28 ianuarie 2014

Câmpina, sub cod portocaliu de ninsoare

După primul val masiv de zăpadă din acest an, oraşul face faţă cu greu situaţiei: şcoli închise temporar, drumuri impracticabile, cetăţeni aflaţi în imposibilitatea de a se deplasa, autorităţi depăşite de stihiile naturii

Stihiile iernii dezlănţuite cu întârziere au lovit şi orăşelul nostru. Că nu era să rămână localitatea de la poalele Muscelului altfel decât toate celelalte localităţi din ţară. Republica de la Câmpina, oricât ar fi ea de originală în geografia ei, de inefabilă în descrierea frumuseţilor sale naturale, este totuşi parte din Republica România. Drept pentru care, în ultimele zile ale săptămânii trecute, zăpezile au cucerit cetatea câmpineană, şi numai după ce vântul nu a mai bătut cu atâta putere, intervenţiile prompte ale lucrătorilor de la Floricon Salub, în colaborare cu echipaje ale ISU, ale Poliţiei Locale şi ale Poliţiei Naţionale, au adus lucrurile pe un făgaş rezonabil, în condiţiile date, ale căderii unor precipitaţii abundente răscolite şi troienite de un viscol deosebit de puternic. Au fost aşa de înalte troienele de zăpadă de pe străzi şi din curţi, încât dacă le-ar fi văzut Vasile Alecsandri, le-ar fi descris mai ceva decât în poeziile sale. 


Comandamentul Local pentru Situaţii de Urgenţe, a cărui structură este stabilită prin lege (primarul, viceprimarul, administratorul public, administratorul operatorului de deszăpezire, reprezentanţi ai spitalelor etc.), şi-a intrat rapid în funcţie, iar coordonarea din sediul Primăriei ale acţiunilor impuse de codul portocaliu de vânt şi ninsoare s-a desfăşurat, în general, fără sincope. 


În dimineaţa de duminică, după ce ninsoarea a scăzut din intensitate, echipaje SMURD (specializate în descarcerări), au tăiat cu drujba copacii căzuţi la pământ sub greutatea zăpezii, eliberând carosabilul. O ţară întreagă probabil a auzit de noi, după ce în presa centrală a ajuns mediatizat cazul trenului de călători Bucureşti - Sighetu Marmației (cu aproape 100 de pasageri), blocat vreme de 10 ore în Gara Câmpina, după ruperea unui cablu de înaltă tensiune. 


După meganinsoarea de  sâmbătă, duminică dimineaţa intensitatea vântului a scăzut foarte mult, ceea ce a făcut mult mai vizibile intervenţiile plugurilor motorizate ale societăţii Floricon Salub. Mulţi oameni care locuiesc la periferia oraşului ne-au sunat ca să se plângă de faptul că străzile lor nu au fost curăţate de lucrătorii operatorului de deszăpezire. “Ştiu că mulţi câmpineni au fost nemulţumiţi, pentru că echipele noastre nu au ajuns pe toate străzile de la marginea oraşului. Eu îi înţeleg, dar trebuie să înţeleagă şi ei că, în condiţiile unui viscol puternic, care punea la loc în scurt timp zăpada curăţată de noi pe principalele artere ale oraşului, am avut o misiune extrem de grea, deoarece trebuia să ne întoarcem şi să curătăm iarăşi arterele respective. Sigur că în asemenea situaţii de urgenţă, fiecare cetăţean al Câmpinei vrea să fie deszăpezită cât mai repede zona din faţa curţii sale, întreaga stradă pe care locuieşte. Nu putem face deszăpezirea oraşului într-o zi, în condiţiile unor ninsori abundente cu viscol puternic. Sunt peste 250 de străzi. 


Oamenii trebuie să aibă răbdare şi îi asigur că nicio stradă din oraş nu va rămâne necurăţată. Din cauza viscolului, am avut o situaţie mai grea decât în alţi ani. Dar trebuie să ştiţi, îmi pare rău s-o spun, mari probleme am avut cu cetăţenii care au blocat străzile cu autovehiculele personale parcate necorespunzător.  Două cazuri îmi vin acum în minte: strada Primăverii şi strada Pomilor. Nu mai vorbesc de cei care îşi curăţă trotuarul din faţa casei sau locurile unde şi-au lăsat maşinile, aruncând zăpada în mijlocul străzii, nu la marginea carosabilului. Pe strada Pomilor nu am putut interveni din cauza unui şofer care şi-a abandonat maşina în capătul străzii. Abia duminică, la prânz, după intervenţia unui echipaj de poliţie, omul şi-a retras maşina din acel loc, iar noi am putut intra cu utilajele de deszăpezire. Nu putem forţa intrările în locurile strâmte, deoarece nu vrem să deteriorăm maşinile oamenilor. Cetăţenii trebuie să ştie că avem o anumită ordine a priorităţilor. Astfel, avem obligaţia de a curăţa mai întâi podurile, pasajele supraterane, zonele cu pantă, intrările în oraş, intersecţiile principale, zona centrală cu străzile adiacente şi arterele principale. Ulterior, căile de acces ale cartierelor spre centru şi, în final, străzile cartierelor, până la străzile periferice. Trebuie să intervenim cu prioritate, ceea ce am şi făcut, la toate cazurile medicale de urgenţă. Nu toţi oamenii sunt serioşi, din acest punct de vedere. V-aş putea spune că am fost sunaţi ca să intervenim la deblocarea unei străduţe, pentru a facilita accesul Ambulanţei ce trebuia să transporte o bătrână bolnavă la spital, iar când am ajuns la adresa respectivă am dat peste un tânăr de 23 de ani care nu voia să pună mâna pe lopată ca să-şi cureţe zăpada din faţa porţii. De aceea mesajul şi rugămintea mea pentru câmpineni este să-şi bage maşinile în curţi, cei care stau la casă, iar cei de la bloc să şi le ţină în locurile special amenajate. În următoarele două zile va mai ninge uşor, iar de miercuri se anuntă iar ninsori serioase cu viscol, dar la intensităţi mai mici decât cele avute sâmbăta trecută”, ne-a declarat ieri Florin Constantinescu, managerul societăţii Floricon Salub. 
0244.332.420 este numărul de telefon al dispeceratului Poliţiei Locale Câmpina, unde puteţi suna la orice oră din zi şi din noapte pentru a anunta situaţii reale şi serioase de urgenţă cauzate de ninsorile abundente. Toate apelurile sunt preluate şi transmise Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, unde se vor lua măsurile de intervenţie necesare.  A.N. 


ULTIMA ORĂ

PRIMĂRIA CÂMPINA ANUNŢĂ

Ieri, înainte de ora închiderii ediţiei, am primit un comunicat de presă de la Primăria Câmpina, care anunţa următoarele: 
“Comandamentul de iarnă s-a întrunit şi astăzi la Primăria Câmpina, pentru a lua măsurile ce se impun, având în vedere căderile masive de zăpadă din ultimele zile. 
La această oră se intervine conform procedurii stabilite şi a programului aprobat, pentru prioritatea 1: arterele principale, poduri, podeţe, pante, spitale, şcoli, urmând ca apoi să se intervină şi pe arterele secundare. S-a acţionat atât cu material antiderapant pentru toate urgenţele de prioritate 1 şi cu utilaje cu  lamă pentru degajarea zăpezii. Două utilaje de capacitate mică intervin pentru degajarea trotuarelor, iar muncitorii de la Atelierul Strazi degajează zăpadă din zona trecerilor de pietoni şi a staţiilor de autobuz.
Cu sprijinul unor societăţi comerciale cu ar fi SC Edil Const SA, SC TBT MAF SRL, SC ASCON SRL se va acţiona în continuare pe B-dul Carol I, Republicii, M.Eminescu şi Toma Ionescu. Pe b-dul Carol I de la benzinărie, până la calea ferată, se va acţiona pentru ridicarea zăpezii. De asemenea, şi pe str.Republicii  se va acţiona pentru ridicarea zăpezii, dar pe timpul nopţii. Cetăţenii care locuiesc pe această stradă sunt rugaţi să-şi parcheze maşinile, pe timpul nopţii, în parcarea centrală, care va fi cu intrare liberă.  Municipalitatea face apel către cetăţeni să fie atenţi unde îşi parchează maşinile, pentru a nu împiedica utilajele de deszăpezire. Totodată, facem apel către persoanele fizice şi către agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea în municipiul Campina să cureţe zăpada din faţa sediilor, a magazinelor şi a locuinţelor.
Ne cerem scuze pentru disconfortul produs şi sperăm ca în timp util să rezolvăm toate problemele create  în această perioadă din cauza zăpezii, având în vedere unicitatea fenomenelor meteo care au avut loc”.

Editorial

SĂ NE INDIGNĂM ŞI SĂ NU NE TREACĂ!

Am împrumutat acest titlu de la un jurnalist care l-a aruncat în finalul unei discuţii, îl socot cea mai bună concluzie a acestei săptămîni buimăcitoare în care statul român s-a prăbuşit cu avionul utilitar în abisurile sale de incompetenţă, prostie, ticăloşie, politicianism ordinar, cinism inuman. Din iarna lui 2012, (de cînd am intrat ca ţară în această vrie socio-politică) un lider al societăţii civile şi ubicuu analist politic s-a tot străduit multă vreme (nu l-am mai urmărit, pare să se fi pierdut niţel în peisaj) să ne convingă că s-ar fi instituit şi la noi o nobilă „mişcare a indignaţilor”. Era mişcarea Antenelor, dar asta ilustrul analist nu avea cum să recunoască. Acum ar trebui să se vadă într-adevăr ce înseamnă indignarea faţă de indolenţa care a ucis doi oameni şi a nenorocit alţi cinci. Ţara nu se conduce din studiouri Tv., asta ar trebui să înveţe dl. Ponta. Dacă ar fi capabil să înveţe ceva. Ca de obicei acest om inflamat de certitudini ştie dinainte cine e vinovat şi cine nu: ştie că Internele n-au nici o vină şi sunt denigrate, dar STS este cel mai vinovat, deşi propriul raport guvernamental spune dimpotrivă (declaraţie din 24 ianuarie). Încercarea de a trage un folos politic din moartea cumplită a doi oameni punînd mîna pe una dintre puţinele instituţii care nu îţi este încă sub control mi se pare simplu spus abominabilă. Depăşind prin cinism chiar şi faptele şi declaraţiile lui Iliescu - mentorul de prin anii 90. Şi-a dat demisia un ministru, unul dintre cei mai rudimentari pe care-i aveam? Nici un fel de victorie a bunului simţ sau a democraţiei, individul nu a spus nici măcar de formă: îmi pare rău, îmi asum greşeala, ceva de felul acesta. Ba a mai declarat, dînd încă o palmă minimei civilităţi, că e o demisie de onoare. Care onoare, stimabile, o demisie de ruşine trebuia spus. După cum Ponta (principalul vinovat), dacă avea cea mai firavă urmă de conştiinţă, după ce a anunţat întregului popor că oamenii au fost găsiţi şi sunt cu toţii bine, trebuia să fie cu demisia guvernului în dinţi la poarta Cotrocenilor pînă la miezul nopţii respective. Sau măcar să ne spună („Lasă-i să moară proşti”- zice oracular neuitatul personaj din De ce trag clopotele, Mitică, al lui Pintilie) cine i-a dat acea informaţie falsă şi ce sancţiune a primit (aflu în ultimul moment că a tras un chef cu Daciana, politicieni, ziarişti acreditaţi la PSD). Nu intru în hora inutilă a căutării vinovaţilor faptici sau morali ai accidentului. Sunt oameni care pot face asta în cunoştinţă de cauză. Există un vinovat difuz care nu îşi va da niciodată seama că din cauza lui n-au fost găsiţi oamenii ăia cu cîteva ore mai devreme. Un vinovat care plînge ipocrit şi postează pe net pozele victimelor cu vorbe de circumstanţă, pline de regrete convenţionale. Este electoratul care, într-un fel sau altul, a cauţionat acest apogeu al corupţiei şi incompetenţei care este actualul regim. Electoratul care strigă „free Gigi”, care asigură ratingul Antenei 3, care îl scuipă pe Patapievici, care apreciază vorbirea de „băiat de cartier” a primarului Oprescu, care se înghesuie la Vanghelioane, care crede că dacii au construit piramidele şi securitatea a fost o organizaţie patriotică descinzînd direct din Decebal, care a făcut din doctorul Arafat un mit gonflat, care zice fără analiză critică „toţi sunt la fel”. Toate aceste chipuri fără chip au pus, fără să-şi dea seama, piedici în calea acelor oameni dintr-o bucată care au pornit noaptea pe munte să-şi salveze nişte semeni. Chiar, pe dumneavoastră nu vă ia cu fiori reci cînd vedeţi ce război e pe cale să izbucnească la graniţa noastră de nord şi vă gîndiţi că, într-o astfel de situaţie, ţara este condusă de Ponta, Antonescu, Zgonea, Oprea, Dragnea, ejusdem farinae? Se sparie gîndul…
P.S. Cum era de aşteptat, instanţa a ales strategia struţului, amînînd sentinţa în procesul de plagiat al lui Ponta. Numai că, între timp, au intrat pe fir şi francezii. Justiţia lor încă nu e băsistă. Şi, hop, a mai apărut un caz, chiar cel al ministrului învăţămîntului, a cărui teză are o bibliografie suprarealistă. Urmărim şi evoluţia acestui caz. 
 Christian CRĂCIUN      

Asociaţia Mutuală AMUS France-Roumanie a împlinit 15 ani

Asociaţia Mutuală AMUS France-Roumanie (ce şi-a ales ca deviză motto-ul “Amus” – care, în latineşte, înseamnă suflet), este una dintre primele organizaţii neguvernamentale din Câmpina, poate chiar cea mai mare, dar în orice caz, primul ong câmpinean care s-a ocupat sistematic, la sfârşitul anilor 1990, de realizarea unor opere de caritate, principalele activităţi în acest domeniu fiind fondarea, în parteneriat, a Cantinei Săracilor, precum şi împărţirea de medicamente gratuite persoanelor în nevoi, lipsite de posibilităţi financiare. Nu cu mult timp în urmă, AMUS a sărbătorit împlinirea a 15 ani de existenţă (a luat fiinţă în ianuarie 1999). Evenimentul aniversar a avut loc, la începutul săptămânii trecute, sub egida “Concordia Civium Murus Urbium” (“Armonia dintre cetăţeni este zidul oraşelor”), şi a adunat laolaltă numeroşi invitaţi: colaboratori ai asociaţiei şi ai şcolii sanitare postliceale înfiinţate de AMUS, cei doi parlamentari câmpineni (senatorul Georgică Severin şi deputatul Virgil Guran), reprezentanţi ai municipalităţii (primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Ion Dragomir, consilierii municipali Gheorghe Tudor şi Marian Dulă),  fostul primar al municipiului, Remus Romulus Micu (sub mandatul căruia s-a născut  Asociaţia AMUS),  directorii unor importante instituţii publice şi alte oficialităţi locale marcante. 


Gazde primitoare au fost Elena Murariu, preşedintele Asociaţiei AMUS, şi Ciprian Murariu, fiul acesteia, primvicepreşedinte al Asociaţiei şi directorul Şcolii Postliceale Sanitare “Louis Pasteur”. Cu participarea unui ong francez, asociaţia a luat fiinţă în ianuarie 1999, până la sfârşitul acelui an fiind deschise 15 filiale în toată ţară, dintre care astăzi mai există doar două, la Câmpina şi la Dej.  


De la începuturile sale, asociaţia s-a implicat puternic în viaţa cetăţii, aducându-şi o importantă şi benefică influenţă în dezvoltarea comunităţii locale. În cuvântul de deschidere a evenimentului, gazdele au mulţumit invitaţilor pentru onoranta prezenţă: “Asociaţia Mutuală Amus France Roumanie împlineşte 15 ani de la constituire, ocazie cu care ne dorim să aducem aproape oameni de bine, care au fost alături de noi în tot acest timp, care au însemnat şi înseamnă foarte mult pentru organizaţia noastră. Nu ne propunem să facem bilanţuri ale activităţii, nici să enunţăm planuri de viitor, ci dorim să ne bucurăm de faptul că în aceşti 15 ani am reuşit, împreună, să demonstrăm că implicarea în viaţa comunităţii nu este doar o vorbă în vânt, nu este un deziderat, ci o realitate, atunci când oameni valoroşi înţeleg ce trebuie să ofere. În numele asociaţiei, cât şi în numele comunităţii, mulţumim!” După câteva alocuţiuni de introducere şi de “încălzire” a atmosferei, au fost înmânate insigne şi diplome membrilor fondatori ai AMUS: Elena Murariu, Ciprian Murariu, Marian Murariu, medicul Dan Gavrilescu, Marga Perian, Mircea Teculescu, Horia Tiseanu Gabriela Avram, Viorica şi Ovidiu Cord, Paraschiva Corneanu, Ion Corneanu, Raymond Corneanu, Dragoş Drăghici, Mihaela Drăghici, Natalia Enache, Ion Enescu, Ionuţ Georgescu, Domnica Ichim, Bernaveta Moldoveanu. Celor doi parlamentari câmpineni le-au fost oferite trofee pentru excelenţă în relaţionarea cu societatea civilă. Tot pentru excelenţă în relaţionarea cu societatea civilă au primit plachete mai multe personalităţi locale: primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Ion Dragomir, consilierul municipal Gheorghe Tudor (fost primar al Câmpinei în perioada 2000 – 2004), Romulus Remus Micu (fost primar în 1996 – 2000), consilierii municipali Florin Frăţilă şi Marian Dulă, Jenica Tabacu (director al Muzeului Memorial B.P. Hasdeu), Ion Mircea (fost consilier municipal în mai multe mandate).


 Au fost înmânate rudelor celor dispăruţi plachete commemorative în memoria unor colaboratori foarte valoroşi şi foarte regretaţi, şi astăzi, şi mereu: as. med. Emilia Rotaru,  prof. Sofia Despa, prof. Constantin Radu, prof. Elena Ispăşoiu, dr. Lucia Georgescu. De asemenea, au mai fost înmânate trofee pentru ONG şi Invăţământ, precum şi alte distincţii numeroşilor colaboratori. La nouă luni de la naşterea ei, asociaţia avea să înfiinţeze cea mai importantă structură a sa: Şcoala Postliceală Sanitară “Louis Pasteur”, cu cele două specializări ale sale - asistent medical generalist şi asistent medical de farmacie. Şcoala a pregătit mii de asistenţi, de-a lungul anilor, cadre medicale de valoare, dedicate meseriei, mulţi dintre ei activând, în prezent, în spitalele, centrele medicale şi dispensarele oraşului. Astăzi, în structura AMUS mai intră, în afară de Şcoala “Louis Pasteur”, un centru de pregătire profesională (unde se organizează cursuri de calificare, recalificare, specializare şi perfecţionare), un centru de consiliere şi orientare şcolară şi vocaţională, un departament de activităţi extracurriculare, un departament de activităţi comunitare şi, cel mai nou proiect al asociaţiei, Clubul Sportiv AMUS, care se va adresa atât copiilor şi tinerilor, cât şi adulţilor. 
“Când mă gândesc la începuturi, îmi amintesc cât de greu a fost şi câtă luptă au însemnat primii ani. Dar familia AMUS, cum îmi place mie să spun, a rezistat. Din cele 15 filiale deschise acum 15 ani, astăzi mai există doar două, la Câmpina şi Dej. Am făcut din suflet tot ce am realizat. Nu doar pentru că amus în latineşte înseamnă suflet. Ne bucurăm că am reuşit să rezistăm în această perioadă de tranziţie prelungită, le mulţumim celor care ne-au ajutat să existăm şi sperăm că nu i-am decepţionat pe cei care şi-au pus speranţele în noi”, le-a mărturisit invitaţilor Elena Murariu. Printre înmânările de plachete şi insigne, s-a intrat în legătură, prin intermediul internetului şi a programului Skype, cu unul dintre membrii fondatori ai Asociaţiei, Attila Fuleki, aflat în acel moment la Paris, cel care a fost şi este adeptul ideii că omul trebuie să încerce cu mult curaj şi speranţă spargerea barierelor, realizarea unor lucruri nemaiîntâlnite, aparent imposibile, argumentul său gnoseologic fundamental fiind cât se poate de simplu şi de nefilozofic: “Dar de ce să nu încercăm acest lucru?”. La final, toată lumea prezentă a socializat îndelung în jurul unui bufet suedez, fondatorii AMUS depănând amintiri plăcute din vremuri trecute, iar colaboratorii mai tineri minunându-se de greutăţile şi frumuseţea pionieratului asociaţiei. A.N. 

Unirea Principatelor a fost sărbătorită în şcoli şi licee

Deşi aşezarea noastră a fost vamă multiseculară între Ţara Românească şi Ardeal, nu între Ţara Românească şi Moldova, nu se poate spune că târgul Câmpinei nu îi datorează respect şi preţuire Domnitorului Unirii. Ridicarea târgului dintre Prahova şi Doftana la rang de oraş a fost realizată de Cuza, în 1864. Şi tot Cuza Vodă, ameninţat cu intervenţii străine în forţă, a strâns pentru prima dată armatele celor două ţări române la marginea Câmpinei, în tabăra de la Floreşti, unde soldaţii munteni şi moldoveni au fost instruiţi împreună câteva luni. Această frăţie de arme le-a inoculat şi mai pregnant sentimentul apartenenţei comune la acest neam milenar, întărindu-le solid convingerea că nicicând nu vor mai ridica armele unii împotriva celorlalţi, pregătindu-i şi mai bine pentru a respinge eventuale năvăliri străine. La Câmpina, Unirea Principatelor a fost sărbătorită, ca şi în alţi ani, în şcoli şi licee. Prima care a sărbătorit evenimentul, în dimineaţa zilei de 24 ianuarie 2014, a fost Şcoala Gimnazială “Alexandru Ioan Cuza” (fosta Generală 8), urmată de Colegiul Tehnic Forestier. 

“Liceul verde” (al cărui director este un eminent istoric, prof. dr. Gheorghe Râncu, preşedintele Filialei Câmpina a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România), a reuşit să îmbogăţească manifestarea organizată în cancelaria profesorilor cu un bogat program cultural şi artistic: prelegeri interesante despre Mica Unire, momente lirice, scenete, dansuri şi cântece populare. Programul a fost bine structurat şi articulat, elevii implicaţi au avut prestaţii foarte bune, dar nu trebuie să uităm a-i aminti aici şi pe cei din “spatele  scenei”, pe cei care s-au ocupat zile întregi cu pregătirea elevilor: coordonatorul educativ al liceului, prof. Daniela Şovăială, coordonatoarea Ansamblului folcloric “Brăduleţul”, prof. Alice Gârbăcea, care a înfiinţat acest ansamblu deosebit de valoros în 2009, coordonatorul corului liceului, prof. Dănuţ Andrei. Printre invitaţii la acest eveniment, numeroşi profesori de istorie şi istorici ai SSIR, consilierii municipali Marian Dulă, Viorel Bondoc şi Florin Frăţilă, cadre didactice, elevi. 


Prima prelegere i-a aparţinut col (rez) Marian Dulă, preşedintele Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din MAN – Filiala Câmpina. Acesta a vorbit despre semnificaţia şi importanţa Taberei de la Floreşti, locul în care, în perioada aprilie – septembrie 1859, au fost adunate şi instruite armatele celor două ţări române, pentru a fi pregătite în vederea unor posibile atacuri ale armatelor austrice şi turceşti: “Reunirea soldaţilor munteni şi moldoveni, în 1859, la marginea Câmpinei, în Tabăra de la Floreşti, a avut un important rol în făurirea armatei române moderne. Imediat după dubla sa alegere, ca domn al Moldovei şi al Munteniei, Cuza s-a preocupat de reorganizarea armatei române, în acest scop redislocând unităţi muntene în Moldova şi unităţi moldovene în Muntenia. În zona situată azi între comunele Băneşti şi Floreşti, limitată de râul Prahova şi DN1, au fost strânşi, în perioada aprilie-septembrie 1859, aproximativ 12.000 de soldaţi, cu 26 de guri de foc, pentru care au fost pregătite sute de barăci din lemn. Tabăra de la Floreşti a avut un dublu scop: pe de o parte, ea trebuia să consolideze unitatea armatei române, pe de cealaltă parte, răspundea unei stringente nevoi de pregătire în faţa unor posibile invazii din afara ţării ale puterilor europene care se împotriveau Unirii.” 
O interesantă prelegere a fost ţinută de prof. dr. Gheorghe Râncu, directorul liceului subliniind în cuvântul său admirabila şi rapida modernizare a aşezării noastre, precum şi a populaţiei sale, realizată în decurs de numai trei decenii. Căci dacă la 1830, Câmpina era un târg neînsemnat (pierduse calitatea de vamă, preluată de Breaza şi, ulterior, de Predeal), la 1864 Câmpina devenea oraş, iar locuitorii săi începeau să înţeleagă ideile moderne ale unităţii naţiunii române, ale unificării provinciilor româneşti. Spectacolul de la Forestier s-a încheiat frumos şi rotund, cu o mare horă a unităţii la care s-au prins toţi invitaţii şi elevii prezenţi în cancelaria liceului, devenită pentru scurt timp Marea Sală Unirii. A.N.