27 mai 2014

Europarlamentarele de la Câmpina au arătat o revenire în forţă a stângii

Rezultatele alegerilor europarlamentare de la Câmpina nu au făcut notă discordantă cu cele înregistrate la nivel naţional şi au arătat o puternică revenire a stângii. Dacă acest trend (ca să fim în tendinţa generală a sufocării limbii române cu anglicisme), se menţine la nivelul bătrânului continent, Martin Schulz, liderul socialiştilor europeni, are mari şanse de a fi ales preşedintele Comisiei Europene, executivul celei mai mari alianţe politico-economice din lume, care, din 1992, poartă numele Uniunea Europeană.  


Rezultatele exit-poll-urilor urmează a fi sau nu confirmate
La ora închiderii ediţiei publicaţiei noastre, nu se terminase numărătoarea voturilor, de aceea vă putem oferi doar rezultatele exit-poll-urilor comandate de principalele televiziuni naţionale şi realizate de mai multe institute de sondare a opiniei publice. Rezultatele acestor exit-poll-uri diferă între ele, uneori chiar cu două procente, dar este posibil ca fiecare dintre ele să aibă rezultatele situate în marja de eroare (+/- 3%), lucru care urmează a fi dovedit după numărătoarea totală a voturilor. Dacă rezultatele unui sondaj la ieşirea de la urne vor depăşi marja de eroare, realizatorul sondajului se va umple de ruşine profesională, dar instituţia realizatoare nu va dispărea de pe piaţă, fiindcă memoria colectivă e scurtă în această privinţă, iar serviciile sale părtinitoare vor putea fi folosite, la viitoare alegeri, de către orice partid (sau televiziune de partid), care are interesul de a-şi umfla cu dispreţ şi în mod artificial muşchii în faţa electoratului românesc. Altfel, plin de bizoni mioritici ce nu se mai maturizează odată, nici acum, după 25 de ani de alegeri libere, dar pline de mizerii şi pomeni electorale. Dintre independenţi, o frumoasă figură a făcut-o actorul Mircea Diaconu, singurul independent care va ocupa un fotoliu de parlamentar european. Astfel, tradiţia unicului independent învingător se păstrează, situaţie întâlnită şi în precedentele alegeri europarlamentare, numai că, spre deosebire de independentul de acum cinci ani care a intrat în Parlamentul European cu ajutorul tăticului de la Cotroceni şi al partidului său, am numit-o pe Elena Băsescu, candidatul independent Mircea Diaconu şi-a câştigat pe merit, făcând o campanie electorală cinstită, locul în forul legislativ european. Vă prezentăm mai jos rezultatele tuturor exit-poll-urilor. Avangarde (pentru TVR) a dat următoarele rezultate: PSD: 41.01; PNL: 14.92; PDL: 11,82; UDMR: 7,1; PMP: 6,7; Mircea Diaconu: 5,91. Conform CSCI (care a realizat un sondaj comandat de către RTV), câştigătorii acestor alegeri sunt: PSD: 43%; PNL: 14%; PDL: 12%; PMP: 7%; Mircea Diaconu: 4%. Dacă este să credem în exit-poll-ul realizat de Operation Research (pentru Antena 3), PSD are 42.4% din voturi, PNL a obţinut 13.3%, PDL - 11.5%; PMP - 6.3%; UDMR - 6.2% şi Mircea Diaconu - 4.3%, urmat de PPDD, cu 4.2%, şi Forta Civică (3.2%). În fine, exit-poll-ul IRES realizat telefonic pentru Digi TV are următoarele rezultate: PSD: 41%; PNL: 14%; PDL: 10%; UDMR: 7%; PMP: 6%; Mircea Diaconu: 5%; PPDD: 4%; Forta Civica: 3%. Primii clasaţi vor obţine, după redistribuire, scoruri sensibil mai mari. Deocamdată, ţinând cont de rezultatele actualelor exit-poll-uri, din punct de vedere al numărului de mandate de europarlamentari, situaţia se prezintă astfel: Alianţa PSD+UNPR+PC are, până în prezent, 14 europarlamentari, PNL – 5, PDL – 4, PMP – 2, UDMR – 2, la care se alătură carismaticul independent Mircea Diaconu. 

România va avea 32 de europarlamentari
România va trimite în Parlamentul European 32 de reprezentanţi. În timp ce Consiliul Uniunii Europene (mai scurt, Consiliul Uniunii), reprezintă ţările din UE la nivel de stat, Parlamentul European este instituţia comunitară care reprezintă popoarele ţărilor membre ale Uniunii Europene, cei 736 de deputaţi fiind aleşi prin vot direct de către cetăţeni. Parlamentul European este echivalentul unui parlament naţional pentru orice stat membru al Uniunii Europene. Parlamentul European nu este singurul organ legislativ al UE, deoarece el legiferează alături de  Consiliul Uniunii Europene. 

Parlamentul European
Tratatele Uniunii Europene confera Parlamentului European competente legislative, bugetare, de initiativa si de control al executivului. Lucrarile Parlamentului sunt conduse de Presedinte, care are si rolul de reprezentant al acestei institutii. El este ales prin vot secret iar mandatul sau este de doi ani si jumatate si poate fi reinnoit o singura data. Cele 27 de state membre UE sunt reprezentate de aproape 740 de deputati, dintre care 32 vor fi români. Activitatea Parlamentului European este importanta pentru ca, in multe domenii de actiune, deciziile privind noua legislaţie europeana sunt adoptate in comun de catre Parlament si Consiliul Uniunii, format din miniştrii ţărilor member (CU reprezintă statele membre). Parlamentul joaca un rol activ in elaborarea legislatiei care are un impact asupra vietii cotidiene a cetatenilor, ca de exemplu, legislatia privind protectia mediului, drepturile consumatorilor, egalitatea sanselor, transportul, libera circulatie a lucratorilor, capitalurilor, marfurilor si serviciilor. Parlamentul si Consiliul au, de asemenea, competente comune in ceea ce priveste bugetul anual al Uniunii Europene. Parlamentul European are 20 de comisii specializate pe anumite politici. Acestea se reunesc in general in Bruxelles. Sedintele plenare reprezinta punctul culminant al activitatii parlamentare. Aici se finalizeaza lucrarile comisiilor si cele ale grupurilor politice, iar deputatii europeni dezbat in plen diferite chestiuni europene. Sedintele plenare se desfasoara de obicei la Strasbourg, unde se afla sediul principal al Parlamentului, dar unele sedinte au loc la Bruxelles. Incepand cu anul 1979 este ales direct, o data la 5 ani, prin alegeri generale, libere si secrete. In perioada 1952-1976 membrii Parlamentului European erau numiti de catre parlamentele statelor membre. Parlamentul European este reprezentantul democratic al intereselor celor aproape 500 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene. In present, 75% din legislaţia naţională este reprezentată de legislaţie europeană.

Rezultatele preliminarii de la Câmpina
Potrivit datelor centralizate din procesele-verbale încheiate la toate cele 23 de secţii de votare din Câmpina, s-au prezentat la urne 11.070 de câmpineni, din totalul de peste 29.000, câţi fuseseră înscrişi pe listele electorale. 10.525 voturi au fost valabil exprimate, iar 545 voturi nule. Spre deosebire de europarlamentarele din 2009, au votat foarte mulţi alegători din afara municipiului, pe listele suplimentare fiind înscrise 881 persoane. Pentru a înlătura suspiciunile de turism electoral, care au planat din cauza celor aproape 900 de votanţi “străini”, PDL Câmpina a depus o sesizare la Biroul Electoral Judeţean, acuzând posibile nereguli în desfăşurarea votării la Secţia dnr. 167 din incinta Rafinăriei “Steaua Română”, unde au fost peste 80 de votanţi din localităţi învecinate Câmpinei. 


Marele câştigător al alegerilor europarlamentare la Câmpina este PSD, carea câştigat 31,7% din voturi, iar marele perdant este PNL, care s-a clasat în urma independentului Mircea Diaconu, acesta din urmă obţinând 12,5% din voturi. Liberalii nu au adunat decât 9,9% din sufragii, mult sub scorul obţinut de organizaţia municipală a PDL, partid pentru care au votat 14,6% dintre câmpinenii prezenţi la urne. Liderul liberalilor locali, deputatul Virgil Guran, este de părere că “scorul obţinut la Câmpina este mult sub cel aşteptat de conducerea centrală a partidului, care a făcut mai multe greşeli, iar acestea ne-au costat. În primul rând, electoratul a perceput PNL ca fiind principalul vinovat de spargerea USL, ceea ce nu reflectă realitatea. Apoi, s-a greşit şi prin renunţarea la candidatura lui Mircea Diaconu, care a obţinut un rezultat foarte bun. Mă aşteptam să nu atingem scorul nerealist pe care şi l-a propus preşedintele Crin Antonescu, dar nu mă aşteptam să câştigăm atât de puţine voturi. Încă o dată afirm că progresul României nu poate veni decât de la o dezvoltare economică durabilă, iar repornirea motoarelor economiei naţionale nu poate fi făcută decât de PNL, cel mai important partid al dreptei româneşti. Dacă electoratul nu înţelege şi nu doreşte acest lucru, îi respectăm dorinţa, dar nu putem fi bucuroşi pentru actuala voinţă populară, pe care nu o consider benefică pentru viitorul României”. Liderul liberal a declarat pentru “Expresul de Prahova” că are de gând să se alieze cu PDL la nivelul Consiliului Local, pentru a schimba actuala majoritate din legislativul câmpinean, în cadrul căreia social-democraţii îi marginalizează constant pe liberali şi nu le promovează proiectele. Virgil Guran intenţionează totodată să-l înlocuiască, după obţinerea unei noi majorităţi, pe viceprimarul Ion Dragomir (ştiut fiind faptul că viceprimarul este ales de majoritatea consilierilor municipali). Primarul Horia Tiseanu, preşedintele PDL Câmpina, nu ni s-a părut a avea aerul unui învingător, dar nici al unui înfrânt, conform declaraţiilor sale: “PDL este peste scorul pe care partidul nostru l-a obţinut la nivel naţional, aşa că suntem mulţumiţi pentru locul 2 obţinut la europarlamentarele de la Câmpina. Deşi a câştigat la Câmpina, PSD este mult sub procentul obţinut pe ţară, aşa că putem afirma fără teama de a greşi că municipiul nostru nu a devenit un fief al stângii şi că la Câmpina PSD îşi continuă declinul. Rezultatul foarte bun al independentului Mircea Diaconu confirmă faptul că mulţi români nu mai au încredere în partide şi în liderii lor. Este un mare semnal negativ pentru clasa politică. E o imagine dezolantă toată această fărâmiţare a dreptei în multe partide, din cauza orgoliilor liderilor acestor formaţiuni politice. Noi am făcut o campanie electorală curată, cinstită, muncită. Spre deosebire de alte partide, noi nu am împărţit pomeni electorale sub forma unoir pachete cu mâncare, nu am organizat mese cu alegătorii săraci ai unei anumite etnii. În ziua alegerilor, rivalii noştri se pare că au împărţit chiar şi bani celor nevoiaşi pentru a le cumpăra voturile. Nu mai vorbesc despre transportul alegătorilor la anumite secţii de votare cu maşinile unor firme aparţinând unor lideri PNL şi PSD.”

Rezultatele europarlamentarelor la Câmpina:
PSD+PC+UNPR – 3.340 voturi – 31,73%
PDL – 1.537 voturi – 14,60%
Mircea Diaconu – 1.322 voturi – 12,56%
PNL – 1.051 voturi – 9,99%
PMP – 872 voturi – 8,29%
FC – 591 voturi – 5,62%
PPDD – 510 voturi – 4,85%
PRM -205 voturi – 2,90%
PER – 160 voturi – 1,52%
ANA – 107 voturi – 1,02%
PV – 46 voturi – 0,44%
PNTCD – 42 voturi – 0,40%
PDS – 26 voturi – 0,25%
PNR – 26 voturi – 0,25%
UDMR – 18 voturi – 0,17%
PAS – 14 voturi – 0,13%.

Cum s-a votat în Prahova
După centralizarea datelor din toate cele 622 de secții de vot, procentele obținute de formațiunile politice în judeţul Prahova sunt următoarele:
 PSD-UNPR-PC – 72.870 (33,05%)
PDL - 37.847 (17,16%)
PNL - 37.002 (16,78%)
PMP - 16.067 (7,28%)
PP-DD - 9.243 (4,19%)
PRM - 7.097 (3,21%)
Forţa Civică - 5.771 (2,61%)
PER - 2.488 (1,12%)
PNŢCD - 1.274 (0,57%)
UDMR - 260 (0,11%)
Candidații independenți care au luat scoruri mai mari în Prahova
Mircea Diaconu – 17.089 (7,75%)
Corina Ungureanu – 4.180 (1,89%)
 La inchiderea urnelor, 36,25% dintre prahoveni si-au exercitat dreptul la vot (220.448 de alegatori). Au fost anulate 14.321 de voturi

Editorial

NOU-VENIŢI  ŞI NEAVENIŢI

Există o percepţie populară, conform căreia politicienii trimişi la Bruxelles ar trebui să fie „spuma”, nişte super-oameni în specialitatea lor. Sigur că de la această mitologie colectivă la realitate distanţa este mare. Că un Gigi Becali, o Elena Băsescu sau o Norica Nicolai au fost parlamentari ai României la nivel european ţine doar de gradul de subdezvoltarea morală al electorilor. Ca să nu mai zic de „discretul” Severin, penal corupt şi arogant, o combinaţie ciudat de frecventă în politica noastră. Acum, duminică, la ora cînd scriu, nu am evident nici o idee despre rezultatul alegerilor, am doar nedumeriri în legătură cu campania în care subiectele europene şi candidaţii cu anvergură au lipsit aproape cu desăvîrşire. Cum să explici că pe benerele celui mai mare partid din ţară apare chipul preşedintelui de partid, (şi nu al candidaţilor) care nu are nici o atribuţie în această campanie, iar sloganul cu „apărăm România” este de o stupiditate galactică, ceea ce nu înseamnă că nu este perfect ţintită pe electoratul spălat pe creier de conspirativită? Un alt element nou al acestor alegeri a fost o foarte virulentă campanie a zişilor „hipsteri” pentru ca lumea să nu  se prezinte la vot. Tineri educaţi, cu studii occidentale au risipit o impresionantă muniţie de argumente pentru care „sistemul” ar trebui sictirit în întregul său prin neprezentare sau anularea votului. Eu caracterizez această teorie drept o enormă idioţenie. Idioţenie de stînga, precizez, pentru că este evident…practic acest absenteism nu poate avantaja decît partidul-stat care a cocoşat deja România. Dar e mult mai chic să probezi astuţii argumentative, să-i înjuri iar şi iar pe duşmanii poporului Liiceanu, Pleşu şi Patapievici, decît să observi cum ţara e înghiţită de o corupţie patologică şi care începe de acolo de sus. Una dintre lozincile ultimului timp este că nu s-a întîmplat o primenire clasei politice, că tinerii sunt la fel de răi (dacă nu mai răi) decît bătrînii. Şi sigur că e o doză de adevăr în această teorie. 90% din parlament e format din neaveniţi, oameni fără nici o calificare certă şi performantă. Ponta e ca pregătire profesională şi politică cel puţin cîteva clase sub Năstase. Nu avem tineri remarcabili nou intraţi în politică, şi personal, din hogeagul meu ursuz şi conservator, nici nu am încredere în juventolatrie. Mişcarea asta antivot mi-a pus bomboana pe coliva ultimelor speranţe că, dinspre partea asta, a celor de pînă la 40 de ani, ar putea veni ceva bun, reprezentativ la nivel naţional.  Povesteam zilele trecute cu un prieten care făcea o comparaţie între Piaţa Universităţii din 1990 şi cea din 2012. Vom mai găsi vreodată un tineret suficient de lucid şi idealist precum cel din neuitata vară de după revoluţie? Sunt convins că nu, pentru că asta ar presupune un anume tip de educaţie, o anume constelaţie de valori care nu se mai cultivă azi, nici măcar nu mai este „europeană”, nu se mai încadrează în Europa xenofobă şi moartă după Conchita Wurst. Cifrele cu prezenţa foarte scăzută sunt ele însele  un indicator necruţător al lipsei de cultură civică. După cum faptul că partidul cel mai anti-european va cîştiga net aceste alegeri (e în discuţie doar procentul) nu e deloc o medalie de onoare pentru această ţară în curs de ştergere din istorie. Omul din bărcuţă, omul cu plagiatul şi cu Fă, va fi liderul incontestabil al ţării. Ce discurs european are acesta? Pentru interesele cîtorva oligarhi, ţara iese din istorie. Blaga spunea că ţăranul român a sabotat istoria. Perfect adevărat pentru orice civilizaţie tradiţională care trăieşte în timpul mitic, nu în cel istoric. Oprită la jumătate de drum, nici în tradiţie, pe care şi-a distrus-o, nici în istorie, pe care nu şi-a asimilat-o, poporul român regresează la stadiul de trib. Meseria de conducător de oameni se învaţă. Binele colectiv se construieşte. Prevăd că, după aceste alegeri, va urma, cum s-a întîmplat la mai toate cele din ultimul deceniu, un acut simptom de „scapă cine poate”. Cei care nu vor pleca dincolo, scîrbiţi de ţară, vor alege să se refugieze în spaţiul intim, în cariera, familia, pasiunile lor. Interesul public? Ceva cu totul insignifiant.
P.S. Dl. Mitrea ne atrăgea atenţia acum vreo două săptămîni că votul popular va anula acuzaţiile de partid corupt, de plagiat etc. Total fals. Criteriul moral, despre care scriam acum cîteva numere, funcţionează într-o societate normală cu aceeaşi pertinenţă ca şi votul majoritar, dar pe alt palier.  Aserţiunea dlui Mirea, care sintetizează perfect ideologia partidului, demonstrează clar interesul acestor oameni de a ne ţine cu forţa în stadiul de subdezvoltare morală şi civică. Plagiatorul şef ce alt interes ar putea avea?
Christian CRĂCIUN      

Casa-evantai, un proiect unic în lume, va fi realizată la Câmpina

La finalul săptămânii trecute, într-o hală de producţie a holdingului Fibec, a fost realizată o casă-evantai, un proiect unic în lume care va fi materializat în Câmpina de către firma Grinseg Construct. Vorbim, de fapt, despre o casă care se poate desface în mai multe module, sub forma unui evantai, respectivele module putând fi strânse unul în celălalt, luând forma iniţială a unui vagon. Este, practic, materializarea prototipului unei invenţii-unicat la nivel mondial, invenţie semnată de un grup de inventatori din cadrul Catedrei de inventică şi tehnologii noi a Universităţii “Gheorghe Asachi” din Iaşi, condus de profesorul Alexandru Stănilă. Interlocutorul nostru, profesorul Alexandru Balevici, membru al acestui colectiv, ne-a destăinuit câteva dintre tainele acestei invenţii, cum le-a venit ideea inventatorilor, avantajele locuinţei, destinaţia sa optimă. 


“Împreună cu colegii mei de la Iaşi am conceput modelul casă extensibilă tip evantai. Ideea ne-a venit în urma solicitării unor parteneri canadieni, care ne-au cerut să realizăm un spaţiu expoziţional care să încapă într-un container ce poate fi transportat pe cale navală, rutieră sau feroviară.  Acesta este modulul de bază, are 20 de picioare dispuse pe nişte pe rulmenţi şi dimensiuni standard (6mx2,9 mx2,4 m), deci, în total, o suprafaţă de 14,7 metri pătraţi. Până acum, după ştiinţa noastră, în lume, nu a reuşit nimeni să extindă acest modul până la o suprafaţă locuibilă de 54,4 mp. Deci din acest modul noi am reuşit să realizăm o casă de trei ori mai întinsă care are toate atributele unei locuinţe moderne cu toate utilităţile şi dotările corespunzătoare, de mărimea unui apartament cu trei camere (două dormitoare de circa 12 mp fiecare, un living de aproximativ 26 mp, plus baie şi bucătărie). Baia şi bucătăria sunt echipate cu absolut tot ce trebuie. Baia are duş, chiuvetă şi vas de toaletă, iar bucătăria - chiuvetă, frigider, plită electrică, blat etc. Singura sursă de energie este cea electrică. Ea poate proveni de la reţea, sau, dacă se doreşte, poate fi realizabilă cu ajutorul unor panouri radiante cu raze infraroşii. Acestea nu încălzesc aerul, ca în cazul încălzirii clasice, prin convecţie (care are dezavantajul că ridică particulele de praf din atmosferă). Razele infraroşii încălzesc doar corpurile şi obiectele. Cu două panouri fotovoltaice, se poate asigura independenţa energetică, mai exact, microclimatul din interior. Energia solară se transformă în energie electrică ce ajunge ulterior la panourile cu raze infraroşii. Deoarece energia dată de panourile fotovoltaice trebuie conservată, casa are pereţi din panouri izopan cu închideri care dau acelaşi confort termic ca un perete din cărămidă de 30 cm grosime placat cu polistiren de 10 mm grosime. Se poate asigura astfel un microclimat de interior de 19 grade Celsius, când afară sunt -15 grade. Această casă ar putea fi folosită foarte bine ca locuinţă socială, locuinţă în cazuri de  situaţii de urgenţă (calamităţi naturale etc). Practic, în două ore, cu doi oameni, această casă este locuibilă”, ne-a declarat profesorul Alexandru Balevici.  Preţul unei asemenea locuinţe (care are avantajul că poate fi amplasată aproape oriunde, chiar lângă o apă, şi nu are nevoie de autorizaţie de construcţie, fiind o locuinţă cu caracter provizoriu), începe de la 16.000 de euro şi poate fi majorat în funcţie de dotări. “Ceea ce am construit noi este o casă-prototip, de fapt, un eşantion, pentru a supune locuinţa la toate probele şi a vedea cât de funcţională este. Vrem să vedem dacă putem produce în serie acest eşantion. Producţia în serie înseamnă fabrică nouă, cu 30-40 de angajaţi, înseamnă a bună imagine a Câmpinei atât în ţară, cât şi în străinătate, deoarece eu cred că vom avea multe comenzi la extern. Casa-evantai poate fi folosită foarte bine în situaţii de calamităţi. Şi vedem că, la doi-trei ani, România este lovită de puternice inundaţii. Când se va lansa produsul oficial, îi vom face o intensă publicitate în presa centrală, deşi  mediatizarea casei-evantai a început de ceva timp”, ne-a declarat Alexandru Anghel, managerul-general al firmei care va fabrica acest produs,  Grinseg Construct. A.N. 

Primăria demarează proiectul european “Egalitatea de şanse şi gen prin antreprenoriat şi calificare”

Unul dintre ultimele proiecte finanţate de Uniunea Europeană şi câştigate de Primăria Câmpina a avut, săptămâna trecută, conferinţa de lansare, eveniment care s-a desfăşurat în Sala Mică a Casei Tineretului. Este vorba despre proiectul “Egalitatea de şanse şi gen prin antreprenoriat şi calificare”, cofinanţat din Fondul Social European prin POSDRU Axa 6 – “Promovarea incluziunii sociale”, care are ca scop final calificarea câmpinencelor şomere. La cursurile de calificare se pot înscrie gratuit 450 de femei care sunt în şomaj (indemnizate sau neindemnizate), cele mai multe locuri fiind rezervate cursurilor de calificare în meserii precum îngrijitor bătrâni la domiciliu, cofetar, lucrător în comerţ, manichiurist – pedichiurist etc. Celelalte locuri de cursant sunt pentru cursurile de  iniţiere în competenţe informatice, limba engleză şi competenţe antreprenoriale etc. Proiectul are o durată de implementare de 18 luni, iar finanţarea este asigurată 86,78% din fonduri europene nerambursabile, 11,22% de la bugetul de stat şi 2% de la bugetul local. Cursurile vor începe în luna august a acestui an şi se vor finaliza în octombrie 2015, când participanţii vor susţine un examen final, în urma căruia vor primi diplomă şi certificate de calificare. Partenerul Primăriei Câmpina în derularea acestui proiect este firma Fax Media Consulting. A.N. 

Secţia Chirurgie a Spitalului Municipal, în plin proces de modernizare

De câteva săptămâni, secţia Chirurgie a Spitalului Municipal este supusă unor ample lucrări de renovare. Totul pentru a fi oferite condiţii optime de cazare pacienţilor ce vor fi internaţi aici în viitor. Optimizarea condiţiilor hoteliere va duce, desigur, şi la optimizarea serviciilor medicale, indirect, a actului medical de intervenţie chirurgicală, căci după operaţie şi după revenirea în salon, vindecarea bolnavului operat poate fi grăbită în cazul în care acesta are un moral tonifiat. Iar tonusul unui pacient, se ştie, poate fi influenţat pozitiv de ambianţa în care acesta primeşte îngrijiri medicale, un spaţiu curat, modern, odihnitor putând fi în egală măsură  energizant şi revigorant. Lucrările avansează într-un ritm încurajator. Toate saloanele vor fi dotate cu uşi noi, de tip termopan, acest lucru însemnând şi lărgirea cadrului uşii pentru a se putea permite trecerea bolnavului cu targa. Se vor înlocui vechile reţele electrice, iar la capul bolnavului va fi amplasat un buton de ajutor de urgenţă. Tencuiala pereţilor va fi refăcută acolo unde este nevoie, iar pereţii vor fi acoperiţi cu vopsea lavabilă de cea mai bună calitate. 


Zona noilor chiuvete montate va fi refaianţată, coloanele de la grupurile sanitare vor fi înlocuite şi ele de la subsol până la ultimul etaj al clădirii spitalului. “Se lucrează intens la renovarea secţiei de chirurgie. Se scot uşile vechi, se montează unele noi de tip termopan, lărgindu-se cadrul uşilor pentru a putea încăpea tărgile. Se schimbă coloanele ţevilor de apă de la grupurile sanitare, de la subsol până la etajul 5, pentru că erau foarte vechi. Se renovează şi grupurile sanitare, cu schimbarea gresiei şi a faianţei. În saloane se vor schimba chiuvetele şi se va faianţa zona din jurul acestora. Se va înlătura vopseaua veche de pe pereţii din saloane şi se da din nou cu vopsea lavabilă. Sunt multe lucrări de făcut. Eu estimez ca renovarea va dura in jur de două luni”, ne spune medicul Călin Tiu, managerul general al unităţii. Toate lucrările, inclusiv reabilitarea reţelelor electrice, vor costa aproape 100.000 de euro, iar finantarea va fi asigurată din fondurile alocate de Consiliul Local. Chiar dacă secţia funcţionează la capacitate maximă, deoarece s-a făcut o relocare a paturilor existente la etajul 2 şi în alte spaţii corespunzătoare, condiţiile actuale de cazare nu sunt dintre cele mai bune. De aceea, bolnavii care pot amâna o operaţie pentru câteva săptămâni sunt sfătuiţi să facă acest lucru, pentru a nu fi supuşi unor disconforturi inerente.  A.N. 

A început seria a doua a cursului de teatru pentru elevi

Anul trecut, pe vremea aceasta, începea primul curs de actorie pentru elevi (şi tineret), finanţat de Consiliul Local cu suma de 10.000 de lei anual. Prima promoţie a cursului de teatru a dat un spectacol astă-iarnă, în luna decembrie, cu piesa “Soacra cu trei nurori”, o adaptare după Ion Creangă. Cu acest spectacol tinerii actori amatori câmpineni (elevi ai mai multor licee locale), au plecat la diferite concursuri şi festivaluri naţionale de teatru pentru elevi, la Botoşani, Braşov, Ploieşti etc, unde au câştigat numeroase premii. Zilele trecute a început a doua serie a cursului, la care participă toţi elevii care au absolvit prima serie, plus cei veniţi anul acesta. În total, sunt vreo 50 de elevi îndrăgostiţi de teatru, bine motivaţi, care au o energie debordantă.  “Cursanţii nu sunt împărţiţi pe ani de studiu. Toţi învaţă din mers. Se predau noţiuni de bază legate de arta teatrală pe care cei mai vechi le vor asculta încă o dată, aprofundându-le. Cei nou-sosiţi le vor asculta pentru prima dată, dar vor primi, sunt convins, şi sfaturile colegilor mai experimentaţi. Toată treaba este interactivă. Elevii sunt puşi să lucreze împreună. Ei nu învaţă numai teorie. 


Cursul a început de curând, ţine până la vară, când elevii intră în vacanţă. Cursul reîncepe o dată cu reînceperea şcolii, iar până în iarnă se va lucra la punerea în scenă a unei noi piese de teatru. Elevii şi-au botezat colectivul Trupa de teatru “Mircea Albulescu”, în semn de respect pentru marele noastru actor Mircea Albulescu, cel care patronează cu numele şi spiritul său înalt şi fecund Teatrul Proiect din Câmpina. La Braşov, la primul lor festival, au luat premiul I. Abia atunci au realizat ei că sunt buni. A urmat, la Ploieşti, un premiu II. După aceea, un festival la Botoşani, unde am luat Marele Premiu şi încă două distincţii importante. Municipiul Botoşani are trei trupe de teatru valoroase şi faptul că am câştigat la ei acasă a însemnat mare lucru, deoarece am câştigat prestigiu şi am ajuns să fim invitaţi de organizatorii unor festivaluri cum este cel de la Fălticeni, care se va desfăşura în luna august. Recent, am fost din nou la Braşov, unde am câştigat  Premiul Juriului la un festival de teatru al şcolilor de artă”, ne-a spus Adrian Dochia, preşedintele Asociaţiei culturale “Teatru Proiect Câmpina”. Ieri, în prezenţa maestrului Albulescu, care nu i-a mai văzut până acum evoluând pe scenă, elevii din trupa care îi poartă numele au jucat din nou pe scena Casei de Cultură piesa “Soacra cu trei nurori”. Piesa s-a bucurat de succes.  Având în vedere că numărul elevilor actori s-a mărit, ţinând cont şi de faptul că astăzi ei participă, anual, la multe festivaluri naţionale, finanţarea asigurată de Consiliul Local ar trebui simţitor majorată. Până la urmă, este vorba şi despre imaginea Câmpinei în întreaga ţară, obiectiv care nu se negociază pentru câteva mii de lei în plus. A.N. 

Lansare de carte la Bookfest

În cadrul Târgului de Carte Bookfest din acest an, care va avea loc  în perioada 28 mai - 1 iunie la Romexpo, Pavilionul C2, Editura Polirom organizează mai multe evenimente dedicate cărţii, noilor apariţii editoriale, întâlniri cu autori dar şi alte personalităţi ale vieţii culturale. Ţara care a avut anul acesta statutul de invitat special este Polonia. Cu acest prilej, sâmbătă, 31 mai, la ora 14.00, va avea loc lansarea incitantei Norman Davies, Istorii a Poloniei (în două volume, aproape 1100 de pagini!) în prezenţa ES Marek Szczygieł, Ambasadorul Poloniei în România, Mihai-Răzvan Ungureanu, Adrian Şerban, director editorial Polirom. Moderator: Codruţ Constantinescu.

Zilele Porţilor Deschise la Şcoala Postliceală “Louis Pasteur”

Şcoala Postliceală “Louis Pasteur” anunţă Zilele Portilor Deschise în perioada  26 – 29 mai. Astfel, cei care vor să afle cum această şcoală pregăteşte asistenţi medicali generalişti şi asistenţi medicali de farmacie sunt asteptaţi de luni până joi la sediul acesteia, în Câmpina, str. N. Bălcescu, nr. 5, între orele 15.00 şi 17.00.
Doamna director adjunct Badea Tatiana va prezenta potenţialilor cursanţi metodologia de înscriere în anul şcolar 2014-2015 şi va oferi informaţii generale cu privire la specificul activităţii şcolii.


Cei care vor vizita Şcoala Postliceală “Louis Pasteur” în perioada menţionată vor avea parte de activităţi demonstrative în cadrul sălilor de nursing, activităţi care vor fi efectuate de către maiştri instructori angajaţi ai şcolii. De asemenea, vizitatorii vor trece în revistă spaţiile de desfăşurare a activităţii şcolare şi vor asista la filmul de prezentare a şcolii.
D-na prof. Natalia Enache va prezenta un slideshow referitor la predarea disciplinelor de specialitate medicală, noile moduri de abordare a disciplinelor şcolare, precum şi mijloacele de evaluare în cadrul şcolii.
Şcoala Postliceală “Louis Pasteur” şi-a deschis porţile în octombrie 1998  şi de atunci a oferit pregătire profesională pentru sute de cursanţi în domeniul medical, social şi farmaceutic.
Cei interesaţi vor avea ocazia de a vedea dacă şcoala corespunde cerinţelor lor de formare profesională şi mai ales de integrare a acestora pe piaţa muncii.

Călător prin lume

Peisaj cu mori de vânt

Astăzi părăsim marile oraşe olandeze cu regretul că nu am mai scris nimic despre liniştita Haga, Delftul pictorului Vermeer sau portul din Rotterdam şi mergem “la ţară” - in the country side, cum spun englezii. A propos, în Olanda, ca şi în Suedia, nu vei găsi un om care să nu vorbească limba engleză!
Cum ieşim din Amsterdam, ne întâmpină câmpurile cultivate cu grijă, lanurile de porumb drepte ca nişte ostaşi la paradă, agricultură cu doar 4% din populaţie şi care exportă 20% din produsele sale şi bineînţeles câmpurile cu flori şi în special lalele. Între oraşele Haarlem şi Leyda există o zonă de 45 km unde poţi admira aceste flori renumite în întreaga lume, iar la Keukenhof - cea mai frumoasă grădină de primăvară din lume, deschisă din martie până în mai - poţi vedea peste 7 milioane de flori, grădina fiind vizitată de peste un milion de turişti anual. Olanda este, pe drept cuvânt, numită “ţara lalelelor” şi este interesant de aflat cum au ajuns lalelele aici. Se spune că ambasadorul Austriei la Istanbul a adus cu el la Viena câţiva bulbi, care iniţial au fost folosiţi ca medicament. În 1593 acesta devine profesor la Universitatea din Leyda şi cultivă aceşti bulbi de lalele. Frumuseţea şi noutatea lor fac ca în scurt timp aceste flori să se vândă la nişte preţuri greu de închipuit: 6.000 de florini, la schimb cu o casă sau cu o caleaşcă cu doi cai. 
Şi dacă vorbim despre flori, nu putem să nu ne referim la cea mai mare licitaţie de flori din lume, din localitatea Aalsmeer, unde în 12 săli ca nişte amfiteatre universitare se licitează florile ce pleacă în întreaga lume. Multe din florile pe care le cumpărăm în piaţa din Câmpina provin de aici. În fiecare zi sunt procesate 20 de milioane de flori şi 2 milioane de plante, cu un profit anual de 4 miliarde de euro. 


Copil fiind, printre puţinele lucruri pe care le ştiam despre Olanda, erau cele despre morile de vânt. Ele au fost şi sunt simboluri ale acestei minunate ţări. Le poţi vedea peste tot, în apropierea canalelor şi vei fi surprins să afli că ele nu macină grâu sau porumb, ca la noi în ţară, ci pompează apa din canale, îndreptând-o spre canalele de irigaţii sau se constituie într-o sursă de energie eoliană. O vizită într-o astfel de moară te trimite înapoi în timp, cu atât mai mult atunci când afli de la ghid că, în trecut, felurile în care aripile erau aşezate transmitea mesaje în depărtare, anunţând diferite evenimente din familia care deţinea moara respectivă. 
Ne continuăm călătoria, flancaţi de canale şi din când în când putem vedea mici bărci cu motor având câţiva oameni la bord, din localităţile apropiate, care se îndreaptă spre Amsterdam  şi care aleg acest mijloc de transport pentru e evita blocajele din trafic la orele de vârf ale dimineţii. Dacă alegi să vii aici iarna, când canalele îngheaţă, să nu fii surprins văzând oameni alunecând pe patine spre oraş, căci patinajul este sport naţional, cel ce a adus Olandei multe titluri olimpice, mondiale sau europene. 
Trebuie să vă mărturisesc dumneavoastră, colegilor mei în călătoria aceasta care este un bun prilej de rememorare, că am văzut mii, poate zeci de mii de localităţi frumoase, interesante, în întreaga lume, dar două mi-au rămas adânc întipărite în memorie şi în suflet, două aşezări de pescari, una mai cunoscută: Volendam şi una mai puţin cunoscută: Marken. Ce-ţi poţi dori mai mult în agitaţia şi stresul zilelor noastre decât să poposeşti într-un sătuc cu 2000 de locuitori, unde maşinile trebuie lăsate la intrarea în sat, cu uliţe înguste şi case mici din lemn, vopsite în culorile tradiţionale, negru şi verde, ca în poveştile copilăriei. Un sat cu două-trei magazine, un muzeu şi în rest multă linişte. Acesta este Marken, aşezat pe malul unui lac şi care până în 1959 a fost o insulă. Astăzi este legat de nordul Olandei printr-un dig pe care se circulă, iar satul poate fi străbătut pe jos într-o oră. Dar de ce să te grăbeşti? Vino, stai, pescuieşte şi te vei întoarce în lumea ta alt om, poate mai bun, dar cu siguranţă mai liniştit.


Cealaltă minune, Volendam, este un orăşel cu 20.000 de locuitori, mult mai cunoscut decât Marken. Este locul unde poţi încă vedea tradiţionalele costume populare olandeze: bonete ascuţite, rochii lungi şi largi, având în faţă şorţuri  împodobite cu dantelă, port popular ce astăzi poate fi văzut doar în vederile turistice şi în cărţi. Strada principală din partea veche a oraşului, pe malul lacului ce separă Volendam de Marken, este veşnic plină de turiştii ce admiră casele din lemn vopsite în negru şi verde, admiră vechile bărci pescăreşti, fac poze în costume populare, ce pot fi închiriate sau umplu terasele restaurantelor ce servesc în special peşte. Strada aceasta, ca un furnicar viu, este vizitată anual de peste două milioane de turişti din întreaga lume, care se bucură de frumuseţea locului. Şi dacă te-ai săturat de aglomeraţia acestei zone, poţi să cobori câteva trepte şi în spatele magazinelor din strada principală vei ajunge undeva, înapoi în timp, timp care s-a oprit parcă aici. Case mici din lemn, alei şi nu străzi între case, o bisericuţă din lemn, toate te duc cu gândul la poveştile lui Andersen. Nu este de mirare că orăşelul este cotat ca al doilea cel mai cunoscut oraş, după Amsterdam. 
Lăsăm o parte din noi aici (eu am o fotografie cu Volendam lângă patul meu) şi fiind într-o regiune renumită pentru brânzeturile sale (Olanda fiind numărul 1 în lume), ne oprim la o fermă de lângă Edam, satul ce a împrumutat numele său unei mărci de brânză cunoscută şi la noi, unde vedem cum laptele se transformă în diferite tipuri de brânzeturi (în Olanda, peste 600 de sortimente), dar şi cum se confecţionează, artizanal, celebri saboţi de lemn, încălţăminte tradiţională a ţăranului olandez. 
Dar dacă este vineri, este târgul de brânzeturi de la Alkmaar, capitala neoficială a brânzeturilor, unde în această zi, din prima vineri din aprilie până în prima vineri din septembrie, turiştii sunt martorii cântăririi brânzei într-o fostă clădire ce a fost transformată începând din 1582 în centru de cântărire a brânzei. Clădirea adăposteşte, de asemenea, Muzeul Brânzeturilor.
Spectacolul din Waagplein, Piaţa Waag, este extrem de colorat. Uriaşele calupuri de brânză, aşezate pe nişte “cobiliţe”, cum aveau pe vremuri cei ce vindeau legume pe stradă, sunt purtate pe umeri de câte doi oameni îmbrăcaţi complet în alb, cu pălării largi din paie, frumos colorate, decorate cu panglici ce atârnă în partea din spate. Purtătorii calupurilor de brânză trec prin faţa turiştilor şi apoi, după ce este cântărită, brânza este aşezată pe o platformă mare, în mijlocul pieţei, de unde merge spre marii comercianţi, în timp ce turiştii pot cumpăra ce-şi doresc de la multele standuri ce înconjoară piaţa. Este ora 12.00 şi după două ore şi jumătate de spectacol unic, târgul se închide, iar noi ne permitem o splendidă plimbare pe canalul ce înconjoară oraşul.
Părăsim Alkmaarul şi străbatem din nou peisajul unic cu flori şi mori de vânt, care te face să uiţi că eşti la 6-7 metri sub nivelul mării, protejat de porţi mobile, unele de 53 m înălţime sau de diguri de protecţie, pe care privindu-le nu poţi să nu te întrebi de ce noi nu apelăm la specialiştii lor pentru a evita nenorocirea inundaţiilor ce ne lovesc în fiecare an şi care lasă în urma lor jale şi deznădejde. 
Închei aceste rânduri cu marele regret că nu am putut, în cuvintele mele sărace, să cuprind frumuseţea acestor locuri, dar şi hărnicia oamenilor, în permanentă luptă pentru a smulge mării pământ, pe care să-l transforme în câmpii roditoare.
Alex. BLANCK
În numărul viitor: Maroc - oraşele imperiale.

Colegiul Tehnic “Constantin Istrati” Câmpina - Oferta Educaţională 2014-2015

Colegiul Tehnic “Constantin Istrati”, Câmpina, str. Griviţei , nr. 91
asigura pregătirea în anul şcolar 2014-2015
în următoarele specializări :



Clasa a IX a  învăţământ liceal, cursuri de zi 
1 clasă – tehnician în activităţi  economice – 28 locuri
1 clasă – tehnician în activităţi de comerţ – 28 locuri
1 clasă – tehnician în industrie alimentară – 28 locuri
1 clasă – tehnician în gastronomie – 28 locuri
1 clasă – tehnician în automatizări – 28 locuri
Clasa a IX a  învăţământ profesional şi tehnic de 3 ani, cursuri de zi
1 clasă – mecanic echipamente pentru foraj extracţie – 28 locuri

Clasa a X a  învăţământ profesional şi tehnic de 2 ani, cursuri de zi
1 clasă – mecanic echipamente pentru foraj extracţie – 25 locuri
1 clasă – electrician echipamente pentru foraj extracţie – 25 locuri
1 clasă – ospătar (chelner) vânzător în unităţi alimentare – 25 locuri

Pentru informaţii suplimentare vă puteţi adresa la telefon 0244337681- serviciul secretariat.

20 mai 2014

Campania pentru alegerile europarlamentare a intrat în linie dreaptă

Alegerile europarlamentare bat la uşă, fiindcă duminica viitoare, pe 25 mai, electoratul câmpinean este chemat la urne, aidoma tuturor românilor cu drept de vot din România. Chemarea la votare nu a fost prea hotărâtă, dacă judecăm apatica şi ştearsa campanie electorală desfăşurată, până în prezent, de către principalii actori politici implicaţi în bătălia pentru câştigarea unui fotoliu de parlamentar european. Potrivit populaţiei sale, România are dreptul la 32 de mandate în forul legislativ al Uniunii Europene. De fapt, Parlamentul European colegiferează împreună cu Consiliul Uniunii Europene (format din miniştrii ţărilor membre). Pe buletinele de vot există înscrise o alianţă electorală (PSD+PC+UNPR), cea mai importantă formaţiune politică a momentului, 14 partide (PDL, PMP, UDMR, PNL, PRM, ANR, PDS, PNR, PV, PFC, PER, PAS, PNTCD, PP-DD) şi opt candidaţi independenţi (Corina Ungureanu, Constantin Titian Filip, Dănuţ Liga, Paul Purea, Pericle Iulian Capsali, Peter Costea, Mircea Diaconu şi Valentin Eugen Dăianu). 


Luna trecută, Guvernul a anunțat, printr-un comunicat de presă, că Autoritatea Electorală Permanentă a stabilit la 18.300.376 numărul românilor cu drept de vot la alegerile europarlamentare din 25 mai. Ulterior, AEP a mai scăzut numărul total de alegători cu 14.867 (18.300.376  0 mai 2014). Diferența dintre cele două valori apare ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în registrul electoral aferent localităților conduse de aceștia și a unui import de date programat de la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI.  Rezultatele Recensământului din 2011, publicate anul trecut de Institutul Național de Statistică, prezintă însă alte date cu privire la numărul cetățenilor români cu drept de vot, din țară și din diaspora. Astfel, potrivit rezultatelor finale de la Recensământul din 2011 publicate de INS, populația României în octombrie 2011 era de 20.121.641 de oameni. Cu ocazia conferinței organizate pe 4 iulie 2013, în care au făcut publice rezultatele finale ale Recensământului din 2011, oficialii INS au anunțat că populația majoră (cu drept de vot) din România, în octombrie 2011, număra 16.269.839 de indivizi. La fiecare scrutin al europarlamentarelor, prezenţa la urne a electoratului a fost cea mai slabă, comparativ cu alegerile locale, parlamentare sau prezidenţiale. Cu toate acestea, alegerile europarlamentare au importanţa lor, deoarece măsoară simpatiile electorale ale partidelor în perspectiva apropiatelor alegeri prezidenţiale care se vor desfăşura la finalul anului. În funcţie de rezultatele europarlamentarelor, în lunile care vor urma acestor alegeri se vor face sau desface alianţe politice, vor cădea sau îşi vor întări poziţiile preşedinţi de partide, parlamentare sau extraparlamentare. La Câmpina, ca în toată ţara, de altfel, nu se iau în considerare rezultatele recensământului din 2011, potrivit căruia populaţia totală a municipiului nostru ar fi fost de 32.935 locuitori. Recensământul cu pricina a dat rezultate pe care unii le contestă, şi nu pentru că ar fi schimbat soarta preşedintelui Traian Băsescu la referendumul de demitere a acestuia, desfăşurat în iunie 2012, ci pur şi simplu pentru că există suspiciuni că nu toată populaţia României a fost corect recenzată. În Câmpina au fost stabilite 23 de secţii de vot, aproape identice cu cele de la alegerile locale şi cele parlamentare din 2012. Singura excepţie o constituie Secţia 4, care nu va mai fi amenajată la societatea Edilconst, ci în incinta fostei centrale termice de pe Strada Orizontului. 

Lista secţiilor de votare este următoarea:
  • Secţia nr.1 – Casa de Cultură „Geo Bogza” (holul mare): străzile 1 Decembrie 1918, Goleşti, B.P. Hasdeu, Mărăşeşti, Panselei, Rampei şi Alexandru Vlahuţă.
  • Secţia nr.2 – Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” (sală de clasă): Calea Doftanei de la nr.1–13 şi de la nr.2-16 (Bl.17H, 17G, 20S, bl. de la nr.2 şi bl.B şi C de la nr.10 şi 12); străzile Cercului, Henri Coandă, Dreptăţii, Mihai Eminescu, Narciselor, Republicii şi Soarelui; aleile Iasomiei, Pescăruş şi Smârdan.
  • Secţia nr.3 – Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” (sală de clasă): Bulevardul Carol I de la nr.57 (intersecţia cu B-dul Culturii) la nr.83 (intersecţia cu calea ferată) şi de la nr.62 (intersecţia cu Calea Doftanei) la nr.94 (intersecţia cu calea ferată) (bl.23H, 23H1, 23G, 23F, 17D3, R53, R54, R55, 17A, 17B, 17C, 17D1, 17D2, 20D, 20E, 20F, 20G, 20H, 24H, R148 şi R149) şi Strada 1 Mai.
  • Secţia nr.4 – Fosta centrală termică nr.5 de pe Strada Orizontului: străzile Bucea şi Maramureş.
  • Secţia nr.5 – Şcoala Centrală (sală de clasă): Calea Doftanei de la nr.15-105 şi de la nr.18-168; Strada Democraţiei; aleile 1 Iunie, Magnoliei, Toporaşi şi Ulmet; Spitalul Municipal.
  • Secţia nr.6 – Liceul Tehnologic Energetic (Corp A, sala 5): Bulevardul Carol I de la nr.1 – 5A (bl.P1, P2, 3A, 3B, 3C, 3D); străzile Ardealului, George Bariţiu, Castanilor, Griviţei de la nr.1-61 şi de la nr. 2-58B, Primăverii, Ştrandului, Unirii şi 22 Decembrie; aleile Mărgăritarului şi Nicopole.
  • Secţia nr.7 – Şcoala Gimnazială “B.P. Hasdeu” (sala de sport): străzile Dr. Toma Ionescu şi Ana Ipătescu; aleile Fagului şi Margaretei.
  • Secţia nr.8 – Casa Tineretului (holul mic): străzile Orizontului de la nr.1-13 şi de la nr.2-6, Sublt. Erou Puiu Sorin, Sondei şi Victoriei, Aleea Cutezători.
  • Secţia nr.9 – Rafinăria „Steaua Română” (cantină): străzile Al.I.Cuza şi Milcovului.
  • Secţia nr.10 – Liceul Tehnologic Energetic (Corp A, sala 3): Strada Schelelor şi aleile Energiei şi Laboratorului.
  • Secţia nr.11 – Colegiul Tehnic Forestier (sala de sport): Bulevardul Carol I de la nr.2-36 (bl.1, 1A, 1C, 1D, 1E, 1F, 1G, 2B, 2C, 2D, 2E, 6A, 6B, 6C şi 6D); străzile Amurgului, I.L.Caragiale şi Mihail Kogălniceanu; aleile Rozelor şi Zânelor.
  • Secţia nr.12 – Colegiul Tehnic Forestier (sala de sport): Bulevardul Carol I de la nr.7-55 (intersecţia cu B-dul Culturii) şi de la nr.38 (intersecţia cu str. Mihail Kogălniceanu) la nr.60 (intersecţia cu Calea Doftanei); bl.P3, P4, 3E, 3F, 3G, 7A, 7B, 7C, 14H, 14H1, 14I, 14I1, 14J, 12C, 12D1, 12D2, 12E, 12F, 14A1, 14B1, 14B2, 14C, 14D, 14E, 14F, 14G, 23I, 23J.
  • Secţia nr.13 – Colegiul Tehnic „Constantin Istrati” (cămin): Bulevardul Nicolae Bălcescu de la nr.41-55 şi de la nr.42-54; străzile Bruxelles, Chişinău, Erupţiei, Londra, Paris, Roma, Uniunea Europeană şi Varşovia; Aleea Parcului.
  • Secţia nr.14 – Fosta şcoală generală nr.5 (din cartierul Slobozia, sală de clasă): Bulevardul Nicolae Bălcescu de la nr.1–39 şi de la nr. 2-40A; Calea Dacia; DN1; străzile Câmpului, Ciocârliei, Dorobanţi, Garoafelor, Gloriei, Izvoarelor, În Luncă, Mesteacănului, Mioriţei, Andrei Mureşanu, Nucilor, Anton Pann şi Răsăritului; aleile Alunului, Ciobănaşi, Clopoţei, Fluturaşi, Macului, Peştişori, Rapsodiei şi Serei.
  • Secţia nr.15 – Liceul Tehnologic Mecanic (sala de sport): străzile Cloşca, Coşbuc, Ion Creangă, Crişan, Ecaterina Teodoroiu (numai căminele de nefamilişti de la nr.35 şi 35A), Horia, Alexandru Odobescu, Petru Rareş, Solidarităţii şi Tudor Vladimirescu: aleile Bujorului, Rafinorului şi Şoimului.
  • Secţia nr.16 – Colegiul Tehnic „Constantin Istrati” (sală de clasă): Bulevardul Culturii; străzile Badea Cârţan, Dr.V.Babeş, Ion Câmpineanu, Grindului, Griviţei de la nr.63-95 şi de la nr.60-98, Lt.Col.Erou Oprescu Adrian, Serg.Maj. Erou Grigore Nicolae, Păcii, Plevnei, Podului, Simion Bărnuţiu şi Vasile Alecsandri; aleile Cameliei, Cocori, Constructorului, Crinului, Crizantemelor, Luceafărul, Nordului, Piatra Arsă, Privighetorii, Salcia, Salcâmului, Scărişoara, Şcolii, Socului, Sulfinei, Verii, Vârfu cu Dor şi Violetei.
  • Secţia nr.17 – Şcoala Gimnazială nr.6 (sală de clasă): străzile Agriculturii, Atelierelor, Avram Iancu, Bistriţa, Ciceu, Făgăraş, Granicului, Independenţei, Industriei, Muncii, Năsăud, Oborului, Oradea, Orizontului de la nr.15-25 şi de la nr.8-32, Păcuri, Petre Liciu, Petrolistului, Pompelor, Progresului, Sălaj şi 24 Ianuarie.
  • Secţia nr.18 – Liceul Tehnologic Mecanic (cantină): străzile Beiuş, Dimitrie Bolintineanu, Conductelor, Constantin Stere, Tineretului, Ţiţeiului şi Zorilor.
  • Secţia nr.19 – Şcoala Gimnazială “Al. I. Cuza” (sală de clasă, etajul I): Bulevardul Carol I de la nr. 96-268 şi de la nr.85-271; străzile Carpaţi, Crişuri, Dunărea, Grădinii, Pictor Nicolae Grigorescu, Siret, Slt.Erou Bogdan Vasile, Viitorului şi Zimbrului; aleile Albinei, Câmpiniţa, Crângului, Furnica, Izlaz, Înfrăţirii, Licurici, Liliacului, Luminii, Erou Oncioiu Petre, Panduri, Popasului, Rozmarin, Vânători şi Zefirului.
  • Secţia nr.20 – SC Electroutilaj (cantină – sala de protocol): Calea Doftanei de la nr.107–149 şi de la nr.170–214; străzile Bobâlna, Fabricii, Fântânii, Lacului, Vasile Lucaciu, Muscelului, Rezervoarelor, Popa Şapcă, Târnava Mare, Târnava Mică şi Tg. Mureş; aleile Aviatorilor, Berzei, Cerbului, Ghiocei, Livezi, Parâng, Pinului şi Tipografului.
  • Secţia nr.21 – Şcoala Gimnazială nr.3 (sala de sport): Calea Doftanei de la nr.151–201 şi de la nr.216A – 234; Şoseaua Paltinu; străzile Afinului, Arhitect Toma T. Socolescu, Arţarului, Cărămidari, Coacăzelor, Dealului, Dr.Crişan Mircioiu, Drumul Taberei, Fermei, Florilor, Livada cu Meri, Livada cu Vişini, Pădurii, Plaiului, Prundului, Rândunicii, Trandafirilor, Văii, Voila şi Teilor; aleile Arcaşului, Arinului, Buciumului, Colinei, Fluieraş, Peisajului, Plantaţiei,  Silviculturii şi Vacanţei; Spitalul Voila.
  • Secţia nr.22 – Liceul Tehnologic Mecanic (cantină): străzile Col. Haralambie Săvulescu, Ecaterina Teodoroiu (fără căminele de nefamilişti de la nr.35 şi 35A) , G-ral Ioan Stoica, Lacul Peştelui, Nouă şi Sublt. Dumitrescu Viorel: Aleea Veteranilor.
  • Secţia nr.23 – Şcoala Gimnazială “Al. I. Cuza” (sala de sport): străzile Geo Bogza, Bucegi, Gh. Doja, Constantin Dobrogeanu Gherea, Dr. Constantin Istrati, Libertăţii, Oituz, Pomilor, Rahovei, I.H.Rădulescu, Redutei, Romaniţei, Toamnei şi Aurel Vlaicu; aleile Anotimpului, Cărăbuşi, Gornistului, Între Brazi, Mărului, Petalei, Poieniţei, Roşiori şi Stânjeneilor.

Editorial

IRESPONSABILUL DE CUVINTE
 
În mai 1968, în timp ce Franţa, Parisul, se cutremurau sub revolta tinerilor şi blocajele uzinelor, ministrul de interne îi propune lui De Gaulle arestarea „instigatorului” Sartre, socotit vinovat de a fi furnizat toată muniţia de idei a revoltelor care au schimbat finalmente faţa celei de-a doua jumătăţi a secolului. Filosoful Sartre, geniul marilor idei greşite ale acestei epoci… Răspunsul generalului: «On n’arrête pas Voltaire». (Nu-l poţi aresta pe Voltaire) O frază demnă de Franţa eternă. M-am gîndit la această exemplară poveste în contextul „etichetelor” pe care greşitul nostru prim ministru şi-a permis să le acorde unor intelectuali de frunte ai României, făcîndu-i „fascişti”. Ceea ce denotă simultan prostie, ticăloşie, impertinenţă. Plagiatorul ar face crampe la neuroni dacă ar putea citi 10 pagini din Patapievici. Acuzaţia de fascism este o bîtă pe care stînga o foloseşte de totdeauna, cu dispensă de gîndire şi demonstraţie. Vezi ce spuneam acum vreo două săptămîni cu prezumţia de nevinovăţie. Eticheta infamantă înseamnă exact contrariul, eşti decretat vinovat de către cel puternic. În limbajul de specialitate se numeşte tehnica stigmatului. Instrumentul de lucru al politicianului este cuvîntul, aşa cum al strungarului este strungul, al pianistului pianul şi al ţăranului plugul. Or, dr. Ponta excelează prin iresponsabilitatea faţă de folosirea cuvintelor. 


Declaraţiile recente în legătură cu Rusia, Ucraina, cele mai vechi în legătură cu China sau America (pomelnicul e lung) arată clar gradul de inconştienţă al acestui om care este nu numai un slab politician, ci de-a dreptul un pericol pentru siguranţa naţională. În România nu funcţionează deloc  instituţia respectului (de unde inflaţia cuvîntului în textele de manele) faţă de excelenţă, dincolo de opţiunea politică. Este exact lecţia lui De Gaulle. Şi a atîtor altor exemple din România interbelică. De altfel, acest mod de a acţiona al dr. Ponta este specific regimurilor totalitare, comunismului în speţă. Se lipeşte o etichetă (fascist, troţkist, chiabur, duşman de clasă, deviaţionist, sionist, elitist etc) care dispensează de restul gîndirii, ai lipit eticheta, ai înţeles tot.  Cîte milioane de oameni au murit cu aceste etichete lipite pe destin! Tocmai acest mecanism al gîndirii dlui. Ponta mă interesează şi mă îngrozeşte, nu persoana dumisale, perfect incoloră în peisaj. Preşedintele Franţei, care era ofiţer de carieră, nu cred că-l iubea pe Sartre, dar îi recunoştea valoarea. Preşedintele laş al PSD, cel care fuge cu orice prilej de confruntări, jigneşte fără teama că va fi sancţionat moral de poporul lui salam (sau Salam?). Sigur că votanţii lui Ponta nu îl citesc pe Mihăeş şi că pe asta se bazează omul. Dar restul intelectualilor? Academia (cel mai înalt for intelectual al ţării, nu?) refuză să ia atitudine faţă de antiintelectualismul violent care caracterizează puterea, pe motiv că nu o priveşte acest atac ignar la adresa unor oameni de frunte din branşă. Această tăcere a fost greu plătită la începuturile comunismului. Şi va fi din nou. România duce o acută lipsă de solidaritate. Acum vreo trei săptămîni, a fost ales în Academia franceză filosoful Alain Fienkelkraut, acerb demascator al utopiilor criminal stîngiste. Dacă vreţi, un corespondent din Hexagon al lui Patapievici sau Mihăeş. S-au iscat polemici, a fost şi el acuzat de fascism. Numai că a intervenit patriarhul Academiei, Jean d`Ormesson, deloc de dreapta, care a pus lucrurile la punct ameninţînd că nu va mai pune piciorul în Academie dacă Fienkelkraut nu este ales. Excepţional elogiu al libertăţii de gîndire. Iresponsabil de vorbele pe care le foloseşte, acestui nimeni politic, posibil viitor preşedinte al poporului manelist, care este dr. Ponta nu-i trece prin cap că lupta cu dna. Udrea este altceva decît sentinţa faţă de o operă intelectuală. Rudimentar şi vulgar, n-a auzit de Contele de Lautréamont: „Tout l`eau de la mer  ne suffirait pas à laver une tache de sang intelectuelle“ (Toate apele mării nu sunt de ajuns pentru a spăla un singur strop de sînge intelectual). Dr. Ponta a însîngerat cu vorbe proaste piaţa intelectuală românească. De aici pînă la sîngerarea, la propriu, a pieţelor este doar un pas, ne învaţă lecţia istoriei. Cîtă vreme se luptă cu Băsescu, Ponta e cel puţin pe un  teren adecvat, la nivelul maidanului românesc. Nu are însă ce căuta în alte spaţii, în care nu se poate intra cu bocancii ideologiei de partid, indiferent de  partid. 

Întrucît am fost obligat să-i dedic doctorului întreg articolul, renunţ azi la PS, dar ideea lui rămîne, din păcate, valabilă. Mincinosul trebuie să-şi dea demisia.
PPS. Cînd încheiam articolul o văd, hopa, pe dna Daciana, atacîndu-l şi dînsa pe Patapievici. Asta mai lipsea doamnei care era parlamentar european înainte de se fi născut din ilustrul său tată. Observ că oamenii ăştia nu ştiu decît trei propoziţii din opera filosofului şi nu înţeleg de ce îl atacă, doar nu candidează nicăieri. Ne sutor ultra crepidam (Plinius cel Bătrîn), dragi politruci! (Asta n-o mai traduc, să se mai străduiască şi singuri).
 Christian CRĂCIUN      

Umbra lui Dan Diaconescu la Câmpina

Duios şi frumos (o admiratoare chiar a recunoscut că nu este sexi, dar “îmi place, domnule, totuşi, de domnul Dănuţ, e frumos aşa, nu ştiu cum să-ţi spun, şi le zice şi frumos, bine le zice!), ambalat precum un motor turat la maximum în rostirea discursului său demagogic, dar tot la fel de bine plafonat în idei noi, chiar dacă la fel de trăsnite, vinerea trecută, politicianul Dan Diaconescu trecea pe Bulevardul Carol I, oprindu-se, preţ de o jumătate de oră, în faţa sediului PP-DD Câmpina. 


Faţă de popasul politic făcut de el în oraşul nostru în campania electorală de la ultimele alegeri locale (când liderul informal al PP-DD a fost întâmpinat pe platoul de la Soldat de sute de admiratori ce l-au aşteptat vreo două ore în ploaie şi frig), de data aceasta, la vizita fulger a Dănuţului degrabă vărsător de sânge de adversar politic, de cuvinte fără noimă şi de promisiuni gratuite fără număr, s-au strâns să-l întâmpine doar vreo 50 de oameni, cu tot cu activul de partid. Nu ştim dacă asta înseamnă şi o scădere a popularităţii celui care a înfiinţat prima televiziune-manea din România şi primul partid-televiziune de pe eşichierul politic naţional, dar DD nu a părut marcat de primirea mult mai puţin fastă de care a avut parte la finalul săptămânii trecute şi şi-a văzut de turuiala sa politică plină de un debit verbal de înaltă cadenţă.  


Diaconescu a fost însoţit de preşedintele PP-DD, Simona Man, şi de deputatul Liliana Mincă, care au vorbit şi ele mulţimii, îndemnând oamenii să voteze pe 25 mai cu PP-DD pentru Parlamentul European şi lăudând conducerea feminină a organizaţiei municipale a partidului: consilierul judeţean Jenica Tabacu şi consilierele municipale Viorica Stănică şi Luminiţa Dumitrescu. De la întâlnirea cu Dan Diaconescu nu a lipsit consilierul municipal Adrian Piţigoi. De când zice că transmite de la Vatican pentru românii din Italia, după ce OTV-ului i-a fost retrasă licenţa de funcţionare, Diaconescu s-a pricopsit cu obiceiuri şi dotări asemnănătoare celor întâlnite la Suveranul Pontif. Aşa că dacă Papa de la Roma merge cu papamobilul, de ce n-ar merge şi Dan Diaconescu de la Caracal cu dedemobilul, denumire pe care DD a pomenit-o în discursul său numai bun pentru un candidat la alegerile prezidenţiale ce se vor desfăşura spre finalul anului. De fapt, Diaconescu a declarat că se şi vede “în turul doi la prezidenţiale, alături de Victor Ponta.” 


DD şi-a ţinut discursul către câmpineni din maşină, o dovadă a faptului că omul se grăbea, dar şi a respectului pe care îl poartă propriului său electorat. Diaconescu nu a mai promis fiecărui român zeci de mii de euro, ca altădată, dar nu s-a abţinut de la jocul cu împărţirea averilor bogaţilor către săraci, precum şi cu ipotetice şi imposibile venituri în euro ale românilor, trăitori într-o ţară cu cel mai sărac nivel de trai din Uniunea Europeană. “Sper să mă înlăture de la conducerea ţării, unde voi ajunge cu ajutorul dvs, un candidat care va asigura salariul minim al românilor de 2500 de euro, nu de 2200 de euro, cum voi face eu dacă ajung la putere. Şi tot aşa, fiecare preşedinte în funcţie să fie înlăturat de un politician care va asigura un salariu minim mărit faţă de cel precedent.” De unde le scoate, domnule! În nota cu care ne-a obişnuit deja, DD nu s-a sfiit să pluseze cu nonşalanţă, că doar nu dădea de la el: “La început, vom mări alocaţiile pentru copii de cinci ori, vom creşte pensia minimă la 5 milioane de lei şi salariul minim pe economie la 10 milioane!” Bine glăsuia admiratoarea lui domn’ Dănuţ, pomenită la începutul articolului: “E frumos, dar le zice şi frumos. Bine le zice!”. Să sperăm că admiratorii DD-ului nu vor ajunge să-şi reproşeze vreodată: “Bine ne-a făcut, dacă l-am votat!!!” Cu un triplu semn de punctuaţie al mirării, dar şi al disperării… A.N.   

În absenţa liberalilor, USL nu mai trăieşte

Biroul Electoral Central a admis plângerile liberalilor pentru folosirea ilegală a acronimului "USL", drept pentru care a dispus înlăturarea afişelor electorale folosite sub denumirea Uniunii Social Liberale în campania electorală pentru apropiatele europarlamentare. Măsura s-a aplicat deja în judeţul Prahova, dar şi în judeţele Alba, Argeş, Arad, Botoşani, Braşov, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Hunedoara, Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ şi Vâlcea. Vor urma, cu siguranţă, şi celelalte judeţe, după înaintarea plângerilor respective instituţiilor abilitate. Motivarea hotărârii BEC este următoarea: 


"În procesul electoral al alegerii membrilor din România în Parlamentul European din 2014, alianta politica Uniunea Social Liberala nu participa. Aceasta alianta politica a participat la alegerea autoritatilor administratiei publice locale din 2012 si la alegerile Camerei Deputatilor si a Senatului din 2012, dar in prezent si-a schimbat componenta initiala, PNL denuntand protocolul de functionare si parasind aceasta alianta politica. Acest partid nu si-a dat acordul ca denumirea aliantei politice respective - USL sau Uniunea Social Liberala - sa fie pastrata in continuare de alianta respectiva in noua sa forma si, de asemenea, nu si-a dat acordul ca semnul electoral al acesteia sa fie insusit sau utilizat de un competitor electoral!" A.N. 

Noi ajutoare pentru Spitalul Municipal de la fundaţia olandezului Peter Zantman

Fundaţia olandeză “Stichting Central Hospital Campina” condusă de inimosul Peter Zantman, cel mai bun prieten al Câmpinei din întreaga Europă, dacă nu cumva din întreaga lume, a adus din nou ajutoare la Spitalul Municipal Câmpina, cu care are o colaborare foarte rodnică, veche de 23 de ani. Fundaţia a ajutat, de-a lungul anilor, şi alte spitale din Prahova, mai multe cămine de copii, ba chiar şi unităţi din afara sistemului sanitar (pompieri, salvamont etc). 

Chiar şi detaşamentul de pompieri din Câmpina a beneficiat din partea fundaţiei amintite de o maşină specială Magirus, de fabricaţie germană, cu care pompierii câmpineni îşi desfăşoară activitatea în condiţii bune. Totuşi, aşa cum dovedeşte şi numele fundaţiei, principalul beneficiar al mărinimiei lui Peter Zantman îl constituie spitalul câmpinean, cel mai mare din nordul judeţului. Beneficiind de managementul performant al medicului Călin Tiu şi al predecesorului său în funcţie, chirurgul Alexandru Matei, SMC începe să semene tot mai mult cu un spital european. Mai este mult până la atingerea statutului de spital european, prin dotări şi servicii medicale oferite, dar faptul că  decalajul se micşorează continuu, că tot mai mulţi pacienţi preferă SMC în locul Spitalului Judeţean, reprezintă o realitate şi o imagine a SMC îmbucurătoare şi dătătoare de speranţe pentru bolnavii din zona Câmpina. 


Ultimele ajutoare aduse de Peter conţin mai multe cărucioare noi pentru invalizi, un instrument pentru măsură şi control folosit în oftalmologie, instrumentar chirurgical şi multe materiale consumabile (leucoplast, pansamente etc). “Ne-am bucurat şi de data aceasta de darurile primite de la fundaţia condusă de Peter, cu care avem o îndelungată şi apropiată relaţie. La rugămintea noastră, Peter Zantman ne-a promis că ne va aduce mai multe paturi de spital, în stare foarte bună, rămânând în sarcina noastră rezolvarea problemei transportului acestor paturi”, ne-a declarat medicul chirurg Călin Tiu, managerul-general al spitalului.  A.N.   

Festivalul-concurs “Julia Hasdeu” a adunat la Câmpina sute de mici pianişti

Aproape 250 de tineri pianişti cu vârste fragede, dar talente solide (preşcolari şi şcolari), s-au adunat la Câmpina din toate colţurile ţării, pentru a participa la cea de-a XVI-a ediţie a Festivalului-concurs naţional de interpretare pianistică ”Julia Hasdeu”. Evenimentul din acest an a avut mai mulţi participanţi decât cel din anul trecut şi, potrivit organizatorilor, valoarea sa creşte cu fiecare an. Micii participanţi erau elevi ai unor licee şi şcoli de muzică, dar şi ai unor unităţi de învăţământ având cu totul alte specializări. Festivalului-concurs este o manifestare organizată sub egida UNESCO. Principala instituţie organizatorică este Asociaţia Culturală „Paul Constantinescu – 2009” Ploieşti, care a avut ca parteneri Primăria şi Consiliul Local Câmpina, Casa de Cultură „Geo Bogza” Câmpina, Muzeul Memorial „B.P. Hasdeu”, Colegiul Tehnic „Constantin Istrati”, Societatea Filarmonică din Câmpina, Asociaţia Culturală UNESCO „Julia Hasdeu” şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Coordonatorul proiectului, prof. dr. Sanda Hîrlav Maistorovici, a fost sufletul acestei manifestări şi a condus comitetul de organizare a festivalului, din care au mai făcut parte directorul executiv Florin Dochia şi directorii tehnici Alexandru Ştefan şi Mihaela Păun. Secretarul concursului a fost prof. Irina Ungureanu de la Liceul de Artă “Carmen Sylva”. 


Pentru finanţarea acestui festival, unic în ţară, Consiliul Local Câmpina a alocat suma de 2000 de lei, o sumă cam mică, în opinia noastră, judecând după anvergura evenimentului. Aşa cum ne-a obişnuit şi în anii precedenţi, manifestarea a fost de o înaltă ţinută, la concurs înscriindu-se tinere talente ale muzicii simfonice de pian din Bucureşti, Ploieşti, Buzău, Cluj-Napoca, Braşov, Câmpulung-Muscel, Bârlad, Bacău, Râmnicu Vâlcea şi din multe alte localităţi. Pentru că festivalul-concurs s-a desfăşurat în patru locaţii (la Casa de Cultură - în sala mare de spectacole şi în sala mică de la etaj, la Muzeul Memorial „B.P.Hasdeu” şi la Colegiul Tehnic „Constantin Istrati”), au fost tot atâtea jurii, alcătuite din profesori de muzică din municipiu, care au evaluat şi notat prestaţiile micilor artişti. Regulamentul concursului a prevăzut obligativitatea ca participanţii să interpreteze o piesă din repertoriul românesc pentru pian. Ca urmare, dintre interpretările talentaţilor participanţi nu au lipsit piese muzicale semnate de Sabin Drăgoi, Mihail Jora, Filip Lazăr, Tudor Ciortea, Leontina Coban, Liviu Dandara, Hilda Jerea, Dan Voiculescu, Constantin Silvestri şi mulţi alţii. Ca şi în anii precedenţi, înscrierea la concurs nu a fost condiţionată de achitarea unei sume de bani. Singura cerinţă, în afara fişei de identificare, a constat în prezentarea unei lucrări plastice (desen sau pictură) sau a unei lucrări literare. Desenele şi picturile au fost vernisate în cadrul unei expoziţii deschise, în ziua concursului, în foaierul Casei de Cultură „Geo Bogza”. Lucrările literare şi plastice premiate au fost publicate în pliantul concursului. Prin acest demers, o trăsătură specifică festivalului de la Câmpina, organizatorii au dorit valorificarea tuturor laturilor creativităţii artistice a micilor, dar atât de talentaţilor participanţi. “Chiar dacă sunt cadru didactic la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti şi locuiesc în Ploieşti, sunt foarte ataşată de Câmpina şi, în special, de Casa de Cultură. Sunt coordonatorul acestui proiect, dar aş preciza că festivalul a fost iniţiat de profesoara Carmen Pavlenco, iar eu l-am preluat de la ediţia a opta. De la ediţia a noua, a luat numele Juliei Hasdeu, pentru că aşa cum Julia avea înclinaţii spre toate laturile artistice, şi noi dorim ca evenimentul să pună în valoare toate laturile artistice ale copiilor. Ei se înscriu în concurs cu o lucrare literară sau cu o lucrare plastică (desen sau pictură), iar în ziua concursului toate aceste lucrări sunt expuse în cadrul unei expoziţii desfăşurate în foaierul Casei de Cultură. În partea a doua a festivalului, se desfăşoară concursul de pian, copiii participanţi sunt organizaţi pe ani de şcolarizare. Ei pot fi sau nu elevi ai şcolilor vocaţionale (de artă). Am avut înscrişi anul acesta 240 de copii, mai mulţi decât anul trecut, când am avut doar 204. Nivelul concursului creşte de la an la an. Copiii vin cu mare plăcere, pentru că iubesc pianul din tot sufletul lor mare, frumos şi bogat. Şi faptul că nu avem premii în bani sau bunuri materiale, ci doar în diplome, nu încorsetează evenimentul cu criterii şi aprecieri ale juraţilor susceptibile de subiectivism şi părtinire, nu mai pune presiune pe micuţii interpreţi, făcându-i să cânte eliberaţi de multe emoţii, cu inimile mai pline şi mai curate. Un lucru foarte important, dat fiind faptul că oraşul suferă la capitolul baza materială, căci, din nefericire, Câmpina nu are destule piane pentru un concurs naţional. În aceste condiţii, ne-am bucurat de ajutorul primit din partea magazinului Senia din Bucureşti, care ne-a împrumutat două pianine electrice foarte bune, Yamaha. Ele au fost aşezate în cele două săli de la Casa de Cultură, unde au evoluat o parte dintre concurenţi”, ne-a declarat profesoara Sanda Hîrlav Maistorovici. A.N.

Oferta educaţională a Colegiului Tehnic Forestier pentru anul şcolar 2014 – 2015

ADMITERE LICEU ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL (3 ani)
pentru anul şcolar 2014 – 2015

Oferta educaţională a Colegiului Tehnic Forestier pentru anul şcolar 2014 – 2015 cuprinde 7 clase din care:

Clasa a IX-a, Liceu – 6 clase cu 168 locuri
A. Profil Real  / Ştiinţe ale Naturii – 2 clase, 56 locuri
B. Profil Servicii /  Economic - 1 clasă, 28 locuri
     (Tehnician în activităţi economice)
C. Profil Resurse naturale şi protecţia mediului / Silvicultură – 2 clase, 56 locuri 
(Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere)
D. Profil Tehnic / Fabricarea produselor din lemn – 1 clasă, 28 locuri
(Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare)
2.  Învăţământ profesional, clasa a IX-a

  • Domeniul - Fabricarea produselor din lemn
  • Calificarea / Meseria - Tâmplar universal

Informaţii suplimentare le puteţi regăsi  pe site-ul Colegiului Tehnic Forestier  www.cthforestier.ro 
inclusiv în Ghidul candidatului, Ploieşti, 2014 editat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova şi remis şcolilor gimnaziale din judeţul Prahova.


Important:
  • Pentru admiterea în clasa a IX-a de liceu, ca şi la învăţământul profesional (3 ani) pot opta elevii înscrişi în clasa a VIII-a şi absolvenţi ai claselor a VIII-a din seriile anterioare, numai dacă au promovat clasa a VIII-a şi examenul de Evaluare Naţională.
  • Înscrierea în clasa a IX-a liceu se face fără examen, pe baza mediei de admitere:

MA =  ABS + 3EN    în care  
                  4  
MA= media de admitere
ABS= media de absolvire a claselor V-VIII
EN= media generală obţinută la Evaluarea Naţională
  • MA – se calculează indiferent dacă media generală de la Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a este inferioară notei5.
  • Pentru Admiterea la Liceu, clasa a IX-a M.E.N. organizează 3 etape de admitere:

a) prima repartizare computerizată – 15 iulie 2014
b) a doua repartizare computerizată – 24 iulie 2014
c) a treia etapă este organizată de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova, 4 - 5 septembrie 2014.
Între 17–25 iulie 2014 elevii repartizaţi la licee depun dosarele la secretariatele liceelor respective.
Colegiul Tehnic Forestier dispune de:
- o foarte bună dotare în tehnică IT, 2 laboratoare de informatică de ultimă generaţie;
- 5 ateliere (4 de prelucrarea lemnului şi 1 de silvicultură) din care 2 au o dotare în echipamente (maşini unelte, tractoare, subansamble, instrumente şi aparate de măsură, prelucrare de mână (electrice)), recepţionate prin Programul PHARE TVET (valoare 1.400.000€));
Instruirea practică de specialitate se desfăşoară în ateliere şi laboratoare cu o foarte bună dotare;
Elevii şi cadrele didactice (conform site-ului Colegiului Tehnic Forestier) au obţinut interesante performanţe şcolare (premii I,II,III la fazele naţional şi judeţene, inclusiv concursuri naţionale şi judeţene de ştiinţe aplicate, meserii, artă, sportive, culturale).

Pentru Învăţământ profesional  - 3 ani
  • Condiţia admiterii: dacă au promovat clasa a VIII-a.
  • Elevii admişi beneficiază de bursă profesională, conform HG nr.1062/2012 de 200 lei/lună.
  • Învăţământul profesional se finalizează cu examen de certificare a calificării profesionale –  Tâmplar universal, nivel 3 european.
  • Instruirea practică se realizează în atelierele şcolii care dispun de o foarte bună dotare, constând din maşini cu comandă numerică şi nu numai. Colegiul Tehnic Forestier preia şi execută comenzi, vizând: mobilier şcolar, diorame, mese, dulapuri, lambriu, stupi pentru albine, etc.
  • După terminarea studiilor (3 ani) absolvenţii se pot angaja pe piaţa forţei de muncă sau după caz ( în condiţiile legii) îşi pot continua studiile liceale în clasa a XI-a.

Admiterea în Învăţământul profesional (3 ani) se realizează în 3 etape:
etapa   I: 22 mai - 7 iulie 2014
etapa  II: 25 iulie - 13 august 2014
etapa III: 25 august - 8 septembrie 2014

Informaţii suplimentare le puteţi afla la sediul Colegiului Tehnic Forestier, Mun.Câmpina, B-dul Carol I nr.31, telefon 0244.336521, pe site www.cthforestier.ro inclusiv şi prin şcolile gimnaziale de unde provin elevii.

Oferta educaţională a Liceului Tehnologic Mecanic pentru anul şcolar 2014 – 2015

“Califică-te! E şansa ta de a te integra în muncă”

Liceul Tehnologic Mecanic, cu sediul în municipiul Câmpina, str. Ecaterina Teodoroiu, nr. 34, organizează în anul școlar 2014-2015: 
  • învăţământ liceal clasa a IX-a, cursuri de zi- calificarea Tehnician mecatronist – 28 de locuri ;
  • învățământ profesional cu durată de 2 ani - calificările : Mecanic auto (28 locuri) și Tinichigiu vopsitor auto ( 28 locuri);
  • învățământ profesional cu durată de 3 ani - calificarea: Mecanic auto (28 locuri).

Toate calificările sunt solicitate de piața forței de muncă iar în plus cele de la învăţământul profesional asigură și obținerea permisului de conducere auto.
Învățământul profesional de 3 ani se adresează:
  • elevilor clasei a VIII -a  din promoţia curentă şi din promoţii anterioare. 
Învățământul profesional de 2 ani se adresează:
  • tuturor elevilor clasei a IX-a cuprinşi în învăţământul liceal (indiferent de filieră, profil sau domeniu de pregătire, din seria curentă și celor din seriile anterioare care au promovat cel puțin clasa a IX-a de liceu, dar care și-au abandonat ulterior studiile, precum și elevilor care au finalizat școala de arte și meserii, cu sau fără certificat de calificare profesională. 

Finalitatea programului constă în dobândirea unui certificat de calificare profesională recunoscut şi la nivel european, ce oferă oportunitatea  angajării imediate după terminarea studiilor, în România sau în Uniunea Europeană. În urma finalizării şcolii profesionale se dobândește certificatul de absolvire a învăţământului obligatoriu. 
Avantajele înscrierii la şcoala profesională sunt:
  • elevii vor beneficia, prin intermediul unui program naţional de susţinere a învăţământului profesional, de o bursă profesională  lunară în cuantum de 200 RON, indiferent de veniturile familiei;
  • elevii vor  dobândi o calificare profesională care să le permită integrarea  rapidă pe piaţa muncii ;
  • pe parcursul vacanţelor, după încheierea stagiului de practică, elevii vor putea continua să lucreze pe o perioadă determinată (cu respectarea condiţiilor legale);
  • angajatorii îi vor susţine (acolo unde condiţiile permit acest lucru) pe cei mai buni dintre elevi prin burse suplimentare de practică.
  • absolvenţii şcolii profesionale îşi pot continua studiile la liceu zi, seral sau cu frecvenţă redusă.

De ce Mecanic auto și Tinichigiu vopsitor auto la Liceul Tehnologic Mecanic Câmpina?
  • Cele două calificări oferă posibilitatea obținerii permisului de conducere ;
  • Cele două calificări sunt cerute de piața locală și zonală a forței de muncă ;
  • Liceul nostru este singura unitate de învățământ din Câmpina care școlarizează aceste calificări;
  • Școala are personal calificat care asigură pregătirea teoretică (profesori gradul I, profesor de Legislație Rutieră,) și practică a elevilor (maiștri și instructori auto atestați, categoriile B şi C);
  • Școala dispune de toate dotările necesare desfășurării în bune condiții a instruirii cursanților( cabinete și laboratoare de specialitate, sală de Legislație Rutieră  cu 24 de calculatoare, sală de Mecanică, autoturisme) .
  • Instruirea practică se va desfășura la societăți comerciale cu o bogată experiență în domeniu, cu care liceul are încheiate Convenții pentru desfășurarea instruirii practice : SC CARONE AUTOSERV SRL cu puncte de lucru la Câmpina și Bănești, SC IATSA CAMPINA SA cu 3 puncte de lucru în  Câmpina, SC AVE SERVICE SRL Câmpina, SC LARS AUTO SRL Brebu cu puncte de lucru în Câmpina şi Brebu , SC VLAVI COM SRL Câmpina   și SC IOANA SRL Câmpina.
Înscrierile în învățământul profesional  de 2 ani (pentru absolventii clasei a IX-a) şi  în  învățământul profesional cu durata de 3 ani (pentru absolventii clasei a VIII-a)  se fac în 3 etape, la secretariatul liceului, zilnic între orele 8,00-16,00 in perioadele:
- La  învățământul profesional  de 2 ani : I. 01-31.mai,II. 11-25.iunie, III. 27-31.august 2014,
- La  învățământul profesional cu durata de 3 ani : I. 22 mai– 7 iulie , II. 25 iulie – 13 august , III. 25 august – 8 septembrie 2014.
Informații suplimentare se pot obține de la avizierul unității sau la telefon 0244/333980 sau 0244/373269.

Lansare de carte: VREMEA OMIZILOR

Joi, 29 mai, de la ora 16.00, la sala mică a Casei de Cultură “Geo Bogza”, se lansează volumul “Vremea omizilor”, semnat de Emanoil Toma. Prezintă: Christian Crăciun, Florin Dochia, Serghei Bucur. Îşi dă concursul actorul Eusebiu Ştefănescu. 
Volumul lui Emanoil Toma, al 21-lea din creaţia sa, surprinde în primul rând pentru că este un volum ce cuprinde două piese de teatru. Avem deci la nivelul oraşului nostru un dramaturg. Cartea sa se rostogoleşte peste istorie: oricum am deschide-o pe axa de 180 de grade pe verticală, este istorie. Requiemul ne reaminteşte de nenorocirile cu care s-a reintrat în capitalism şi rostogolind-o la 180 de grade, intrăm în istoria curată, care este istoria celui mai mare dezastru social, cea mai cumplită teroare împotriva propriului popor: sărăcia, cum spunea Ghandi.


“Îi invit pe cei ce vor avea dorinţa să se înalţe spiritual, chiar în ziua de Înălţare, să participe la un eveniment cultural deosebit” - Emanoil Toma. 
Autorul a împlinit în luna mai 91 de ani: 70 de viaţă plus 21 de cărţi şi are în pregătire un nou roman: “Nu mă lăsa”, povestea alpinistului Octavian Brătilă, condamnat la ani grei de închisoare pentru că a hrănit, în 1956, doi studenţi simpatizanţi ai Revoluţueu din Ungaria. 

Lansare de carte la Biblioteca Municipală

Vasile Ioan Ciutacu: “Iubeşte-mă începe ura”

Sâmbătă, 17 mai, sub patronajul Bibliotecii Municipale “Dr. C.I. Istrati” şi al Casei de Cultură “Geo Bogza”, în prezenţa unui public select, a avut loc lansarea volumului de poezii “Iubeşte-mă începe ura”, semnat de scriitorul Vasile Ioan Ciutacu.

Cartea (apărută la Ed. Platytera, Bucureşti, 2013, 143 p.) - o selecţie de poeme scrise în perioada 2010 - 2013, precum şi câteva versuri revizuite, publicate în diferite volume, în intervalul 1970 - 2000 - a fost bine primită de critica de specialitate: “V.I. Ciutacu este un baladist din vârf de munte. A luat cu el toată zestrea şi simţirea din basmele noastre” (M.N. Rusu); “Tonul general elegiac în poezia lui V. I. Ciutacu se cantonează, dominant, într-o anume retorică sentimentală” (Florin Caragiu); “V.I. Ciutacu, în poezia domniei sale, inventează laitmotive de inspiraţie mitică, ce îşi trag obârşia din străfundurile atemporale ale miturilor dacice...” (Nicolae Dorel Trifu).
După o sumară trecere în revistă a activităţilor anterioare, d-na Liliana Ene, directoarea Bibliotecii, a deschis reuniunea literară mulţumind publicului pentru prezenţa numeroasă, pentru ca mai apoi să invite lectorii la dezbateri. 
Dezinvolt, cu o mare capacitate apreciativă, criticul şi istoricul literar prof. dr. C-tin Trandafir a evidenţiat personalitatea poetului: “Autorul este din Poiana Comarnic. Am scris despre cărţile lui, «Descântece pentru viaţă şi moarte», «Spânzurat de-un fir de iarbă» şi «Indulgenţe pentru un loc pe corabia lui Noe». Dl. Ciutacu este unic. Scrie o poezie tradiţională. În poezia lui sunt prezente naturalismul şi peisagismul. Există atitudine lirică. Situaţia existenţială la el este ambiguă. Pentru el, lumea este foarte luminoasă, dar vede şi partea întunecoasă. Spune mult metaforic. Asonanţe numeroase, plăcute. Are multă prezenţă feminină. Scrie o poezie raportată la natură şi societate”.


“Dl. Trandafir - remarcă scriitorul Florin Dochia - l-a situat foarte exact pe autor într-un context al poeziei. Este într-adevăr un poet liric. Avem de-a face cu o poezie în stil clasic. Prozodia este foarte bine stăpânită. Mai de substanţă mi s-au părut poemele libere: «Şi-ncepem, darling, să rostuim poveşti,/ Scufiţa Roşie adoarme pe-o blană gri de lup/ Şi Făt Frumos fuge cu anii mei domneşti/ Până ce murgu-i cară tot drumul său prin trup»” (Necurmata vânare).
Considerându-l pe autor “un mare poet din vârf de munte”, prof. dr. Christian Crăciun a făcut o serie de aprecieri elocvente legate de poezia lui V.I. Ciutacu: “Avem un număr incredibil de mare  de poeţi buni. Chiar optzeciştii se întorc la lirism. Lumea are nevoie de o nouă sensibilitate care, de altfel, este cea veche...”.
Cuvinte pline de căldură şi admiraţie faţă de poezia lui V.I. Ciutacu a exprimat şi prof. Gherasim Rusu - Togan: “Recentul volum «Iubeşte-mă începe ura» nu se înscrie pe linia celorlalte cărţi. Are ceva deosebit. Societatea de azi are nevoie de lirism. La Ciutacu tronează setea de iubire (şi citeşte din “Tăceri albastre” - n.r.). Poetul se cântă pe sine. O inimă care vibrează. Creatorul unor poezii frumoase. Este autentic”.
Emoţionat, autorul a ţinut să mărturisească: “Vă mulţumesc că aţi venit să mă vedeţi şi pe mine... Mulţumesc lectorilor pentru aprecierile lor. Îmi place poezia, încerc altceva. Fără poezie, aproape că nu se poate”.
Încă o lansare de carte s-a încheiat cu nelipsitele, dar superbele epigrame semnate de Ştefan Al. Saşa: “Din culmile oraşului Comarnic/ El vine cu talent şi urşi la braţ/ Aruncă peste noi un vers năpraznic/ Sperând să limpezească-al lumii zaţ” (Madrigal) sau “După iubire-ncepe ura,/ Nu avem nicio îndoială,/ Poetul i-a rupt muzei gura,/ Volumul e-o cotonogeală!” (A propos de titlul cărţii). 
Theodor MARINESCU