10 februarie 2014

Sens giratoriu la intrarea în cartierul Slobozia

Mulţumiţi de fluidizarea traficului rutier realizată de sensul giratoriu din vecinătatea Complexului Fibec, primul sens giratoriu al oraşului, aleşii noştri au ales repetarea acestei soluţii care, în Occident, se practică de mulţi ani cu succes. La noi, în România, abia în ultimii 20 de ani. La noi, în Câmpina, abia în ultimii patru ani. În bugetul local pe 2014 (al cărui iniţiator, potrivit legii, este primarul municipiului), Horia Tiseanu a propus o bugetare cu 300.000 de lei pentru amenajarea unui sens giratoriu la intersecţia străzii Calea Dacia cu Bulevardul “Nicolae Balcescu”. 


Mai exact în jurul spaţiului verde în mijlocul căruia domnea altădată o troiţă, retrasă pentru restaurare. Amenajarea unui sens giratoriu în această locaţie a fost pentru prima dată ridicată în urmă cu mai multi ani, atunci când municipalitatea ducea tratative cu Kaufland, reprezentanţii retailer-ului german ţinând morţiş să se facă un sens giratoriu la intrarea în incinta hipermarketului. Cei din Primărie au propus un sens giratoriu în zona Troiţei. Până la urmă, după tratative încinse şi îndelungate, cei de la Kaufland au renuntat la varianta lor, iar edilii au acceptat să se realizeze o bandă suplimentară de preselecţie pentru accesul în Kaufland a maşinilor care vin dinspre nordul oraşului. Acum, se pare că amenajarea unui sens giratoriu la Troiţă nu va mai întârzia prea mult mult. Ce este cel mai important este că sigur se va face. A.N.

Editorial

DELICTUL
Săptămîna aceasta am asistat la un nou moment al ocupării României de către o haită de prădători. Anume, s-a instituit delictul de opinie, printr-o decizie a neo-cenzurii care poartă numele „democratic” de CNA. Să recapitulez pentru cei care nu cunosc speţa: pentru faptul că într-o emisiune Dan Puric a afirmat că suntem conduşi de mafioţi şi securişti, iar în alta Turcescu a vorbit despre „marţea neagră” ca despre o tentativă de lovitură de stat, dna. Laura Georgescu, şefa CNA, a impus postului B1 o amendă de 70.000 de lei. Sigur, domnii şi doamnele de la CNA care au votat această aberaţie sunt acoperiţi de o lege suficient de ambiguu redactată ca să permită orice interpretare. Ce înseamnă „asigurarea imparţialităţii”, o chestie pe care tot văd că se bate monedă? Dau un exemplu: erau BBC-ul sau Europa Liberă, cele dinainte de 1989, fireşte, echidistante? După dna. Georgescu, celălalt Georgescu (Vlad) ar fi trebuit să invite mereu cîte un membru al CC al PCR sau să-i acorde un drept de replică lui Ceauşescu. Aberant, nu? Modelul acestor posturi, neaplicat la noi, stătea în a da numai ştiri confirmate, în corectitudinea informării. Ceea ce nici pomeneală la multe dintre oficinele noastre de partid numite eufemistic televiziuni. În fiziologia unui regim autoritarist pe cale să se instituie la noi există acest principiu, cu cît deţine mai multă putere, cu atît îl enervează mai mult tot mai firavele critici care vin din partea încă neocupată. De aceea organizaţia politică  CNA, simţind că nu poate scăpa să nu sancţioneze (după cîte amînări!) Antena 3 pentru doar una dintre mizeriile care se vehiculează cotidian din acest spaţiu al imundului media mult mai periculos decît mucii unei pseudo-vedete expuşi triumfal mai an pe alt post, a ales să-i „ardă” mult mai tare pe cei de la B1. Spre deosebire de alţi comentatori, nu m-a entuziasmat deloc scrisoarea deschisă a maestrului Dan Puric, adresată dnei Georgescu. Dar, pentru că nu acesta este subiectul articolului de faţă, îmi păstrez rezervele pentru mine. Sigur, cînd nu ai o opoziţie structurată, cînd lumea intelectuală este sfîşiată pînă la zdreanţă, abuzul de majoritate este aproape inevitabil. Orice argument aduci împotriva aberaţiilor decidenţilor (vezi de ex. chestia cu ratele la bănci sau cea cu interzicerea de a nu permite închiderea caloriferelor) ţi se replică din vîrful buzelor: avem peste 70%. Deci nu: e bine să facem asta pentru că….. ci: o facem pentru că aşa vrem noi. Simptomul tipic pentru stadiul de pre-instaurare al regimului autoritar. Nu ader nici la optimismul acelora  care, pierzîndu-şi orice speranţă în ceea ce priveşte o regenerare din interior, visează la faptul că UE şi SUA nu vor lăsa situaţia din mînă şi vor împiedica derapajul României.. Deocamdată UE este ocupată  cu un stupid antiamericanism lipsit de orizont, şi n-a dat niciun semn că ar avea tăria politică de a interveni în cazul unui dereglaj major. Iar America, e prea departe şi prea ocupată cu altele. N-o să protesteze ei pentru că dna. Georgescu se simte solidară cu mafioţii. După cum n-o să reacţioneze CNA pentru că radioul naţional îi invită să comenteze aspectele politice ale Jocurilor Olimpice de la Soci pe Mironov şi Bogdan Chireac. Oameni cu un Cv extrem de sulfuros. Aşa se atrofiază creierele…
P.S. Nici o săptămînă fără un plagiat. Acum, o doamnă secretar de stat la Învăţămînt. Care se ocupa cu perfecţionările. Nici măcar nu era o lucrare de doctorat, ci una de licenţă amărîtă. Acum cîteva săptămîni, cînd a fost la B1, moderatoarea a evitat să-l întrebe pe dl. Ponta de plagiatul domniei sale. Iată de ce nu cred că B1 este un post „băsescian”, cum spun maniheiştii noştri de serviciu. Apropo: simte cineva lipsa lui DD? Iată că se poate şi fără. Ce bine ar fi fără Badea, Gîdea şi şleahta lor de bîte verbale. Odată cu arestarea lui Voiculescu şi dispariţia guvernului Ponta vom reveni într-o ţară în care hoţia nu va mai locui în guvern şi parlament. 
  Christian CRĂCIUN      

Câmpineni, vi se pregăteşte ceva: staţii de biciclete mai ceva ca în Hanoi

În oraşul Hanoi, capitala Vietnamului, mai toată lumea merge, de multă vreme, pe bicicletă. În oraşul Câmpina, care nu este nici măcar capitala judeţului Prahova, toată lumea va merge, multă vreme, pe bicicletă. Mersul pe bicicletă ne va ajuta să facem economii substanţiale în bugetul personal sau al familiei. Vorbesc despre cei mai mulţi dintre noi, desigur, nu vorbesc despre bogătani. Deşi am văzut destui bogătani mergând pe bicicletă. Şi nu din grija scumpirii benzinei. Probabil, nu vor să fie văzuţi în sălile de fitness (care nu sunt chiar săli de fiţe). Iar săli de fitness la domiciliu nu vor să-şi facă. Dar cu toate economiile realizate prin lăsarea maşinii la vatra ei (din garaj sau din faţa blocului), mersul pe bicicletă nu va scoate ţara din criză, că nu încurajează consumul, motorul dezvoltării economice. 


Totuşi, pe toate celelalte părţi de-ai da-o, mersul ăsta pe bicicletă e un lucru bine venit, necum risipitor de sănătate, ba dimpotrivă. La noi e un lucru bine venit, mai ales că avem o criză fără sfârşit. Care ne-ar putea deprima într-atât, cât să cădem de pe călcâie. “Bicicleta cotidiană pentru familia câmpineană”. Ăsta da, slogan electoral. Cu un asemenea slogan poţi câştiga multe alegeri. Printre ele, alegerea fundamentală: “Ia să stau eu, dracu’, acasă în ziua votului, că tot degeaba mă duc, că doar şi ăştia care sunt acum…” Băăăi, câmpineanule… Păi e frumos să judeci aşa? Păi tu nu judeci, bă! Bicicleta e sănătate curată. Cei care se gândesc să dea biciclete la tot cartierul (precum beizadeaua aia de prefect de Craiova, de acum un deceniu, care voia să dea nişte “carne” în formă de rulou la tot cartierul), păi ăştia ne vor binele, măi, frate-miu. Vor binele poporului câmpinean. Tu nu judeci! Adu-ţi aminte, bă, ce zicea taica Coşbuc, fi-i-ar cacofonia uşoară: «“N-ai nici tu, nici împărătul / Bani să-mi cumpere băiatul! / Pleacă-n sat, că-i mare satul / Pleacă, pleacă.” Şi-a plecat.» Ei bine, astăzi, dar nu numai astăzi, băi, câmpineanule, e cam ca în Cântecul lui Coşbuc. Uite cum: “Nici de-ai face zilnic chetă / N-ai tu bani de bicicletă / Cumpăr-o acum, de-o vrei / Ca din staţii să n-o iei / Pleacă-n târg, că-i mare târgul / Şi-o s-o cumperi, de-ţi dai sârgul / Pleacă, pleacă. N-ai plecat!?” 
P.S. Cititorilor noştri care ar putea spune că am înnebunit şi că articolul ăsta nu are niciun sens le propunem următoarea temă de reflecţie. Ce sens are măsura administraţiei noastre câmpinene prin care, într-un viitor incert (mai apropiat sau mai îndepărtat), se vor construi staţii de biciclete în care amatorii de drumeţii pot închiria aceste vehicule pe două roţi, şi pe bani frumoşi, pentru a se plimba, într-un mod organizat şi nemotorizat, prin eterna şi fascinanta Câmpină??? Pentru această investiţie, în bugetul local au fost alocaţi 100.000 de lei (un miliard de lei vechi, pentru cei care au rămas pe stil vechi). Ca să vă ajutăm în găsirea răspunsului, vă mai informăm că în Câmpina (spre deosebire de Ploieşti), nu se pot amenaja piste pentru biciclişti, deoarece trotuarele sunt prea înguste, oriunde le-am măsura. A.N. 

Camere video de supraveghere în centrul Câmpinei

După o încercare eşuată acum patru ani, edilii oraşului intenţionează să mai încerce o dată monitorizarea principalelor intersecţii din zona centrală a municipiului. În acest sens, au şi rezervat în bugetul local, la capitolul Transporturi, secţiunea Lucrări noi, suma de un milion de lei (10 miliarde de lei vechi).  Ar fi bine ca intersecţiile care vor fi prevăzute cu camere video de supraveghere să nu fie numai în zona centrală, ci şi în alte intersecţii mai îndepărtate, dar importante ale Bulevardului Carol I, deoarece nelegiuiri se pot petrece oricând şi oriunde, nu doar în buricul târgului. 


Viceprimarul Ion Dragomir ne asigură că proiectul camerelor video de supraveghere a traficului rutier va fi materializat de această dată: “Am mai incercat, într-adevăr, acest proiect acum câţiva ani, dar din lipsa banilor, l-am abandonat. De data aceasta, suntem hotărâţi să-l implementăm. În acest sens, am alocat un milion de lei. În 2010, am avut prinşi in buget doar 500.000 de lei, care au finanţat ulterior investiţii pe care le-am considerat mai importante pentru câmpineni. Vor fi prevăzute cu camere video de supraveghere nu doar intersecţiile din zona centrală, ci şi intrările în municipiul nostru.” Se pare că cea mai bună monitorizare o va avea zona Pieţei Centrale.  De supravegherea monitorizării se va ocupa dispeceratul Poliţiei Locale, unde vor fi amplasate monitoarele şi terminalele camerelor video de pe stâlpi şi de pe pereţii anumitor clădiri. În prezent, singurul loc public monitorizat continuu de municipalitate este Lacul Bisericii şi parcul din vecinătatea sa. A.N. 

Spitalul Municipal va avea o staţie de neutralizare a deşeurilor medicale

Consiliul Local a aprobat darea în administrare către Spitalul Municipal Câmpina a unui teren în suprafaţă de 120 de metri pătraţi, situat în incinta instituţiei, pe care se va realiza o staţie de neutralizare a deşeurilor menajere. Iniţiatorul proiectului de hotărâre, consilierul Gheorghe Tudor, a arătat că amplasarea staţiei de neutralizare a deşeurilor medicale se va face în cadrul Proiectului ”Neutralizarea deşeurilor medicale periculoase rezultate din activitatea spitalicească”, ce urmează a fi implementat, în următorii ani, de către Ministerul Sănătăţii, pentru o nouă aliniere cu standardele europene în domeniu. Printr-o adresă trimisă, la mijlocul lunii trecute, de către ministerul de resort, autorităţile locale pe domeniile cărora va fi implementat Proiectul ”Neutralizarea deşeurilor medicale periculoase rezultate din activitatea spitalicească” sunt înştiinţate că terenurile pe care se vor realiza investiţiile aferente acestui proiect trebuie să facă parte din domeniul public al localităţilor respective, să fie transmise în administrare şi să fie puse la dispoziţia proiectului. 


În conformitate cu prevederile protocolului încheiat cu Spitalul Municipal în 2003, orice schimbare de destinaţie a bazei materiale a unităţii se poate face numai cu avizul Consiliului Local. De aceea, a fost necesar avizul consilierilor municipali în situaţia creată. Dreptul de administrare al Spitalului Municipal Câmpina asupra terenului încredinţat se transmite pe toată durata funcţionării Staţiei de neutralizare a deşeurilor medicale. Moderna staţie de neutralizare a deşeurilor sanitare se va realiza printr-un proiect european accesat de curând de către Spitalul Municipal. Valoarea proiectului este de zeci de mii de euro. Banii vin din fonduri europene prin Ministerul Sănătăţii. Practic, este vorba despre achiziţionarea unui utilaj cu un volum de 8 metri cubi în care vor fi distruse deşeurile periculoase care provin din activitatea medicală. Până acum, deşeurilor sanitare din SMC erau colectate de o firma privată, căreia spitalul îi plătea, prin contract, 6000 de lei pe lună. Odată cu implementarea proiectului, se vor aduce economii importante la bugetul Spitalului Municipal.  A.N.

Vidanja firmei Floricon Salub, gata din nou de golirea foselor septice ale câmpinenilor

Floricon Salub SRL, operatorul de salubritate al oraşului, are două vidanje: una pentru persoanele fizice, cealaltă, pentru persoanele juridice. Cea care oferă servicii agenţilor economici este bine mersi, face treabă non-stop. Mai rău se simte utilajul destinat cetăţenilor urbei, care, de o bună bucată de vreme, nu este în stare de funcţionare. Impresionaţi de numărul mare al celor care ne-au sunat, în ultimele zile, la redactie ca să se plângă de faptul că vidanja Floriconului este defectă şi că nu găsesc o altă cale de a-şi goli “haznalele”, l-am contactat pe managerul-general al firmei, Florin Constantinescu, cerându-i un punct de vedere şi rugându-l să găsească o rezolvare a situaţiei neplăcute create. 


“Cei care ne sună şi ne solicită serviciile vidanjei sunt anunţaţi cât se poate de clar şi de politicos că maşina este temporar indisponibilă din cauza unor defecţiuni tehnice. Şi oamenii înţeleg situaţia. Pentru că exact asta s-a întâmplat, ăsta-i adevărul:  vidanja destinată cetăţenilor s-a stricat, a fost reparată, iar de două zile este la dispoziţia solicitanţilor. Dar nu văd de ce-ar fi de interes jurnalistic, adică de interes public, parcul auto şi starea zilnică a utilajelor Floricon, ori  activitatea noastră în acest domeniu al vidanjărilor, pentru care avem toate avizele şi autorizaţiile necesare. Ce, trebuie să anunţ în presă când mi se strică o maşină? Ca să înţelegeţi mai bine, n-am semnat cu municipalitatea niciun contract finanţat din bani publici prin care să ne obligăm să golim, la cerere, fosele septice din curţile oamenilor. Este ceva care ţine de bucătăria internă a firmei, o activitate prin care încercăm să obţinem profit, un profit care să rentabilizeze şi mai mult firma privată Floricon Salub. S-a întâmplat ca acum să nu se strice vidanja destinată firmelor cu care avem încheiate contracte. Altădată, tocmai asta se strica şi nu cred că v-a sunat vreo firmă la redacţie să se plângă de lucrul ăsta” - ne-a declarat Florin Constantinescu. Aşadar, câmpinenii care doresc să-şi golească fosele septice pot apela fără ezitare la serviciile vidanjei Floriconului, care a fost reparată şi e numai bună de lucru.  A.N.

Romii cu tonete pot răsufla uşuraţi: nu se mai face corpul C2 din Piaţa Centrală

Aleşii noştri, dar şi ai nevestelor şi iubitelor proprii, au decis, la ultima şedinţă de Divan Local, că trebuie abrogate două hotărâri ale miniparlamentului câmpinean (mai exact, H.C.L. nr.182/25 noiembrie 2010 şi H.C.L. nr.6 din 27 ianuarie 2011), prin care se dădea undă verde derulării parteneriatului public – privat între Serviciul Public de Administrare şi Exploatare a Pieţei Centrale Agroalimentare - ca partener public, şi persoane juridice sau asociere de persoane juridice române sau străine – ca parteneri privaţi. Totul în vederea construirii şi administrării obiectivului „Corp C2 (spaţii comerciale + birouri) şi pasaj pietonal acoperit de legătură cu corp C1 - Piaţa Agroalimentară Câmpina”. 


Despre ce este vorba în această situaţie de lăsare (iar nu de delăsare), a unei afaceri din mână? Din mâna din care ar fi putut câştiga câţiva băieţi deştepţi din mediul de afaceri local sau judeţean, fiindcă nu ne putem duce cu gândul la posibilitatea sosirii pe meleagurile câmpinene ale unui investitor strategic din Sighetu Ma(lfo)rmaţiei. Despre ce este vorba, spuneam? Despre clădirea cu etaj, cu spaţii comerciale şi cu birouri pe care executivul local ar fi dorit s-o construiască pe platoul din imediata vecinătate a Halei Agroalimentare. Promovarea proiectului de hotărâre iniţiat de consilierul Iozefina Clinciu era necesar ca urmare a imposibilităţii aplicării Legii nr. 178/2010 a parteneriatului public – privat, toate proiectele iniţiate pe această lege fiind suspendate. Prin noua lege privind parteneriatul public – privat, adoptată de Parlamentul României, dar nepublicată în Monitorul Oficial, proiectul nu mai este eligibil, atât în ceea ce priveşte valoarea investiţiei, cât şi modul de recuperare a acesteia. Noua lege are aplicabilitate doar pentru proiectele mari de infrastructură. Ne pare rău, băieţi (deştepţi), rămâne pe altădată. Totuşi, ridicarea corpului  C2 nu ar fi chiar un capăt de ţară, căci, după cum am aflat de la consilierul municipal iniţiator, a fost obşinută deja autorizaţia de construire a Corpului C2 şi există chiar disponibilităţi de finanţare cu fonduri proprii ale Serviciului Public „Piaţa Centrală”. A.N. 

În week-end, câmpinenii sunt aşteptaţi să se îndulcească la cea de-a IX-a ediţie a Târgului Mierii

Asociaţia Apicolă Valea Prahovei, având ca parteneri Consiliul Local şi Primăria Câmpina şi sponsor Lemet, organizează ediţia a IX-a a Târgului Mierii, care se va desfăşura în zilele de 14, 15 şi 16 februarie, în spaţiul generos al Casei Tineretului, interior şi exterior, pe o suprafaţă de cca 3000 mp.
Târgul Mierii adună cei mai pricepuţi agricultori din ţară, dar şi participanţi din ţările vecine.
Anul trecut, Târgul Mierii s-a bucurat de prezenţa a peste 12.000 de vizitatori, iar apicultorii au comercializat tone de miere.

Vizitatorii vor găsi şi anul acesta peste 20 de sortimente din acest minunat dar al naturii, de la miere de salcâm, polifloră, tei, până la sortimente rare ca cea de sânziene, mentă sau pomi fructiferi şi zeci de alte produse apicole: faguri cu miere, miere cu nuci, cu scorţişoară sau cu cătină.
La manifestarea din acest an şi-au anunţat prezenţa două mari firme internaţionale producătoare de utilaje şi echipamente apicole: Thomas din Franţa şi Quarti din Italia. 
Albina Nina, mascota târgului, va aduce zâmbetul pe feţele copiilor, dăruindu-le miere, iar cei mari vor gusta din Butoiul cu Miere. 

PROGRAMUL TÂRGULUI:
Vineri, 14 februarie
- deschiderea oficială la ora 11.00
- concursuri: Cel mai bun degustător de miere, Cel mai mare mâncator de miere, fotografii pe teme apicole, prognoza apicola, publicaţii de profil, cel mai interesant produs, cea mai frumoasă etichetă şi cea mai frumoasă prezentare de stand.
Sâmbătă, 15 februarie (8.00 – 17.00)
- concursul „Cea mai bună miere” – ora 9.00
- ora 14.00 – Adunare generală Federaţia Asociaţiilor Apicole din România - ROMAPIS 
- ora 18.30 – Balul Stuparilor, locaţie: Restaurantul Amana Inn
Duminică, 16 februarie
- ora 10.00 – Conferinta/ simpozion „SOS, sănătatea stupilor”
Înaintea conferinţei va avea loc premierea câştigatorilor tuturor concursurilor.
- ora 14.30 – tombola cu unelte şi echipamente agricole.

După cinci ani, expoziţia de păsări de rasă a revenit la Casa Tineretului

După cinci ani, una dintre cele mai importante expoziţii de păsări de rasă din judeţ revine la Casa Tineretului. Evenimentul a avut loc în ultimele trei zile ale săptămânii trecute. De data aceasta, găinile cu pedigree au venit însoţite de iepuri cu pedigree, şi aceştia, de diferite mărimi şi rase. Organizatoarea expoziţiei cu vânzare este Carmen Oancea, preşedintele Asociaţiei crescătorilor de animale, păsări şi a producătorilor agricoli “Pleşuva” din Comarnic. În ciuda denumirii asociaţiei (nu foarte inspirată, în opinia noastră), evenimentul nu a fost deloc sărac în exponate, pentru că, până vineri la prânz, fuseseră expuse în foaierul mare al Casei Tineretului sute de boxe cu şi mai multe sute de păsări şi animale. Găinile şi iepurii au dominat numericeşte, dar cei care au trecut pragul expoziţiei au putut admira şi exemplare valoroase de porumbei, papagali, fazani, păuni, gâşte şi raţe. Precizăm că porumbeii nu erau voiajori, ci decorativi, astfel că despre proprietarii lor nu se poate spune că practică sportul numit columbofilie. Ar mai fi de menţionat că suratele galinacee nu au fost admirate prea mult de copiii care au venit în număr mare la expoziţie, însoţiţi de părinţi. Cele mai captivante vieţuitoare în priviri şi exclamaţii admirative de copii au fost iepurii, porumbeii şi papagalii. 


O notă specială şi pentru păuni. Ar fi trebuit să participe la această expoziţie şi câţiva crescători de animale exotice (şerpi, iguane, maimuţe), dar, în ultimul moment, aceştia au anunţat că nu mai pot veni. În afară de crescătorii comărniceni, au mai participat fermieri ai unor asociaţii din Breaza, Sinaia şi Buzău. În cele trei zile de desfăşurare, peste 1400 de vizitatori au putut aprecia exemplarele expuse, ale căror preţ varia între 50 de euro şi câteva sute de euro. Evenimentul a mai fost organizat la Câmpina de alte patru ori, până în 2008, după care asociaţia organizatoare a decis ca oraşul Comarnic să fie gazda evenimentului pentru câţiva ani. «Anul acesta avem pentru prima dată expuşi iepuri în expoziţia noastră. Încercând o prezentare succintă, vă pot spune că avem peste 300 de găini din cele mai diverse rase, 10 fazani şi păuni, 70 de iepuri, peste 50 de porumbei şi papagali. Am avut, la început, promisiunea de participare a unor crescători de animale exotice (maimuţe, şerpi şi iguane), care, până la urmă, nu au mai venit din cauza vremii. Avem expuse rase de găini dintre cele mai valoroase, cele mai căutate fiind “mătasea japoneză” şi “mătasea olandeză”. Şi, de ce să nu zicem, şi Cochinchina pitic, rasa găinei de companie a Iuliei Albu, celebra Loulou.  Rasele de găini grele - Brahma, Cochinchina, Orpington, costă în jur de 100 de euro perechea. Variantele lor pitice, pentru că există şi aşa ceva, sunt mai ieftine. Dintre acestea din urmă se remarcă “mătasea japoneză”, care are numai puf, nu are fulgi, iar pielea este neagră. Astfel de păsări nu pot fi crescute dacă nu ar exista o mare pasiune din partea fermierilor respectivi. Asociaţia noastră a avut şi participări la expoziţii internaţionale, în Germania, în Franţa. Avem, de asemenea, şi crescători de oi, capre şi vaci. În ultimii ani, am încercat să promovez o campanie susţinută de informare a oamenilor în legătură cu faptul că, pentru creşterea animalelor, UE acordă subvenţii importante, care sunt mult mai mari în zonele  de munte, considerate zone defavorizate, cum este şi nordul muntos al judeţului nostru», ne-a declarat, la finalul expoziţiei, Carmen Oancea, preşedintele Asociaţiei “Pleşuva” din Comarnic. A.N.

Unii supereroi zboară altfel

Sâmbătă, 8 februarie, la Complexul Olimpic şi Sportiv Sydney 2000 de la Izvorani, a avut loc cel mai mare eveniment caritabil din România: Ultra Swim Challenge 2014, editia a II-a, organizat de Fundaţia Hospice Casa Speranţei Bucuresti şi Clubul Sportiv Smart Atletic. Scopul a fost acela de a strânge fonduri pentru a finaliza amenajarea interiorului spitalului Hospice din Bucureşti, un spital cu caracter oncologic, pentru copii şi adulţi.
Marea provocare a acestui eveniment a fost înotătorul braşovean Remus Miron, care a înotat 24 de ore fără oprire. La competiţie s-au înscris 104 participanţi, fondurile strânse ridicându-se la peste 300.000 de lei, bani ce vor aduce un zâmbet pe buzele multor oameni bolnavi. 
Întrucât la înscriere nu a existat limită de vârstă, printre adulţi s-au strecurat şi doi copii, un băiat şi o fată. Băiatul se numeşte Eduardo Antonio Postolache şi face parte din echipa de performanţă a Clubului Sportiv Contratimp din Câmpina, care îşi desfăşoară activitatea la Bazinul Didactic de Inot din oraşul nostru. 


În vârstă de 12 ani, fost elev al Şcolii Generale din Măgureni, actual elev al Colegiului Naţional Nicolae Grigorescu, Eduardo a fost încântat să dedice o jumătate de zi din viaţa sa unui scop atât de nobil. “Întotdeauna mi-am dorit să salvez vieţi, să devin un mic erou, ca cel din filmele mele preferate. M-am gândit chiar să devin doctor, însă frica de sânge şi de ace e mult prea mare, aşa că, deocamdată, rămân la activităţile mele de elev şi de înotător şi profit de acest eveniment de caritate pentru a-mi îndeplini dorinţa. Este un început pe care vreau să-l transform în tradiţie’ - mărturiseşte Edi. Un mesaj plin de afecţiune, voinţă şi curaj de a fi altfel. Eduard Postolache a înotat 3200 de metri fără oprire, timp de o oră. Demnă de remarcat este susţinerea financiară asigurată de sponsorul oficial al clubului, TINMAR Ind. S.A şi cea a Asociaţiei Pro Câmpina, precum şi cea morală, venită din partea familiei, a prietenilor şi colegilor, fără de care  nu ar fi ajuns să-şi împlinească dorinţa. 
Implicarea dezinteresată în susţinerea unor acţiuni caritabile este dovada că, într-o societate bazată doar pe câştig financiar, mai există şi oameni cu suflet. Sunt puţini cei care ştiu să dăruiască fără a cere ceva în schimb, dar ei sunt speranţa noastra că viitorul acestei ţări poate fi unul frumos.