25 martie 2014


La Spitalul Municipal, investiţiile din 2014, mai mari ca niciodată

Situaţia financiară a Spitalului Municipal pare a înregistra o imagine record, nemaiîntâlnită în ultimele două decenii. De la Consiliul Local, pentru investiţiile din acest an au fost alocate fonduri în valoare de un milion de lei, de cinci ori mai mult decât s-a primit anul trecut. La aceşti bani se adaugă circa 450.000 de euro (500.000 de euro ce revin de la ultimul proces câştigat cu Clinica Romgermed Bucureşti minus comisionul reprezentând onorariul de succes al firmei de avocatură ce apără SMC în procesele cu Romgermed). Chiar dacă nu mai punem la socoteală uşorul excedent din bugetul instituţiei, înregistrat la finalul anului precedent, şi tot rezultă o sumă importantă, chiar impresionantă, ţinând cont că majoritatea spitalelor din România se află într-o situaţie financiară cel puţin jenantă. Cu peste trei milioane de lei fonduri investiţionale, conducerea unităţii este hotărâtă să se modernizeze prin importante lucrări de reabilitare a clădirii, dar şi prin achiziţionarea celor mai performante aparate medicale, care vor intra, până la sfârşitul anului, în dotarea unor secţii ale spitalului. 


“În momentul de faţă derulăm procedurile de achiziţie de aparatură medicală. Mai exact, suntem în faza pregătirii documentaţiei pentru derularea unei licitaţii. Am stabilit, împreună cu conducerea Primăriei, care ne vor fi priorităţile. Vrem să cumpărăm un aparat de radiologie mobil pentru blocul operator. Cu ajutorul lui, chirurgul va putea vedea în timp real rezultatele radiografiei, iar imaginile vor fi de foarte bună calitate. În prezent, avem un aparat de radiologie extrem de vechi, care scoate imagini de o slabă calitate. Nemaivorbind că el nu mai corespunde normelor de siguranţă în exploatare şi prezintă un pericol de iradiere. Cu aparatul vechi, developarea filmelor se face în radiografie, iar chirurgul trebuie să aştepte până la o jumătate de oră pentru a vedea radiografia. Aparatul pe care ni-l dorim va fi de mare ajutor atât în chirurgia generală, cât şi în ortopedie şi urologie. Preţul aparatului ar fi in jur de 70.000 de euro, fără TVA. Ne mai dorim, de asemenea, o linie nouă de chirurgie laparoscopică, căci actuala aparatură, an de fabricaţie 1998, a suferit prea multe reparaţii. Prin chirurgia laparoscopică nu se mai fac tăieturi, ci se pătrunde cu ajutorul unor tije subţiri şi a unei camere video în locul unde trebuie intervenit. 
Tot cu ajutorul acestor fonduri generoase, vrem să refacem tradiţia spitalului în domeniul endoscopic digestiv. Noi facem asemenea intervenţii din 1994, perioadă în care nici în Ploieşti nu exista un aparat endoscopic digestiv. De aceea, o altă aparatură modernă pe care dorim s-o achiziţionăm este o linie de endoscopie digestivă care include un colonoscop şi un gastroscop. În prezent, aparatura pe care o avem în acest domeniu este tot veche şi, de multe ori, inutilizabilă. Endoscoapele sunt, în general, mai puţin fiabile, iar anul trecut firma care se ocupa cu service-ul acestor aparate  a refuzat să le mai repare. Pentru colegii de la Terapie intensivă şi pentru ameliorarea intubaţiilor în cazurile de anestezie generală, când medicul anestezist are doar câteva secunde în care trebuie să facă intubaţia pacientului (atunci când acesta nu mai respiră), vom achiziţiona câteva aparate de intubaţie, care nu sunt foarte complexe, dar sunt foarte necesare. Noua generaţie a aparatelor de intubaţie are o cameră video în vârf, cu ajutorul căreia se face o intevenţie promptă şi precisă. Un aparat de anestezie generală, de care aveam mare nevoie, a fost achiziţionat în procedură de urgenţă, deoarece am fi pierdut mult timp cu desfăşurarea procedurilor standard.  Acum trei săptămâni, am avut ghinionul să ni se strice două aparate de anestezie generală în aceeaşi zi. Cum avem doar trei săli pentru operaţii de chirurgie clasică şi ORL (celelalte trei fiind dedicate ortopediei, ginecologiei şi urologiei), orice operaţie era pusă în pericol”, ne-a declarat managerul SMC, medicul chirurg Călin Tiu. 
Pe lista de achiziţii mai sunt trecute şi alte aparate şi piese de mobilier medical de strictă necesitate: mese noi la sălile de operaţie pentru ortopedie şi ginecologie, lămpi pentru operaţii, un videolaringoscop etc. În ceea ce priveşte reabilitarea infrastructurii spitalului, Secţia Chirurgie va avea prioritate şi va beneficia de ample lucrări de modernizare. Am mai aflat cu acest prilej că modernizarea Ambulatoriului de specialitate al SMC, prevăzută a începe în această vară, va mai întârzia, deoarece nu a fost semnat nici până acum contractual de finantare a lucrărilor cu bani europeni, cu toate că această finanţare a fost câştigată la sfârşitul anului trecut.
Nu în ultimul rând, se are în vedere şi lărgirea parcării Spitalului Municipal. În acest sens, s-au purtat discuţii între reprezentanţii administraţiei locale şi conducerea SMC, avansându-se ideea ca terenul dat în folosinţă spitalului să se extindă până spre trotuar, acolo unde, în momentul de faţă, zona este ocupată de taximetre. A.N.

Editorial

ŢARA FĂRĂ GRANIŢE

România este o ţară fără graniţe. Să nu se supere militarii de carieră, dar nu mai au ce apăra. Pe la margini bîntuie tancuri şi nave de război, prin lăuntru unii călări ca pe moşie, prin suflete disperarea; ce, pe cine să mai aperi? Ţara este pusă la centrifugă, nu mai are centru, ci numai afară, acolo unde visează să plece toţi. Ţara are panglici şi panglicari, neo-comunişti şi prea multe posturi Tv şi prea mulţi parlamentari, prea puţină educaţie şi mult prea puţină muncă. Nu are autostrăzi, dar are demagogie co(s)mică. Nu are o idee care să coaguleze massele, dar are o mulţime de prejudecăţi şi mituri istorice, atent întreţinute. Nu (mai) are identitate, este, cum zicea marele său poet necunoscut, o frumoasă fără corp. Corpul, tăria, i-ar da-o oamenii verticali, oamenii educaţi, deţinătorii memoriei culturale, scriptice ori orale. Cu o singură condiţie: aceştia să nu se sfîşie între ei cu setea de sînge a unei haite de hiene flămînde. Popor sfîşiat pe dinăuntru, la ce să-i mai folosească apărătorii dinspre afară? Ei da, mai are, sigur, şi o grămadă de bogăţii, şi un sol cum nu prea sunt pe îmbătrînitul continent şi păduri şi ape şi etc. dar, cum spune bancul, şi la ce i-au folosit? Pentru că este tot cel mai sărac neam de pe continent, şi nu pentru că l-au jefuit străinii (cum îl învaţă panglicarii de istorii ca să-i orbească simţul autocritic), ci pentru că se fură cu sîrg şi eficienţă maximă pe sine însuşi. Un popor care-şi urăşte cu ferocitate valorile vii, pentru că a fost învăţat că o valoare trebuie să fie musai mumificată, venerată sub formă de moaşte, cum să o cinsteşti cît este încă vie, dîndu-i spre exemplu artistului sau doctorului sau profesorului un salariu respectuos? Un popor care nu mai creşte pe verticala spiritului, ci doar se lăţeşte ca o baltă pe orizontala morţii, ca o pată de mucegai, într-o „slavă stătătoare” nu mai are nevoie de contururi ferme care să-l distingă de ceilalţi. Un popor care nu mai are limbă, pentru că pe a lui a redus-o la un ciot de 2-300 de cuvinte, plus sute de importuri şi calcuri care i-au distrus tot ce dădea frumuseţea şi plasticitatea acestei limbi: construcţiile sale idiomatice, de o bogăţie, suculenţă, inventivitate metaforică sfidînd multe opere poetice consacrate, toate acestea sunt acum îngropate fără slujbă în romgleza cotidiană, precum sub praful care împiedică ziua ca oraşele noastre să fie văzute din avion. Un popor în mizerie morală şi materială nu are identitate, nu are ce apăra, deci va fi distrus de prima pală de vînt istoric mai puternic. Un popor care are trecut, dar nu se mai gîndeşte deloc la viitor, şi vrea să zboare într-o singură aripă. Un popor care-i admiră necondiţionat pe cei care-l batjocoresc şi care-l fură, ba chiar plînge distrus cînd unii dintre aceştia ajung în puşcării. Ce hartă ne mai poate cuprinde? Aici, la nordul Dunării, se va spune ca acum două mii de ani: hic sunt leones. Cu cine să aperi graniţele: cu parlamentarii, cu moderatorii Tv, cu pipiţele de mall de tustrele sexele, cu corupţii de la Jilava sau încă în scaune directoriale, cu manelişti, cu tinerii autişti sau bătrînii acriţi prea-timpuriu de viaţă, cu fotbaliştii şi liderii de galerie, cu gînditorii anesteziaţi de miturile corectitudinii politice, cu ţăranii abrutizaţi de băutură, cu cei cîţiva miliardari ce abia aşteaptă să fugă în casa lor din Bali, cu cei care ştiu un singur verb „a se descurca” şi un singur pronume „eu”, cu securiştii nici măcar pocăiţi, cu poeţii deveniţi bucătari şi bucătarii care se cred poeţi, cu depresia şi schizofrenia generalizate, cu lipsa de respect şi de civilitate a unui neam barbarizat? Noaptea trecută am avut un coşmar: visasem o hartă pe care România nu se mai afla, ci numai „un gol istoric”. La ce ne mai foloseşte imnul?
P.S. Să fim înţeleşi: decizia ÎCCJ nu-l exonerează deloc pe Ponta de plagiat. Deciziile celor două comisii de specialitate  care au recunoscut plagiatul rămân perfect valabile. Iar faptul că doamna care a distrus învăţămîntul românesc este acum recompensată cu un posibil fotoliu de parlamentar european este încă o dovadă a ceea ce scriam la etaj: pentru asemenea specimene nu merită să aperi scheletul care a mai rămas din România!
  Christian CRĂCIUN      

Ultimul moto politic al lui Elvis Arghir: “Dacă voi nu mă vreţi, eu (degeaba) vă vreau”

Titlul articolului (într-o formulare foarte apropiată de cea a personajului dramatic Alexandru Lăpuşneanu din piesa cu acelaşi nume a lui Costache Negruzzi),  rezumă cât se poate de succint aventura (re)aderării la PDL a lui Elvis Arghir, despre care v-am informat în numărul precedent al Oglinzii că s-a întâmplat. De fapt, nu s-a mai întâmplat, iar ceea ce am crezut noi şi mulţi alţii (printre care Elvis Arghir era cel dintâi), a fi o realitate a politicii locale, s-a dovedit doar o tentativă nereuşită a lui Arghir de revenire la partidul pe care l-a condus câţiva ani, la mijlocul deceniului trecut, în perioada când Horia Tiseanu se înregimentase politic la PC şi apoi la PNL. 

Tentativa recolorării în oranjul politic a lui Arghir a fost înăbuşită în faşă de conducerea PDL Câmpina, care i-a respins cererea de adeziune. Conform unui comunicat de presă primit de la consilierul municipal Monica Clinciu, vicepreşedinte şi purtător de cuvânt al organizaţiei municipale a PDL, adeziunea lui Arghir a fost respinsă cu 15 voturi “pentru” din 16 posibile.  “Organizatia Municipiului Campina a Partidului Democrat Liberal   s-a intrunit azi, 18 martie 2014, in sedinta ordinara a Biroului Permanent Local si a luat in discutie adeziunea depusa la sediul ei de catre domnul Elvis Arghir, cunoscut om politic campinean. Analizand activitatea sa politica anterioara, atat in cadrul Partidului Democrat Liberal, cat si in cadrul celorlalte partide in care a mai activat, membrii Biroului au hotarat cu o majoritate  de 15 voturi din 16 membri prezenti(un vot nul) ca adeziunea domnului Arghir Elvis sa fie respinsa”, explică sec comunicatul de presă amintit. 
Elvis Arghir afirmă că nu s-a dus neinvitat la şedinţa conducerii locale a partidului, la începutul căreia şi-a depus adeziunea, dar nici nu vrea să divulge numele celui care l-a invitat şi l-a încurajat să facă acest gest. Încercând o sumară analiză de text, sintagma “Elvis Arghir, cunoscut om politic câmpinean”, care se regăseşte în comunicatul prezentat mai devreme, pare a menaja orgoliile rănite ale “catindatului”, căruia se pare că nu i s-a dat nicio şansă, în afară de cea a expulzării la prima crâcnire în faţa liderului suprem al organizaţiei pedeliste, pe numele său, Horia Tiseanu. 
Reamintim cititorilor că omul de afaceri Elvis Arghir a fost consilier municipal în două mandate, candidat la Primăria Câmpina din partea a trei partide şi înregistrat politic, în ordine cronologică, la patru partide: PD, PNL, Partidul Verde şi Forţa Civică. Acum două săptămâni, Elvis Arghir a încercat să revină la matca sa politică numită PDL, partid pe care l-a părăsit cu scandal în 2007. A.N. 

Filiala Câmpina a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere, la ora bilanţului

Recent, în Sala Mică a Casei de Cultură, a avut loc Adunarea Generală a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere  – Filiala Câmpina,   prilej cu care a fost analizată activitatea acestei structuri în ultimul an. A fost prezentat cel mai important document al ordinii de zi, bilanţul ultimului an, un an bogat în acţiuni şi vizite de prietenie pe care rezerviştii câmpineni ai Armatei Române le-au efectuat în Germania şi Republica Moldova. Dintre foştii ofiţeri militari de carieră participanţi la şedintă, i-am remarcat pe Mihai Stănescu (fost primar al oraşului şi fost consilier municipal) şi pe Lucian Cercel (fost consilier municipal în două  mandate). Este vorba despre cele două vizite externe, la rezerviştii din Achern (Germania) şi Cimişlia (Republica Moldova).  În Raportul privind activitatea Biroului Filialei Câmpina a ANCMRR pentru perioada martie 2013 – martie 2014, col. (rez) Marian Dulă, preşedintele Filialei, a evidenţiat câteva aspecte importante ale evoluţiei şi acţiunilor ANCMRR. Astfel, foarte importantă este calitatea de asociaţie de utilitate publică acordată A.N.C.M.R.R. după 14 ani de afirmare rodnică în viaţa cadrelor militare în rezervă şi în retragere provenite din Armata României.  Dacă statutul de  asociaţie de utilitate  publică, cu tot ce decurge din aceasta, a fost acordat de Guvernul României, notorietatea publică a fost dobândită de A.N.C.M.R.R. prin activitatea desfăşurată în timpul ce s-a scurs de la constituire până în prezent. În nenumărate rânduri, în tot cursul anului 2013, conducerea centrală a ANCMRR a făcut demersuri la ministrul Apărării Naţionale, la primul ministru, la cele două camere legislative, precum şi la alianţele politice aflate la putere, pentru urgentarea aprobării în Camera Deputaţilor – Cameră decizională, a proiectului de Lege elaborat de un grup de senatori şi deputaţi, referitor la procesul reparatoriu în domeniul pensiilor militare. S-a evidenţiat care sunt beneficiarii Legii 241/2013 în afara celor care prin recalculare/revizuire, potrivit Legii 119/2010 şi OUG nr.1/2011, li s-a stabilit un cuantum mai mic decât  cel avut în decembrie 2010. 


„Atât ca militari activi, dar şi în rezervă sau retragere, ne-am făcut datoria faţă de ţară.  Noi, militarii, nu cerem pomeni. Cerem doar drepturile cuvenite date de Poporul în serviciul căruia vom fi până în ultima clipă de viaţă. Corecţia unei legi nu tocmai bune se poate face prin Parlament şi iniţiativă guvernamentală dar şi prin atitudinea solidară a corpului cadrelor de rezervă şi active, prin dialogul nediferenţiat al militarilor însişi”, le-a spus Marian Dulă colegilor săi din sală. 
A fost dezbătut, de asemenea, faptul că asigurarea cu medicamente gratuite pentru pensionaruii militari nu este rezolvată la Câmpina. O perioada destul de îndelungată, nicio farmacie comunitară nu a avut contract cu Spitalul Clinic de Urgentă Militar Bucureşti, deoarece acesta nu a avut fonduri alocate. Pentru o perioadă scurtă de timp, iulie-decembrie 2013, mai multe farmacii din Câmpina a avut contract cu Policlinica Militară Bucureşti, din str. Cobălcescu. “Nu ştim la cine este vina, dar este jenant ca un pensionar militar provenit din MAI să primească medicamente gratuite şi compensate, iar unul provenit din MApN să nu beneficieze. În luna februarie am înaintat la Filiala Judeţeana ANCMRR o scrisoare prin care solicitam intervenţia la forurile superioare, pentru rezolvarea problemei medicamentelor gratuite la Câmpina pentru pensionarii militari proveniţi din M.Ap.N.”, a mai declarat în plenul şedinţei preşedintele Filialei Câmpina a ANCMRR. A.N.

La Câmpina, s-a deschis pentru a cincea oară “Umbrela Verde”

La Câmpina, în cadrul unei acţiuni ecologice cu impact naţional şi ajunsă la a cincea ediţie, s-au strâns numeroşi copii din întreaga ţară, veniţi să participe la concursul de creaţie pe teme ecologice botezat cu un nume cât se poate de sugestiv: Umbrela Verde. Toate lucrările elevilor au expus acţiuni sau activităţi de protejare a mediului înconjurător. Concursul este organizat de Şcoala Gimnazială “Ion Câmpineanu” (fostă Nr. 1) şi vizează implicarea elevilor în acţiuni de promovare a dezvoltării durabile prin educaţia şi managementul mediului înconjurător. Acţiunea de protejare a mediului nu este uşoară, fără educaţia fiecărui individ în acest sens, începând de la vârste fragede, orice demers de ocrotire a mediului fiind supus eşecului. Pentru acest concurs, dar şi pentru implicarea în alte proiecte cu tematică ecologică, Şcoala Generală „Ion Câmpineanu” a primit titlul de “eco-şcoală”, fiind singura instituţie de învăţământ din Câmpina care a dobândit acest statut. 


Programul naţional Eco Şcoala urmăreşte implicarea elevilor în găsirea unor soluţii la provocările impuse de dezvoltarea durabilă, la nivel global. Revenind la acţiunea care s-a desfăşurat la Şcoala Câmpineanu, precizăm că este o competiţie naţională care se adresează tuturor elevilor (inclusiv celor de liceu), şi care include mai multe secţiuni: desen, pictură, fotografie. “Umbrela Verde” atrage an de an tot mai mulţi concurenţi, la această ediţie fiind înscrise 836 de lucrări din 146 de şcoli situate în aproape toate judeţele ţării. Au fost date şi multe premii, fondurile necesare provenind de la Consiliul Local şi din diverse sponsorizări. Organizatorii consideră că lipsa unei educaţii ecologice este principala cauză a scăderii stabilităţii în ecosistemele naturii. Nu s-a dorit o acţiune cu efort fizic (precum ecologizarea unor zone ale oraşului prin muncă voluntară), ci una cu efort  creativ, intelectual, deoarece arta educă bunul-gust şi descoperă adevăratele valori care contează cu adevărat în existenţa noastră. Drept pentru care ne putem folosi de o manifestare artistică în combaterea indiferenţei şi în găsirea celor mai bune soluţii pentru păstrarea verdelui pur. Protecţia mediului se poate realiza numai prin asocierea măsurilor de ordin legislativ şi administrativ cu cele de ordin educaţional. Concursul, care s-a bucurat şi la această ediţie de un imens succes, are în Şcoala “Ion Câmpineanu” principalul organizator, dar nu şi singurul, deoarece în desfăşurarea manifestării s-au implicat de fiecare dată şi alte instituţii coorganizatoare: Inspectoratul Şcolar Prahova, Casa Corpului Didactic, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Muzeul Judeţean de Ştiinţe ale Naturii, Centrul Carpato-Danubian de Geoecologie şi Alianţa Româno-Franceză. Momentele artistice din cadrul acestui eveniment au fost oferite de copiii din Asociaţia Frizzly condusă de Clara Leica. Administraţia locală a fost reprezentată de Remus Bădulescu, administratorul public al Câmpinei. A.N.

Şcoala Gimnazială “Al. I. Cuza”, la sărbătoarea a patru decenii de existenţă

Cea mai mare şcoală din municipiul nostru, Şcoala Gimnazială “Al. I. Cuza” (în structura căreia intră Şcoala Sanatorială de la Voila, Şcoala Gimnazială nr. 3 şi Grădiniţa nr. 4), şi-a sărbătorit, de curând, patru decenii de existenţă. Considerată una dintre cele mai bune unităţi de învăţământ din Câmpina, şcoala a funcţionat la începuturile ei ca Liceul “Ilie Pintilie” (cu clase de liceu şi de şcoală generală), iar ulterior, din anul şcolar 1973 – 1974, sub denumirea de Şcoala Generală nr. 8 (cu clasele de liceu în lichidare până în 1978, când a rămas doar şcoală generală). Numele Domnului Unirii i-a fost dat şcolii în anul 2010. 


De atunci, Ziua Şcolii se sărbătoreşte pe 20 martie, pentru că, la această dată, în anul 1820, s-a născut domnitorul Alexandru Ioan Cuza, ultimul domnitor pământean, născut între Carpaţi şi Mare. Cuza nu s-a remarcat doar prin realizarea Unirii Principatelor, ci şi prin profunde reforme în domeniul învăţământului. Sărbătoarea Şcolii Cuza a fost marcată de numeroase moment artistice. La început, corul de copii al unităţii a interpretat imnul şcolii, apoi a urmat un minirecital la orgă electronică al unei fetiţe de la Grădiniţa nr. 4, cele două momente fiind continuate cu dansuri, cântece, scenete, aproape toate având ca temă realizările unităţii şi ale domnitorului Cuza. 


Printre spectatorii invitaţi, multe cadre didactice care au lucrat în cadrul şcolii, precum şi reprezentanţi ai municipalităţii şi ai altor instituţii publice câmpinene. Directorul Şcolii Gimnaziale “Al. I. Cuza”, profesoara de matematică Felicia Turosu, a mulţumit tuturor invitaţilor şi participanţilor la acest eveniment deosebit ce poate fi considerat un jubileu, chiar dacă până la împlinirea a 50 de ani va mai trece un deceniu. Spre finalul manifestării, a fost prezentat şi un material video despre istoria unităţii. De asemenea, ca şi în alte dăţi, a fost organizată cu acest prilej şi o expoziţie cu monede, medalii şi alte obiecte din vremea domnitorul Alexandru Ioan Cuza. A.N.

Despre mântuire în lumea contemporană

Editura şi Librăria Egumeniţa vă invită la o întâlnire cu Arhimandritul AMBROZIE IURASOV - Dialog cu cititorii şi lansare de carte “Cu noi este Dumnezeu”, joi, 27 martie 2014, ora 17.30, Casa de Cultură “Geo Bogza”.
“Dacă ai pierdut bogăţia înseamnă că, de fapt, nu ai pierdut nimic. Dacă ai pierdut sănătatea, înseamnă că ai pierdut jumătate din ce puteai să pierzi. Iar dacă ai pierdut credinţa în Dumnezeu, înseamnă că ai pierdut totul”.

Primăvara Poeţilor

Maratonul Poeziei, Câmpina, 21 martie 2014

Poezia, această regină a literaturii, a fost sărbătorită şi anul acesta (2014) în întreaga lume, în ziua de 21 martie, declarată de UNESCO Ziua Internaţională a Poeziei. La Câmpina, nu pentru prima dată, s-a desfăşurat Maratonul Poeziei, găzduit de Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” şi coordonat de directorul şi poetul Florin Dochia. 


Într-o atmosferă propice poeziei, au citit din creaţii proprii poeţi din mai multe oraşe: Bucureşti, Braşov, Câmpina, Ploieşti, Oradea, Sinaia, Floreşti şi Slobozia. „Ce-i mâna pe ei în luptă?”, se întreba Poetul. Ce i-a mânat pe actualii poeţi la Câmpina? Desigur, dragostea faţă de poezie, pe care şi-au dovedit-o atât prin prezentarea propriilor poeme, cât şi prin ascultarea poemelor scrise şi lecturate de confraţii lor. 


Într-un maraton ce a durat mai bine de trei ore, s-au perindat pe „scaunul autorului”: Emanoil Toma, Emil Sude, Elena Glodean, Maria Nicolai, Anastasia Tache, Cătălin Stanciu, Diana Trandafir, Daniela Şontică, Gherasim Rusu Togan, Marian Dragomir, Ani Bradea, Serghie Bucur, Severius Florin Frăţilă, Codruţ Radi, Florin Dochia, Maria Gabriela Dobrescu (cea care şi-a lansat şi cartea „Gânduri în cuşcă”, apărută în 2013, la Editura „Premier”, în colecţia „Biblioteca de Câmpina” coordonată de Liliana Ene), Daniel Drăgan, Laurenţiu-Ciprian Tudor, Ştefan Alexandru Ciobanu, Cătălina Grigore, Cezara Răducu, Cătălin Derzelea, Ştefan Al.-Saşa, Costel Bunoaica, Florin Ciocea şi Florentina Loredana Dalian. Toţi cei care au citit au primit din partea directorului Florin Dochia un Atestat de Poet Maratonist, la fel ca şi anul trecut, tot de Ziua Mondială a Poeziei! Nu au citit, dar au ascultat cu atenţie scriitorii nepoeţi Christian Crăciun şi Iulian Moreanu. Liana Cosma, cu forţa vocii delicate şi cu chitara, a dat mai multă culoare (sonoră) unei săli decorate cu mari pânze pictate şi populată de fiinţe sensibile la frumos.
Evenimentul a fost deja semnalat, la nivel central, în Ziarul „Lumina” (săptămânal de spiritualitate şi atitudine creştină al Patriarhiei Române), din 22 martie 2014, printr-un articol semnat de Dan Cârlea şi intitulat „Poezia a fost celebrată în toată lumea”.  (F.F.)

Din noua conducere a FRM face parte şi câmpineanul Cătălin Duţă

Săptămânile trecute, în cadrul Adunării Generale a Federaţiei Române de Motociclism, a avut loc şedinţa de alegere a noii conduceri a acestei federaţii. Principalul challenger a fost Costin Oprea, liderul clubului BGS Motorsport şi pilot de superbike cu multe starturi la active, care şi-a anunţat, de multă vreme, candidatura la funcţia de preşedinte al FRM. În lupta electoralã cu echipa aflată de opt ani în fruntea F.R.M., formatã din preşedintele Cristian Mureşan şi secretarul-general Gabriel Olariu, Costin Oprea şi-a format o echipă de candidaţi la funcţiile de vicepreşedinte, o echipă formată din piloţi cunoscuţi, cu vechi state de activitate în motorsportul românesc pe douã roti. Cu toată îndârjirea lui Oprea şi a echipierilor săi, care anunţau ritos că mămăliga motociclismului românesc va exploda, tot vechea tabără a ieşit învingătoare. 
Adunarea Generală de alegeri a decis ca în fruntea federaţiei pentru următorul mandat să fie tot Cristian Mureşan, care a câştigat funcţia supremă cu 36 de voturi. Pentru  cele patru funcţii de vicepreşedinte lupta a fost la fel de acerbă. Vicepreşedintele care a strâns cele mai multe voturi (39) a fost câmpineanul Cătălin Duţă, preşedintele Clubului Lido Câmpina, care a câştigat, astfel, al treilea mandat consecutiv în fruntea FRM, din poziţia de vicepreşedinte. Maestru al sportului, de cinci ori campion naţional (patru titluri consecutive de campion naţional), cu numeroase participări la Balcaniade sau la etape ale Campionatului European, Cătălin Duţă a înfiinţat, în urmă cu 22 de ani, Clubul Lido, primul club de motocros din Câmpina. Astăzi, Clubul Lido este membru fondator al Asociaţiei Clubul Sportiv Municipal Câmpina, alături de municipalitatea câmpineană şi CSM Câmpina. În 2010, Cătălin Duţă a revenit în motocros, după 10 ani de absenţă, participând la o cursă în campionatul rezervat veteranilor. Ultima performanţă a clubului său se leagă de numele a doi foarte tineri motocrosişti legitimaţi la Lido Câmpina care, în 2013, au câştigat un titlu de campion naţional şi un titlu de vicecampioan naţional la motocros. Este vorba despre George Manta, actualul campion naţional al clasei 50cc, şi Marcel Vişoiu, vicecampion naţional la clasa amatori. A.N

Baby-baschet şi minibaschet la Liceul Energetic

Duminică, 16 martie, la sala de sport a Liceului Energetic, Clubul Sportiv G.R.C. Câmpina a organizat a III-a ediţie a “Cupei C.S. G.R.C. Câmpina” la baby-baschet şi minibaschet.


La startul competiţiei s-au aliniat mai multe echipe de baschet ale celor două cluburi din municipiu: Clubul Sportiv Municipal Câmpina şi Clubul Sportiv G.R.C. Câmpina. La finalul competiţiei, G.R.C. Câmpina s-a clasat pe primele locuri la ambele categorii. 


În cadrul aceleiaşi competiţii, a mai fost organizat şi un meci demonstrativ de baschet denumit - “Duelul Generaţiior”, meci în care s-au înfruntat o selecţionată de baschet feminin a Clubului Sportiv Şcolar Câmpina (din anii 1988-1993, antrenor Dochia Liviu) şi echipa reprezentativa a Liceului Energetic  (generaţia 1993). Meciul demonstrativ a fost un adevărat spectacol baschetbalistic, jucătorii celor două echipe fiind nişte modele demne de urmat pentru micii baschetbalişti care se află la început de drum în descoperirea tainelor acestui frumos sport care este baschetul.