26 martie 2014

Exerciţiu de alarmare publică în cartierul Slobozia

Joi, 27 martie, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Prahova va organiza şi desfăşura un exerciţiu tactic de cooperare, cu forţe şi mijloace în teren, pentru gestionarea unei situaţii de urgenţă în cazul avarierii barajului Paltinu, coordonat de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova . 
În cadrul acestui exerciţiu se va verifica modul de realizare a înştiinţării/ avertizării/ prealarmării/ alarmării şi evacuării populaţiei, animalelor şi bunurilor din zonele posibil afectate.


Având în vedere că este doar un execițiu de alarmare publică, dar şi pentru a nu există anumite probleme, cetăţenii din cartierul Slobozia (zona În Luncă, str. Ciobănaşi şi str. Alunului) unde va avea loc aplicaţia practică, sunt rugaţi să nu intre în panică și să respecte indicațiile organelor de ordine publică.
Semnalul de alarmare, ALARMĂ LA DEZASTRE se va da în jurul orei 10.00 și se compune din 5 sunete (impulsuri) a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele .
Semnalul de „ÎNCETAREA ALARMEI”  se va da în jurul  orei  11.00 şi constă dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu o durată de 2 minute.
Reamintim că acesta este doar un exerciţiu de alarmare publică, populaţia să nu intre în panică şi să respecte indicaţiile organelor de ordine publică .

Ateliere de creaţie „Pasiuni şi meşteşuguri pentru copii”

Ediţia I - „Vestitorii primăverii” (27-30 martie)

Cu ocazia desfăşurării Târgului Tradiţional de preparate şi produse româneşti în pasajul din faţa Pieţei Centrale şi a hipermarketului Carrefour în perioada 27-30 martie, Primăria Municipiului Câmpina invită copiii la Atelierele de creaţie „Pasiuni şi meşteşuguri pentru copii”, ediţia I, cu tema „Vestitorii primăverii”. 
Atelierele de creaţie, desfăşurate în aceeaşi perioadă cu Târgul Tradiţional, sunt evenimente dedicate copiilor, alături de familiile lor sau cadre didactice şi constau în organizarea de demonstraţii şi ateliere de lucru gratuite pentru copii, susţinute de meşterii populari şi artiştii handmade. Copiii interesaţi vor fi învăţaţi de către meşteri şi artişti să creeze obiecte din materiale tradiţionale sau neconvenţionale pe care le pot lua acasa (bijuterii din ceramică pictată, flori din şerveţele, semne de carte, picturi cu flori, tablouri folosind tehnica şerveţelului, demonstraţii roata olarului). 
Luna aceasta, atelierele se vor desfăşura pe aleea din faţa complexului Mercantis sau în incinta Casei Tineretului, în cazul în care condiţiile meteo vor fi nefavorabile.

Direcţia Economică prelungeşte program de lucru

Începând cu această săptămână şi până la data de 31 martie, casieriile Direcţiei Economice vor fi deschise după următorul program: miercuri, joi şi vineri  între orele 8.00 - 16.00 şi luni între orele 8.00 – 18.00.
Măsura de prelungire a programului de lucru a fost luată pentru eliminarea aglomeraţiei de la ghişee.
Bonificaţia de 10% se acordă în continuare pentru plata integrală până la data de 31 martie a impozitelor pentru anul în curs, atât persoanelelor fizice, cât şi persoanelelor juridice.

25 martie 2014


La Spitalul Municipal, investiţiile din 2014, mai mari ca niciodată

Situaţia financiară a Spitalului Municipal pare a înregistra o imagine record, nemaiîntâlnită în ultimele două decenii. De la Consiliul Local, pentru investiţiile din acest an au fost alocate fonduri în valoare de un milion de lei, de cinci ori mai mult decât s-a primit anul trecut. La aceşti bani se adaugă circa 450.000 de euro (500.000 de euro ce revin de la ultimul proces câştigat cu Clinica Romgermed Bucureşti minus comisionul reprezentând onorariul de succes al firmei de avocatură ce apără SMC în procesele cu Romgermed). Chiar dacă nu mai punem la socoteală uşorul excedent din bugetul instituţiei, înregistrat la finalul anului precedent, şi tot rezultă o sumă importantă, chiar impresionantă, ţinând cont că majoritatea spitalelor din România se află într-o situaţie financiară cel puţin jenantă. Cu peste trei milioane de lei fonduri investiţionale, conducerea unităţii este hotărâtă să se modernizeze prin importante lucrări de reabilitare a clădirii, dar şi prin achiziţionarea celor mai performante aparate medicale, care vor intra, până la sfârşitul anului, în dotarea unor secţii ale spitalului. 


“În momentul de faţă derulăm procedurile de achiziţie de aparatură medicală. Mai exact, suntem în faza pregătirii documentaţiei pentru derularea unei licitaţii. Am stabilit, împreună cu conducerea Primăriei, care ne vor fi priorităţile. Vrem să cumpărăm un aparat de radiologie mobil pentru blocul operator. Cu ajutorul lui, chirurgul va putea vedea în timp real rezultatele radiografiei, iar imaginile vor fi de foarte bună calitate. În prezent, avem un aparat de radiologie extrem de vechi, care scoate imagini de o slabă calitate. Nemaivorbind că el nu mai corespunde normelor de siguranţă în exploatare şi prezintă un pericol de iradiere. Cu aparatul vechi, developarea filmelor se face în radiografie, iar chirurgul trebuie să aştepte până la o jumătate de oră pentru a vedea radiografia. Aparatul pe care ni-l dorim va fi de mare ajutor atât în chirurgia generală, cât şi în ortopedie şi urologie. Preţul aparatului ar fi in jur de 70.000 de euro, fără TVA. Ne mai dorim, de asemenea, o linie nouă de chirurgie laparoscopică, căci actuala aparatură, an de fabricaţie 1998, a suferit prea multe reparaţii. Prin chirurgia laparoscopică nu se mai fac tăieturi, ci se pătrunde cu ajutorul unor tije subţiri şi a unei camere video în locul unde trebuie intervenit. 
Tot cu ajutorul acestor fonduri generoase, vrem să refacem tradiţia spitalului în domeniul endoscopic digestiv. Noi facem asemenea intervenţii din 1994, perioadă în care nici în Ploieşti nu exista un aparat endoscopic digestiv. De aceea, o altă aparatură modernă pe care dorim s-o achiziţionăm este o linie de endoscopie digestivă care include un colonoscop şi un gastroscop. În prezent, aparatura pe care o avem în acest domeniu este tot veche şi, de multe ori, inutilizabilă. Endoscoapele sunt, în general, mai puţin fiabile, iar anul trecut firma care se ocupa cu service-ul acestor aparate  a refuzat să le mai repare. Pentru colegii de la Terapie intensivă şi pentru ameliorarea intubaţiilor în cazurile de anestezie generală, când medicul anestezist are doar câteva secunde în care trebuie să facă intubaţia pacientului (atunci când acesta nu mai respiră), vom achiziţiona câteva aparate de intubaţie, care nu sunt foarte complexe, dar sunt foarte necesare. Noua generaţie a aparatelor de intubaţie are o cameră video în vârf, cu ajutorul căreia se face o intevenţie promptă şi precisă. Un aparat de anestezie generală, de care aveam mare nevoie, a fost achiziţionat în procedură de urgenţă, deoarece am fi pierdut mult timp cu desfăşurarea procedurilor standard.  Acum trei săptămâni, am avut ghinionul să ni se strice două aparate de anestezie generală în aceeaşi zi. Cum avem doar trei săli pentru operaţii de chirurgie clasică şi ORL (celelalte trei fiind dedicate ortopediei, ginecologiei şi urologiei), orice operaţie era pusă în pericol”, ne-a declarat managerul SMC, medicul chirurg Călin Tiu. 
Pe lista de achiziţii mai sunt trecute şi alte aparate şi piese de mobilier medical de strictă necesitate: mese noi la sălile de operaţie pentru ortopedie şi ginecologie, lămpi pentru operaţii, un videolaringoscop etc. În ceea ce priveşte reabilitarea infrastructurii spitalului, Secţia Chirurgie va avea prioritate şi va beneficia de ample lucrări de modernizare. Am mai aflat cu acest prilej că modernizarea Ambulatoriului de specialitate al SMC, prevăzută a începe în această vară, va mai întârzia, deoarece nu a fost semnat nici până acum contractual de finantare a lucrărilor cu bani europeni, cu toate că această finanţare a fost câştigată la sfârşitul anului trecut.
Nu în ultimul rând, se are în vedere şi lărgirea parcării Spitalului Municipal. În acest sens, s-au purtat discuţii între reprezentanţii administraţiei locale şi conducerea SMC, avansându-se ideea ca terenul dat în folosinţă spitalului să se extindă până spre trotuar, acolo unde, în momentul de faţă, zona este ocupată de taximetre. A.N.

Editorial

ŢARA FĂRĂ GRANIŢE

România este o ţară fără graniţe. Să nu se supere militarii de carieră, dar nu mai au ce apăra. Pe la margini bîntuie tancuri şi nave de război, prin lăuntru unii călări ca pe moşie, prin suflete disperarea; ce, pe cine să mai aperi? Ţara este pusă la centrifugă, nu mai are centru, ci numai afară, acolo unde visează să plece toţi. Ţara are panglici şi panglicari, neo-comunişti şi prea multe posturi Tv şi prea mulţi parlamentari, prea puţină educaţie şi mult prea puţină muncă. Nu are autostrăzi, dar are demagogie co(s)mică. Nu are o idee care să coaguleze massele, dar are o mulţime de prejudecăţi şi mituri istorice, atent întreţinute. Nu (mai) are identitate, este, cum zicea marele său poet necunoscut, o frumoasă fără corp. Corpul, tăria, i-ar da-o oamenii verticali, oamenii educaţi, deţinătorii memoriei culturale, scriptice ori orale. Cu o singură condiţie: aceştia să nu se sfîşie între ei cu setea de sînge a unei haite de hiene flămînde. Popor sfîşiat pe dinăuntru, la ce să-i mai folosească apărătorii dinspre afară? Ei da, mai are, sigur, şi o grămadă de bogăţii, şi un sol cum nu prea sunt pe îmbătrînitul continent şi păduri şi ape şi etc. dar, cum spune bancul, şi la ce i-au folosit? Pentru că este tot cel mai sărac neam de pe continent, şi nu pentru că l-au jefuit străinii (cum îl învaţă panglicarii de istorii ca să-i orbească simţul autocritic), ci pentru că se fură cu sîrg şi eficienţă maximă pe sine însuşi. Un popor care-şi urăşte cu ferocitate valorile vii, pentru că a fost învăţat că o valoare trebuie să fie musai mumificată, venerată sub formă de moaşte, cum să o cinsteşti cît este încă vie, dîndu-i spre exemplu artistului sau doctorului sau profesorului un salariu respectuos? Un popor care nu mai creşte pe verticala spiritului, ci doar se lăţeşte ca o baltă pe orizontala morţii, ca o pată de mucegai, într-o „slavă stătătoare” nu mai are nevoie de contururi ferme care să-l distingă de ceilalţi. Un popor care nu mai are limbă, pentru că pe a lui a redus-o la un ciot de 2-300 de cuvinte, plus sute de importuri şi calcuri care i-au distrus tot ce dădea frumuseţea şi plasticitatea acestei limbi: construcţiile sale idiomatice, de o bogăţie, suculenţă, inventivitate metaforică sfidînd multe opere poetice consacrate, toate acestea sunt acum îngropate fără slujbă în romgleza cotidiană, precum sub praful care împiedică ziua ca oraşele noastre să fie văzute din avion. Un popor în mizerie morală şi materială nu are identitate, nu are ce apăra, deci va fi distrus de prima pală de vînt istoric mai puternic. Un popor care are trecut, dar nu se mai gîndeşte deloc la viitor, şi vrea să zboare într-o singură aripă. Un popor care-i admiră necondiţionat pe cei care-l batjocoresc şi care-l fură, ba chiar plînge distrus cînd unii dintre aceştia ajung în puşcării. Ce hartă ne mai poate cuprinde? Aici, la nordul Dunării, se va spune ca acum două mii de ani: hic sunt leones. Cu cine să aperi graniţele: cu parlamentarii, cu moderatorii Tv, cu pipiţele de mall de tustrele sexele, cu corupţii de la Jilava sau încă în scaune directoriale, cu manelişti, cu tinerii autişti sau bătrînii acriţi prea-timpuriu de viaţă, cu fotbaliştii şi liderii de galerie, cu gînditorii anesteziaţi de miturile corectitudinii politice, cu ţăranii abrutizaţi de băutură, cu cei cîţiva miliardari ce abia aşteaptă să fugă în casa lor din Bali, cu cei care ştiu un singur verb „a se descurca” şi un singur pronume „eu”, cu securiştii nici măcar pocăiţi, cu poeţii deveniţi bucătari şi bucătarii care se cred poeţi, cu depresia şi schizofrenia generalizate, cu lipsa de respect şi de civilitate a unui neam barbarizat? Noaptea trecută am avut un coşmar: visasem o hartă pe care România nu se mai afla, ci numai „un gol istoric”. La ce ne mai foloseşte imnul?
P.S. Să fim înţeleşi: decizia ÎCCJ nu-l exonerează deloc pe Ponta de plagiat. Deciziile celor două comisii de specialitate  care au recunoscut plagiatul rămân perfect valabile. Iar faptul că doamna care a distrus învăţămîntul românesc este acum recompensată cu un posibil fotoliu de parlamentar european este încă o dovadă a ceea ce scriam la etaj: pentru asemenea specimene nu merită să aperi scheletul care a mai rămas din România!
  Christian CRĂCIUN      

Ultimul moto politic al lui Elvis Arghir: “Dacă voi nu mă vreţi, eu (degeaba) vă vreau”

Titlul articolului (într-o formulare foarte apropiată de cea a personajului dramatic Alexandru Lăpuşneanu din piesa cu acelaşi nume a lui Costache Negruzzi),  rezumă cât se poate de succint aventura (re)aderării la PDL a lui Elvis Arghir, despre care v-am informat în numărul precedent al Oglinzii că s-a întâmplat. De fapt, nu s-a mai întâmplat, iar ceea ce am crezut noi şi mulţi alţii (printre care Elvis Arghir era cel dintâi), a fi o realitate a politicii locale, s-a dovedit doar o tentativă nereuşită a lui Arghir de revenire la partidul pe care l-a condus câţiva ani, la mijlocul deceniului trecut, în perioada când Horia Tiseanu se înregimentase politic la PC şi apoi la PNL. 

Tentativa recolorării în oranjul politic a lui Arghir a fost înăbuşită în faşă de conducerea PDL Câmpina, care i-a respins cererea de adeziune. Conform unui comunicat de presă primit de la consilierul municipal Monica Clinciu, vicepreşedinte şi purtător de cuvânt al organizaţiei municipale a PDL, adeziunea lui Arghir a fost respinsă cu 15 voturi “pentru” din 16 posibile.  “Organizatia Municipiului Campina a Partidului Democrat Liberal   s-a intrunit azi, 18 martie 2014, in sedinta ordinara a Biroului Permanent Local si a luat in discutie adeziunea depusa la sediul ei de catre domnul Elvis Arghir, cunoscut om politic campinean. Analizand activitatea sa politica anterioara, atat in cadrul Partidului Democrat Liberal, cat si in cadrul celorlalte partide in care a mai activat, membrii Biroului au hotarat cu o majoritate  de 15 voturi din 16 membri prezenti(un vot nul) ca adeziunea domnului Arghir Elvis sa fie respinsa”, explică sec comunicatul de presă amintit. 
Elvis Arghir afirmă că nu s-a dus neinvitat la şedinţa conducerii locale a partidului, la începutul căreia şi-a depus adeziunea, dar nici nu vrea să divulge numele celui care l-a invitat şi l-a încurajat să facă acest gest. Încercând o sumară analiză de text, sintagma “Elvis Arghir, cunoscut om politic câmpinean”, care se regăseşte în comunicatul prezentat mai devreme, pare a menaja orgoliile rănite ale “catindatului”, căruia se pare că nu i s-a dat nicio şansă, în afară de cea a expulzării la prima crâcnire în faţa liderului suprem al organizaţiei pedeliste, pe numele său, Horia Tiseanu. 
Reamintim cititorilor că omul de afaceri Elvis Arghir a fost consilier municipal în două mandate, candidat la Primăria Câmpina din partea a trei partide şi înregistrat politic, în ordine cronologică, la patru partide: PD, PNL, Partidul Verde şi Forţa Civică. Acum două săptămâni, Elvis Arghir a încercat să revină la matca sa politică numită PDL, partid pe care l-a părăsit cu scandal în 2007. A.N. 

Filiala Câmpina a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere, la ora bilanţului

Recent, în Sala Mică a Casei de Cultură, a avut loc Adunarea Generală a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere  – Filiala Câmpina,   prilej cu care a fost analizată activitatea acestei structuri în ultimul an. A fost prezentat cel mai important document al ordinii de zi, bilanţul ultimului an, un an bogat în acţiuni şi vizite de prietenie pe care rezerviştii câmpineni ai Armatei Române le-au efectuat în Germania şi Republica Moldova. Dintre foştii ofiţeri militari de carieră participanţi la şedintă, i-am remarcat pe Mihai Stănescu (fost primar al oraşului şi fost consilier municipal) şi pe Lucian Cercel (fost consilier municipal în două  mandate). Este vorba despre cele două vizite externe, la rezerviştii din Achern (Germania) şi Cimişlia (Republica Moldova).  În Raportul privind activitatea Biroului Filialei Câmpina a ANCMRR pentru perioada martie 2013 – martie 2014, col. (rez) Marian Dulă, preşedintele Filialei, a evidenţiat câteva aspecte importante ale evoluţiei şi acţiunilor ANCMRR. Astfel, foarte importantă este calitatea de asociaţie de utilitate publică acordată A.N.C.M.R.R. după 14 ani de afirmare rodnică în viaţa cadrelor militare în rezervă şi în retragere provenite din Armata României.  Dacă statutul de  asociaţie de utilitate  publică, cu tot ce decurge din aceasta, a fost acordat de Guvernul României, notorietatea publică a fost dobândită de A.N.C.M.R.R. prin activitatea desfăşurată în timpul ce s-a scurs de la constituire până în prezent. În nenumărate rânduri, în tot cursul anului 2013, conducerea centrală a ANCMRR a făcut demersuri la ministrul Apărării Naţionale, la primul ministru, la cele două camere legislative, precum şi la alianţele politice aflate la putere, pentru urgentarea aprobării în Camera Deputaţilor – Cameră decizională, a proiectului de Lege elaborat de un grup de senatori şi deputaţi, referitor la procesul reparatoriu în domeniul pensiilor militare. S-a evidenţiat care sunt beneficiarii Legii 241/2013 în afara celor care prin recalculare/revizuire, potrivit Legii 119/2010 şi OUG nr.1/2011, li s-a stabilit un cuantum mai mic decât  cel avut în decembrie 2010. 


„Atât ca militari activi, dar şi în rezervă sau retragere, ne-am făcut datoria faţă de ţară.  Noi, militarii, nu cerem pomeni. Cerem doar drepturile cuvenite date de Poporul în serviciul căruia vom fi până în ultima clipă de viaţă. Corecţia unei legi nu tocmai bune se poate face prin Parlament şi iniţiativă guvernamentală dar şi prin atitudinea solidară a corpului cadrelor de rezervă şi active, prin dialogul nediferenţiat al militarilor însişi”, le-a spus Marian Dulă colegilor săi din sală. 
A fost dezbătut, de asemenea, faptul că asigurarea cu medicamente gratuite pentru pensionaruii militari nu este rezolvată la Câmpina. O perioada destul de îndelungată, nicio farmacie comunitară nu a avut contract cu Spitalul Clinic de Urgentă Militar Bucureşti, deoarece acesta nu a avut fonduri alocate. Pentru o perioadă scurtă de timp, iulie-decembrie 2013, mai multe farmacii din Câmpina a avut contract cu Policlinica Militară Bucureşti, din str. Cobălcescu. “Nu ştim la cine este vina, dar este jenant ca un pensionar militar provenit din MAI să primească medicamente gratuite şi compensate, iar unul provenit din MApN să nu beneficieze. În luna februarie am înaintat la Filiala Judeţeana ANCMRR o scrisoare prin care solicitam intervenţia la forurile superioare, pentru rezolvarea problemei medicamentelor gratuite la Câmpina pentru pensionarii militari proveniţi din M.Ap.N.”, a mai declarat în plenul şedinţei preşedintele Filialei Câmpina a ANCMRR. A.N.

La Câmpina, s-a deschis pentru a cincea oară “Umbrela Verde”

La Câmpina, în cadrul unei acţiuni ecologice cu impact naţional şi ajunsă la a cincea ediţie, s-au strâns numeroşi copii din întreaga ţară, veniţi să participe la concursul de creaţie pe teme ecologice botezat cu un nume cât se poate de sugestiv: Umbrela Verde. Toate lucrările elevilor au expus acţiuni sau activităţi de protejare a mediului înconjurător. Concursul este organizat de Şcoala Gimnazială “Ion Câmpineanu” (fostă Nr. 1) şi vizează implicarea elevilor în acţiuni de promovare a dezvoltării durabile prin educaţia şi managementul mediului înconjurător. Acţiunea de protejare a mediului nu este uşoară, fără educaţia fiecărui individ în acest sens, începând de la vârste fragede, orice demers de ocrotire a mediului fiind supus eşecului. Pentru acest concurs, dar şi pentru implicarea în alte proiecte cu tematică ecologică, Şcoala Generală „Ion Câmpineanu” a primit titlul de “eco-şcoală”, fiind singura instituţie de învăţământ din Câmpina care a dobândit acest statut. 


Programul naţional Eco Şcoala urmăreşte implicarea elevilor în găsirea unor soluţii la provocările impuse de dezvoltarea durabilă, la nivel global. Revenind la acţiunea care s-a desfăşurat la Şcoala Câmpineanu, precizăm că este o competiţie naţională care se adresează tuturor elevilor (inclusiv celor de liceu), şi care include mai multe secţiuni: desen, pictură, fotografie. “Umbrela Verde” atrage an de an tot mai mulţi concurenţi, la această ediţie fiind înscrise 836 de lucrări din 146 de şcoli situate în aproape toate judeţele ţării. Au fost date şi multe premii, fondurile necesare provenind de la Consiliul Local şi din diverse sponsorizări. Organizatorii consideră că lipsa unei educaţii ecologice este principala cauză a scăderii stabilităţii în ecosistemele naturii. Nu s-a dorit o acţiune cu efort fizic (precum ecologizarea unor zone ale oraşului prin muncă voluntară), ci una cu efort  creativ, intelectual, deoarece arta educă bunul-gust şi descoperă adevăratele valori care contează cu adevărat în existenţa noastră. Drept pentru care ne putem folosi de o manifestare artistică în combaterea indiferenţei şi în găsirea celor mai bune soluţii pentru păstrarea verdelui pur. Protecţia mediului se poate realiza numai prin asocierea măsurilor de ordin legislativ şi administrativ cu cele de ordin educaţional. Concursul, care s-a bucurat şi la această ediţie de un imens succes, are în Şcoala “Ion Câmpineanu” principalul organizator, dar nu şi singurul, deoarece în desfăşurarea manifestării s-au implicat de fiecare dată şi alte instituţii coorganizatoare: Inspectoratul Şcolar Prahova, Casa Corpului Didactic, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Muzeul Judeţean de Ştiinţe ale Naturii, Centrul Carpato-Danubian de Geoecologie şi Alianţa Româno-Franceză. Momentele artistice din cadrul acestui eveniment au fost oferite de copiii din Asociaţia Frizzly condusă de Clara Leica. Administraţia locală a fost reprezentată de Remus Bădulescu, administratorul public al Câmpinei. A.N.

Şcoala Gimnazială “Al. I. Cuza”, la sărbătoarea a patru decenii de existenţă

Cea mai mare şcoală din municipiul nostru, Şcoala Gimnazială “Al. I. Cuza” (în structura căreia intră Şcoala Sanatorială de la Voila, Şcoala Gimnazială nr. 3 şi Grădiniţa nr. 4), şi-a sărbătorit, de curând, patru decenii de existenţă. Considerată una dintre cele mai bune unităţi de învăţământ din Câmpina, şcoala a funcţionat la începuturile ei ca Liceul “Ilie Pintilie” (cu clase de liceu şi de şcoală generală), iar ulterior, din anul şcolar 1973 – 1974, sub denumirea de Şcoala Generală nr. 8 (cu clasele de liceu în lichidare până în 1978, când a rămas doar şcoală generală). Numele Domnului Unirii i-a fost dat şcolii în anul 2010. 


De atunci, Ziua Şcolii se sărbătoreşte pe 20 martie, pentru că, la această dată, în anul 1820, s-a născut domnitorul Alexandru Ioan Cuza, ultimul domnitor pământean, născut între Carpaţi şi Mare. Cuza nu s-a remarcat doar prin realizarea Unirii Principatelor, ci şi prin profunde reforme în domeniul învăţământului. Sărbătoarea Şcolii Cuza a fost marcată de numeroase moment artistice. La început, corul de copii al unităţii a interpretat imnul şcolii, apoi a urmat un minirecital la orgă electronică al unei fetiţe de la Grădiniţa nr. 4, cele două momente fiind continuate cu dansuri, cântece, scenete, aproape toate având ca temă realizările unităţii şi ale domnitorului Cuza. 


Printre spectatorii invitaţi, multe cadre didactice care au lucrat în cadrul şcolii, precum şi reprezentanţi ai municipalităţii şi ai altor instituţii publice câmpinene. Directorul Şcolii Gimnaziale “Al. I. Cuza”, profesoara de matematică Felicia Turosu, a mulţumit tuturor invitaţilor şi participanţilor la acest eveniment deosebit ce poate fi considerat un jubileu, chiar dacă până la împlinirea a 50 de ani va mai trece un deceniu. Spre finalul manifestării, a fost prezentat şi un material video despre istoria unităţii. De asemenea, ca şi în alte dăţi, a fost organizată cu acest prilej şi o expoziţie cu monede, medalii şi alte obiecte din vremea domnitorul Alexandru Ioan Cuza. A.N.

Despre mântuire în lumea contemporană

Editura şi Librăria Egumeniţa vă invită la o întâlnire cu Arhimandritul AMBROZIE IURASOV - Dialog cu cititorii şi lansare de carte “Cu noi este Dumnezeu”, joi, 27 martie 2014, ora 17.30, Casa de Cultură “Geo Bogza”.
“Dacă ai pierdut bogăţia înseamnă că, de fapt, nu ai pierdut nimic. Dacă ai pierdut sănătatea, înseamnă că ai pierdut jumătate din ce puteai să pierzi. Iar dacă ai pierdut credinţa în Dumnezeu, înseamnă că ai pierdut totul”.

Primăvara Poeţilor

Maratonul Poeziei, Câmpina, 21 martie 2014

Poezia, această regină a literaturii, a fost sărbătorită şi anul acesta (2014) în întreaga lume, în ziua de 21 martie, declarată de UNESCO Ziua Internaţională a Poeziei. La Câmpina, nu pentru prima dată, s-a desfăşurat Maratonul Poeziei, găzduit de Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” şi coordonat de directorul şi poetul Florin Dochia. 


Într-o atmosferă propice poeziei, au citit din creaţii proprii poeţi din mai multe oraşe: Bucureşti, Braşov, Câmpina, Ploieşti, Oradea, Sinaia, Floreşti şi Slobozia. „Ce-i mâna pe ei în luptă?”, se întreba Poetul. Ce i-a mânat pe actualii poeţi la Câmpina? Desigur, dragostea faţă de poezie, pe care şi-au dovedit-o atât prin prezentarea propriilor poeme, cât şi prin ascultarea poemelor scrise şi lecturate de confraţii lor. 


Într-un maraton ce a durat mai bine de trei ore, s-au perindat pe „scaunul autorului”: Emanoil Toma, Emil Sude, Elena Glodean, Maria Nicolai, Anastasia Tache, Cătălin Stanciu, Diana Trandafir, Daniela Şontică, Gherasim Rusu Togan, Marian Dragomir, Ani Bradea, Serghie Bucur, Severius Florin Frăţilă, Codruţ Radi, Florin Dochia, Maria Gabriela Dobrescu (cea care şi-a lansat şi cartea „Gânduri în cuşcă”, apărută în 2013, la Editura „Premier”, în colecţia „Biblioteca de Câmpina” coordonată de Liliana Ene), Daniel Drăgan, Laurenţiu-Ciprian Tudor, Ştefan Alexandru Ciobanu, Cătălina Grigore, Cezara Răducu, Cătălin Derzelea, Ştefan Al.-Saşa, Costel Bunoaica, Florin Ciocea şi Florentina Loredana Dalian. Toţi cei care au citit au primit din partea directorului Florin Dochia un Atestat de Poet Maratonist, la fel ca şi anul trecut, tot de Ziua Mondială a Poeziei! Nu au citit, dar au ascultat cu atenţie scriitorii nepoeţi Christian Crăciun şi Iulian Moreanu. Liana Cosma, cu forţa vocii delicate şi cu chitara, a dat mai multă culoare (sonoră) unei săli decorate cu mari pânze pictate şi populată de fiinţe sensibile la frumos.
Evenimentul a fost deja semnalat, la nivel central, în Ziarul „Lumina” (săptămânal de spiritualitate şi atitudine creştină al Patriarhiei Române), din 22 martie 2014, printr-un articol semnat de Dan Cârlea şi intitulat „Poezia a fost celebrată în toată lumea”.  (F.F.)

Din noua conducere a FRM face parte şi câmpineanul Cătălin Duţă

Săptămânile trecute, în cadrul Adunării Generale a Federaţiei Române de Motociclism, a avut loc şedinţa de alegere a noii conduceri a acestei federaţii. Principalul challenger a fost Costin Oprea, liderul clubului BGS Motorsport şi pilot de superbike cu multe starturi la active, care şi-a anunţat, de multă vreme, candidatura la funcţia de preşedinte al FRM. În lupta electoralã cu echipa aflată de opt ani în fruntea F.R.M., formatã din preşedintele Cristian Mureşan şi secretarul-general Gabriel Olariu, Costin Oprea şi-a format o echipă de candidaţi la funcţiile de vicepreşedinte, o echipă formată din piloţi cunoscuţi, cu vechi state de activitate în motorsportul românesc pe douã roti. Cu toată îndârjirea lui Oprea şi a echipierilor săi, care anunţau ritos că mămăliga motociclismului românesc va exploda, tot vechea tabără a ieşit învingătoare. 
Adunarea Generală de alegeri a decis ca în fruntea federaţiei pentru următorul mandat să fie tot Cristian Mureşan, care a câştigat funcţia supremă cu 36 de voturi. Pentru  cele patru funcţii de vicepreşedinte lupta a fost la fel de acerbă. Vicepreşedintele care a strâns cele mai multe voturi (39) a fost câmpineanul Cătălin Duţă, preşedintele Clubului Lido Câmpina, care a câştigat, astfel, al treilea mandat consecutiv în fruntea FRM, din poziţia de vicepreşedinte. Maestru al sportului, de cinci ori campion naţional (patru titluri consecutive de campion naţional), cu numeroase participări la Balcaniade sau la etape ale Campionatului European, Cătălin Duţă a înfiinţat, în urmă cu 22 de ani, Clubul Lido, primul club de motocros din Câmpina. Astăzi, Clubul Lido este membru fondator al Asociaţiei Clubul Sportiv Municipal Câmpina, alături de municipalitatea câmpineană şi CSM Câmpina. În 2010, Cătălin Duţă a revenit în motocros, după 10 ani de absenţă, participând la o cursă în campionatul rezervat veteranilor. Ultima performanţă a clubului său se leagă de numele a doi foarte tineri motocrosişti legitimaţi la Lido Câmpina care, în 2013, au câştigat un titlu de campion naţional şi un titlu de vicecampioan naţional la motocros. Este vorba despre George Manta, actualul campion naţional al clasei 50cc, şi Marcel Vişoiu, vicecampion naţional la clasa amatori. A.N

Baby-baschet şi minibaschet la Liceul Energetic

Duminică, 16 martie, la sala de sport a Liceului Energetic, Clubul Sportiv G.R.C. Câmpina a organizat a III-a ediţie a “Cupei C.S. G.R.C. Câmpina” la baby-baschet şi minibaschet.


La startul competiţiei s-au aliniat mai multe echipe de baschet ale celor două cluburi din municipiu: Clubul Sportiv Municipal Câmpina şi Clubul Sportiv G.R.C. Câmpina. La finalul competiţiei, G.R.C. Câmpina s-a clasat pe primele locuri la ambele categorii. 


În cadrul aceleiaşi competiţii, a mai fost organizat şi un meci demonstrativ de baschet denumit - “Duelul Generaţiior”, meci în care s-au înfruntat o selecţionată de baschet feminin a Clubului Sportiv Şcolar Câmpina (din anii 1988-1993, antrenor Dochia Liviu) şi echipa reprezentativa a Liceului Energetic  (generaţia 1993). Meciul demonstrativ a fost un adevărat spectacol baschetbalistic, jucătorii celor două echipe fiind nişte modele demne de urmat pentru micii baschetbalişti care se află la început de drum în descoperirea tainelor acestui frumos sport care este baschetul.  

18 martie 2014

Kaufland susţine educaţia. Kaufland investeşte în viitorul copiilor

Kaufland România, unul dintre cei mai cunoscuţi retaileri din lume, este o adevărată binefacere pentru municipiul nostru. Nu doar prin hipermarketul deschis de câţiva ani, care a ridicat considerabil nivelul de civilizaţie al oraşului (un comerţ civilizat nu poate să însemne altceva decât civilizaţie), ci şi prin donaţiile importante făcute unor instituţii publice destinate sănătăţii şi învăţământului. Câmpinenii nu vor uita niciodată donaţia de 200.000 de euro pe care, acum trei ani, conducerea Kaufland România a făcut-o Spitalului Municipal, bani cu care s-a modernizat Secţia de boli interne. În ultima vreme, donaţiile Kaufland au fost direcţionate spre domeniul învăţământului: anul trecut, spre cel preşcolar, beneficiară fiind Grădiniţa “Iulia Hasdeu” (fosta nr. 10), iar anul acesta, spre cel şcolar, Şcoala Sanatorială de pe lângă Spitalul de Psihiatrie Voila fiind cea care a simţit din plin mărinimia şi căldura sufletească a demersurilor făcute de conducerea Kaufland. O companie care şi-a transformat, de multă vreme, acest nume în renume, o companie care ţine foarte mult să fie responsabilă social în cel mai înalt grad. Aşa cum putem afla dintr-un recent comunicat oficial distribuit tuturor magazinelor Kaufland din ţară, “în viziunea Kaufland, a fi o companie responsabilă social înseamnă asumarea unui rol activ de partener, având ca scop dezvoltarea durabilă în toate domeniile. Întotdeauna susţinem comunitatea în mijlocul căreia activăm, atât pe plan social, economic, cât şi de mediu. Kaufland România susţine proiecte sociale şi educaţionale ce au ca beneficiari principali copiii de toate vârstele, sprijină programe care au ca obiectiv facilitarea accesului lor la educaţie, încurajarea frecventării şcolii şi prevenirea abandonului şcolar. Ieri, Kaufland România, împreună cu Fundaţia “Copiii – viitorul nostru”, a susţinut Şcoala Gimnazială Sanatorială Voila, donând acestei unităţi material didactic pentru copii. Sponsorizarea acordată de Kaufland România face parte din strategia companiei de implicare socială în viaţa comunităţilor în care activează. 



Dacă e luni, e Kaufland
În dimineaţa zilei de luni, 17 martie 2014, o delegaţie din partea Kaufland România a ajuns la  Şcoala Gimnazială Sanatorială Voila pentru a dona o multime de pachete conţinand rechizite şi materiale didactice şcolarilor cu probleme sociale din această unitate de învăţământ ce face parte din structura Şcolii Gimnaziale “Al.I. Cuza” (fostă nr. 8). Delegaţia kauflandiană era compusă din Răzvan Necula, director regional de vânzări – Kaufland România, Andi Mihai, director de magazin – Kaufland Câmpina, şi Bianca Matei, referent Resurse Umane – Kaufland Câmpina. Donatorii mult binefăcători au fost întâmpinaţi de cadrele didactice ale şcolii, de câţiva medici şi asistenţi medicali de la Pavilionul pentru copii din cadrul Spitalului Voila, precum şi de mai mulţi copiii, care s-au bucurat nespus la primirea materialelor didactice. Întâlnirea a marcat practic finalul campaniei de strângere de fonduri pentru achiziţionarea articolelor şi obiectelor donate. În cuvântul de deschidere a adunării ce a avut loc în sala de festivităţi, Andi Mihai, directorul hipermarketului Kaufland Câmpina a adresat invitaţilor cuvinte de mulţumire: “Vă mulţumim pentru prezenţa dvs. Suntem foarte bucuroşi să vă avem alături de noi astăzi, 17.03.2014, o zi deosebită pentru Kaufland România, copiii din Şcoala Gimnazială Sanatorială Voila şi părinţii acestora. Kaufland şi Fundaţia “Copiii – viitorul nostru” doresc să mulţumească, de asemenea, tuturor celor implicaţi şi, în special, clienţilor noştri care au participat la această campanie desfăşurată în magazinele Kaufland, în ultimele luni de zile”. În continuare, Andi Mihai a mulţumit şi invitaţilor prezenţi la acea festivitate, care s-au alăturat ţelului companiei germane de a sprijini cu materialele necesare educaţia din şcoala ce funcţionează pe lângă Spitalul Voila. Compania Kaufland speră ca prin acţiunile sale permanente să ofere copiilor sprijin pentru o educaţie şi mai bună, pentru a se forma plenar şi pentru a-şi dezvolta creativitatea. Conducerea Kaufland România va susţine, în continuare, încrezătoare în succesul acestora, campanii şi proiecte sociale în Câmpina, mulţumind cu acest prilej anticipat câmpinenilor pentru participarea la viitoarele proiecte sociale Kaufland. Menţionăm că, începând cu septembrie 2013, prin panotaje publicitare amplasate în fiecare magazin Kaufland, clienţii veniţi la cumpărături au fost înştiinţaţi că o parte din valoarea produselor achiziţionate va fi direcţionată spre materializarea unor proiecte sociale. La Câmpina, campania socială a avut ca finalizare ajutorarea cu materiale didactice a copiilor din  Şcoala Gimnazială Sanatorială Voila.

O donaţie mai mult decât binevenită
Profesoara Magdalena Lascu, coordonatoarea Şcolii Gimnaziale Sanatoriale Voila, ne-a declarat că a fost impresionată de gestul celor de la Kaufland, de frumuseţea şi bogăţia acestui proiect de ajutorare a copiilor Şcolii: “Este o donaţie mai mult decât binevenită. Mulţumesc conducerii Kaufland din toată inima, în numele colectivului şcolii şi în numele copiilor care învaţă aici, pentru toate rechizitele şi materialele didactice pe care le-am primit, foarte folositoare şcolarilor, pe care, adesea, ei nu au avut posibilitatea să le aibă în ghiozdane. Am primit, de asemenea, videoproiectoare, aparate foto şi multe alte articole nesperate, toate fiind rodul campaniei sociale «Ajutăm împreună», derulată de Kaufland România în ultima vreme”. Profesoara Felicia Turosu, directorul Şcolii Gimnaziale “Al. I. Cuza”, ne-a declarat că este bucuroasă pentru donaţiile făcute de cei de la Kaufland: “Întotdeauna sunt bine venite acţiunile care sprijină învăţământul şi copiii, sunt bucuroasă pentru toate ajutoarele primite şi le mulţumesc celor de la Kaufland şi cetăţenilor de bine care au ajutat această campanie prin cumpărăturile făcute. Mulţumim medicilor şi asistentelor medicale pentru grija pe care o acordă şcolarilor noştri. Întotdeauna a fost o colaborare rodnică între Spitalul Voila şi Şcoala Sanatorială, deoarece copiii din şcoala aceasta sunt, de fapt, copii internaţi în spital şi care au posibilitatea să înveţe aici pe perioada spitalizării.”  A.N.     

Editorial

VALORI
      
Moto: „Căci, într-adevăr cînd se ridică sus oamenii de nimic, nelegiuiţii mişună pretutindeni” (Psalmul 11.8)

Valorile sunt sângele unei naţiuni. Dacă sîngele nu irigă aşa cum trebuie toate organele, toate celulele unui organism, mai întâi organul, apoi organismul întreg se necrozează şi mor.  Truism? Fireşte. Dar cîtă nevoie avem de truisme în momentele în care reperele sunt pierdute în ceaţă ori distruse! De cîţiva ani se poartă un război (de obicei mă feresc de cuvinte mari) mental împotriva unei anume părţi a electoratului, prin manipulare media. Suntem o naţiune captivă a micului ecran, conform definiţiilor de manual ale acestei sintagme. Iar, precum într-un război cauţi să distrugi căpeteniile adverse, în războiul mintal cauţi să-i distrugi pe cei care gîndesc liber şi critic (pleonasm filosofic asumat!). Aşa se face că, încă din 1990 mai amatoristic şi venind spre prezent cu marile mijloace ale televiziunii şi internetului, se poartă o luptă, cînd surdă, cînd sonoră și violentă (pînă la violența fizică) împotriva elitelor intelectuale. Speculînd lipsa cronică de solidaritate a breslei (temă pentru acasă), în anii trecuţi au fost demolaţi Horia Roman-Patapievici, Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu, acum a venit rîndul lui Andrei Pleşu. Pentru asta avem deja posturi de televiziune specializate, ele sunt armele bacteriologice ale noului război de terorism anti-intelectual. Nu mai vorbesc de jurnaliştii (jurnalistele) care sunt un fel de infanterie, primii supuşi tirului de bombe cu abjecţii ale unor Badea, Gâdea, Ciutacu, Banciu, Pătraru… şi alţii mai mici, pentru că haita e grozav de mare. Am scris fără exagerare de cel puţin 20 de ori de-a lungul ultimilor ani despre modul de funcţionare aberant al instituţiei care ar trebui să păstreze curăţenia mediei electronice, CNA. Avem un fapt cu care cred că zdrobitoarea majoritate a oamenilor raţionali este de acord: spaţiul media s-a degradat de cîţiva ani pînă la imund, la insuportabil. Oare CNA nu are nici o vină? Nu e locul aici pentru o analiză, explicaţii sunt mai multe. Acum, sinistra instituţie a luat o altă decizie aberantă: desfiinţarea tuturor emisiunilor cu caracter pamfletar. A nu face deosebirea între Cârcotaşii sau Divertis şi În gura presei, revine la a nu deosebi între otravă şi leac, pentru că de multe ori sunt făcute din aceleaşi substanţe, doza contează. Or, tocmai doza, nuanţa, accentul valoric lipsesc din deciziile dnei. Georgescu (care se confundă din păcate discreţionar cu CNA-ul). Dar sunt şi moduri mai subtile de a sufoca valorile. Cum iar am scris de multe ori, sunt unul dintre ascultătorii masochişti ai Radio România Actualităţi. Credeţi că la acest post „naţional” cum subliniază cu emfază tot timpul, îi veţi auzi vreodată pe intelectualii amintiţi mai sus? Că vor fi întrebaţi asupra chestiunilor zilei? Aş. Gospodina sau şoferul de tir sau ciobanul care ascultă RRA nu trebuie să ştie că există un mare scriitor pe nume Cărtărescu. Acum cîteva zile Patapievici a ţinut o conferinţă extraordinară despre esenţa Europei. Credeţi că radioul a găsit - în multele zeci de ore de emisie din week-end în care ne sugrumă cu muzică proastă şi sport (fotbal) prost (idioţenii de genul Halep e cea mai bună ambasadoare a României) - două ore pentru a transmite această conferinţă? Nu, acest război, mai subtil, împotriva inteligenţei e purtat şi aici, cum s-ar explica altfel scandalul de anul trecut cu realizatoarea Teodora Stanciu, eliminată după o viaţă de emisiuni culturale, tocmai pentru că îi aducea prea des în emisiuni  pe cei amintiţi mai sus (fireşte pretextele au fost altele)? Vreţi alt exemplu? Iată ce scrie Mircea Badea: „Aş putea să micţionez pe protestul aşa-zişilor intelectuali […] Dar mă piş pe el […]Sper să trăiesc ziua să pot uda iarba pe mormintele lor”. Şi acesta este unul dintre făcătorii de opinie din România anului 2014!!! Să presupunem că aveţi nevoie de o transfuzie, dvs. sau copilul dvs. V-aţi duce la un centru unde ştiţi sigur  că sîngele este infectat? Cele de mai sus sunt HIV-ul care infectează seral minţile românilor. De ce atâţia români îşi omoară (in)conştient viitorul, id est valorile?
P.S. La un moment lucrurile devin comice. Nici nu a fost bine instalat al treilea guvern Ponta şi se descoperă că o doamnă ministru îşi arogă titlul de profesor pe care nu îl are, fiind încă doctorandă. Devine o maladie. Cum să-şi  respecte valorile un popor condus de inşi falşi cu diplome false, cu false cunoştinţe şi false abilităţi? Suntem ţara lui pseudo. Ţară infectată de o ură patologică împotriva a tot ceea ce e autentic. Avem pînă şi o falsă guvernare bazată pe un plagiat. De unde altfel senzaţia că viaţa noastră însăşi este o copie nereuşită?
Christian CRĂCIUN      

Câmpina a găzduit prima competiţie din Calendarul Masters şi Ape Deschise 2014

La sfârşitul săptămânii trecute, sâmbătă 15 martie şi duminică 16 martie, a avut loc la Bazinul Didactic de Înot concursul de nataţie Masters 25+ Memorial “Schwing Fridirich” ediţia a II-a, sub egida Federaţiei Române de Nataţie. 


Manifestarea sportivă destinată tuturor iubitorilor înotului care aparţin categoriei Masters (25 ani inclusiv şi mai mari) a fost organizată de ACS ContraTimp şi Asociaţia Pro Câmpina, reunind peste 100 de înotători, sosiţi atât din zonă, cât şi din întreaga ţară. Printre invitaţii de onoare s-au numărat fosta gimnastă Corina Ungureanu, multipla campioană la nataţie Carmen Bunaciu, performerul Remus Miron, omul care recent a înotat 24 de ore fără întrerupere în scopuri umanitare şi Anca Pătrăşcoiu, preşedinta Federaţiei Române de Nataţie. 


Din partea administraţiei locale au răspuns invitaţiei Marian Dulă, consilier local şi Florin Frăţilă, preşedintele comisiei de sport din Consiliul Local, care a participat şi la festivitatea de premiere. 
Concursul a fost finanţat exclusiv din fonduri private asigurate de sponsorul Tinmar Bucureşti.

Elvis Arghir revine în PDL

Omul de afaceri Elvis Arghir şi-a depus recent adeziunea la organizaţia municipală a PDL. Este o surpriză pentru toată lumea, cu excepţia proaspătului (re)aderent, care a şi condus partidul portocaliilor în vremea când Horia Tiseanu se înregimentase politic la PC şi apoi la PNL, între anii 2004 şi 2006.


 “Am fost contactat în ultima vreme de două partide, unul dintre ele fiind PMP, despre celălalt nu vreau să vorbesc, dar am decis să revin în politică la un partid mai mare, important şi să nu mai cresc copii orfani. M-am gândit bine înainte de a face acest pas. Unde ar fi mai bine să mă duc, dacă nu la PDL? La PSD nu cred că voi merge vreodată, chiar dacă îmi plac echipa de acolo şi doctrina lor social-democrată. Totuşi, PSD este considerat continuatorul comunismului, şi eu nu vreau să fiu asociat cu aşa ceva. La PNL, vă spun sincer, eu îl simpatizez de fapt pe Călin Popescu Tăriceanu, iar el a plecat din partid. PDL a fost principala opţiune, iar asta pentru că eu l-am apreciat întotdeauna pe primarul Horia Tiseanu. Chiar şi prima dată când m-am înscris în PD, prin 2001, în mare parte tot datorită lui Horia Tiseanu am făcut acest pas. Am fost primit bine de PDL Câmpina şi sunt mulţumit că, de acum înainte, nu va mai trebui să construiesc organizaţii locale pentru diferite formaţiuni politice mai puţin importante”, a declarat Elvis Arghir pentru campinaph.ro, făcând aluzie la organizaţia locală a Partidului Verzilor, pe care Arghir a reînviat-o în 2012, atunci când a candidat din partea acestei formaţiuni politice la Primărie şi la câştigarea unui loc în Consiliul Local, în ambele variante pierzând ruşinos. 
Ca şi cariera politică, afacerile sale au avut suişuri şi coborâşuri, Arghir fiind acuzat  atunci când era consilier municipal că firmele familiei sale fac afaceri cu bani publici (cu Primăria, Compania de Apă ş.a.). În acest sens, viceprimarul Ion Dragomir declara, cu trei ani în urmă, că ”Arghir este abonat la lucrări din banii publici, pentru care bate toata ziua la uşa Primăriei şi îşi conditionează votul din Consiliul Local de acordarea unor lucrări pentru firmele sale sau ale familiei”. A fost de două ori consilier municipal (în mandatul 2004 – 2008, pe lista PDL, şi în mandatul 2008 – 2012, pe lista PNL), şi de trei ori candidat la funcţia de primar (din partea PDL, a PNL şi a PV). După cum se vede, Elvis Arghir revine la matca sa politică numită PDL, partid pe care l-a părăsit cu scandal în 2007. A.N.

Tariful minim de închiriere al unei camere la Hotelul Casa Tineretului rămâne 40 lei/ zi

Consilierul PDL Monica Clinciu a propus colegilor săi din Consiliul Local modificarea şi completarea H.C.L. nr.22/ 26 februarie 2004 referitoare la modificarea tarifelor la Hotelul de la Casa Tineretului, acreditat cu o singură stea. Prin HCL din 2004, tariful minim pentru închirierea unei camere era de 40 lei/zi. Propunerea consilierului democrat-liberal era în sensul închirierii a minimum 20 de camere pe o perioadă de peste 6 luni la tariful de 25 lei/cameră/zi (inclusiv T.V.A.). 


„Promovarea proiectului de hotărâre este necesară pentru a acorda conducerii Casei Tineretului posibilitatea practicării unor tarife de închiriere mai mici decât cele aprobate prin H.C.L. nr. 22/26 februarie 2004, în condiţiile în care se face închirierea pentru cel puţin 20 de camere, pe o perioadă de peste 6 luni. Fac precizarea că, în momentul de faţă, media numărului de camere închiriate este de 3-4 pe zi, iar prin acordarea acestei facilităţi, veniturile Casei Tineretului ar fi de 15.000 lei pe lună, la un grad de ocupare de aproape 100%”, reieşea din expunerea de motive a Monicăi Clinciu, convinsă că prin tariful de închiriere propus se asigura o rentabilizare a hotelului. Menţionăm că tariful obişnuit perceput la închirierea unei camere pentru o zi este de 65 de lei. Raportul de specialitate al Direcţiei Economice acredita şi el ideea unei rentabilizări a hotelului cu o stea prin varianta propusă de Monica Clinciu, fiind necesar un contract de închiriere cu clauze ferme şi asiguratorii pentru evitarea unor situaţii conflictuale. Până la evitarea unor situaţii conflictuale, consilierii Horaţiu Zăgan şi Adrian Piţigoi au demonstrat că, la un tarif de 25 de lei/cameră/zi, hotelul iese în pagubă, ba chiar într-o mare pagubă. „Proiectul este bine venit, fiindcă toată lumea vrea creşterea gradului de ocupare al hotelului. Voi face totuşi un amendament, pentru că, potrivit veniturilor realizate de hotel anul trecut, tariful de 25 de lei este mult sub cel care ar putea rentabiliza hotelul. Anul trecut, Hotelul Casa Tineretului a realizat venituri de circa 23.000 de lei lunar, la un grad de ocupare de  sub 48%. Sunt de acord să-i creştem gradul de ocupare, dar măcar să-i asigurăm veniturile lunare de anul trecut. De aceea eu propun un tarif minim de 40 lei/cameră/zi pentru cel care va închiria mai multe camere o perioadă mare de timp”, a fost varianta susţinută de consilierul PSD Horaţiu Zăgan.”De ce trebuie să încasăm mai puţin pe lună, doar de dragul ocupării complete a hotelului? Pentru că mai multe camere ocupate înseamnă şi mai multe cheltuieli cu utilităţile, apă, curent electric. Or, la tariful pe care îl propuneţi, hotelul va încasa lunar mult mai puţin decât încasa anul trecut, chiar cu multe camere neocupate. Eu nu văd logica economică a acestui business”, şi-a exprimat nedumerirea şi consilierul PPDD Adrian Piţigoi. Viceprimarul Ion Dragomir a declarat, la rândul său, că „trebuie să stabilim un tarif care să nu fie sub media cheltuielilor lunare de anul trecut, care s-a situat la circa 20.000 lei. Vrem un grad mai mare de ocupare, dar a ne propune un venit lunar de 15.000 de lei, mult sub cheltuielile lunare de anul trecut, înseamnă chiar o nenorocire, deoarece mărind gradul de ocupare, cheltuielile vor creşte. Susţin amendamentul dlui Zăgan, fiindcă sunt convins că veniturile din 2013, de 23.000 lei lunar, nu au fost obţinte practicând un tarif redus, de 40 de lei, cum prevedea vechea HCL”. În final, a fost aprobat amendamentul Zăgan şi, implicit, posibilitatea practicării de către Hotelul Casa Tineretului a unui tarif minim de 40 lei/cameră/zi, pentru clienţii care închiriază în condiţii avantajoase (multe camere pentru perioade lungi de timp). A.N. 

Cele 202 schiţe ale lui Grigorescu ar putea fi adăpostite în Casa Căsătoriilor

Despre îndelungatul război juridic purtat de Primăria Câmpina cu Muzeul Naţional de Artă pentru proprietatea a sute de schiţe şi desene semnate de pictorul naţional, s-au scris zeci de articole. Primăria Câmpina s-a judecat aproape 12 ani cu Muzeul Naţional de Artă de la Bucureşti pentru cele 202 desene şi schiţe realizate de Nicolae Grigorescu, pe care administraţia oraşului le-a cumpărat, în 1939, de la fiul marelui artist, plătind pentru ele o sumă considerabilă la vremea aceea. Actul de vânzare-cumpărare a fost găsit întâmplător în arhiva Primăriei Câmpina, importanţa lui fiind remarcată pentru prima dată de către secretarul municipiului, Paul Moldoveanu, care a hotărât demararea acţiunii în justiţie, convins de şansele de câştig ale municipalităţii. 


Reamintim cititorilor noştri că în 2006, municipalitatea câştigase  acţiunea în revendicare formulată prin 2002 împotriva Muzeului Naţional de Artă al Românei, care deţinea (şi deţine încă), cele 202 schiţe şi desene în peniţă, creion şi ulei ale pictorului Nicolae Grigorescu. Instanţa supremă a soluţionat cauza printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă favorabilă executivului câmpinean, dar MNA a atacat din nou printr-o contestaţie în anulare, fapt care a prelungit iarăşi procesul cu mulţi ani. Abia anul trecut a fost pusă Primăria în posesia celor 202 desene şi schiţe semnate de  Grigorescu, care se află, de pe la sfârşitul anilor 1950, în custodia MNA. Ele au fost evaluate de către experţi la aproximativ un milion de euro, ceea ce explică şi cerbicia cu care s-a luptat în justiţie conducerea MNA. Din nefericire, deşi a câştigat în instanţă, Primăria nu a intrat nici astăzi în posesia operelor de artă. Dintr-o altă nefericire, municipalitatea caută şi astăzi un loc pentru adăpostirea acestor  valoroase lucrări. Pentru rezolvarea problemei, în bugetul local din 2014 au fost alocati bani pentru un studiu de fezabilitate privind amenajarea unui spatiu de conservare a picturilor. “Cei de la Muzeul Naţional de Artă ne-au pus în vedere să găsim un loc corespunzător pentru conservarea lucrărilor. Până găsim un loc adecvat, să se ducă o comisie de la noi să semneze de preluare si să le lăsăm în custodia lor în continuare. Nu ne-am hotărât dacă vor fi expuse, dar un loc pentru conservarea lor trebuie să găsim. În acest sens, ca să rezolvăm într-un fel situaţia, am comandat un studiu de fezabilitate care să arate dacă putem amenaja un spatiu corespunzător într-o încăpere din Casa Căsătoriilor. Un spaţiu care să respecte condiţiile impuse de specialişti, privind asigurarea unei climatizări corespunzătoare, cu valori stricte de temperatură şi umiditate. Pentru acest SF de la buget am alocat 20.000 de lei”, ne-a declarat Remus Bărbulescu, administratorul public al Câmpinei. A.N. 

Chiar afectat de alunecări de teren, terenul concesionat măicuţelor augustiniene nu îşi va modifica limitele

Iniţiat de primarul Horia Tiseanu, proiectul de hotărâre privind aprobarea documentaţiei cadastrale în vederea modificării limitei de proprietate pentru terenul concesionat măicuţelor augustiniene nu a fost aprobat de către Consiliul Local, unde a întâmpinat opoziţia unor consilieri. Situat pe strada Drumul Taberei, în vecinătatea platoului Muscel, terenul în cauză are o suprafaţă de circa 18.000 mp şi a fost concesionat prin H.C.L. nr.6/31 ianuarie 2002 Asociaţiei ”Augustinienele Sf. Rita” în vederea construirii unei mănăstiri şi a anexelor necesare. Asociaţia face parte din Congregaţia „Augustinienele Contemplative ale Sfintei Rita” (Ordinul Sfântului Augustin), iar călugăriţele sosite din Italia în Câmpina duc o viaţa retrasă marcată de tăria singurătăţii interioare şi de forţa rugăciunilor închinate lui Dumnezeu, rugăciuni care produc, prin harul Domnului, roade de sfinţenie, invizibile, dar reale. 


Încă de la începutul construirii lăcaşului de cult s-a observat că în zona de nord a terenului concesionat s-au produs alunecări de teren care, în ultima perioadă, s-au accentuat, apropiindu-se ameninţător de mica mănăstire. În baza acordului vecinilor, exprimat prin semnarea procesului – verbal de vecinătate din 14 februarie 2014, s-a întocmit documentaţia cadastrală necesară modificării limitei de proprietate pentru terenul concesionat, fără a se modifica suprafaţa iniţială. „În zonă se produc frecvent alunecări de teren. Sunt alunecări care se produc lent, dar continuu. De aceea clădirile din acea zonă ar trebui apărate cumva. În baza acordului vecinilor, s-a întocmit o documentaţie cadastrală pentru modificarea limitei de proprietate a terenului pe traseul actualului gard, care nu corespunde cu traseul aprobat de Consiliul Local. Vă propun să aprobaţi noua configuraţie a terenului, teren care va avea aceeaşi suprafaţă ca şi cea concesionată iniţial”, le-a spus consilierilor municipali edilul-şef. Consilierul Gheorghe Tudor, cel mai vehement opozant al proiectului de hotărâre, a propus „să nu mai dăm nimic şi să luăm noi înapoi cei 3000 mp care s-au surpat, că poate nu mai este nevoie chiar de 18.000 mp, cât au fost concesionaţi. Dacă le dăm alţi 3000 mp, poate la anul se vor surpa şi aceia. Dacă venea cineva cu explicaţia: uite, domnule, noi am plantat pomi antieroziune, dar terenul tot a luat-o la vale, era altceva. Aşa, noi primim un teren rampă de gunoi şi dăm la schimb un teren bun. Eu nu voi vota proiectul.” Supus la vot, proiectul a picat, înregistrându-se 11 abţineri şi doar şapte voturi „pentru”. A.N. 

Premiile “Cartea anului 2013”

Consiliul Local Câmpina şi Biblioteca Municipală „Dr. C. I. Istrati” Câmpina, organizează Premiile „Cartea anului 2013”, în conformitate cu programul manifestărilor culturale aprobate prin HCL nr. 9/30 ianuarie 2014. 
Manifestarea vizează punerea în valoare a creativităţii locuitorilor cu preocupări culturale, dezvoltarea gustului pentru lectură, în beneficiul creşterii nivelului general de educaţie. 


Se vor premia cărţi din domeniile poezie, proză, eseu, publicistică, critică literară, istorie literară, memorii - jurnale, folcloristică - etnografie, monografii  – apărute în anul 2013, la edituri de pe teritoriul României, înregistrate în sistemul International Standard Book Number (ISBN).
Pot participa autori cu domiciliul în Câmpina. Aceştia vor depune 3 exemplare din volumul apărut în anul 2013 la Biblioteca Municipală, până la data de 11 aprilie 2013. 
Rezultatele concursului se anunţă cu prilejul unui eveniment organizat în cursul lunii aprilie 2014. Stabilirea câştigătorilor Premiilor „Cartea anului” se va face de un juriu extern, format din critici literari, membri ai Uniunii Scriitorilor din România.

Concurs de manuscrise - creaţie literară 2014

Consiliul Local Câmpina şi Biblioteca Municipală  „Dr. C. I. Istrati” Câmpina organizează: Concurs de manuscrise – creaţie literară 2014, în conformitate cu programul manifestărilor culturale aprobate prin HCL nr.9/30 ianuarie 2014. Concursul de manuscrise se adresează autorilor cu domiciliul în municipiul Câmpina la data desfăşurării concursului şi vizează valorificarea creativităţii locuitorilor de toate vârstele, în beneficiul creşterii comunicării interpersonale şi a nivelului general de educaţie. 


Se vor acorda premii constând în plata editării/ tipăririi unei cărţi de literatură din genurile: poezie, proză, eseu, publicistică, critică literară, istorie literară, memorii-jurnale, folcloristică-etnografie, monografii. 
Stabilirea câştigătorilor se va face de un juriu extern, format din critici literari, membri ai Uniunii Scriitorilor din România. 
Autorii vor depune manuscrisele sub formă imprimată pe hârtie A4 şi în format digital PDF (pe CD sau DVD) la Biblioteca Municipală, până la data de 11 aprilie 2014. Organizatorii îşi propun anunţarea rezultatelor concursului cu prilejul unui eveniment organizat în cursul lunii mai 2014. 
Precizare: Manuscrisele autorilor care nu au primit un premiu la concursul din anul anterior vor avea preeminenţă în cazul în care punctajul juriului este sensibil egal, indiferent de gen.

„PRIMĂVARA POEŢILOR”

Programul cultural al lunii martie întocmit de Consiliul local Câmpina, Primăria Municipiului Câmpina şi Casa Municipală de Cultură Câmpina - Cercul literar «Geo Bogza»: 

19 martie 2014, ora 13,00 - Colegiul Naţional „N.Grigorescu”: Campania de pedagogie a lecturii
- Prezentarea revistei „Urmuz”. - Aplicarea chestionarului despre lectură
- Dezbatere pe tema „Generaţiile literare”
20 martie 2014 – ora 17.00 - Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” - Tabăra de poezie „Nichita Stănescu”
- Atelier de creaţie întâlnire de lucru: ritmuri şi rime
21 martie 2014, ora 16,00 - Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” - Tabăra de poezie „Nichita Stănescu”
- Spectacol de teatru folcloric „Soacra cu trei nurori” susţinut de elevii Cursului de interpretare teatrală 
21 martie 2014, ora 16,30 - Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” - Tabăra de poezie „Nichita Stănescu”
- Maratonul poeziei. Participă poeţi din Oradea, Braşov, Sinaia, Breaza; Câmpina, Ploieşti, Bucureşti
21 martie 2014, ora 17,00 - Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” - Tabăra de poezie „Nichita Stănescu”
- Lansare de carte Maria Dobrescu -„Gânduri în cuşcă”
22 martie 2014, ora 17,00 - Club The Full Measure, Ploieşti - Tabăra de poezie „Nichita Stănescu”
Recital la schimb. Invitaţi: Ani Bradea, Paul Vinicius, Dan Iancu, Ștefan Ciobanu.
Întâlnire literară cercul literar „Geo Bogza” – Cenaclul „Atitudini” Ploieşti.
24 martie 2014, ora 12,00 - Colegiul Tehnic „C. I. Istrati”
- Campania de pedagogie a lecturii.
Prezentarea revistei „Urmuz”. Aplicarea chestionarului despre lectură.
Dezbatere pe tema: „Influenţa poeziei bacoviene asupra generaţiei optzeciste. 
Studiu de caz: Ion Stratan”
24 martie 2014, ora 19,00 - Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza”
- Remember George Gershwin. Spectacol-concert susţinut de soprana Mădălina Stan, mezzosoprana Antonele Bânat, actorul Filip Ristovski, balerinii Gloria Barbu şi Călin Rădulescu, la pian Lidia Burnariu
27 martie 2014, ora 13,00 - Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza”
- „Basarabia – pământ românesc” – evocări, comunicări, recital muzical-literar
28 martie 2014, ora 11,00 - Şcoala generală „Al. I. Cuza”
- Campania de pedagogie a lecturii.
Prezentarea revistei „Urmuz”. Aplicarea chestionarului despre lectură.
Dezbatere pe tema „Nichita Stănescu, azi”.
28 martie 2014, ora 13,00 - Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza”
- Un autor în recital:  Florin Dochia – Cântece pentru Inanna
29 martie 2014, ora 11,00 - Biblioteca Municipală „Dr. C. I. Istrati”
- Poezia după Nichita – prelegere susţinută de Florin Dochia.
- Lansare de carte Ştefan Al.-Saşa -  „Zeu fără nume pe bicicletă”.
- Lansare de carte Diana Trandafir – „Discurs în roşu şi alb”. 

11 martie 2014

Parohia romano-catolică în sărbătoare: moaştele Fericitului Vladimir Ghika au ajuns şi la Câmpina

În Bucureşti, lângă mica biserică romano-catolică a Inimii Sfinte (Sacre Coeur) şi aproape de elegantul spital Parhon, străjuieşte statuia prinţului Vladimir Ghika, al cărui bunic a fost ultimul domnitor al Moldovei, Grigore Ghika al V-lea. Cele doua edificii deosebite au fost ridicate de monseniorul Vladimir Ghika pe la începutul secolului XX. Actualul Spital Parhon era, în urmă cu peste un secol, un azil catolic. În acele vremuri, un azil catolic era rezervat exclusiv catolicilor. Însă Vladimir Ghika, iubitor până la sacrificiu al semenilor săi, indiferent de religie, a decis ca spitalul să fie deschis tuturor celor aflaţi în suferinţă. 


“Toată viaţa sa, el a căutat să unească dragostea lui Dumnezeu şi dragostea aproapelui”, consideră Monica Broşteanu, una dintre persoanele care s-au ocupat de redactarea dosarului pe baza caruia s-a facut beatificarea Monseniorului Vladimir Ghika, la Bucureşti, pe 31 august 2013. La catolici, beatificarea reprezintă ultima fază înaintea sfinţeniei. Prin beatificare, un venerabil creştin care a murit ca un martir sau care a săvârşit minuni în timpul vieţii (minuni verificate de un organism specializat al Sfântului Scaun), este declarat “fericit”. Vaticanul autorizează, de asemenea, un cult public în onoarea “fericitului”, care se traduce prin atribuirea unei zile de sărbătoare în calendarul bisericii locale. După beatificare, urmează etapa sanctificării sau a canonizării, proces în urma căruia un “fericit” poate deveni “sfânt”.



Pelerinajul relicvei sfinte 
Joi, 6 septembrie, la slujba de seară, Biserica romano-catolică “Sf. Anton de Padova” a trăit un eveniment deosebit, înălţător: expunerea în faţa enoriaşilor prezenţi, pentru două ore, într-o casetă aurită simbolizând o bisericuţă, a uneia dintre moaştele Fericitului Vladimir Ghika. Sfânta liturghie a fost oficiată de Preasfinţitul Cornel Damian, Episcop auxiliar de Bucureşti, locţiitorul Înaltpreasfinţitului Ioan Robu, Arhiepiscop - Mitropolit de Bucureşti şi păstorul Arhidiecezei romano-catolice de Bucureşti. Episcopul auxiliar Cornel a fost ajutat de un sobor de patru preoţi, fastul ceremonialului religios subliniind importanţa evenimentului. Cu toate că în calendarul romano-catolic ziua respectivă nu este trecută cu majuscule şi cruce roşie, deci nu constituie o sărbătoare de poruncă, un asemenea eveniment unic, care nu se ştie când şi dacă va deveni precedent, justifica o asemenea desfăşurare de forţe sacerdotale şi un aşa număr impresionant de enoriaşi. Slujba a umplut  biserica aproape ca în timpul marilor sărbători creştine. Ea a fost închinată Fericitului Vladimir Ghika, iar la Câmpina a fost adusă, special cu acest prilej, relicva de la beatificarea prinţului, relicvă al cărei pelerinaj prin toate parohiile Arhidiecezei romano-catolice de Bucureşti a început pe 18 noiembrie 2013 şi se va termina pe 16 mai 2014. Această din urmă zi va coincide cu prima comemorare liturgică a Fericitului Vladimir, ea reprezentând totodată şi împlinirea a 60 de ani de la jertfa sa martirică. Astfel, monseniorul Vladimir Ghika se poate spune că a ajuns, după beatificarea sa, pentru a doua oară la Câmpina. Prima oară fusese aici înainte de a fi închis în temniţele comuniste, atunci când a ajutat la oficierea unei slujbe de Paşti. 


Vladimir Ghika – un prinţ al tuturor suferinzilor
Os nobil, cu o avere impresionantă, prinţul Vladimir Ghika nu a fost atras de bogăţiile efemere ale acestei lumi, ci a preferat să-şi dedice întreaga viaţă lui Dumnezeu şi semenilor săi. Toată viaţa sa, el a fost un prinţ al tuturor suferinzilor. Prinţul Vladimir, devenit târziu preot, la 50 de ani, a făcut şi minuni pe acest pământ, reuşind să vindece mai mulţi bolnavi incurabil, prin rugăciune şi punerea pe capetele acestora a unei relicve sfinte. Creştinii de pretutindeni pot învăța de la Vladimir Ghika ce însemnă adevărata iubire (iubirea de Dumnezeu şi de aproapele), iar invocând mijlocirea lui, îi pot ajuta pe cei aflați în suferință. În predicile lor, atât PS Cornel Damian, cât şi preotul Francisc Ungureanu, postulatorul cauzei de beatificare a monseniorului Vladimir Ghika, au evidenţiat personalitatea monseniorului şi importanţa beatificării sale. Părintele Francisc a subliniat chiar că “Vladimir Ghika a pus bazele primului serviciu de Ambulanţă, un fel de precursor al SMURD-ului de azi”. Spre finalul slujbei, episcopul Cornel a înmânat părintelui Claudiu, parohul bisericii, o minicasetă cu o altă relicvă a Fericitului Vladimir, care va rămâne permanent în biserică. Pentru romano-catolicii şi greco-catolicii din România, beatificarea monseniorului Vladimir Ghika reprezintă, după vizita Papei Ioan Paul la Bucureşti, din 1999, cel mai important eveniment. 

Marele vagabond apostolic
Vladimir Ghika s-a născut pe 25 decembrie 1873, la Constantinopol. A fost botezat şi miruit ortodox, însă pe când avea cinci ani a fost trimis la şcoală în Franţa, la Toulouse, unde a fost lăsat în grija unei familii protestante. Atunci a început să primească educaţia religioasă specifică acestei confesiuni, mai ales că în zonă nu exista nicio biserică ortodoxă. La începutul anilor 1900, Vladimir Ghika face profesiunea de credinţă catolică, spre stupoare mamei sale care era foarte credincioasă şi ataşată de Biserica Ortodoxă. Iniţial, dorinţa sa a fost să devină preot sau călugăr, însă, la sfatul Papei Pius al X-lea, s-a dedicat apostolatului ca laic, desfăşurându-şi activitatea în oraşe precum Bucureşti, Roma, Paris, Congo, Tokyo, Sidney sau Buenos Aires. Supranumit “marele vagabond apostolic” de către Suveranul Pontif de la acea vreme, Vladimir Ghika revine la Bucureşti, unde deschide primul dispensar gratuit, “Bethleem Mariae”. De asemenea, pune bazele spitalului şi sanatoriului Sf. Vicenţiu de Paul, înfiinţând astfel primul spital gratuit din România şi prima ambulanţă. În timpul Primului Război Mondial se dedică misiunilor diplomatice şi îngrijirii victimelor cutremurului din Avezzano, bolnavilor de tuberculoză din ospiciul din Roma şi răniţilor de război. În octombrie 1923, cardinalul Dubois îl sfinţeşte ca preot. La scurt timp după hirotonire, îi cere Papei privilegiul de a putea oficia atât în rit latin, cât şi bizantin. Acordul Pontifului îl transformă astfel în primul preot român biritual. Ulterior, i se încredinţează o parohie în Villejefuit, o mahala săracă şi periculoasă a Parisului, unde face eforturi extraordinare pentru educarea locuitorilor. În 1924, întemeiază “Opera fraţilor şi Surorilor Sf. Ioan”, o societate auxiliară de misiuni ce îşi va desfăşura activitatea în clădirea unei foste închisori penrtru femei. Din cauza problemelor financiare, imobilul este vândut, iar membrii societăţii se dispersează. În 1930, este retras din parohia din Villejefuit din cauza unei probleme de sănătate, dar este numit Rector al Bisericii Străinilor din Paris. Un an mai târziu, Papa îl numeşte pe Vladimir Ghika Protonotar apostolic (prelat la curtea papală, însărcinat cu înregistrarea şi expedierea actelor pontificale). Începutul celui de-Al Doilea Război Mondial îl surprinde în România, însă refuză să părăsească ţara pentru a fi alături de săracii şi de bolnavii din Bucureşti. Din aceleaşi motive, mai târziu, preferă să rămână în Capitală, deşi comuniştii preluaseră puterea. În seara zilei de 18 noiembrie 1952, monseniorul este arestat sub acuzaţia de „spionaj în interesul Vaticanului şi al puterilor imperialiste”. Este întemniţat la Jilava, unde este bătut crunt şi torturat. În urma procesului desfăşurat în 1953, când se apără singur, este condamnat la trei ani de închisoare. Săvârşeşte însă pedepsa doar parţial, căci moare în puşcărie pe 16 mai 1954. A.N.

Editorial

UN AMĂNUNT ŞI O SUMEDENIE DE ABJECŢII
În deja antologica emisiune în care Gâdea a încercat să-l decapiteze politic pe Antonescu, le-a scăpat comentatorilor un amănunt: Gâdea îi aduce ca principal reproş la numirea lui Johannis faptul că primarul Sibiului nu a luat atitudine vehementă împotriva lui Băsescu. Iată un nou criteriu de introdus în facultăţile de politologie: noi, proştii, ştiam că numirea unui ministru ar trebui să aibă drept criterii: competenţa, onestitatea, ştiinţa bunei administrări, puterea de muncă şi alte asemenea mărunţişuri. Nooo, pentru alde Gâdea toate astea sunt bagatel lucru, singurul criteriu este cât de tare îl înjuri pe Băsescu. Iată de ce Antenele, atât de îndrăgite de dl. prim ministru sau dna. şefă de la CNA, sunt puroiul mediei naţionale. În acelaşi timp, s-au petrecut acele scene de neimaginat de la audierea noilor miniştri. Miştocăreală balcanică, neseriozitate patologică. Recordul de mîrlănie l-a bătut Ialomiţianu, cică ex ministru de finanţe. Umilind-o pe dna Ioana Petrescu, surpriza calificării din noul guvern. Din mai multe motive domnul Ialomiţianu ar fi trebuit să se abţină. 1. pentru că avea în faţa sa o femeie; 2 pentru că nu erau nici timpul, nici locul de glumiţe de Ferentari tip fluierat şi strigat măscări după gagici. Într-un guvern în care incompetenţa musteşte ca vulcanii de noroi din Buzău, dna Petrescu are cel puţin un CV beton. Nu-i dau prea multe şanse, în cel mult cîteva luni Sistemul o va ejecta, de îndată ce va încerca să facă altceva decît vor aceşti oameni, mai uniţi între ei decât atomii unui diamant. Uniţi de interese, de complicităţi, de frici, de afaceri, de (lipsa de) educaţie, de frustrări, de incultură, de „convingeri” şamd. Cine a citit stenogramele audierilor din comisia de finanţe, are în faţă o mostră edificatoare despre lustrul de fard prost al „înaltei societăţi”. Cînd îi auzi vorbind liber pe alde Zgonea et comp., ai senzaţia că urmăreşti pe cineva îmbrăcat în smoching dar nespălat pe picioare. Suntem o societate funciarmente vulgară, needucată, de „oameni noi” (răzbunarea postumă a comunismului), „dinupăturici” cărora, dacă le zgârii poleiala costumului de firmă, dai de „filozofia” manelistă a duşmanilor şi a averii cu care să-i umileşti. Eu cred că de aici a izvorît atitudinea machistă a lui Ialomiţianu, sfidătoare, dezvăluitoare a unor uluitoare complexe de inferioritate faţă de cineva cu pregătire autentică. Guvernul compus din această specie de troglodiţi a improvizat un „program” scris pe genunchi or pe un colţ de masă la cafenea. În care a trebuit să facă a doua zi chiar corecturi. Scuza vitezei şi a presiunii sub care s-ar fi lucrat nu e o scuză. Doctorul care te operează pe inimă nu lucrează sub presiune? Accepţi să greşească? Care presiune? Cînd deţii o majoritate confortabilă în parlament, cînd ai făcut compromisuri jenante cu partidul degrabă tăietoriu de păduri nevinovate, nu ai a te teme de nimic. Mi-aş dori ca doamna ministru să reuşească, ar fi un imbold pentru atâţia tineri doritori să se întoarcă să desanteze în funcţii de decizie. Nu va avea nici un sprijin de la colegii ei, începînd cu primul ministru.
P.S. Doamna Petrescu este reprezentanta unui alt sistem de învăţămînt decît cel al Simulărilor. Simulări de examene, simulări de doctorate, simulări de funcţii, simulări de finanţare. Programul guvernului pe care îl reprezintă absolventa de la Harvard este, în ceea ce priveşte învăţămîntul şi cultura (mă încăpăţînez să unesc aceste două domenii pe care toate guvernările le-au separat spre spălarea de creiere) eufemistic spus mizerabil. Oare cum se simte Ponta faţă de această doamnă? Şi mai ales, cum se simte dînsa ascultînd de ordinele unui plagiator?
Christian CRĂCIUN      

Cartierele Muscel şi Câmpiniţa s-au organizat într-o asociaţie reprezentativă

Dacă tot se spune că lumea a ajuns un sat mondial, globalizarea galopantă din ultimele două decenii a generat şi un efect invers celui prin care organizarea omenirii a trecut de la particular la general, de la local la zonal, de la naţional la internaţional. Avem a evidenţia, în această chestiune,  organizarea comunităţilor locale în diviziuni mai mici decât cele reprezentate de unităţile administrative-teritoriale, cum li se spune în limbaj juridic localităţilor. Anume, organizarea comunităţilor de cetăţeni nu doar la nivelul “cetăţii” (oraşului, comunei), minimul impus de organizarea statală de mii de ani, ci organizarea locuitorilor unei localităţi în forme mai subtile, mai “socializante”, mai propice păstrării focului conexiunilor interumane dintre cei legaţi de legături de vecinătate şi de interese comune, în special în ceea ce priveşte obţinerea şi beneficiul unor servicii şi utilităţi publice. Aşa s-a ajuns la apariţia unor asociaţii care să reprezinte cartierele unei localităţi, după model ocidental,  asociaţii ai căror membri sunt proprietari de case pe pământ. Vest-europenii au fost primii care au descoperit beneficiile acestor forme asociative, scânteia naşterii lor sărind, probabil, din mulţimea asociaţiilor de proprietari ai locuinţelor din blocuri. 


Aşa se face că, în 2009, a luat fiinţă la Câmpina Asociaţia Cartierelor Muscel şi Câmpiniţa, o asociaţie reactivată cu puţin timp în urmă. Conform unui anunţ care a circulat atât prin cartierele în discuţie, cât şi pe internet, din comitetul de iniţiativă al acestei asociaţii fac parte nume cunoscute din mediul politic şi de afaceri al Câmpinei: Gheorghe Tudor, Victor Bercăroiu, Mihai Anastasescu, Adrian Alexandru şi Iulian Papuc. Comitetul de iniţiativă a invitat, săptămâna trecută, locuitorii celor două cartiere la o şedinţă oficială pentru a-i informa în legătură cu scopul şi obiectivele asociaţiei. Aceasta a fost constituită pentru a face toate demersurile necesare rezolvării de către autorităţile competente a problemelor edilitare cu care se confruntă trăitorii cartierelor Muscel şi Câmpiniţa. La şedinţa publică menţionată mai devreme au participat aproximativ 80 de locuitori ai celor două cartiere, cărora li s-au pus la dispoziţie două autocare pentru transport. Cele mai nordice cartiere câmpinene sunt şi cele în care poţi găsi cele mai impunătoare vile din oraş. Cunoscute drept cartiere rezidenţiale unde locuiesc mulţi câmpineni bogaţi, printre cele aproape 2500 de familii care trăiesc aici se găsesc şi oameni modeşti, deţinători ai unor gospodării obişnuite. O parte dintre aceştia din urmă, aflaţi în sală, au ridicat principalele probleme cu care se confruntă în viaţa de toate zilele. Dintre acestea, amintim câteva: întreruperea frecventă a alimentării cu energie electrică în unele zone, fapt care a condus la deteriorarea aparatelor electrocasnice din mai multe gospodării,  lipsa iluminatului public pe străzile Siretului şi Prutului, în zona caselor construite prin ANL, lipsa canalizării pe unele străduţe, presiune foarte scăzută la apă zile la rând, lipsa pubelelor pentru colectare selectivă, câinii maidanezi etc. Conducerea asociaţiei a promis că va încerca să ajute la rezolvarea tuturor problemelor întâmpinate de cetăţeni. “Suntem o asociaţie civică, apolitică, ale cărei principale obiective sunt îmbunătăţirea vieţii locuitorilor, apărarea intereselor comunitare ale cetăţenilor din cele două cartiere, stabilirea unei relaţii permanente cu administraţia locală, rezolvarea problemelor mai mici sau mai mari cu care ne confruntăm la nivel de cartier. La următoarea şedinţă a asociaţiei ne vom alege organele de conducere, prima noastră şedinţă publică având mai mult rolul de a informa cetăţenii din cele două cartiere despre existenţa asociaţiei, precum şi de a afla de la aceştia care sunt principalele probleme cu care se confruntă în viaţa cotidiană”, ne-a declarat Gheorghe Tudor, unul dintre membrii Comitetului de iniţiativă. A.N.

Cei prinşi cu căruţele prin oraş pot fi amendaţi şi de Poliţia Locală

De cinci ani, prin oraş nu mai pot fi văzute căruţe, deoarece, în baza unei legi speciale care interzice circulaţia acestora în interiorul municipiilor, la şedinţa Consiliului Local Câmpina din ianuarie 2009, au fost  aprobate primele măsuri privind interzicerea circulaţiei căruţelor prin Câmpina. Ulterior, poliţiştii municipali, de la Poliţia Naţională, precum şi cei locali au avut mult de furcă până să facă ordine în această problemă şi să-i determine pe căruţaşi să nu mai intre cu atelajele în interiorul municipiului. Conform acelei hotărâri, acţiunea de constatare a contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către Poliţia Rutieră din cadrul Poliţiei Municipale, în vreme ce sechestrarea, transportul şi depozitarea căruţelor revenin în sarcina Poliţiei Comunitare şi a Serviciului Administrarea Domeniului Public şi Privat din cadrul Primăriei Câmpina. 


Hotărârea Consiliului Local privind interzicerea circulaţiei căruţelor prin Câmpina a intrat în vigoare la 1 martie 2009. De problema căruţelor care traversează ilegal municipiul s-a ocupat viceprimarul Ion Dragomir, care s-a achitat bine de această sarcină. În ultima vreme, pentru a preveni reapariţia căruţelor pe străzile din interiorul  Câmpinei şi pentru o mai bună aplicare a HCL din 2009, Direcţia Poliţia Locală din cadrul Primăriei Câmpina a înaintat un raport conducerii municipalităţii prin care propune modificarea şi completarea art.2, alin.(2) din H.C.L. nr.8/29 ianuarie 2009 referitoare la aprobarea unor reglementări cu privire la circulaţia vehiculelor cu tracţiune animală pe raza municipiului Câmpina. Practic, prin modificarea cerută, poliţiştilor locali li se permite să îi amendeze şi ei pe cei care conduc atelaje cu cai (sau orice fel de animal de tracţiune) pe străzile municipiului. Conform noului text al articolului în cauză, „constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se va face de către ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Biroului Poliţia Rutieră a municipiului Câmpina şi poliţiştii locali din cadrul Direcţiei Poliţia Locală a Primăriei municipiului Câmpina, care pot aplica şi măsura complementară”. Sancţiunile pentru cei prinşi conducând o caruţă pe străzile municipiului sunt amenda contravenţională şi, ca măsură complementară, sechestrarea atelajelor. A.N.

Parcul Istrati, afectat de tăieri masive de vegetaţie

Scriam în urmă cu trei ani despre lăsarea în paragină de către administraţia locală a Parcului Istrati, o zonă verde cu un considerabil potenţial de agrement, pe care, din nefericire, municipalitatea nu doreşte sau nu poate să-l pună în valoare. Nedreaptă marginalizare, spuneam noi atunci, şi spunem şi azi, căci locaţia are un bun potenţial pentru a oferi localnicilor, cu puţine amenajări, o oază de relaxare într-o zonă verde retrasă, dar nu foarte îndepărtată de centru, din care se poate admira o panoramă a Văii Prahovei. 


Şi chiar dacă investiţia ar fi mai costisitoare, protecţia mediului merită sacrificii. Nemaivorbind de faptul că, în condiţiile în care amenajarea Lacului Curiacul, situat peste drum, se va face anul acesta (fondurile din bugetul local au fost deja alocate), se poate spune că, după realizarea investiţiei pomenite mai devreme, îi va sosi timpul şi reabilitării Parcului Istrati, care are o suprafaţă apreciabilă, fiind mărginit, în partea cea mai înaltă a sa, de una din laturile gardului Şcolii de Poliţie şi, parţial, de strada Constantin Istrati, care se termină la poarta secundară a Şcolii şi la cele trei blocuri de locuinţe care îi aparţineau cândva. Această zonă verde sortită uitării poartă numele savantului chimist de renume internaţional, prima personalitate care s-a stabilit în aşezarea câmpineană, dintr-o triadă ce avea să-i conţină, în ordinea cronologică a stabilirii, pe Bogdan Petriceicu Hasdeu şi pe Nicolae Grigorescu. 


În mai 2011, atrăgeam atenţia asupra mizeriei şi gunoaielor aruncate aici. Astăzi, nu mai există mormane cu deşeuri menajere, un lucru îmbucurător şi un semn că zona a intrat, cel puţin pentru o perioadă, în atenţia autorităţilor locale. Însă peisajul oferit de acest parc rămâne tot dezolant. De data aceasta, din cele observate pe teren, dezolarea este cauzată de imaginea oferită de tăierile masive de vegetaţie. Nu în scopuri comerciale, ci pentru încălzirea locuinţelor sărăcăcioase ale tăietorilor clandestini, persoane care au, probabil, o situaţie materială precară. Din punct de vedere uman, al empatiei pentru cei aflaţi în nevoi, aceştia au o scuză (nu-şi pot lăsa familiile în frig), dar, din nefericire şi din punct de vedere legal, al sănătăţii mediului înconjurător şi al siguranţei circulaţiei auto din zonă, tăietorii clandestini sunt cel puţin contravenienţi. Au fost tăiaţi atât copaci mari (cu drujba, la adăpostul întunericului, pentru a nu atrage reacţia organelor de ordine), dar şi copăcei plantaţi în special la marginea de jos a parcului, pentru a împiedica şi a preveni alunecările de teren spre strada Pictor Nicolae Grigorescu, care mărgineşte latura de jos a zonei. Aici sunt porţiuni apreciabile de maluri rupte, iar lipsa copăceilor ar face posibilă oricând alunecări de pământ până în mijlocul străzii, ceea ce ar constitui un real pericol pentru traficul rutier. Toate acestea ne fac să credem că, în continuare, zona nu îşi merită numele de parc. Ea este numită doar formal parc (această denumire este bună numai pentru registrul spaţiilor verzi şi alte documente cadastrale existente în arhiva Primăriei), dar fără niciun temei solid, pentru că nu există nicio amenajare făcută, în ultimele două decenii, de mâna omului (plătit cu bani publici), acestui spaţiu, încă marginalizat şi uitat, din domeniul public al municipiului. A.N.