tehnic al acestui eveniment. A.N.

Trotuarele din jurul Pieţei sunt cotropite de maşini parcate abuziv

În ajunul şi în timpul Sărbătorilor de Iarnă, comercianţii îşi freacă mâinile a mulţumire, încântaţi de câştigurile cu multe zerouri, rezultate în urma vânzării unor cantităţi mari de mărfuri având valori cu şi mai multe zerouri. Asta înseamnă totodată că febra cumpărăturilor i-a cuprins şi pe câmpinenii noştri, că n-om fi noi mai altfel decât toţi românii din această ţară. Asta înseamnă, de asemenea, un trafic rutier  al maşinilor, dar şi un trafic pietonal cu valori infernale, în orele de vârf, în zona Pieţei. Deşi iniţial, în 2003, Parcarea Centrală a fost o mană cerească pentru şoferii veniţi la cumpărături, se vede treaba că această importantă investiţie realizată de primarul Gheorghe Tudor în urmă cu un deceniu, astăzi nici nu se simte prea mult în ecuaţia capacităţilor de parcare preluate de zona centrală a municipiului. 


Din statistici ale Primăriei, în municipiul nostru ar fi înregistrate aproape 14.000 de maşini (cu proprietari persoane fizice, în special, dar şi juridice). Practic, unui câmpinean îi revin noxele a trei maşini, în medie. Acest lucru ne face să ocupăm un loc fruntaş la indicativul număr de maşini pe cap de locuitor. Vizavi de magazinele de la Bolta Rece şi de pub-ul londonez deschis recent, pe trotuarul din imediata vecinătate a magazinului Expotehnica, am numărat, cu puţin timp în urmă, nu mai puţin de 14 autovehicule parcate de-a lungul şi de-a latul trotuarului. Ce mai contau direcţiile de aşezare a maşinilor, dacă tot era abuzivă parcarea fiecărei maşini în cauză. Automobilele situate cel mai aproape de zidul magazinelor aparţineau unor locuitori ai blocului respectiv. Celelalte, aflate mai aproape de bordura trotuarului, erau, din câte am aflat, ale unor comercianţi din zonă. Vă daţi seama ce telepatie trebuie să se fi stabilit între şoferii-proprietari de apartamente şi şoferii-comercianţi ai zonei. Pentru că, în caz contrar, scoaterea maşinilor primilor amintiţi nu s-ar putea face decât cu helicopterul. Să nu ne mire dacă, în viitorul nu prea îndepărtat, pe acoperişurile blocurilor cu 4 etaje, tip dulap, adică fără acoperiş gen şarpantă, se vor amenaja mici heliporturi. Nu că s-ar îmbogăţi câmpinenii în aşa măsură, încât să deţină astfel de aparate de zbor, dar să fie, în caz de nevoie… A.N.

Cupa Moş Crăciun...

...la şah

Sâmbătă, 14 decembrie, începând cu ora 10.00, secţia de şah a CSM Câmpina a organizat la Clubul Copiilor, Cupa Moş Crăciun, competiţie la care au participat 16 dintre cei 20 de copii, cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani, iniţiaţi în tainele sportului minţii de instructorul Nicoleta Coler. 


Întrecerea s-a desfăşurat pe categorii de vârstă, iar câştigătorii au primit de la conducerea clubului diplome, cupe şi dulciuri. La categoria fete, primul loc a fost ocupat de Chiţu Alina, iar la cele două categorii de băieţi, primele locuri au fost ocupate de Topală Mihnea şi Horja Alexandru. 

şi înot

Duminică, 15 decembrie, începând cu ora 10.00, Consiliul Local şi Primăria Municipiului Câmpina au organizat la Bazinul Didactic de Înot, Cupa Moş Crăciun pentru tinerii înotători câmpineni. Competiţia sportivă s-a bucurat de prezenţa unui număr impresionant de copii, componenţi ai tuturor cluburilor de specialitate din oraş care, înainte de începerea probelor, au avut surpriza de a se întâlni şi cu Moş Crăciun, aflat în trecere prin oraş. 


După ce au primit cadourile din tolba Moşului, câştigătorii competiţiei au fost premiaţi de reprezentanţii administraţiei locale cu medalii şi diplome.

CONCURSURI DE ŞAH PENTRU SENIORI ŞI JUNIORI

Casa Tineretului, în colaborare cu secţia de şah a CS Energy Cameron Câmpina (resp. Achim Nicolae, preşedinte Anton Ion), a organizat la sfârşitul lunii noiembrie concursul de şah individual cu elevi din şcolile generale.  S-au jucat  4 runde în sistem elveţian, cu departajare la egalitate de puncte prin meciuri de baraj. Concursul a fost câştigat de David Petru Alexandru, elev în clasa II-a  la Şcoala Centrala, care a terminat competiţia neînvins.
Clasament General (B+F): Locul I - David Petru Alexandru  4 p (cl. II-a, Şc. Centrală Câmpina); Locul II - Chitu Alina Elena 3 p ( cls. V-a, Şc. Centrală Câmpina); Locul III - Oprescu Horia Gabriel, 3 p (cls. II-a, Şc. B.P. Hasdeu Câmpina); Locul IV - Marin Florin Eduard, 2 p (Şc. I. Mateescu Poiana Câmpina). 
Clasament Baieti, cls. I-VIII: Locul I - David Petru Alexandru, cls. II-a, 4 p; Locul II - Oprescu Horia, cls.II-a, 3 p; Locul III - Marin Florin Eduard, cls. V-a,  2 p; Locul IV - Matei Alexandru, cls. III-a,  2 p (Sc. I. Campineanu).
Clasament Fete: cls. I-VIII: Locul I – Chitu  Alina Elena, cls. V-a,  3 p; Locul II – David Tea, cls. VII-a, 1,5 p (C.N.N.G. Câmpina); Locul III - Gavrilescu Sofia, 1,5 p, (C.N.N.G. Câmpina).
Casa Tineretului Campina a asigurat spaţiul de joc şi diplomele, iar C.S. Energy Cameron Câmpina premiile. A arbitrat Achim Nicolae.


Tot la sfârşit de noiembrie, Casa Tineretului, în colaborare cu sectia de şah a CS Energy Cameron Câmpina, a organizat concursul de şah individual  Cupa “1 Decembrie“ ediţia 2013, pentru seniori şi juniori. S-au jucat 5 runde în sistem elvetian, şah rapid. Au participat 3 cluburi: CS Energy Cameron, CS Carpaţi Sinaia şi AS V. Horjea- Proviţa de Sus. Concursul a fost câştigat meritat de Ene Marius - AS. V. Horjea Proviţa de Sus, cu 5 p din 5 partide. Arbitrul de categ. II-a, prof. ing. Achim Nicolae, a înregistrat următoarele rezultate pentru cei 16 participanţi.

Clasament General (seniori şi juniori): 
Locul I - Ene Marius, 5 p (AS V. Horjea- Proviţa de Sus); Locul II - Oprişor Răzvan, cat. NM, 4 p (CS Energy Cameron Câmpina); Locul III - Cotos Valentin - cat.I, 3,5 p (CS Energy Cameron); Locul IV - Coman Liviu, cat. I, 3 p (CS Carpaţi Sinaia).
La Juniori: sub 12 ani,  primele 3 locuri au fost ocupate de juniorii clubului CS Carpaţi Sinaia.
Clasament: Locul I - Grozea Robert, 3 p; Locul II - Paun Andrei 2,5 p; Locul III - Savu Gheorghe, 2 p. Juniori: 12-19 ani: Locul I - Popp Matei, 3 p - CS Energy Cameron Câmpina.
Casa Tineretului a asigurat şi de această dată spaţiul de joc şi diplomele, iar C.S. Energy Cameron a acordat premiile. (N. Achim)