28 octombrie 2014

Regele Mihai - 93 de ani în serviciul poporului român

Acum 93 de ani, se năştea în capitală, la 25 octombrie 1921,  fiul principelui moştenitor Carol (viitorul regele Carol al II-lea) şi al Principesei Elena. Naşterea viitorului rege Mihai a fost salutată cu 101 lovituri de tun. Era un eveniment de importanţă naţională. Se consolida dinastia română. 
Despre acest eveniment avem o mărturie inedită, care aparţine unei distinse educatoare, d-na Niţulescu, aceea care a condus aproape 50 de ani grădiniţa de pe strada Plevnei (numită de câmpineni grădiniţa Niţulescu). Studentă la Şcoala de Educatoare, ţinea pe vremea aceea un jurnal în care, între altele, a consemnat: „Astăzi, profesoara de puericultură, d-na doctor Manicatide a intrat în clasă cu o expresie de fericire pe figură. Şi-a cerut scuze: «Fetelor, să mă scuzaţi că am întârziat, dar am avut un motiv serios. Am asistat la naşterea pruncului regal. Avem un moştenitor al tronului, un copil  frumos şi foarte voinic (avea la naştere peste 4 kilograme - n.r.). A fost o naştere foarte grea. Există o problemă. La naştere s-a produs un accident. Copilul a rămas cu osul palatin spart (cerul gurii - n.r.). Nu este grav, se poate rezolva printr-o operaţie»”. 
Peste un an, Regina Maria, era fotografiată pe coperta revistei „Realitatea ilustrată” cu nepotul în braţe, plecând la o clinică din Paris. Acolo i s-a reparat osul palatin cu o proteză din platină. Acesta este motivul pentru care Regele Mihai are o voce cu un timbru mai înăbuşit. 


Mai există o apropiere între Regele Mihai şi oraşul nostru. Carol al II-lea a ţinut să-i dea acestuia o educaţie după cele mai moderne principii ale pedagogiei. A alcătuit o clasă specială, adunând cei mai inteligenţi copii din ţară, din toate categoriile sociale (între ei şi doi fii de ţăran) şi cu reprezentanţi şi de la naţionalităţile conlocuitoare (un maghiar şi un german). Se numea Şcoala Palatină, deoarece cursurile se ţineau în palatul regal din Bucureşti şi în Castelul Peleş. Clasa palatină era afiliată şi la Liceul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu (Târgovişte), astfel că la absolvire acesta a primit şi gradul militar de sublocotenent. În clasa de la Liceul Militar, Regele Mihai a avut coleg un câmpinean, viitorul căpitan Traian Groşescu, erou de război pe frontul de răsărit. Regii României, prin constituţie, erau desemnaţi şi comandanţi ai armatei. La 6 septembrie 1940, la vârsta de 19 ani, voievodul de Alba Iulia, cum i s-a spus în timpul domniei lui Carol al II-lea, a fost uns de mitropolitul Nicodim, Rege al României (era a doua domnie, mai domnise copil, sub regenţă, între 1927 – 1930, când tatăl său renunţase la tron, plecând la Paris cu Elena Lupescu).
În 1941, Regele Mihai avea rangul de general de divizie şi înainte de izbucnirea războiului cu Rusia sovietică, generalul Ion Antonescu, şeful statului, l-a înălţat printr-un decret păstrat acum la argivele militare din Piteşti, la rangul de mareşal. Se apropia războiul şi pentru prestigiul armatei române această înaintare în grad a fost importantă în relaţia cu comandanţii armatelor aliate. Regele Mihai este singurul mareşal în viaţă al armatei române. În prezent, a devenit un adevărat monument al istoriei noastre contemporane. Casa regală, Regele Mihai, reprezintă un simbol pentru ce ar trebui să devină România modernă. 
Alin CIUPALĂ

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu