25 iunie 2014

Întrunire MOTO - "Rock la Foc", ediţia a III-a

Clubul Sportiv ROATA DE FOC Câmpina vă invită la întrunirea motociclistică, aflată la a III-a ediţie, organizată în aceeaşi locaţie, în comuna Măgureni (punctul Ruda).
Întrunirea va avea loc în perioada 4 iulie ora 12:00 – 6 iulie ora 12:00 în comuna Măgureni, Satul Banului, punctul “Ruda”. Locaţia se află la liziera unei păduri, cu o privelişte minunată, în afara zonei locuite. Drumul de acces este asfaltat complet. Posibilitatea de cazare este la cort (exclusiv), iar zona de campare este nelimitată. 


Aşa cum v-am obişnuit, întrunirea se vrea a fi cât mai aproape de vechile întruniri "haiduceşti": fără taxe, fără fandoseli, doar voie bună. Sunt invitate câteva trupe de rock şi nelipsita trupă MP3. Organizăm câteva concursuri, iar restul veţi vedea la faţa locului. Va curge berea şi vor sfârâi grătarele. Veţi fi întâmpinaţi cu ţuică şi slană afumată, iar sâmbătă, avem fasole cu ciolan la ceaun... din partea “casei”, bineînţeles.
Nu în ultimul rând, am organizat şi o defilare sâmbătă, 5 iulie, în jurul orei 12.00.
Vă aşteptăm pe toţi cei care vreţi să petreceţi alături de noi!

24 iunie 2014

Războiul din PNL Prahova a atins un punct culminant prin dizolvarea biroului PNL Câmpina

Războiul dus de liderul filialei PNL Prahova, deputatul Mircea Roşca (susţinător necondiţionat al lui Crin Antonescu şi al fuziunii PNL cu PDL), împotriva parlamentarilor şi liderilor liberali de la Ploieşti şi Câmpina (care se opun acestei fuziuni şi aderării partidului la Partidul Popular European), a atins un punct culminant peste care cu greu se mai poate trece, în opinia noastră, mai ales că nici «frondiştilor» nu le convine să piardă susţinerea partidului. Ne e greu să credem că va exista o escaladare a tensiunilor dintre deputatul Mircea Roşca, pe de o parte, şi deputaţii Nicolae Alexandri şi Virgil Guran, de cealaltă parte, ultimii doi fiind preşedinţii demişi săptămâna trecută din fruntea organizaţiilor liberale din Ploieşti şi Câmpina. 


Pentru rezulatate slabe în alegeri, luni 16 iunie, Delegaţia Permanentă a PNL Prahova (Biroul Judeţean, preşedinţii de organizaţii, consilierii municipali şi judeţeni, primarii şi viceprimarii), au decis decapitarea conducerii PNL Ploieşti în frunte cu liderul ei, Nae Alexandri,  precum şi fuziunea cu PDL şi aderarea la PPE, cel mai mare partid european, un amalgam de partide de centru, de centru-dreapta şi de dreapta, printre care se numără şi partidele conservatoare ale Europei (Partidul Conservator din Marea Britanie, de exemplu). De ce ar fi PSD-ul de azi (şi aliatul de ieri al liberalilor), un duşman mai periculos decât PDL-ul de ieri (şi aliatul de azi al liberalilor)? La această întrebare hamletiană numai Crin Antonescu şi apropiaţii săi ar putea să răspundă. Pe de altă parte, nu ar fi rău să avem un partid puternic pe partea dreaptă a eşichierului politic românesc, care să constituie o reală contrapondere la PSD, singurul mare partid al stângii, astfel încât să avem şi noi un sistem politic cu două mari partide (ca la americani, englezi etc), variantă în care se presupune că vor înceta guvernările de coaliţie generatoare de instabilităţi politice cauzate de exacerbarea orgoliilor politicienilor noştri de tot păcatul. La trei zile după demiterea lui Nae Alexandri, a urmat decapitarea liderului PNL Câmpina, Virgil Guran, şi a celor din conducerea acestei organizaţii, care a făcut o figură deloc plăcută la alegerile europarlamentare din mai, ocupând locul IV, după independentul Mircea Diaconu şi la mare distanţă de organizaţiile PSD şi PDL. 

Virgil Guran e consolat
Conflictul din PNL Prahova credem că şi-a atins apogeul şi pentru că deputatul Virgil Guran nu ni se mai pare chiar atât de înverşunat împotriva lui Mircea Roşca.  Cum vă spuneam, joi, 19 iunie, Delegaţia Permanentă a PNL Prahova a decis dizolvarea Biroului Permanent Local al PNL Câmpina, demiterea preşedintelui Virgil Guran şi numirea consilierului local Dragomir Enache ca preşedinte interimar până la viitoarele alegeri pentru şefia organizaţiei liberale municipale, care se vor organiza, cel mai probabil, anul viitor. Virgil Guran susține că demiterea sa din fruntea PNL Câmpina nu este legală, așa că “voi contesta prin toate căile posibile această decizie abuzivă hotărâtă de Mircea Roşca, deoarece ea a venit deja în momentul în care majoritatea membrilor BPL de la Câmpina îşi depuseseră demisiile în semn de protest  faţă de modul dictatorial de a conduce al lui Mircea Roşca. În consecinţă, nu mai aveau cum să dizolve organizaţia. Eu le-am comunicat decizia de la Campina, însă conducerea filialei nu a vrut să ţină cont de ea”. 


L-am întrebat pe Virgil Guran dacă, în urma rezultatelor obţinute la europarlamentare, nu era normal să-şi dea demisia, dar acesta a negat cu hotărâre oportunitatea unei demisii personale, “întrucât am obţinut rezultate bune pe Colegiul Câmpina, pe care l-am coordonat, cu o medie peste cea naţională, iar în Câmpina fenomenul Mircea Diaconu s-a manifestat puternic, la fel ca în toate oraşele în care o bună parte din electori au pregătire şi studii superioare. Intelectualii câmpineni au votat în bună parte cu Diaconu, iar cu 6-7% din voturile acestor intelectuali de dreapta, PNL Câmpina ar fi obţinut un rezultat bun. Nu mă voi înscrie în asociaţia lui Tăriceanu şi nu cred că voi mai candida la viitoarele alegeri interne din PNL Câmpina, deşi nu-i exclusă total această variantă. Nu mă afectează demiterea mea, pentru că este cea mai mică funcţie politică pe care o deţin, iar plecarea mea din fruntea organizaţiei îmi va da prilejul să-mi desfăşor mai bine activitatea de parlamentar şi să lupt mai bine pentru apărarea intereselor electoratului din Colegiul 2 Câmpina. S-a încercat demiterea mea, luni, dar nu s-a reuşit, iar joi a fost demis Biroul PNL Câmpina, pentru că era singura modalitate în care Mircea Roşca putea scăpa de un om incomod, care are curajul să spună ce nu e bine în ţara asta. Nu ştiu cum va fi fuziunea cu PDL, probabil aceasta se va face cum va fi mai interesant pentru liderii naţionali ai PNL şi PDL. Nu ştiu dacă este mai bine să trecem la PPE. Cred că este bine acolo unde se reuşeşte revigorarea economiei, pentru că numai o economie sănătoasă poate consolida democraţia şi statul de drept.” 
Preşedintele interimar, consilierul municipal Dragomir Enache, a mai condus PNL Câmpina în perioada 2002 - 2008, fiind înlocuit chiar de Virgil Guran. Ironia sorţii face ca rocada la conducerea organizaţiei liberalilor câmpineni să se întâmple acum în sens invers. (A.N.) 

“PNL Câmpina şi-a pierdut oamenii cu personalitate”
- afirmă Mircea Roşca, preşedintele PNL Prahova

- De ce aţi desfiinţat organizaţiile PNL din Ploieşti şi din Câmpina?
- Pentru rezultatele foarte slabe, în contrast total cu rezultatele judeţului Prahova, unde, în afară de cele două organizaţii, PNL a obţinut 24%. În cele două, obţinând mult sub media pe ţară, adica 9-10%. Cu toate astea, PNL Prahova a atins locul 14 din cele 48 de filiale, obţinând 17%. Dacă cei din Ploieşti şi Câmpina ar fi muncit la fel ca cei din judeţ, procentul pe tot judeţul s-ar fi încadrat în primele trei pe ţară. PNL şi-a propus să fie unul dintre cele mai importate partide din judeţul nostru şi nu cred că putem continua cu organizaţii care au obţinut 9-10%, cu lideri care nu consideră deloc o dramă rezultatul lor. Eu vreau lângă mine oameni care gândesc pozitiv şi care luptă cu toate puterile pentru  valorile partidului nostru.


- Cum comentaţi afirmaţiile deputatului Virgil Guran, potrivit cărora aveţi un stil dictatorial şi l-aţi demis pentru că vă este frică de el?
- Aceste afirmaţii nu pot decât să-mi provoace râsul. E ca şi cum preşedintelui Americii, Obama, i-ar fi frică că îi iau eu locul. Stil dictatorial – nici pe departe. Am luat o măsură corectă faţă de colegii noştri din judeţ, care au muncit, şi faţă de perspectiva pe care trebuie să o aibă partidul nostru. Atunci când Delegaţia Permanentă, formată din primari, viceprimari, consilieri locali, preşedinţi de organizaţii, dă un vot covârşitor (140 la 16) nu pot să interpretez decât ca un semnal puternic de schimbare. PNL are nevoie de oameni hotărâţi, credibili, iar dl. Guran cred că a pierdut acest examen de mult. El nu mai are credibilitate în faţa colegilor şi a electoratului din Câmpina.
Organizaţia din municipiul Câmpina şi-a pierdut oamenii cu personalitate. Organizaţia PNL Câmpina avea oameni valoroşi, cu un nivel ridicat de educaţie şi cultură, întreprinzători, oameni cu iniţiativă, iar noi trebuie să facem tot posibilul să îi aducem înapoi. Intr-un context de construcţie sunt sigur că vor veni şi alţi oameni de valoare în partidul nostru. Virgil Guran este dator faţă de colegii liberali şi faţă de electoratul din Câmpina, care i-a oferit un vot de încredere când a candidat pentru Parlamentul României şi cred că trebuie să găsească rapid o soluţie pentru a se revanşa faţă de oameni. Când obţii numai 900 de voturi, în contextul în care vorbeşti despre principii şi valori liberale, în mod normal trebuie să-ţi dai demisia de onoare. Din păcate, nu a făcut-o.
Legat de relaţia mea cu dl. Guran – îl respect şi îl voi susţine în continuare în tot ceea ce va întreprinde. Cert este că la câteva examene a luat nota 4, asta pentru că se pricepe mult mai bine la alte lucruri decât la cele ce ţin de relaţia interumană, de responsabilitatea pe care trebuie să o ai faţă de electoratul care te-a susţinut. Sunt sigur că vom găsi alte soluţii pentru ca dl. Guran să se exprime la adevărata sa valoare.
- Fuziunea cu PDL şi aderarea la PPE nu afectează identitatea liberală a partidului?
- Nu afectează cu nimic identitatea liberală a partidului. Această teorie este susţinută de PSD şi fac apel la cititorii dvs. ca atunci când vor auzi vorbindu-se de pierderea identităţii partidului, să fie convinşi că acei oameni sunt pesedisti sau liberali mascaţi. ALDE este singura familie politică europeană care ne-a primit in interiorul ei in anii 90, de aceea la acel moment PNL a decis să facă parte din această familie. Dar trebuie să ştiţi că ALDE are o doctrină de centru-stânga, în timp ce PPE are o doctrină de centru-dreapta. Prin aderarea PNL-ului la PPE se intăreşte segmentul doctrinar al partidului. PSD-ul este ingrijorat din cauza faptului că, prin aderarea noastră la PPE, oferim garanţia că alegerile prezidenţiale vor fi o reuşită, intrucât suntem sustinuţi de persoane serioase, care vor lupta pentru români şi pentru România. Aderarea la PPE este o negociere reuşită pe care liberalii vizionari ai partidului şi-o doreau de prin 2003. Atunci, Traian Băsescu, a furat startul şi a fugit din Internaţionala Socialistă in PPE, de atunci beneficiind de o susţinere puternică, care din păcate, nu a fost mereu in interesul românilor. Noi pregătim acum un proiect serios: unificarea dreptei, iar familia popularilor europeni, cea care va conduce Europa in perioada următoare, va fi un sprijin in tot ce vom intreprinde: un nou preşedinte de dreapta. In incheiere aş vrea să vă spun ca intermediarii tăricenişti, stângişti nu vor reuşi să rupă nimic din PNL. Singuri vor rămâne in opoziţie, incepând cu ianuarie 2015. PNL işi va păstra atât identitatea cât şi doctrina, dar mai ales numele. Suntem aici şi aşteptam oameni de valoare care să ni se alăture. Vă spun că nu vor mai exista înfrânări!

Doreii de la firma Concivic lovesc din nou: încă un mal surpat, încă un copac dărâmat

Scriam în numărul trecut al publicaţiei noastre despre neregulile în lanţ petrecute acum două săptămâni pe şantierele firmei de construcţii Concivic din Slobozia, care a luat în subantrepriză lucrările programului de modernizare a reţelelor de apă-canal din municipiul noastru, program european gestionat de operatorul regional Hidro Prahova. Licitaţia pentru adjudecarea lucrărilor a fost câştigată de firma Cast SRL Băneşti, care este antreprenorul general al celei mai importante investiţii publice din Câmpina de după 1989. De la Uniunea Europeană, pentru reabilitarea infrastructurii amintite, vom primi circa opt milioane de euro, bani cu care se vor reabilita canalizările pluvial şi menajere de pe aproximativ 70 de străzi. Cea mai mare dintre neregulile despre care v-am vorbit a fost un accident de muncă soldat cu rănirea gravă a unui muncitor, pe strada Crişuri, care a fost prins într-o groapă adâncă de aproximativ 1,5 metri adâncime, după ce pământul de pe maluri s-a surpat peste el. 


Cu puţin timp înainte de acest accident de muncă, lângă Poşta Mică, tot la nişte lucrări executate de Concivic (canalizarea de pe tronsonul Bulevardului Carol I situat între străzile Sondei şi Toma Ionescu), s-a prabuşit un mal (neasigurat, în ciuda ploilor din zilele precedente), plus o bună parte a trotuarului alăturat. Odată cu trotuarul şi bordurile aferente s-a prăbuşit şi un castan, care, din fericire, nu a prins pe nimeni sub el. În seara zilei precedente, un muncitor de la Concivic a spart cu cupa excavatorului său vechea conductă de apă, foarte ruginită, incidentul lăsând fără apă potabilă mai multe blocuri din zonă. La o săptămână distanţă, tot în zona din vecinătatea Poştei Mici, în timpul lucrărilor, s-a mai surpat un mal, a mai căzut un copac, stâlpul de electricitate fiind salvat în ultimul moment de la prăbuşire. Toate aceste incidente le-am pus pe seama unei necorespunzătoare organizări de şantier, din cauza căreia malurile respective nu au fost asigurate cum trebuie. Se pare că adevărul este pe undeva pe la mijloc. Cei de la Civic nu s-au omorât probabil să-şi organizeze ca lumea şantierele, dar şi structura terenului din zona reabilitată pe Bulevardul Carol I este foarte afectată de mulţimea de ţevi şi branşamente ruginite, de cămine vechi în care sunt deversate deşeurile menajere de la blocuri, cămine care sunt ca nişte fose septic separate, nefiind racordate la magistrala canalizării menajere a bulevardului. 


“În presa de la Câmpina şi de la Ploieşti, am avut parte numai de articole negative, în care noi, cei de la Civic, eram criticaţi apru pentru neregulile întâmplate. Poate că am avut şi noi o parte de vină, dar nimeni nu ştie în ce condiţii grele trebuie să lucrăm. Nu trebuie să fii mare specialist ca să ştii că o reparaţie este uneori mult mai dificilă decât o lucrare nouă. Nu avem de-a face doar cu conducte de apă foarte corodate (conducta de apă care s-a fisurat acum două săptămâni era atât de veche şi de ruginită, încât oricum s-ar fi rupt în scurt timp, poate că a fost mai bine aşa, înlocuirea ei cu una nouă, că tot erau săpăturile făcute), dar şi cu cămine de ape menajere nelegate la reţea, deci cu deşeuri menajere care s-au scurs în sol şi i-au slăbit foarte tare rezistenţa. Bunăoară la ultimul mal surpat, din cauza căruia s-a prabuşit încă un copac şi era să cadă stâlpul de electricitate, toată treaba s-a intâmplat, pentru că a trebuit să evităm un cămin de gaze (legea nu ne permite să ne apropiem prea mult de el), toate acestea în condiţiile în care avem de-a face cu un sol foarte slab, format nu din pământ viu, bine tasat în mod natural, ci numai din pietriş de la precedentele lucrări la această infrastructură”, este punctul de vedere al lui Paul Bejan, coordonatorului lucrărilor executate de firma Concivic. A.N. 

Consilierii municipali au aprobat indicatorii tehnici pentru sensul giratoriu de la Troiţă

Consilierii municipali au aprobat indicatorii tehnico – economici pentru realizarea obiectivului de investiţii  “Sens giratoriu intersecție Bulevardul Nicolae Bălcescu - Calea Daciei”. Este o investiţie publică importantă, asteptată cu mult interes, mai ales în condiţiile în care amenajarea în apropierea intersecţiei a unei mari benzinării impune o mai bună fluidizare a traficului în zonă. Mulţumiţi de fluidizarea circulaţiei rutiere prin sensul giratoriu din vecinătatea Complexului Fibec, primul sens giratoriu al oraşului, aleşii noştri au ales, încă de la începutul anului, atunci când a fost aprobat bugetul pe 2014, repetarea acestei soluţii.  Consiliul Local a decis atunci finanţarea investiţiei cu 300.000 de lei. Al doilea sens giratoriu al municipiului va fi amenajat într-o zonă în suprafaţă totală de peste 7700 de metri pătraţi în mijlocul căreia se afla cândva o troiţă, mărginită de patru artere de circulaţie: Bulevardul Nicolae Bălcescu, Calea Daciei, Aleea Clopoţei şi strada Câmpului. 


Analizându-se traseul existent, a reieşit că zona carosabila este într-o stare de viabilitate satisfăcătoare, neexistând afectări de structură rutieră, dar este necesară optimizarea fluxurilor de circulaţie pentru a fi asigurată fluenţa şi siguranţa traficului auto şi a celui pietonal. Modernizarea intersecţiei ar avea un impact deosebit de util, întrucât s-ar realiza mai multe deziderate. În afară de sistematizarea intersecţiei la standarde europene (asigurarea scurgerilor apelor pluviale de pe carosabil; legături facile cu străzile laterale; realizarea unei căi de circulaţie civilizate pentru riverani prin crearea unui confort corespunzător pentru participanţii la trafic, în condiţii de siguranţă a circulaţiei), se va optimiza capacitatea de circulaţie, se vor crea condiţii de rulare corespunzătoare, reducându-se astfel uzura mijloacelor de transport, iar în plus, se vor micşora semnificativ noxele şi poluarea sonoră. Valoarea totală a investiţiei este de peste 1,2 milioane de lei, iar lucrările ar trebui să dureze două luni. Insula centrală va avea un diametru de 12 metri, iar lăţimea părţii carosabile inelare se va situa în intervalul 4,5 – 9 metri. Vor exista, de asemenea, insule de dirijare, marcaje orizontale, semnalizare verticală şi o iluminare corespunzătoare. După aprobarea indicatorilor tehnico-economici, se vor putea demara procedurile de achiziţie publică, licitaţia de adjudecare a investiţiei etc. Dacă totul va merge normal, al doilea sens giratoriu ar putea fi realizat până la sfârşitul acestui an. A.N. 

În fosta Unitate de Radare se va ridica un complex sportiv după anul 2015

În aprilie 2014, prin HCL consilierii municipali îşi exprimau intenţia de a prelua, în numele municipalităţii, clădirile şi terenul care au aparţinut fostei Unităţi de Radare de pe dealul Muscel, denumit în contabilitatea ministerului imobilul 1608. MAN a decis să cedeze Câmpinei terenul după mulţi ani de intervenţii ale primarului Horia Tiseanu pe lângă reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale. Singura condiţie impusă de diriguitorii MAN este ca terenul să nu rămână neutilizat. Aproape un deceniu au făcut demersuri pe lângă forurile centrale competente reprezentanţii primăriei câmpinene. Abia la sfârşitul lunii martie, la sediul executivului local a sosit o adresă de la Ministerul Apărării prin care se comunica acordul cu privire la transferul către Câmpina al fostei Unităţi de Radare, ministerul de resort cerând totodată şi   emiterea în regim de urgenţă a unei hotărâri a Consiliului Local pentru preluarea obiectiv menţionat, cu precizarea investiţiei care se va realiza în respectiva locaţie. 


Discuţiile consilierilor pe marginea proiectului de hotărâre au fost multe, iar variantele privind preluarea acestui imobilul, la fel de numeroase, fiindcă terenurile şi clădirea fostei Unităţi de Radare sunt în prezent grevate de sarcini, în condiţiile în care MAN a închiriat acum câţiva ani imobilul unei societăţi locale. Administratorul acestei firme, prezent în sala de şedinţe, a informat consilierii despre sumele investite în construcţia unei ferme zootehnice (peste un miliard de lei vechi, după declaraţia chiriaşului), ca şi despre faptul că acel contract de închiriere expiră în anul 2021. Paul Moldoveanu, secretarul municipiului, l-a contrazis, afirmând că terenul fostei unităţi militare este închiriat până în noiembrie 2015. S-a hotărât ca pe acel teren să se construiască un complex sportiv. Ulterior acelei şedinţe, MAN a comunicat Primăriei că este necesară completarea HCL nr.56/2014 care să reglementeze situaţia imobilului la finalizarea contractului de închiriere, precum şi posibilitatea acordării unui termen de graţie, în condiţiile în care nu se mai intenţionează prelungirea acestui contract. Solicitarea ministerului este întemeiată pe faptul că între acesta şi o persoană fizică autorizată este încheiat un contract pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea de prelungire, cu acordul părţilor, pentru o nouă perioadă, în condiţiile în care chiriaşul şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite în contractul iniţial, iar imobilul este în continuare disponibil. Pentru a respecta întocmai punctul de vederea exprimat de M.Ap.N. primarul Horia Tiseanu a întocmit un nou proiect de hotărâre privind preluarea imobilului nr.1608 de către Câmpina, propunând, de asemenea, revocarea H.C.L. nr. 56/2014. Edilul-şef al municipiului a cerut reglementarea situaţiei imobilului la finalizarea contractului de închiriere, precum şi posibilitatea acordării unui termen de graţie, în condiţiile în care nu se mai intenționează prelungirea acestui contract. Concret, Horia Tiseanu a supus votului un proiect de hotărâre prin care se dă chiriaşilor posibilitatea de a mai rămâne în acel spaţiu până la sfârşitul lui 2015. “Se aprobă preluarea contractului de închiriere, aflat in derulare de către MAN pentru imobilul 1608 Câmpina, până la finalizarea acestuia, respectiv 1 mai 2015, şi se acordă un termen de graţie chiriaşului, până la 31 decembrie 2015 pentru eliberarea amplasamentului”, se stipulează în noua hotărâre, conform căreia, municipalitatea e obiligată să construiască acel complex sportiv-cultural în maximum şase ani, în caz contrar domeniul revenind în administrarea statului. A.N.

Spectacol extraordinar de muzică şi dansuri greceşti

Casa de Cultură „Geo Bogza” organizează vineri, 27 iunie, ora 19,00

SPECTACOL EXTRAORDINAR DE MUZICĂ ŞI DANSURI GRECEŞTI



IONUŢ GALANI – BAND

ANSAMBLUL KYMATA AL COMUNITĂŢII ELENE PRAHOVA – MEMBRU AL CONSILIULUI INTERNAŢIONAL AL DANSULUI UNESCO

YANNIS & APPOLON BAND

Biletele se găsesc la casieria Casei Municipale de Cultură „Geo Bogza”.

Bibliotecă stradală cu bani privaţi – ultima realizare a primarului Alin Moldoveanu

Despre realizările edilitare din prima jumătate a mandatului primarului Alin Moldoveanu nimeni nu se îndoieşte că au rupt gura târgului numit comuna Poiana Câmpina. Iar în cazul în care nu au rupt-o, sigur au făcut-o să zâmbească admirativ. Credem că este greu să găseşti azi un localnic, cât de cârcotaş ar fi el, care să conteste faptul că în doi ani de mandat, edilul poienarilor a realizat cât alţi primari într-un singur mandat. Două parcuri de dimensiuni considerabile, asfaltarea unor străzi foarte dificile din punct de vedere tehnic, cu pantă de 45 de grade, spectacole de teatru pentru copii, competiţii sportive de masă, spectacole muzicale de anvergură cu prilejul unor sărbători populare, şi lista ar putea continua.  


Ultima realizare a primarului comunei este un proiect de culturalizare în masă, unic la nivel naţional. Este vorba despre “Biblioteca stradală a comunei”, o bibliotecă amplasată pe domeniul public, în vecinătatea stadionului, în mijlocul naturii, printre copacii părculeţului de la intrarea în comună. Practic, biblioteca stradală este o cutie cu mai multe rafturi pline cu cărţi, închisă cu o uşă cu geam, locul unde orice persoană, fie ea copil sau adult, poate împrumuta o carte pe care, după ce o citeşte, o aduce înapoi, eventual, împreună cu alte cărţi pe care persoana în cauză doreşte să le doneze acestei mici biblioteci publice. Americanii, cei care au lansat pentru prima dată în lume acest concept, l-au denumit little free library (biblioteca stradală). Little Free Library este o mişcare non-profit care a luat naştere în Statele Unite ale Americii, mai exact în Hudson, Wisconsin. Această mişcare culturală a iubitorilor de carte presupune construirea în aer liber a unor cutii închise cu uşi transparente, care să constituie “adăposturi” pentru cărţi. Bibliotecile stradale sunt localizate în parcuri, staţii, grădini publice şi alte locuri preferate de locuitorii oraşelor. Cititorii vor avea posibilitatea să împrumute cărţi şi să contribuie la îmbogăţirea fondului de carte, aducând cărţi noi . Scopul acestui proiect este de a scoate cărţile de pe rafturile bibliotecilor clasice, din încăperi închise, pentru a le aduce cât mai aproape de oameni. Proiectul s-a născut, de asemenea, din dorinţa de a le oferi utilizatorilor posibilitatea de a lectura cărţile de la bibliotecă într-un cadru natural, unde aceştia să poată îmbina cultura cu libertatea de a lua o carte de pe raft fără să fie supuşi unor restricţii. Pentru cititorii împătimiţi este un lucru obişnuit să zăbovească ore în şir, aproape zilnic, printre rafturile cu cărţi ale bibliotecilor, dar sunt oameni instruiţi şi cu dragoste de lectură care pur şi simplu nu-şi găsesc timp să ajungă în biblioteci, deşi ar dori acest lucru. Lor li se adresează, în primul rând, curentul Little Free Library. Proiectul implementat de administraţia comunei Poiana Câmpina este, totuşi, o premieră naţională prin faptul că aici s-a amenajat o bibliotecă stradală fără bani publici, cărţile fiind donate în exclusivitate de o societate privată. A.N.

Atitudinea NU dăunează grav sănătăţii!

Viaţa sănătoasă şi practicanţii ei

Vizitând alene standurile editurilor care au expus la ultima ediţie a Târgului de Carte Bookfest, inhalând aerul rarefiat şi grav al culturii dar şi puţin sufocant al pavilioanelor labirintice, am remarcat revărsarea cărţilor tratând viaţa sănătoasă, fără vicii (prea vizibile) care se concentrau asupra unor problematici înalte, cum să mănânci sănătos, cât şi unde să faci mişcare, pentru a nu-ţi supune sistemul arterial si cardiac la o presiune prea mare, cum să scapi de viciile cele mai vizibile şi dăunătoare (fumatul, băutul berii în cantităţi necorespunzatoare, ronţăitul chipsurilor) etc. Editurile atacă această vastă problematică pentru că ştiu din start de existenţa unui segment important, în creştere, din rândul populaţiei urbane din România, branşat la marile tendinţe ale lumii occidentale de astăzi: traiul sanatos. De aceea au apărut atât la nivel naţional cât si local, preoţii noii religii: traiul sănătos. 


Despre conceptul de trai sănătos. O groază de emisuni de pe la mai toate televiziunile se concentrează asupra acestui subiect în timp ce altele devarsă asupra naţiunii zoaiele mondene, de o vulgaritate din ce în ce mai abjectă pentru că, să fim serioşi, nimeni nu mai încearcă măcar să se ghideze după celebrul dicton latin mens sana in corpore sano. Corpul este cel care trebuie să fie sănătos, exfoliat, adus în limitele perfecţiunii şi parametrilor standard, în timp ce spiritul trebuie să fie ţinut în lesa corpului săntos precum un căţel bine dresat. De aceea nu este nici o contradcţie între emisiunile mondene despre stilul de viaţă sănătos pe care mai toate divele silicoante şi retuşate (uneori pe bani publici iar aici remarc o ipocrizie a DNA şi „autorităţilor competente” pentru că este perfect normal ca publicul să plătească pentru operaţiile estetice ale vipurilor pe care tot el le absoarbe lacom la televizor) îl promovează agresiv şi mizeria celorlaltor emisiuni din Planeta Mondenă românească. Mai ales divele din Valahia sunt adeptele a tot felul de diete care mai de care mai şugubeţe, care în principiu se învârt în jurul atracţiei faţă de legume şi fructe. A fi vegetarian este marea modă care-ţi va sigura un trai îndelungat şi îndestulător şi care va salva planeta “Tot mai multe persoane din showbiz-ul românesc au ales să renunţe în ultima vreme la consumul de carne, devenind astfel vegetarieni sau alegând o alimentaţie raw-vegan. Printre aceste vedete se numără şi Anca Ţurcaşiu, Andreea Raicu, Sore, Costi Ioniţă şi Olivia Steer. Trăim în vremuri în care mâncarea ca la ţară, cea sănătoasă fără e-uri, a dispărut. În prezent, pericolelele din farfurie pândesc la fiecare înghiţitură şi până şi cei mai preocupaţi de un stil de viaţă cât mai sănătos nu ştiu cu adevărat ce mănancă. Într-un top al toxicităţii alimentelor care formează baza hranei omeneşti, carnea ar conduce detasat, fiind hrana cu cele mai nefaste efecte pe termen lung asupra organismului» (Sursa: http://spynews.ro/monden/de-aceea-ati-renuntat-la-carnita-uite-din-ce-motiv-unele-vedete-din-romania-au-devenit-vegetariene-2291.html - un fel de Dilema veche a publicaţiilor mondene care urmăresc vipurile autohtone şi-n gaură de şarpe) Observam stilul apolcaliptic adoptat de publicaţia mondenă care avertizează semidoct şi încrezut „Sa fii vegetarian implică o schimbare totală în stilul de viaţă şi a alimentaţie, de aceea e de recomandat să consultaţi un specialist înainte să luaţi o decizie auspra organismului vostru.” Evident, numai inţiaţiilor (dar şi oamenilor cu un nivel de viaţă peste media obisnuita din Romania caci a fii vegetarian nu este deloc nici simplu si nici ieftin) li se poate deschide uşa acestei împliniri. Trecem peste faptul că dietele vegetariene nu au fost invetate ieri-alaltăieri nici în Occident şi nici la noi, „reţetele vegetariene” însoţind practica creştină a postului de sute de ani, fiind precizate şi  regăsite atât în Vechiul Testament cât şi în Noul Testament, obiceiuri spirituale extrem de importante atât pentru Biserica Romano-Catolică dar şi pentru cele ortodoxe (mai puţin pentru cele protestante). Însă ce deosebire: dacă credincioşii postesc din motive spirituale, omul nou este vegetarian pentru sine însuşi, dragostea de Dumnezeu şi Isus Hristor fiind înlocuită cu venerarea propriului organism „care se simte mult mai bine de când a adoptat vegetarismul sau veganismul” O carte apărută în traducerea românească edictează fără dubii „Eşti ceea ce mănânci” Alta „Antioxidanţii, reţetă pentru viaţă” cu explicatia „Cum să foloseşti puterea antioxidanţilor pentru a preveni apariţia bolilor şi a rămâne sănătos toată viaţa” Culmea aberaţiei este data de cartea „TU.Ghid de funcţionare. Ed.a III-a,revăzută şi adăugită” cu subtitlul „Cunoaste-ţi corpul,pentru a rămâne tânăr şi sănătos” etc. Forma fara fond, la ea acasa.
Aceasta tendinţă cunoaşte multe forme de exprimare: de la mersul zilinic la sala de fitness (a doua casă, întrebarea standard din mondenistan tu cât timp petreci la sală? se subînţege, cu cât mai mult cu atât mai sănătos are acel vip stilul de viaţă), pedalatul pe bicilctele mountain-bike sau semicursiere în echipament de luptă complet (cască ţuguiată, după cum aveau soldaţii britanici în cele două războaie mondiale, costum, ochelari fumurii, fire în urechi) parcă anume pentru a se dosebit de ceilalţi biciclisti amatori şi profani, pâna la forme extreme si novatoare precum kangoojumping, o ţopăială ordonată, înşurubată în pantofi de sport special conceputi cu un fel de arcuri de plastic care permit salturi de cangur pe ritmuri de muzică (Da, ultima aspiraţie a omului a ajuns să fie aceea de a imita mişcările cangurului australian!). Fenomenul se dezvoltă, căpătând valenţe nebănuite căci imaginaţia omului postmodern aparent nu are limite. 
Despre preoţii traiului sănătos. Sunt complet convinşi de superioritatea stilului lor de viaţă, atât de convinşi încât uneori se bat să facă prozeliţi. Ai impresia că fiecare preot al traiului sănătos trebuie neapărat să converteasă alţi zece la noua religie, poate şi pentru a-şi creşte cota importanţei în rândul sectei. Este convins că duce lupta cea bună a traiului sănatos, pentru a parafraza din Noul Testament. Este sigur că există doar o singură viaţă, cea de aici, de pe pământ iar pentru prelugirea cu orice preţ a ei, fie şi cu cinci zile (ca şi cum ar exista o lege imanentă care edictează : trăieşti sănătos şi în loc să mori la 60 de ani în mod sigur vei muri la 75 sau 85) reprezintă ţelul suprem şi ultim. Ceea ce este dincolo nici nu mai contează atât timp cât corpul, odată mort, evident, nu va mai fi niciodată sănătos şi în formă! De aceea despre spirit nici nu mai are sens să discutam având în vedere că el este dresat să suporte toanele corpului sănătos. Nu mai putem păstra o măsură şi parcă dăm cu oiştea în gard dintr-o extremă în alta, ori băgăm junkfood şi shaorme peste kebaburi ajungând obezi ori trecem în extrema cealaltă, devenind vegetarieni, vegani sau mai ştiu eu ce năzbâtie la modă prin Occident, ne petrecem toată viaţa în mişcare, pentru mişcare, căutând transa mistică a vieţii perfecte şi sănătoase. Uneori această alergarea obsesivă după corpul sănătos perfect ascunde şi traversarea unui gol sufletesc dar şi o mare frică firească, până la urmă, aceea de necunoscut. Corpul este aici, îl locuim, îl cunoaştem, ştim ce-i face plăcere şi ce nu-i provoacă durere, este previzibil. Însă viaţa sănătoasă presupune nu numai îngrijirea cu mare atenţie a corpului ci şi dezvoltarea spiritului. Dar când consumăm atât de multă energie pentru a ne disciplina corpul, cât timp ne mai rămâne ne ramane pentru a consolida mansarda? Care pare uneori cuprinsă de multe pânze de păianjeni. 
Codruţ CONSTANTINESCU

17 iunie 2014

Nereguli în lanţ pe şantierele din Câmpina ale firmei Concivic

Deşi avem o legislaţie în domeniul construcţiilor aliniată la standardele europene, cu toate că există şi un ghid de securitate şi sănătate în muncă privind sectorul construcţii (în vederea  aplicării prevederilor legale privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile), plus un ghid de bune practici în domeniu, plus alte şi alte acte normative, în fiecare an, se întâmplă sute de accidente de muncă grave pe şantierele firmelor de construcţii angrenate în diverse investiţii, cele mai multe, publice. Cauza principală este precară sau chiar inexistenta organizare de şantier. Nefericita, chiar cruda realitate este, de fapt, urmarea dorinţei patronatului şi executivului acestor firme de a face profit cu orice preţ. Mai bine zis, cu cel mai mic preţ. Cu cel mai mic preţ plătit în bani de către firmele respective. Căci, de partea cealaltă a relaţiilor de muncă, muncitorii plătesc cu sănătatea şi chiar cu viaţa indolenţa conducerii societăţilor în cauză.  Printre cele mai frecvente accidente de muncă în construcţii se numără cele cauzate de surparea unor maluri sau ziduri neasigurate corespunzător. Un accident de muncă de acest fel s-a întâmplat în oraşul nostru, săptămâna trecută, pe un şantier al firmei Concivic din Slobozia.



Lucrări pe bani europeni cu tehnologii şi mentalităţi româneşti
Neglijarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă de către firma Concivic a stat, probabil, la baza producerii unui grav accident de muncă, la mijlocul săptămânii trecute. Victima este un muncitor (sudor), Marian Ichim, tatăl a doi băieţi, care a fost prins într-o groapă adâncă de aproximativ 1,5 metri adâncime, după ce pământul de pe maluri s-a surpat peste el. Muncitorul ghinionist a fost internat de urgenţă la Spitalul Municipal Câmpina, de unde a fost transferat la Spitalul Judeţean. Conform declaraţiilor soţiei sale, el a suferit multiple traumatisme ale coloanei vertebrale şi ale unor organe interne. Din cauza unei hemoragii de sânge, i-a fost extirpată splina. “Soţul meu are splina scoasă, pentru că era ruptă. Are cheaguri de sînge în burtă, ficatul operat – pentru că şi acesta era rupt, rinichiul stâng lovit – urinează cu sânge, plămânii perforaţi în două locuri, 14 coaste rupte, pancreasul lovit, mâna dreaptă dislocată din umăr, piciorul drept nu îl simte”, a declarat soţia accidentatului pentru max-media.ro. 


Cu puţin timp înainte de acest accident de muncă, lângă Poşta Mică, tot la nişte lucrări executate de Concivic (canalizarea de pe tronsonul Bulevardului Carol I situat între străzile Sondei şi Toma Ionescu), s-a prabuşit un mal (neasigurat, în ciuda ploilor din zilele precedente), plus o bună parte a trotuarului alăturat. Odată cu trotuarul şi bordurile aferente s-a prăbuşit şi un castan, care, din fericire, nu a prins pe nimeni sub el. În seara zilei precedente, cei de la Concivic au mai făcut un pocinog: un muncitor a spart cu cupa excavatorului său, din neatenţie, vechea conductă de apă ce urma a fi înlocuită. Imediat după momentul impactului, a ţâşnit un jet puternic de apă, ca o fântână arteziană uriaşă, incidentul lăsând fără apă potabilă mai multe blocuri din zonă. Revenind la accidentul de muncă la care ne-am referit ceva mai devreme, trebuie spus că  procurorii câmpineni au deschis un dosar de vătămare corporală, iar inspectorii ITM Prahova, după investigaţiile de rigoare, vor elucida cauzele accidentului de muncă. Toate lucrările amintite fac parte din proiectul cu finanţare europeană de circa 160 de milioane de euro, denumit “Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare din judeţul Prahova” şi derulat de operatorul regional Hidro Prahova. La Câmpina, lucrările de modernizare a infrastructurii de apă şi canalizare privesc circa 70 de străzi, plus staţiile de epurare, şi vor avea o finanţare de aproape opt milioane de euro. 


Primarul Horia Tiseanu, nemulţumit de prestaţia celor de la Concivic
Într-o emisiune realizată recent la WYL TV Prahova, primarul Horia Tiseanu a lansat o serie de acuzaţii la adresa firmei Concivic SRL din Slobozia, care se face responsabilă de accidentul de muncă în urma căruia Marian Ichim riscă să rămână infirm pe viaţă. “Există un termen care trebuie respectat. Or cei de la Concivic nu muncesc aşa cum ar trebui. De altfel, de staţia de epurare nici nu s-au apucat. Pe lângă acest aspect, muncitorii firmei din Slobozia au rupt deja de două ori conducta de apă a municipiului, au provocat surparea unei bucăţi de trotuar cu un copac masiv şi, pe deasupra, se fac vinovaţi şi de accidentul de muncă de pe strada Crişuri. Îmi pare rău să o spun, dar beneficiarul nu a avut om pe şantier care să îi verifice. Am fost eu de mai multe ori acolo şi nu am văzut pe nimeni.”


Legislaţia muncii va fi introdusă în şcoli 
Ce este mai grav e faptul că, în ciuda mediatizării intense în presa centrală şi judeţeană a cazurilor de accidente de muncă soldate cu răniţi sau morţi, societăţile de construcţii, în marea lor majoritate, tot nu-şi dau silinţa să ia măsurile necesare pentru asigurarea normelor de SSM şi a unei organizări de şantier corespunzătoare. Autoritatile competente îşi pun serios problema introducerii legislaţiei muncii în şcoli, în contextul în care tinerii proaspăt angajaţi sunt principalele victime ale accidentelor de muncă din cauza faptului că nu-şi cunosc drepturile. 
Ministerul Educaţiei, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi Inspecţia Muncii (IM) au semnat, anul trecut, protocoale de colaborare pentru creşterea şanselor de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, dar şi pentru pregătirea în domeniul legislatiei muncii a tinerilor care urmează să intre pe piaţa muncii. Datele statistice arată ca 64,5 % dintre victimele accidentelor de muncă sunt tineri aflaţi în primii cinci ani de activitate, 20 % dintre ei fiind în primul an de activitate. Alţi 29,1 % au între unu şi trei ani de activitate. "Aceşti copii ies din liceu şi nu ştiu cui să se adreseze pentru a obţine un loc de muncă, nu ştiu ce înseamnă un contract de muncă. Nu ştiu ce semnează şi cad astfel victime în accidente de muncă sau în relaţia cu angajatorii", consideră Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat.

Ultima oră
Potrivit declaraţiilor acordate site-ului www.telegrama.ro de dl. Constantin Stoica, inspector şef adjunct în cadrul ITM Prahova, „s-a decis sistarea temporară a lucrărilor până la luarea măsurilor de siguranţă specifice unor săpături care se fac la o adâncime mai mare de 1,2-1,5 metri. În astfel de cazuri nu merge cu improvizaţii, mai ales că, din câte am înțeles de la colegii mei, la Câmpina se sapă la adâncime de până la 5 metri”. A.N.

LIBERTATEA CUVÎNTULUI

„Libertăţii individului trebuie să i se pună aici o limită; el nu trebuie lăsat să pricinuiască rău celorlalţi. (Dar dacă el nu-şi îngăduie să-i stingherească pe alţii în treburile lor şi nu face decît să acţioneze conform propriilor înclinaţii şi păreri în chestiunile care îl privesc doar pe el, atunci aceleaşi temeiuri care arată că este necesară libertatea opiniilor arată şi că trebuie să se permită individului să-şi transpună nestingherit opiniile în practică pe propriul său risc.)” Jonhn Stuart Mill, Despre Libertate. Imaginea săptămînii este aceea în care dna. Laura Georgescu smulge camera prin care un coleg dorea, perfect transparent, să transmită în direct şedinţa CNA.  Organism funest, devenit prin forţa politicului pe de o parte o cenzură aberantă a criticilor la adresa puterii, pe de altă parte un ocrotitor al puroiului mediatic numit Antena 3. Iertare pentru cuvîntul puternic, dar înnoirea pentru 9 ani a licenţei de transmisie a acestui post reprezintă una dintre cele mai proaste veşti pentru viitorul democraţiei noastre. 



Apărătorii acestui post (mă refer la cei cărora li se poate concede un minimum de inteligenţă, gen Tolontan) invocă obsedat „libertatea de expresie”. Tocmai de aceea am apelat la părintele liberalismului clasic, John Stuart Mill, mereu citat, prea puţin citit, din care am ales frazele de mai sus. În care apărătorul libertăţii cuvîntului şi a spiritului arată că o limită trebuie totuşi să existe: aceea ca omul liber să nu provoace rău! Chestiunea devine cu atât mai gravă cînd trecem de la nivelul indivizilor (de care se ocupă filosoful englez) la cel al instituţiilor, şi mai ales a uneia media, cu o putere de neimaginat atunci la 1859. Tocmai în numele respectului libertăţii (id est democraţiei) Antena 3 trebuia de mult închisă. Pentru că ea produce răul  în proporţie de massă. Nu e vorba acolo de respectarea democratică a dreptului la imagine, a corectitudinii informaţiei, a neutralităţii comentariului. E doar propagandă în sprijinul unei persoane private, cu tot arsenalul de minciuni, atacuri murdare, dezinformări etc pe care îl presupun manualele de control al creierelor. Postul acesta nu combate democratic părerile adversarilor, ci desfiinţează în efigie adversarii. În şedinţa cu pricina a CNA, s-a făcut un inventar al sancţiunilor pe care le-a primit în ultimii ani canalul lui Gâdea. Toate sunt legate de atentate directe la libertatea de informare, nu numai la o elementară abatere de la cinstea profesională. Atunci cînd un personaj privat are posibilitatea de a manipula atît justiţia, cît şi mentalul public, înseamnă că democraţia (libertatea publică) este în mare pericol. Sinistra doamnă din fruntea CNA, despre care am scris de multe ori aici, este doar unul dintre numeroasele instrumente prin care o forţă obscură vrea să ocupe statul. Sigur, postul respectiv are o audienţă considerabilă, dar asta nu este o justificare de tip plebiscitar a existenţei sale. Faptul că zeci de milioane de oameni fumează nu transformă fumatul într-un obicei sănătos. Mîndria cu care slujbaşii postului invocă mereu ratingul e doar un argument în favoarea a ceea ce susţin aici: nu este asta tocmai esenţa manipulării? Ca toţi să se ia după tine? Tot ce ţine de sistemul democratic al votului este iremediabil viciat atunci cînd informaţia publică este distorsionată. Campaniile de linşaj mediatic în care hienele canalului sunt specializate nu se pot în nici un caz justifica prin argumentul libertăţii cuvîntului, cîtă vreme ele tocmai asta urmăresc: abolirea libertăţii. Românii suferă acut, mortal, de ceea ce filosoful Czesław Miłosz numea gîndirea captivă. Şi capcana în care este prinsă această gîndire poartă un nume: televiziunea, dominată de acest trust de influenţă, în paranteză fie spus care promovează în multe rînduri idei antistatale. Şi cînd spun că populaţia este prizoniera postului din Băneasa nu mă refer doar la indicatorii sociologici de tip: persoane cu slabă educaţie, de vîrsta a treia, locuind în mediul rural şamd. Cunosc destui oameni cu educaţie superioară, făcînd indubitabil parte din clasa de mijloc, şi care sunt hipnotizaţi de campaniile Antenei, vehiculînd fără discernămînt insanităţile de pe ecranul pe care dna. Georgescu îl vrea (precum modelul ei mintal Elena puternica), unic.
P.S. Decăderea spre catastrofă a învăţămîntului e strict legată de acest deficit de libertate. Un stat cu oameni needucaţi nu este un stat liber. El poate fi uşor deturnat de indivizi primitivi gen Badea, Ciutacu, Grecu spre a-şi dori dictatura. Iar cînd statul este condus de un plagiator, şansele cetăţenilor de a-şi educa spiritul civic sunt minime. Fenomenul de autoreproducere a lichelelor, specific oricărei „ere a ticăloşilor” e în plină expansiune. 
Christian CRĂCIUN      

Terenul de fotbal de la Complexul Petrol a fost finalizat

După mai multe luni de întârziere (generate, printre altele, şi de schimbarea proiectului de către Comisia de sport a Consiliului Local), constructorul care a câştigat licitaţia pentru executarea acestei investiţii a reuşit, în sfârşit, să termine cu bine lucrările, rezultatul fiind realizarea unui teren de fotbal cu gazon sintetic de mari dimensiuni, primul de acest fel cu o asemenea suprafaţă din Câmpina. Terenul de fotbal are 100 de metri lungime şi 64 de metri lăţime. Sunt dimensiuni minime pentru competiţiile internaţionale. Gazonul a fost adus din Olanda şi este de o calitate excepţională. Investiţia trebuia să fie gata încă de la sfârşitul anului trecut, dar, aşa cum spuneam mai devreme, proiectul tehnic a fost schimbat, la propunerea Comisiei de sport a legislativului municipal, în sensul extinderii pistei de atletism pe toată circumferinţa terenului, renunţându-se la varianta iniţială: pistă de atletism pe una din laturile terenului. La aceasta s-a mai adăugat şi ritmul de lucru al firmei constructoare, care uneori a lăsat de dorit. Terenul amintit face parte dintr-o complex sportiv care se va amenaja în spatele fostelor cămine Petrol. Chiar dacă ideea amenajării unui complex sportiv în această locaţie este mai veche şi datează de la începutul anului 2008 (atunci când primarul Horia Tiseanu a anunţat că doreşte un studiu de fezabilitate privind reabilitarea întregii baze sportive de la Căminele Petrol), realizarea terenului de fotbal ar fi trenat poate dacă investiţia nu ar fi fost susţinută intens de către Comisia de sport din cadrul Consiliului Local, condusă de consilierul liberal Florin Frăţilă, ca şi de către deputatul Virgil Guran. La demararea investiţiei, în septembrie 2013, atunci când ne declara că lucrările ar fi început mai devreme cu şase luni, dacă nu s-ar fi lovit de birocraţia românească, Florin Frăţilă nu se gândea că finalizarea bazei sportive va trena mai mult de şase luni. 


“Prima parte a proiectului bazei sportive de la căminele Petrol aproape că s-a încheiat. Terenul sintetic de mari dimensiuni este, după ştiinţa mea, unicat în Prahova şi printre puţinele din ţară. În momentul de faţă mai sunt de executat mici lucrări de finisaj şi de reabilitare a gardului împrejmuitor. Sper ca în maxim două săptămâni să poată fi inaugurat şi dat în folosinţă în beneficiul câmpinenilor, după un program bine stabilit de un regulament de funcţionare. Începând din toamnă, vom comanda un studiu de fezabilitate pentru cea de-a doua parte a proiectului, în care sunt incluse tribune şi spaţii destinate sportivilor, astfel încât la sfârşitul anului viitor să întregim o bază sportivă ce se poate înscrie în circuitul competiţional naţional, după toate standardele. Chiar dacă în toată această perioadă am întâmpinat multe greutăţi cu acest proiect, sunt mulţumit că efortul lasă în urmă o importantă realizare pentru sportul câmpinean. Le mulţumesc tuturor celor care au sprijinit această idee, indiferent de culoarea politică” - a declarat Florin Frăţilă. A.N.

După o întrerupere de două săptămâni, continuă amenajarea lacului Curiacul

Spre sfârşitul lunii mai, în timpul lucrărilor de amenajare a lacului Curiacul, a fost găsit un proiectil din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Chiar de sărbătoarea Înălţării Domnului, şeful echipei de muncitori care lucra la amenajarea lacului, investiţie ce urmează a fi realizată de firma Floricon Salub cu fonduri de la bugetul local, a descoperit în timpul săpăturilor pentru consolidarea malurilor lacului o importantă piesă de muniţie cu încărcătură explozibilă, asemănătoare unei bombe, dar de dimensiuni mai mici. După descoperirea proiectilului, au fost alertate Poliţia şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgentă. Cei de la ISU au trimis rapid o echipă de pirotehnişti, care a ridicat şi transportat proiectilul de calibrul 82 mm în depozitul de la Râfov, unde ulterior a fost distrus. 


Imediat după ridicarea proiectilului, ISU a recomandat întreruperea temporară a lucrărilor, pentru a permite pirotehniştilor săi o mai minuţioasă cercetare a locului cu scopul de a se verifica dacă mai există cumva în zonă şi alte proiectile cu încărcătura explozibilă intactă. Minuţioasa cercetare este un fel de a spune, căci singura dotare în acest sens a celor de la ISU este un detector de metale, care nici acesta nu a mai fost folosit, întrucât reprezentanţii ISU au considerat că geografia locului extrem de mlăştinos nu ar permite o căutare optimă cu detectorul de metale. Aşa că, până la urmă, reprezentanţii ISU Prahova, care s-au întâlnit, zilele trecute, cu reprezentanţi ai municipalităţii şi ai Floricon Salub, au decis reluarea lucrărilor de amenajare, după o cercetare, mai mult vizuală, a locului. A.N. 

Două decenii de Hora Prahoveană

În ultima zi a săptămânii trecute, Câmpina a fost din nou capitala folclorului prahovean. Pe vechea scenă a zonei de agrement “Fântâna cu Cireşi” s-a desfăşurat a XX-a ediţie a Festivalului judeţean de folclor «Hora Prahoveană», o manifestare artistică ce adună ansambluri folclorice şi interpreţi de muzică populară din întreg judeţul, dar şi din afara lui. 


Ediţia jubiliară cu numărul 20 a venit şi cu o participare internaţională, căci anul acesta la festivalul de la Câmpina a participat, în premieră, ansamblul folcloric Stejăreii din oraşul Cimişlia (Republica Moldova), localitate cu care municipiul nostru urmează să se înfrăţească în viitorul apropiat (un prim acord de parteneriat a fost deja semnat de primarii celor două oraşe). 


Împreună cu ansamblul folcloric basarabean au mai venit câţiva solişti vocali şi virtuozi ai fluierului, delegaţia artistică a oraşului Cimişlia fiind condusă de viceprimarul Sergiu Vîrlan.  Acesta a fost întâmpinat de primarul Horia Tiseanu, cei doi edili urcând apoi pe scenă, de unde au adresat câteva cuvinte elogioase participanţilor activi ai festivalului, dar şi spectatorilor. În 2012, festivalul s-a desfăşurat pe o scenă specială amplasată în Centrul Civic, la intersecţia Bulevardului Carol I cu Calea Doftanei, fondurile alocate de municipalitate însumând 80.000 de lei, o sumă record pentru această manifestare. Şi la acea ediţie am avut oaspeţi de peste hotare (cântăreţi şi reprezentanţi ai oraşului macedonean Kumanovo, înfrăţit cu Câmpina), dar parcă tot ediţia din anul acesta a fost mai frumoasă şi mai interesantă. În deschiderea festivalului, au evoluat ansambluri folclorice din Breaza (“Ca la Breaza”), Băneşti, Mislea, Boldeşti-Scăieni şi Câmpina (“Brăduleţul” – de la Colegiul Tehnic Forestier şi “Ghiocelul” – de la Casa de Cultură “Geo Bogza”). 


Invitaţi speciali ai festivalului au fost, la această ediţie, nume sonore precum formaţia “Alesis”, grupul etno “Nemuritorii” şi solista de muzică populară Mihaela Gurău, membră a Ansamblului Folcloric “Ciocârlia”, fostă elevă a Şcolii de Poliţie de la Câmpina. Chiar dacă nu a plouat, vremea posomorâtă nu i-a încurajatprea mult pe localnici să participe ca spectatori la festivalul găzduit, fără întrerupere, timp de 20 de ani, de oraşul de la poalele Muscelului. A.N.

“Spune NU consumului de droguri!” - un simpozion organizat de elevii Şcolii Postliceale "Louis Pasteur"

Vinovat de producerea unor efecte devastatoare, cărora le cad victime mai ales tinerii, consumul de substanţe halucinogene nu este o invenţie a zilelor noastre. Cu un termen generic, astăzi le numim “droguri”. Unele sunt substanţe de sinteză, produse în laborator, altele au la bază substanţe extrase din diferite plante. Dar oricare ar fi originea lor, toate îl duc pe consumator într-o lume a fantasmelor. O lume iluzorie în care “moartea albă” îl pândeşte în fiecare clipă pe nefericitul care a ajuns dependent de ele. Dar asta nu se întâmplă de ieri, de azi: drogurile au în spatele lor o istorie întreagă care, întinsă prin toată lumea, a traversat secole şi milenii.


Din păcate cele mai vulnerabile categorii de consumatori din zilele noastre sunt tinerii. Inclusiv cei din ţara noastră. Tineri pe care nu-i mai sperie nici sărăcia şi mizeria în care ajung să se prăbuşească rapid, nici posibilitatea de a intra în puşcărie datorită actelor de violenţă pe care le comit doar ca să facă rost de banii pentru “o doză”. Şi nici măcar faptul că “droagele” îi preschimbă rapid în nişte biete “legume” sociale. 
In acest context, joi, 12 iunie, la sediul Şcolii Postliceale "Louis Pasteur", a avut loc simpozionul cu tema "Spune NU consumului de droguri". La acest simpozion, organizat de Consiliul Elevilor, au participat elevii şcolii însoţiţi de cadrele de conducere dar şi de cadrele didactice ale a acesteia.
Au răspuns invitaţiei domnul Mihnea Moldoveanu - angajat al Direcţiei Nationale Antidrog Prahova şi doamna Livia Ene din partea Poliţiei Câmpina, departamentul Poliţie de Proximitate.
Invitaţii au prezentat materiale consistente despre consumul de droguri şi efectele nocive asupra comportamentului, materiale bazate pe o cazuistică extrem de diversificată. 
Profesor psiholog  Natalia Enache

Şcoala Superioară Sanitară Postliceală Câmpina, la a 17-a promoţie de absolvenţi

În ultima zi a săptămânii trecute, Şcoala superioară sanitară postliceală Câmpina (SSSPC), care a fost înfiinţată încă din 1997 de către Fundaţia “Dr. Dinu”, a bifat, într-un cadru festiv, cea de-a 17-a promoţie de absolvenţi ai celei mai vechi instituţii de învăţământ sanitar din municipiul nostru. Festivitatea de absolvire a celor două clase ale şcolii (AMG - asistent medical generalist, şi AMF - asistent medical de farmacie) de către cei 60 de foşti elevi şi viitori specialişti în domeniul sănătăţii a început cu intonarea Imnului Naţional şi a imnului Gaudeamus Igitur, urmate de alocuţiuni ale cadrelor didactice din conducerea şcolii, ale diriginţilor celor două clase şi ale şefilor acestei promoţii. 


S-a continuat cu oferirea de diplome, plachete şi flori profesorilor, cu strigarea catalogului, depunerea Jurământului asistentului medical, predarea clopoţelului, fotografii de grup şi, la final, mulţumiri ale absolvenţilor şi promisiuni de revedere. Directorul Şcolii, doctorul Adrian Dinu, consideră că “orice eveniment de acest fel naşte emoţii atât în sufletele noastre, cât şi în cele ale absolvenţilor. Noi ne-am făcut datoria şi i-am pregătit cât mai bine pe elevii acestei promoţii, în cei trei ani de studii. Rămâne ca ei, în continuare, să fructifice cunoştinţele dobândite, cunoştinţe care, folosite corect, le pot deschide multe uşi în viaţa profesională. Asistentul medical poate oricând să-şi depăşească limitele cunoaşterii, dar fără a le depăşi pe cele ale competenţei profesionale în actul medical, la care participă împreună cu alţi profesionişti ai sănătăţii în scopul satisfacerii nevoilor de sănătate ale oamenilor”. Una dintre cele mai frumoase definiţii ale actului medical îi aparţine regretatului medic ieşean Gheorghe Scripcaru, în opinia căruia “actul medical nu este altceva decât întâlnirea dintre o încredere şi o conştiinţă”. 


La finalul evenimentului, farmacista Elena Dinu, preşedintele Fundaţiei “Dr. Dinu”, ne-a declarat: “Cea de-a 17-a promoţie pe care şcoala noastră a pregătit-o înseamnă o realizare deosebită, o realizare în plus, o izbândă atât în planul pregătirii profesionale a elevilor, dar şi a perfecţionării pregătirii cadrelor noastre didactice. Ne bucurăm să putem dărui comunităţii câmpinene încă 60 de absolvenţi ai celor două specializări, AMG şi AMF, pe care îi socotim bine şi foarte bine pregătiţi. Şi, mai ales, animaţi de dorinţa de a face bine oamenilor şi de a se înscrie într-o conduită etică şi morală desăvârşită. De altfel, permanent îi învăţăm pe elevii noştri să fie oameni pentru oameni, idee care ne călăuzeşte mereu în procesul de învăţământ, şi care constituie, de altfel, şi deviza SSSPC.” A.N.

Călător prin lume

Maroc - oraşele imperiale (III)

Marrakech -  oraşul roşu

Acum câţiva ani, dacă trei gospodine se întâlneau, două, în mod sigur, discutau despre filmul “Clona”, care cucerise inimile telespectatorilor români. Ei bine, majoritatea scenelor din acest serial au fost filmate în Medina din Marrakech, oraşul imperial către care ne îndreptăm acum.
Marrakech, numit şi “Oraşul roşu” datorită fosfaţilor de fier ce colorează pământul şi chiar apele din zona oraşului, este al doilea oraş imperial ca vechime, fiind fondat în 1062 de berberii din sudul Marocului, conduşi de Abu Bakr. Capitală a dinastiilor Almoravidă şi Almohadă, oraşul se dezvoltă rapid, fiind situat la o răscruce de drumuri între Agadâr, Casablanca, Meknès şi Fès, nu departe de Atlantic sau Sahara. În secolul al XI-lea este capitala unui imperiu ce se întindea de la Atlantic până în Algeria şi avea o reţea subterană ce aproviziona oraşul  cu apă, reţea ce se poate vedea şi în zilele noastre. În secolul al XII-lea, este capitala regatului Almoravid, pentru ca un secol mai târziu să decadă şi capitala să se mute la Fès. Cea mai bună perioadă pentru a vizita oraşul este noiembrie - mai, când soarele nu mai arde aşa de puternic şi când vârfurile înzăpezite ale  munţilor Atlas pot fi văzute deasupra plamierilor în floare.
Începem vizita, în care vă rog să mă însoţiţi, cu un simbol al Marrakech-ului. Aşa cum Turnul Eiffel este un simbol al Parisului, Minaretul Koutoubia al moscheei cu acelaşi nume, construit în 1190 de dinastia Almohadă. 

Minaretul este înalt de 77 metri, având patru laturi, fiecare parte măsurând 13 metri şi pereţii exteriori având 2,5 metri grosime, având în vârf trei sfere mari din cupru aurit, cu un diametru de doi metri. Este un exemplu perfect al artei hispano-maure. Decoraţiunile exterioare, care diferă de la o parte la alta, reprezintă desene florale, ornamente caligrafice sau mici arce, arabescuri în relief, toate în piatră, cărămidă sau ciment. Minaretul este foarte asemănător cu Tur Hassan din Rabat sau Giralda din Sevilla, iar prin înălţimea sa, domină linia de orizont a oraşului. Admirăm încă o dată această minune şi ne îndreptăm spre un loc cum altul nu-i probabil în întreaga lume: Piaţa Djemaa el Fna. Traducerea numelui acestei pieţe este “locul mortului”, pentru că aici se afla în vechime o spânzurătoare unde erau executaţi condamnaţii la moarte. Piaţa este un tablou parcă desprins din “O mie şi una de nopţi”. Este cel mai mare punct de atracţie al oraşului, în permanenţă plină de oameni. 


Închipuiţi-vă o piaţă mare, pe caldarâmul căreia vezi, din loc în loc, un om care cântă din fluier, lângă un coş din care un şarpe boa îşi ridică capul, un altul care înghite flăcări ori o sabie, înconjuraţi de sute de gură-cască, inclusiv de noi, grupul de români. Nişte acrobaţi fac salturi pe un covoraş, în uralele unei asistenţe entuziasmate. Dar cercul viu cel mai mare este în jurul unui bărbat mai în vârstă care, stând cu picioarele sub el, povesteşte ceva; este unul din renumiţii “story-tellers” (povestitori). Şi lumea îi ascultă, parcă vrăjită, cum deapănă o poveste de mult uitată, o parabolă ori o învăţătură pentru cei mai tineri. Găseşti aici leacuri pentru toate bolile, ghicitori gata să-ţi citească viitorul, vânzători ambulanţi, vânzători de apă. Şi toate acestea pe un fundal zgomotos, asemănător bâlciurilor de la noi. Piaţa este înconjurată pe trei laturi de cafenele, restaurante, magazine ce dau culoare acestui loc. În aer se simte din plin mirosul de grătare încinse, iar sucurile noastre gastrice ne îndeamnă să mergem spre o terasă, la etaj, de unde avem o vedere panoramică a pieţei. Comandăm rapid o “tajine”, un fel de tocană de pui cu lămâie şă măsline, servită în vase de lut, un bol cu cuşcuş, toate bine condimentate să-ţi dea lacrimile, o salată marocană cu felii de roşii şi castraveţi şi ne delectăm cu o cafea la nisip, “nus nus”, servită la pahar. Plătim şi coborâm din nou în piaţă, cumpărăm câteva suveniruri şi plecăm spre hotel, urmând ca a doua zi să vizităm Medina. 
O zi frumoasă, mai puţin caldă decât de obicei şi labirintul obişnuit al străzilor înguste, magazine care vând orice ţi-ar trece prin minte, dar noi vrem să vedem felul în care sunt tăbăcite şi vopsite pieile de miel, oaie sau capră. Alegem un magazin de pielărie, urcăm la etajul al doilea, unde găsim toate confecţiile din piele posibile. Privind afară, printr-o uşă larg deschisă, vedem sub noi, pe o terasă sau platformă, zeci de găuri, asemănătoare unor cazane mari, pline cu vopsea de diferite culori, în care un muncitor stă cu picioarele vopsind pieile, care mai apoi sunt expuse la soare pentru a se usca. 


O muncă istovitoare într-un miros greu de suportat. Ne întoarcem la ceaiul de mentă oferit de gazde, încercăm să negociem un preţ pentru confecţii, ştiind că pielea aici este chiar mai bună decât cea turcească. Nu prea reuşim şi ne întoarcem în labirintul de străzi, trecând pe lângă un “souk”, o piaţă, un bun prilej pentru a admira artizanii ce lucrează în cupru. Recunoaştem locurile ce au fost filmate în “Clona” şi obosiţi, copleşiţi de căldură, dar şi de diversitatea locurilor pe care le-am văzut (şi pentru care, din păcate, nu avem suficient spaţiu aici), ne întoarcem la aerul condiţionat din hotel.
A doua zi revenim la Casablanca, pentru că la ora 14.20 ne aşteaptă zborul Alitalia 879 care, cu o escală la Milano, ne va depune lin, puţin după miezul nopţii, pe pista aeroportului Henri Coandă. Obişnuita grijă a recuperării bagajelor, îmbrăţăşări, strângeri de mână cu turiştii din grupul meu. Şi plec în noapte spre oraşul meu drag şi liniştit, purtând pentru mult timp în minte şi în inimă (dovadă şi aceste însemnări), o lume complet diferită de a noastră, dar una încântătoare, cu oameni buni, harnici şi prietenoşi.
Alex. BLANCK
În numărul viitor: Londra la pas.

10 iunie 2014


Consilierii municipali au aprobat înfiinţarea unui al treilea cimitir public

La ultima lor şedinţă, consilierii municipali au aprobat proiectul de hotărâre iniţiat de viceprimarul Ion Dragomir privind înfiinţarea unui nou cimitir la capătul străzii Izvoarelor din cartierul Slobozia, un cimitir care va avea o suprafaţă de peste 2,5 ha, aproape cât toate celelalte cimitire ale oraşului la un loc. Municipiul câmpinean are două cimitire publice mari şi două cimitire parohiale mai mici, acestea din urmă fiind administrate de preoţii bisericilor din cartierele Slobozia şi Voila.

Vechiul cimitir are peste 100 de ani 
Multă vreme, Câmpina a avut un singur cimitir, cel de pe strada Bobâlna, înfiinţat în jurul anului 1900 şi dimensionat după regulile acelei perioade şi populaţia oraşului din acele timpuri, mult mai mică decât cea actuală. Aşa se face că cimitirul de pe Bobâlna are două sectoare speciale: Cimitirul Eroilor şi Cimitirul Evreiesc. 

Pe la începutul secolului trecut, trăiau pe meleagurile câmpinene destule familii de evrei (astăzi, nu mai sunt decât vreo două-trei familii mixte, niciuna cu ambii soţi evrei), iar patriotismul în acele vremuri se şi dovedea, nu doar se afirma, ceea ce făcea ca toate cimitirele să aibă un sector destinat soldaţilor morţi în războaiele (trecute şi viitoare) pentru neatârnarea ţării. Astăzi, cimitirul este foarte aglomerat, o bună parte a micilor alei fiind cotropite de morminte care nu au mai respectat vechile aliniamente. 

Cimitirul de pe Câmpinita, tras la linie
De multă vreme, cimitirul de pe Bobâlna este plin ochi, ceea ce a determinat municipalitatea câmpineană să înfiinţeze, în urmă cu circa 15 ani, un al doilea cimitir, amenajat pe strada Erou Bogdan Vasile, în cartierul Câmpiniţa. Acesta arată mult mai bine decât precedentul, în sensul că mormintele nu mai sunt înghesuite, deoarece el a fost bine sistematizat de către societatea Floricon Salub, cea care administrează cimitirele câmpinene de circa două decenii. Dar, pe fondul îmbătrânirii accentuate a populaţiei, a creşterii ratei de mortalitate, nici cimitirul de pe Câmpiniţa nu mai are mult şi va ajunge la un grad maxim de ocupare. 


Lucrul acesta a determinat conducerea Primăriei Câmpina să facă demersuri pentru înfiinţarea unui al treilea cimitir public. În timpul dezbaterilor pe marginea proiectului de hotărâre al viceprimarului, consilierul liberal Dragomir Enache, cunoscut pentru intervenţiile sale glumeţe din plenul legislativului municipal, a declarat cu umor: „Am promis locuri de muncă şi nu ştiu cât am reuşit să le creăm, dar, măcar acum, vom face locuri de veci”. Tot liberalul a continuat cu propunerea (acceptată de colegii săi), ca numele viitorului cimitir sa fie Înălţarea Domnului. 

Viitorul cimitir, dublu faţă de cele existente
„Este bine venită hotărârea consilierilor municipali, deoarece nu peste mult timp se va umple şi cimitirul de pe Câmpiniţa, care mai are disponibile doar vreo 70 de locuri de veci. Este posibil ca el să fie administrat tot de firma noastră. Acest al treilea cimitir public este de dimensiuni mult mai mari decât precedentele două, sensibil egale ca întindere. Ca suprafaţă, este aproape dublu faţă de cimitirul de pe Câmpiniţa, având posibilitatea de extindere, pe viitor, pe o suprafaţă de două ori mai mare faţă de cea luată în calcul pentru început. El s-a umplut mult mai repede decât cimitirul de pe Bobâlna pe fondul îmbătrânirii accentuate a populaţiei oraşului. Cimitirul de pe Bobâlna este plin de multă vreme, dar aici întâmpinăm încă unele probleme, deoarece sunt destule morminte vechi care nu mai sunt îngrijite de mulţi ani, din diverse motive, asupra cărora nu are rost să insist. 


Important este faptul că, potrivit Regulamentului de administrare a cimitirelor, aprobat de către Consiliul Local, care a cunoscut mai multe variante îmbunătăţite, dacă la două controale succesive (controale pe care reprezentanţii Primăriei şi ai firmei Floricon le  efectuează din şase în şase luni), găsim un mormânt total părăsit şi neîngrijit, avem posibilitatea de a anula contractul de concesiune respectiv şi de a găsi un alt concedent care să primească terenul în folosinţă. Nu vreau să ameninţ pe nimeni, vreau doar să fac cunoscute aceste lucruri cititorilor ziarului dvs, spre ştiinţa acelora care îşi lasă mormintele în paragină. Subliniez că următorul control se apropie şi că am mai anulat câteva contracte de concesiune pe motiv de totală neîngrijire a mormintelor. Vorbesc aici de o neîngrijire sfidătoare şi bătătoare la ochi, ale unor morminte pe care nu cresc doar câteva ierburi şi buruieni, ci chiar arbuşti înalţi de peste un metru. Se vede clar că pe acolo nu a mai trecut cineva de ani de zile,” ne informează managerul Floricon Salub SRL, Florin Constantinescu. 

Locurile de veci nu se pot vinde
Tot de la interlocutorul nostru am aflat că vânzarea unui loc de veci nu este posibilă, deoarece în acest caz vorbim despre vânzarea unui loc de veci care a fost doar concesionat, iar nu vândut de către Primărie. „Locurile de veci se concesionează pe şapte ani, cu posibilitate de reînnoire permanentă a contractului de concesiune, la sfârşitul perioadei amintite. Terenul respectiv este al Primăriei, el este dat în folosinţă, practic. Lumea vorbeşte că se vând locuri de veci, această informaţie a fost vehiculată şi în presa centrală, dar eu nu cred că lucrurile stau chiar aşa. Omul zice că vinde locul, dar de fapt el „vinde”, cu ghilimelele de rigoare, doar construcţia funerară ridicată pe acel loc: cruce, cavou etc. Nu cred în poveştile conform cărora, la Câmpina, ca şi la Bucureşti sau în alte oraşe, se vând morminte cu zeci de milioane de lei. Locul de veci poate trece în folosinţa altei persoane doar în câteva cazuri strict prevăzute de Regulament: în timpul vieţii, între soţi sau între rude foarte apropiate, ori în urma unei dezbateri succesorale la notariat”, ne-a mai declarat Florin Constantinescu. A.N.

Editorial

RIDICOLUL NU UCIDE
Să fii şeful unui partid care se poartă ca şi cum ar fi partid unic şi să te căciuleşti pentru o alianţă pe lîngă un personaj inexistent, şeful unui partid inexistent arată o inconsistenţă politică de mirare chiar pentru moluscoida noastră viaţă publică. Asta după ce „fenomenul” respectiv ţi-a mai tras o dată clapa cînd cu privatizarea Oltchim. Să te numeşti Geoană sau Tăriceanu şi să crezi că mai ai o vorbă de spus în politică, să te autopropui egolatru ca preşedinte, sau să fii jurnalist sau comentator şi să mai mizezi pe aceste edecuri înseamnă, la fel, să fii complet imun la ridicol. Să ai într-un partid oameni de calitatea intelectuală a lui Papahagi sau Funeriu şi să o alegi cu o majoritate zdrobitoare pe Elena Udrea ca preşedintă, înseamnă să faci din derizoriu stindard. Şi standard. De ce nu poate politica noastră să intre în zodia unei minime seriozităţi? Nici măcar acum, cînd Istoria dă peste noi năvală, noi nu o întîmpinăm decît cu „spirite de glumă” care dau bine la electoratul manelizat. „...înţelepciunea indivizilor a fost suprimată de prostia conservatoare a colectivităţii”, scrie marele istoric şi jurnalist englez Paul Johnson. Puţinii oameni cu un cuantum normal de înţelepciune care intră în viaţa noastră politică au minime şanse de a impune o raţionalitate decentă. Ce pretenţii să ai de la indivizi ca Zgonea, Liviu Pop, Cristina Anghel, Eugen Nicolicea, şi mulţii alţii care şi-au pierdut funcţia atavică a mamiferelor gînditoare: aceea de a roşi de ruşine?!


Despre DD nu pot spune nimic, el este oricum un mutant, un revenant dintr-o lume improbabilă, aşa ceva „nu se există”. De fapt guvernul Dragnea-Voiculescu (Ponta e doar numele de pe etichetă, marfa nu coincide cu ambalajul) este el însuşi o încropire bazată pe votul celor din morminte. Numărul nereuşitelor sale este halucinant, coşmelia însă ţine, pentru că se bazează pe această invulnerabilitate a ne-simţirii. Acum citesc fără să mă mai mir că au de gînd să introducă votul obligatoriu. Prostimea, cum ar zice alt imun la ridicol, Banciu, parcă nu ar fi votat destul, şi cînd spun asta nu mă refer la certificatul de studii. Scrie acum pe ecran că PPDD va intra la guvernare săptămîna viitoare. Finis coronat opus. Este o încununare deplină a vidului absolut din politica noastră. Ce nevoie are PSD-ul de acest aliat pitoresc? Nu se poate da, fireşte, nici o explicaţie raţională. Doar una, vag, psihanalitică: partidul acesta totalitar în fundamentele sale, antidemocratic în structura sa bazală, vrea toată puterea. Nu poate, pur şi simplu, concepe existenţa unei opoziţii. După ce Antonescu a imaginat un 23 august al său, întorcînd armele împotriva aliatului de ieri şi aliindu-se cu duşmanul din acelaşi ieri al politicii (fără să-i fie teamă de ridicol, fireşte!), PSD s-a trezit (oroare!) într-un cadru politic aproape democratic, în care puterea sa chiar depinde de votul schimbător. Pierzînd toate meciurile, realizînd la timp cacealmaua în care intrase, Antonescu a încercat să schimbe din mers competiţia. Şi discursul, pentru că ridicolul nu ucide. Nici pe nenea parlamentarul (uitat fie numele său) care plîngea de la tribună, implorînd solidaritatea colegilor ca să nu vină DNA-ul să-l salte, nu l-a doborît ridicolul. Şi solidaritatea a venit, fireşte. Fără pic de ruşine. Impenetrabili, aceşti oameni rezistă acolo sus pentru că nicio dubitaţie, nicio ezitare, nicio interogaţie asupra sensului nu le tulbură siestele prelungite. Cum să te aliezi cu DD? Ba mai mult, să şi încerci să justifici asta pentru neamul elector ca fiind ceva perfect normal. Pînă la ce grad de anomie mai poate scădea temperatura morală a societăţii noastre? Care este limita de rupere? O ţară condusă de fantoma Elodiei este o ţară fără speranţă. Acum cîteva cicluri electorale lozinca principală a fost: schimbarea. Nu s-a schimbat nimic, răul a devenit mai ţestos. Acum, cîteva partide mici vehiculează aceeaşi idee. Dar, vorba filosofului cel trist: cum să schimbi o încremenire în proiect?
P.S. O sumară documentare îmi arată că la învăţămînt au fost din 89 încoace 20 de miniştri. Recordul îl deţine anul 2012 cu nu mai puţin de 6 (sic!).Are asta o legătură cu cele de mai sus? Evident. În ostracizatul nostru Interbelic trei sferturi dintre academicieni erau membrii ai Parlamentului, în plus Regele mai numea câţiva senatori dintre intelectualii de frunte care nu mai erau supuşi astfel umilinţelor unei campanii electorale. Acum, şansele de reuşită ale unui specialist autentic în viaţa politică sunt nule. Cum să accepte un acuzat de plagiat să discute „în direct” cu un Mihai Neamţu (de care râd toţi idioţii, într-atât este de deosebit de mlaştina vieţii noastre politice) sau cu un Andrei Cornea? Dau o bere parlamentarului român care ştie greacă veche. Prietenii ştiu de ce…
Christian CRĂCIUN      

Toaleta publică a fost modernizată din temelii

După reabilitarea Parcării Centrale, lucrare coordonată de Serviciul ADPP din cadrul Primăriei Câmpina, executivul local (prin Direcţia Investiţii), va mai bifa încă o nouă investiţie publică importantă: modernizarea din temelii a toaletei publice din imediata vecinătate a parcării amintite. Lucrările realizate până în prezent au vizat decopertări ale tuturor pereţilor exteriori şi realizarea unor hidroizolaţii noi, cu cele mai eficiente materiale şi procedee în domeniu. Săptămâna aceasta se va continua investiţia cu diverse reparaţii şi amenajări interioare. 


Lucrările de interior implică multiple reparaţii de instalaţii sanitare, înlocuirea gresiei, a faianţei, a vaselor de toaletă etc. Lucrările se vor executa astfel încât toaleta publică să poată fi dată măcar parţial în folosinţă. Reprezentanţii Primăriei care coordonează investiţia sunt mulţumiţi de felul în care au fost realizate hidroizolaţiile, lucrări imperios necesare, mai ales din cauza faptului că, de mulţi ani, pereţii laterali şi tavanul au fost afectaţi, pe porţiuni importante, de igrasie şi infiltraţii de la apa de ploaie. Noile hidroizolaţii vor rezista vreme îndelungată, deoarece ele au fost realizate prin aplicarea unor folii de carton şi plăci de polistiren extrudat. Se realizează astfel şi o termoizolaţie mult mai bună. WC-ul public a fost dat în folosinţă pentru prima oară în anul 2003, odată  cu Parcarea Centrală, aşa că, după atâţia ani, merita o reparaţie consistentă, lucru care s-a întâmplat şi cu parcarea pomenită, acoperită cu un covor asfaltic nou, a cărui durabilitate este garantată de către constructor (firma Cast) mulţi ani de acum încolo. A.N.

Elena Dumitrescu, la al treilea mandat ca director medical al Spitalului Municipal

Postul de director medical al Spitalului Municipal Câmpina a fost scos la concurs, în urmă cu câteva săptămâni. Recent, examenul de confirmare pe acest post (care a avut, ca structură, întrebări tip grilă şi un proiect medical pentru viitorul spitalului), a fost câştigat de medicul Elena Dumitrescu, unul dintre cei mai buni medici pneumologi ai judeţului, cea care a mai îndeplinit şi în trecut această funcţie. În fapt, doamna doctor Dumitrescu este la începutul celui de-al treilea mandat ca membru al Comitetului Director al SMC, în a doua funcţie de conducere a unităţii. Mandatul directorului medical ţine trei ani, aşa că, cel puţin până în vara lui 2017, directorul medical al SMC se va numi Elena Dumitrescu. 


“Examenul acesta a fost o nouă provocare pentru mine, deoarece proiectul medical pe care l-am prezentat comisiei de examinare a privit, dintr-un unghi interesant şi curajos, consider eu, domeniul diabetologiei. Un domeniu în care eu nu sunt specializată. Un domeniu extrem de delicat şi de actual, prin marea incidenţă a cazurilor de diabet pentru prezentul medical văzut la nivel internaţional, deci nu doar pentru lumea medicală din România. Într-un top al celor mai frecvente boli din lume, diabetul este pe primele locuri. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în prezent, în lume, sunt diagnosticate cu diabet zaharat peste 300 de milioane de persoane, iar dintre acestea, mai mult de 60% trăiesc în Europa. Conform prognozelor, numărul diabeticilor va creşte în următorii 10 ani până aproape de 400 de milioane. Este, deci, o boală extrem de actuală, specifică stilului modern de viaţă al multor persoane. Medicii din întreaga lume atrag atenţia asupra creşterii frecvenţei diabetului zaharat în rândul copiilor şi adolescenţilor. Tocmai de aceea mi s-a părut o provocare deosebită conceperea proiectului medical amintit, care, practic, propune, analizează şi argumentează realizarea, într-un orizont de timp mediu, deci nu prea îndepărtat,  a unui compartiment de diabetologie. În proiectul meu am făcut referire şi la actualul cabinet de diabetologie, care funcţionează bine, dar am avut în vedere o viitoare amenajare a unui compartiment de diabetologie, ceea ce implică existenţa unui număr de paturi şi, pe cale de consecinţă, posibilitatea internării bolnavilor aflaţi în stări critice”, ne-a declarat doamna doctor din mers, din mersul ei caracteristic, proverbial şi bine cadenţat, scuzându-se că nu mă poate primi în cabinetul său directorial de la ultimul etaj al Policlinicii, deoarece rezolvarea unor probleme urgente îi solicitau prezenţa în momentul întâlnirii noastre pe scările spitalului. I-am mulţumit repede pentru declaraţie şi informaţiile primite şi m-am uitat lung şi admirativ după doamna doctor. De fapt, nu prea lung, întrucât cadenţa rapidă a paşilor săi mici, dar importanţi avea s-o scoată rapid din raza mea vizuală. Atâta energie arareori poţi vedea la o femeie mignonă, care nu impresionează prin statură sa fizică, ci prin privirea caldă şi carismatică a ochilor săi pătrunzători ca două lasere medicale vindecătoare de grele suferinţe. Din mai 2013, doamna doctor poate fi găsită în Ambulatoriul Spitalului Municipal, în cabinetul de Pneumologie, deschis în primăvara anului trecut, care funcţionează în spaţiul cabinetului de Chirurgie de la parterul Policlinicii, în intervalul de timp 15.00 – 18.30, adică după terminarea programului personalului medical din cabinetul de Chirurgie. Cabinetul de Pneumologie, care are contract cu Casa Judeţeană de Sănătate, este deservit de doctoriţa Elena Dumitrescu şi de asistenta medicală Ernestina Rotaru. De menţionat că la “pneumologie” nu se tratează decât bolile de plămâni excluzând tuberculoza, pentru această boală letală (dacă nu este tratată la timp), funcţionând, în continuare, cabinetul TBC al Spitalului Municipal, situat pe pe strada Vasile Alecsandri, cabinet ce nu face parte din Ambulatoriul spitalului.  A.N. 

Ziua Mediului la Câmpina

Ziua Mondială a Mediului nu a rămas nesărbătorită nici în acest an la Câmpina. Instituită încă din 1972 de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite pentru celebrarea Conferinţei “Ecologia Umană” de la Stockholm, evenimentul care are astăzi un impact planetar reprezintă elementul cel mai important al "Programului pentru Mediu" al Naţiunilor Unite (UNEP). Mişcările ecologiste din întreaga lume, dincolo de unele exagerări născute, sperăm, dintr-un exces de zel, sunt din ce în ce mai populare, căci tot mai mulţi oameni înţeleg că depinde de fiecare dintre noi să salvăm planeta de la autodistrugere, să o păstrăm vie multă vreme de acum încolo. 


Dacă tema de anul trecut a fost “Gândeşte. Consumă. Salvează”, tema de anul acesta a Zilei Mondiale a Mediului a fost „Economia verde”. În contextul crizei economice actuale, Economia Verde vine ca o alternativă viabilă pentru îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi eliminarea riscurilor de mediu. Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) identifică zece domenii în care fiecare dintre noi putem contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi păstrarea Pământului ca o planetă vie pentru noi şi generaţiile viitoare. Este vorba despre agricultură, energie, turism, deşeuri, producţie şi industrie, construcţii, pescuit, sivicultură, transporturi şi apă. Revenind la Câmpina, de Ziua Mediului, reprezentanţii Primăriei au organizat o serie de acţiuni în parteneriat cu unităţile de învăţământ din municipiu. Au participat atâţ preşcolari, cât şi şcolari. Prima acţiune (care nu i-a angrenat şi pe copiii de grădiniţă, din motive lesne de înţeles), a constituit-o marşul pentru ECOmunitate, desfăşurat începând cu ora 11.00 pe bulevardul Carol I, între Casa Tineretului şi Parcul de la Soldat. În fruntea coloanei de elevi şi cadre didactice s-au aflat primarul Horia Tiseanu, secretarul municipiului, Paul Moldoveanu, administratorul public Remus Bădulescu şi consilierul municipal Viorica Stănică. Ne aşteptam la o prezenţă mai mare a aleşilor locali la acest marş, dar probabil n-a fost să fie. 


În Parcul de la Soldat, fiecare şcoală participantă la acţiune şi-a organizat propriul atelier de creaţie şi propriul stand în care erau expuse desene şi tot felul de obiecte artizanale cu tematici ecologiste. Copiii de la mai multe grădiniţe câmpinene şi-au adus şi ei contribuţia la sărbătorirea evenimentului prin desenele colorate realizate pe asfalt, desene care manifestau intens – chiar dacă static, iar nu acţional, artistic şi ingenuu ideatic, iar nu practic -, pentru dragostea de natură şi protejarea mediului înconjurător, pentru ca planeta noastră verde să nu devină, în viitor, una gri.  A.N.