29 aprilie 2014

Muzeul din mansardă dezbină alianţa majoritară din legislativul municipal

Românii îşi merită pe deplin faima de a fi plini de patimă atunci când fac politică. Iar politicienii noştri locali nu se abat de la regulă. Administraţia Tiseanu din mandatul trecut (atunci când edilul-şef şi liderul PDL Câmpina făcea toate jocurile nu doar în Primărie, ci şi în Consiliul Local, unde partidul său avea o majoritate confortabilă), îşi făcuse un obiectiv prioritar în a înfiinţa un muzeu al oraşului, denumit chiar Muzeul Câmpinei. Nu era foarte clară tematica sa (muzeu al istoriei exploatărilor petroliere pe aceste meleaguri sau muzeu cu prezentarea evoluţiei Câmpinei de la o simplă vamă la un important centru economic şi cultural), dar, în orice caz, proiectul unui muzeu al oraşului nostru ajunsese într-o fază avansată. Fusese înfiinţată chiar o comisie formată din specialişti care puteau contribui la realizarea Muzeului Municipiului Câmpina. Fusese stabilit, în principiu, şi sediul muzeului, la etajul clădirii Casei Căsătoriilor, care urma să fie inaugurată la finalul anului 2013, ceea ce s-a şi întâmplat. 


În primăvara lui 2012, istoricul Alin Ciupală, unul dintre cei mai înfocaţi susţinători ai ideii înfiinţării unui muzeu al Câmpinei, ne-a declarat că “trebuie avute în vedere şi respectate mai multe condiţii până la înfiinţarea unui muzeu. În primul rând, trebuie consultată şi respectată legea de organizare a muzeelor, o lege recentă şi complicată. Muzeul trebuie să aibă un spaţiu generos de expunere şi un la fel de generos spaţiu de depozitare. În timp, se presupune că instituţia îşi va face o zestre bogată de documente şi obiecte legate de istoria oraşului, iar acestea nu pot fi toate expuse integral, o parte trebuind a fi conservată în spaţii corespunzătoare. După părerea mea, un muzeu al oraşului interesează într-o măsură mai mică turiştii care vin din alte zone ale ţării, aceştia peferând, la recomandarea ghizilor însoţitori, arhicunoscutele noastre muzee Hasdeu şi Grigorescu. Aşadar, acest muzeu eu îl văd ca pe un muzeu destinat mai mult câmpinenilor. Prin urmare, el trebuie să aibă săli unde să se organizeze săptămânal reuniuni, lansări de carte, expoziţii de artă, conferinţe etc. S-ar putea amenaja aici şi o sală care să găzduiască un fel de club-cafenea, unde câmpineanul să vină, să răsfoiască presa din ziua respectivă, să socializeze cu ceilalţi vizitatori; eventual, să bea şi o cafea. Nu mi se pare, însă, deloc fericită găzduirea muzeului în aceeaşi clădire cu alte instituţii.” 
Înaintea alegerilor locale din 2012, primarul Horia Tiseanu era sigur de reuşita realizării muzeului, dar după aceste alegeri, noua majoritate miniparlamentară locală formată din PSD, PNL şi PP-DD, de multe ori ostilă iniţiativelor primarului, a decis că proiectul Muzeului Municipiului Câmpina (MMC) nu era viabil, drept pentru care Consiliul Local a desfiinţat comisia însărcinată cu înfiinţarea MMC. 

Un deceniu de război juridic 

În 2002, Ciprian Bischoff, căutând în arhiva instituţiei, a găsit un contract vechi de 80 de ani prin care se adeverea că, în 1939, Gheorghe Grigorescu, fiul pictorului Nicolae Grigorescu, a vândut administraţiei oraşului, pentru o sumă importantă de bani, 202 lucrări ale tatălui său, schiţe şi desene în creion, peniţă şi laviu. Arhivarul Primăriei i-a arătat imediat contractul secretarului municipiului, Paul Moldoveanu, care, dându-şi seama de importanţa actului juridic uitat în negura vremurilor, a luat urma operelor grigoresciene şi le-a găsit la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti. La iniţiativa lui Paul Moldoveanu, municipalitatea a acţionat în justiţie MNA pentru recuperarea celor 202 lucrări de artă. Acţiunea în revendicare a municipalităţii avea să fie soluţionată favorabil de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie abia după 11 ani. Peste un deceniu de război juridic cu MNA, în care procesul a fost amânat, strămutat, tergiversat, judecat şi rejudecat, aşa cum se întâmplă cu multe cauze aflate pe rolul instanţelor de judecată din România.  Operele pictorului naţional valorează astăzi aproximativ un milion de euro, ceea ce face din Primăria Câmpina una dintre cele mai bogate din ţară. 

Maşina de vot a majorităţii a început să scârţâie?

La ultima şedinţă a Consiliului Local Câmpina, alcătuit din 19 membri, alianţa majoritară formată din PSD, PNL şi PPDD (fiecare formaţiune politică având câte patru reprezentanţi), nu a mai funcţionat, aşa cum ne-a obişnuit până acum, ca o maşină de vot bine unsă, dovadă fiind faptul că un proiect important iniţiat de edilul-şef a reuşit să scindeze majoritatea făcând ca cei patru consilieri PPDD-işti să voteze, în premieră, împreună cu cei şapte consilieri PDL-işti. La începutul şedinţei, primarul Horia Tiseanu a cerut introducerea pe ordinea de zi a unui proiect de hotărâre privind participarea municipiului la un proiect european denumit “Un muzeu nou al municipiului Câmpina prin punerea în valoare a patrimoniului cultural local”, proiect prin care municipalitatea încearcă găsirea unei locaţii corespunzătoare pentru cele 202 schiţe şi desene ale lui Nicolae Grigorescu vândute Primăriei Câmpina, acum 80 de ani, de către fiul “pictorului naţional”. 


Din acel an, municipalitatea câmpineană a purtat un lung război juridic cu Muzeul Naţional de Artă (MNA), în custodia căruia, prin anii 1950, au ajuns aceste lucrări. Lungul şir de procese s-a terminat la jumătatea anului trecut, când instanţa supremă a decis că cele 202 lucrări trebuie să reintre în proprietatea şi în posesia municipiului Câmpina. Însă MNA condiţionează cedarea lor de găsirea unui loc aclimatizat şi securizat corespunzător, pentru depozitarea acestora. “Vă rog să votaţi acest proiect pentru a nu pierde banii europeni. Lucrurile s-au desfăşurat foarte rapid, de aceea nu am putut să vă anunţ mai devreme. Pentru că nu avem bani pentru un studiu de fezabilitate, am decis să participăm la acest proiect european, prin care vom primi o finanţare de aproape 400.000 de lei, numai dacă vom expune lucrările în cadrul unui muzeu. În prealabil, am făcut demersuri fără succes pentru  depozitarea şi expunerea acestor lucrări în încăperile de la subsolul Castelului “Iulia Hasdeu”, a căror securitate, ne-au spus specialiştii, lasă de dorit. Apoi, a urmat refuzul celor de la Muzeul Memorial “Nicolae Grigorescu”. Pe ultima sută de metri, încercăm să profităm de apariţia bruscă a şansei acestui program european”, le-a spus edilul consilierilor. Horia Tiseanu a iniţiat un proiect de hotărâre prin care se înfiinţa un muzeu în cele trei camere de la etajul clădirii Casei Căsătoriilor, unde lucrările lui Grigorescu pot fi depozitate şi expuse publicului pe rând, periodic (timpul de expunere nu trebuie să depăşească 10 zile pe an), în aşa fel încât să fie îndeplinite şi condiţiile cerute de oficialii de la Bruxelles, pentru a se putea primi importanta finanţare de aproape 380.000 de lei (3,8 miliarde de lei vechi). 

“Să se înfiinţeze accept, dar mă abţin”

În cele câteva cuvinte ale acestui intertitlu, exact ca în stilul inegalabilului Caragiale, s-ar putea rezuma  atitudinea consilierilor municipali ai PSD şi PNL, care nici n-ar fi dat cu piciorul proiectului european, nici nu l-ar fi votat. Aşa că s-au abţinut la votarea proiectului de hotărâre iniţiat de Tiseanu, ceea ce, până la urmă, tot valoarea unui vot împotrivă are. Primind mesaje de la liderul lor informal, consilierul judeţean Jenica Tabacu, reprezentanţii PPDD au votat pentru înfiinţarea muzeului. Ceilalţi consilieri ai alianţei majoritare din legislativul municipal nu au dorit să voteze proiectul. Cel mai probabil, din orgoliile rănite ale unor aleşi puşi aproape în faţa unui fapt împlinit: introducerea, pe ultima sută de metri, a unui proiect de hotărâre (lucru care nu se întâmplă pentru prima dată), pe care nu au timp să-l studieze în profunzime. Cu toate regretele primarului că lucrurile s-au petrecut atât de repede, încât consilierii nu au putut fi anunţaţi de acest proiect decât cu o zi înainte de şedinţă, cu toate că exista riscul pierderii banilor europeni (a doua zi, trebuiau depuse toate documentele, inclusiv acceptul consilierilor, la Ministerul Culturii), social-democraţii şi liberalii s-au abţinut la votarea proiectului de hotărâre. Asta, deşi au apreciat indirect oportunitatea participării la proiectul european. Şeful Comisiei de cultură, liberalul Florin Frăţilă, l-a dojenit pe edil, pentru că “nu ne-aţi anunţat din timp, şi aţi fi putut s-o faceţi, măcar la telefon, pentru că aparatul de lucru pe care îl aveţi în subordine vă permite acest lucru elementar”, iar viceprimarul Ion Dragomir a declarat că “nu voi vota acest proiect, pentru că mi-e teamă. Dacă exista consultare şi dialog, puteam găsi o locaţie potrivită, care, după mine, ar fi la Muzeul Hasdeu.  Suntem de acord că trebuie găsit un spaţiu adecvat de depozitare, dar nu vrem să se spună că fentăm Europa, ca să le luam banii, că aprobăm un loc de depozitare căruia îi zicem muzeu.” Cu voturile consilierilor PDL şi PPDD, proiectul a trecut, dar votarea lui a însemnat şi prima fisură în unitatea majorităţii formate după alegerile locale din 2012. 

Florin Frăţilă, preşedintele comisiei de cultură din Consiliul Local:
“Nu pot să înţeleg decizia în pripă a înfiinţării unui muzeu în mansarda unei clădiri”

“Adevărul este că acest proiect de hotărâre a fost introdus pe ordinea de zi a Consiliului Local la urgenţă. Nu au existat niciun fel de consultări prealabile şi am fost puşi în situaţia să aflăm amănunte chiar în plenul şedinţei. Nu aşa se procedează, mai cu seamă că de mai bine de un an, insist pe lângă executivul Primăriei să găsim o clădire adecvată înfiinţării muzeului oraşului. Pot să înţeleg şi susţin atât accesarea fondurilor europene într-o astfel de situaţie, cât şi importanţa readucerii schiţelor pictorului Nicolae Grigprescu în patrimoniul municipalităţii, dar nu pot să înţeleg decizia în pripă a înfiinţării unui muzeu în mansarda unei clădiri ce adăposteşte, în acelaşi timp, serviciul de asistenţă socială al oraşului şi Casa Căsătoriilor. O alegere nefericită! Îi rog pe câmpineni să se gândească la următoarea situaţie: într-o zi, un grup de turişti, să zicem străini, va dori să viziteze aşa-zisul muzeu. În aceeaşi zi se poate întâmpla ca la parterul clădirii cu pricina să se oficieze cinci căsătorii, acompaniate de alaiul de rigoare, iar la serviciul de asistenţă socială să aştepte zece familii cu copii. Să fie asta soluţia prin care ne promovăm patrimoniul cultural al oraşului? Eu cred că nu. Şi mai cred că oamenii politici, votaţi să administreze cum se cuvine oraşul, trebuie să dovedească responsabilitate şi nu populism” - a declarat Florin Frăţilă.

Editorial

PE-O GURĂ DE RĂI
 
„Cîțiva franci și cîteva masale [făclii] împărțite la primărie vor produce oricînd simpatiile necesare unui guvern atît de onest și vor închide gura nemulțumiților” (Mihai Eminescu, articol din 1881). Ce nivel al dezbaterii! Toată suflarea analitică de pe Teleorman și Dîmbovița se întreabă dacă prim ministrul și-a gratulat o colegă de cabinet cu grațiosul apelativ „fă” sau cu ”mă”. Ca și cum ar fi vreo diferență! Asta în timp ce la granițe fierb conflicte acute, avioane străine zboară peste rotundul pămînt valah și nave de război intră în Marea Neagră. În acest timp, conducătorii noștri se dau în bărcuțe. Din punctul meu de vedere, nu e nici o surpriză, asta este calitatea a 90% dintre liderii noștri, acesta le e limbajul, asta le este educația. De ce ar trebui să ne arătăm uimiți? Nimeni nu a luat în discuție reacția doamnei ministru apelată golănește: mai bine zis lipsa dumneaei de reacție care arată că nu este demnă nici de funcția de ministru, nici de situația de doamnă. Lipsa ei de reacție e la fel de vulgară ca și adresarea, e la fel cu mentalitatea încă prezentă în ruralitatea noastră, unde cîte o nevastă se arată către surate mîndră că a mai pocnit-o bărba-su, luînd asta ca un semn de mare iubire. Dragii moșului: ce ar fi spus presa dacă jalnicele vorbe ar fi fost spuse de președinte? Abia cu o săptămînă în urmă l-au dat în judecată pentru că s-a exprimat critic la adresa doamnei Firea. Critic, dar perfect urban. Dar de episodul „țigancă împuțită” vă mai aduceți aminte? Ce scandal a ieșit atunci! Un ilustru guru al stîngii noastre anarho-revanșarde încerca din răsputeri săptămîna asta să minimalizeze incidentul, afirmînd că nu are nici o importanță. Desigur, față de războiul în desfășurare chiar nu are. Dar a fost ca un blitz care a dezvăluit fulgerător cui nu e deja orbit de ideologie fața adevărată a viitorului președinte al țării (speră el!). Un golănaș din spatele blocului. De altfel cea mai înaltă idee a dlui. Ponta despre inteligență pare a fi că aceasta înseamnă a face glumițe tot timpul, atunci cînd e cazul dar mai ales atunci cînd nu eînsă  cazul. Și chiar de nu ar fi fost fatalul apelativ, toată acea ubuescă deplasare cu bărcuța împinsă de cadre de nădejde, tot arată neamprostismul fundamental al acestor inși care n-au învățat de la Năstase decît aroganța. Oamenii ăștia au un dispreț așa de manifest față de „pulimea” (citat din candidatul de serviciu la președinție al PSD, călăul Bucureștilor, primarul Oprescu, de profesie doctor) care îi votează (inclusiv față de activiștii de rangul doi cum e dna. Pană, personaj fără relief al vieții noastre publice) încît își permit orice. Monomaniac, dl. Ponta n-a găsit ca explicație decît o aluzie la fel de vulgară la Băsescu, neglijînd că și această străvezie aluzie poate fi considerată o vulgaritate, o jignire, deci ceva absolut blamabil pentru un om cu o minimă educație. Există o axiomă: cu cît sunt mai scumpe costumele, cu atît se vede mai bine mîrlănia fundamentală pe care ele nu o pot acoperi. Sigur, susținătorii lui Ponta văd în el un punct astral al viitoarei politici românești. În zadar însă am încerca să enumerăm o singură idee remarcabilă, o singură realizare a guvernărilor sale. Vă propun următorul exercițiu: luați 20 dintre discursurile dlui. Ponta, și faceți o sumară analiză gramaticală: veți vedea lesne că în ele predomină viitorul, la dînsul totul „se va face”. E atît de torențial în acest viitor, încît să nu mai băgăm de seamă că prezentul este nul. „Scuza” sa prin care aruncă mereu vina pe Băsescu este penibilă pe ambele ei paliere: chiar dacă eliminăm cuvîntul FĂ/MĂ, ceea ce urmează, și care nu mai poate fi negat („aveai chef de niște inundații?”) este la fel de lipsit de decență și educație. Orice animal politic pre limba lui piere. Cei de vîrsta mea își aduc aminte de scheciul regretatului Mircea Crișan cu „crastavetele”, în care elevul loază, orice ar fi fost întrebat, răspundea cu singurul subiect cunoscut: castravetele. Exact așa procedează Ponta, castravetele lui se numește Băsescu. Vestea proastă este că, din decembrie, nu va mai avea pe cine da vina. Cam la anul pe vremea asta se va simți singur, cumplit de singur, și va trebui să se gîndească la o scăpare. Cu avionul sau cu bărcuța. Numai că, pentru noi, va fi prea tîrziu. Un intelectual din rara noastră elită spunea memorabil că politicienii noștri reprezintă sinteza defectelor naționale. Iar dl. Ponta, adaug, este sinteza politicianului român.
P.S. În orice țară democratică, un politician înregistrat cu așa injurii pe buze ar fi pe veci discreditat. La fel, un politician (jurist!) dovedit drept plagiator. Într-o țară fără simț moral, morții votează.
Christian CRĂCIUN      

Şi-a ucis mama de 90 de ani cu un topor

Vineri, 25 aprilie, o crimă îngrozitoare s-a petrecut într-un apartament dintr-un bloc de pe strada Maramureş. Autorul ei este Lazăr Boncu, de 63 de ani, proprietarul apartamentului, cunoscut ca un acoolic înrăit, dar şi ca având în antecedentele sale medicale afecţiuni psihice, pentru care a fost internat de mai multe ori la Spitalul de Psihiatrie Voila. Nu se ştie care a fost mobilul crimei, dar se ştie modul de operare: cu un topor, cu ajutorul căruia LB i-a aplicat mamei sale mai multe lovituri în cap, cauzatoare de moarte violentă. Se mai ştie şi că, în urmă cu câteva zile, LB primise vizita mamei sale, de 91 de ani, care locuia în Târgovişte, la una dintre surorile infractorului. Probabil, în timpul anchetei, autorul crimei va mărturisi şi ce l-a determinat să-i ia viaţa celei care i-a dat viaţă. Poate faptul că se îmbătase foarte tare, că beţia îi întunecase mintea, şi aşa labilă, iar mama refuzase să-i mai dea bani pentru a-şi cumpăra încă o sticlă cu alcool. Poate… Ca într-un film macabru, ucigaşul a avut tăria să stea în casă alături de cadavrul mamei sale până duminică la prânz. În tot acest timp, a încercat să ascundă urmele crimei, spălând urmele de sânge de pe hainele bătrânei şi de pe podeaua camerei în care se petrecuse oribila crimă. În cele din urmă, duminică, adică două zile mai târziu, a reclamat la 112 moartea mamei sale. Echipajul de la Ambulanţă şi-a dat seama imediat că ceva nu este în regulă şi a solicitat ajutorul Poliţiei. Criminalul a fost reţinut pentru audieri la sediul Poliţiei Câmpina, dar, din cauza afecţiunilor medicale de care suferă, a fost transportat ulterior la Spitalul de Psihiatrie Voila, unde a mai fost internat de câteva ori. Dacă se va dovedi că nu a avut discernământ în momentul producerii crimei, LB nu va face închisoare, dar va putea fi închis într-un centru medical de specialitate. În anchetarea acestui caz este implicată o echipă de la Biroul de Investigaţii Criminale a IPJ Prahova, sub coordonarea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova. A.N.

Înfiinţarea PMP Câmpina – o mişcare politică previzibilă

Imediat după Paşte, în municipiul nostru a luat fiinţă o organizaţie a Partidului Mişcarea Populară. O mişcare previzibilă, cea a înfiinţării Mişcării Populare în Câmpina, după ce PMP a intrat şi pe eşichierul politic al capitalei judeţului.  Partidul Mișcarea Populară a fost creat, la sfârşitul anului trecut, în urma strângerii semnăturilor cerute de lege de către Fundaţia Mişcarea Populară, preşedintele său interimar fiind ales fostul deputat pedelist Eugen Tomac. 
La începutul acestui an, mai mulţi deputaţi au anunțat în Parlament că au demisionat din PDL pentru a se alătura Partidului Mișcarea Populară. Între ei erau foștii miniștri Elena Udrea şi Toader Paleologu, deputații Florin Popescu, Aurelian Popescu, Adrian Gurzău, Florin Secară, Camelia Bogdănici, Petru Movilă, Ştefan Bucur Stoica şi Dragoş Gunia, senatorul Andrei Voloşevici. În aceste condiţii şi sub aceste auspicii, în a treia zi de Paşte, într-un apartament de la parterul unui bloc de pe Bulevardul Carol I (vizavi de Biserica “Adormirea Maicii Domnului”), jurnaliştii câmpineni au fost invitaţi la o conferinţă de presă a conducerii interimare a PMP Câmpina, în care s-a anunţat oficial înfiintarea organizaţiei în sediul găzduit de apartamentul amintit. 

Prezent la conferinţa de presă, Florin Marcu, fost consilier municipal PNDC (ulterior, PDL), şi fost candidat la preşedinţia Consiliului Judeţean din partea Partidului Verzilor, s-a dovedit a fi singurul politician local mai cunoscut din PMP Câmpina. “Rolul meu a fost să ajut la închegarea organizaţiei, să adun lupii, cum îi numesc eu pe militanţii partidului, în această nouă construcţie politică, care s-a născut cu greutate, chiar cu o oarecare întârziere faţă de organizaţia de la Ploieşti, nu fără fricţiuni. […] Calea noastră este cea luminată şi dreaptă, iar dacă simt că ne vom abate de la această linie, eu sun adunarea lupilor mei”, a ţinut să declare Florin Marcu, liderul informal al organizaţiei, sub imperiul Săptămânii Luminate. Preşedintele interimar (până la organizarea de alegeri statutare), este Robert Cătălin Minea, om de afaceri, cu firme în domeniul construcţiilor, neimplicat politic până în prezent. 
“Vedetele” întâlnirii au fost europarlamentarul Cristian Preda - în opinia căruia, „95% dintre susţinătorii noştri sunt simpatizanţi ai preşedintelui Băsescu, care susţine PMP, iar după decembrie 2014, va face politica PMP” -, şi senatorul Andrei Voloşevici, fost primar al Ploieştiului, rostitorul unor declaraţii care nu au ieşit din tiparele politicianismului dâmboviţean: “sunt un membru simplu, nu am nicio funcţie de conducere în partid, dar vă pot spune că deciziile le luăm împreună, nimeni nu ne dictează nimic de la centru”, “suntem pregătiţi să facem un alt fel de politică” şi alte clişee la care recurg, de obicei, cei aflaţi la un nou început de drum politic, la conducerea unui nou partid. Rămâne de văzut, pe 25 mai, la alegerile europarlamentare, câţi câmpineni vor fi atraşi de doctrina PMP şi de promisiunile liderilor săi. A.N. 

Angajatorii locali au oferit 179 de joburi la Bursa generală a locurilor de muncă

La sfârşitul săptămânii trecute, la Casa de Cultură “Geo Bogza”, AJOFM Prahova, prin agenţia locală ALOFM Câmpina, a organizat o nouă întâlnire în cadrul Bursei generale a locurilor de muncă, acţiune la care au participat 34 de agenţi economici din Câmpina şi împrejurimi. Angajatorii au pus la dispoziţia persoanelor interesate 179 de joburi din diverse domenii şi pentru toate tipurile de studii şi calificări. Numărul participanţilor dornici să-şi vândă forţa de muncă (şomeri sau persoane aflate în căutarea unui loc de muncă mai bun şi mai sigur), s-a încadrat în marja obişnuită a ultimilor ani. Aproximativ 400 de persoane au venit să-şi găsească un loc de muncă. Norocul le-a surâs din prima câtorva participanţi, care au fost angajaţi pe loc, mai mulţi fiind cei selectaţi pentru interviuri şi probe de lucru ulterioare, la sediile angajatorilor, în vederea încheierii unor contracte de muncă. Ca de obicei, Bursa generală a locurilor de muncă s-a desfăşurat simultan la Ploieşti şi Vălenii de Munte. În total, 87 de agenţi economici au oferit 906 locuri de muncă, în domenii precum: industrie prelucrări mecanice (operator cablaje, constructor montator, inginer mecanic, inginer producţie, manipulant mărfuri, lăcătuş mecanic, strungar, operator mase plastice etc), industrie uşoară - confecţii ( confecţioner textile, inginer calitate, muncitor necalificat), construcţii civile (zidar, zugrav, sudor, mozaicar, muncitor necalificat), medicină, asigurări, servicii etc. Comparativ cu alte ediţii ale evenimentului, de data aceasta a existat o ofertă mai bogată de locuri de muncă pentru cei calificaţi să lucreze în domeniul producţiei. Au fost oferite joburi atât pentru prahovenii cu studii medii şi şcoli profesionale, cât şi pentru cei cu studii superioare. A.N.

Drumul spre Şotrile, surpat pe 20 de metri

Alunecări de teren în zeci de localităţi prahovene 

Luna aprilie a fost ploioasă din cale-afară, exact cum au prognozat meteorologii în urmă cu câteva luni. O asemenea exactitate de prognoză pe termen lung, mai rar. Nici hidrologii nu au dat informaţii eronate câtuşi de puţin, atunci când au anunţat că apele umflate ale mai multor râuri din Muntenia vor face multe pagube şi stricăciuni. În urma ploilor abundente, care s-au revărsat asupra judeţului nostru atât în Săptămâna Mare, cât şi după Paşte, în Săptămâna Luminată, în zeci de localităţi prahovene au avut loc importante alunecări de teren. Cele mai afectate din zona Câmpina au fost Telega, Breaza, Şotrile, Brebu, Scorţeni, Proviţa de Sus, Valea Doftanei, Cornu, dar pământul a luat-o la vale, pe porţiuni însemnate, şi la Boldeşti –Scăieni, Sângeru, Cărbuneşti, Salcia, Gornet, Lapoş, Ştefeşti, Izvoarele, Bertea, Adunaţi. Multă vreme, circulaţia rutieră s-a desfăşurat cu dificultate pe următoarele drumuri judeţene: DJ 214 Brebu – Pietriceaua, DJ 101T Bertea – Lutu Rosu, DJ 235 de la km 2+100 – Lapos, DJ 134 – Sangeru – Salcia, dar şi pe mai multe drumuri comunale, din comuna Proviţa de Sus, comuna Salcia către Valea Câinelui, satul Nucet - DC 43, comuna Telega - DC 133, satul Izvoarele - DC 21, comuna Adunaţi - DC Brânzeşti. 


Au fost reactivate alunecări de teren mai vechi, dar au fost şi zone în care fenomenul s-a produs pentru prima oară. Sute de locuinţe şi gospodării au fost inundate. Joi, 24 aprilie, s-a rupt o porţiune de aproape 20 de metri lungime din DJ 207, drumul judeţean care leagă Câmpina de comuna Şotrile. Aproape o treime din lăţimea carosabilului a fost afectată. Traficul se desfăşoară  cu greutate, doar pe un singur sens de mers. Primarul Horia Tiseanu a adus în discuţie problema surpării drumului spre Şotrile, la ultima întâlnire a consilierilor municipali. În opinia edilului-şef, repararea drumului este de competenţa Consiliului Judeţean, fiindcă şoseaua se încadrează în categoria “drumuri judeţene”. În plus, Ordonanţa de Urgenţă 43/1997 privind regimul drumurilor publice prevede că porţiunile de drum aflate în extravilanul localităţilor aparţin consiliilor judeţene. O administraţie locală poate aloca fonduri pentru repararea unui drum judeţean doar pentru acea zonă aflată în intravilanul localităţii. Or, porţiunea de drum surpată se află în afara municipiului. ”Drumul spre Şotrile s-a surpat, într-o zonă situată la aproximativ 1,5 km după Spitalul Voila, într-o zonă care nu aparţine de Câmpina. Totuşi, lucrurile nu ar trebui lăsate aşa, căci, daca va continua să plouă, se poate surpa de tot drumul, lăsând comuna Sotrile complet izolata de municipiu. Noi nu putem aloca bani de la bugetul Câmpinei pentru un drum care nu ne aparţine. Totuşi, nici nu putem lăsa lucrurile aşa. Ca şi cale de mijloc, există posibilitatea unui parteneriat între administraţia locală câmpineană şi Consiliul Judeţean Prahova, proprietarul şi administratorul drumului judeţean 207”, le-a spus Tiseanu consilierilor municipali. A.N.

Marele Premiu la Botoşani pentru actorii liceeni din Câmpina

Succes de proporţii la „AmFiTeatru – festival de teatru adolescent” de la Botoşani, ediţia a şasea! Actorii elevi din trupa Teatrului „Mircea Albulescu” de la Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” au câştigat Trofeul Festivalului, Premiul de Popularitate şi Premiul Voluntarilor de la Festival. 


Reamintim că adolescenţii au urmat în 2013 şi continuă în 2014 cursurile de interpretare teatrală finanţate de Consiliului Local şi Primăria municipiului şi organizate de Asociaţia Teatru Proiect, iar spectacolul prezentat, o adaptare pentru scenă a povestirii „Soacra cu trei nurori” de Ion Creangă, a avut mare succes şi la Festivalul de luna trecută de la Braşov. De unde se vede că talentul nu depinde de numărul anilor, ci de investiţia de încredere care apare acolo unde este necesară şi atunci când este nevoie de ea.
Felicitări interpreţilor şi celor care i-au pregătit, în special marelui sufletist, iubitor de teatru, Adrian Dochia, care i-a şi însoţit mereu spre gloria scenei! (F.F.)

Colocviu de critică literară

Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România a desfăşurat al patrulea colocviu anual sâmbătă, 26 aprilie 2014, cu tema „Gustul criticii – gustul publicului”. 
Organizarea colocviului a fost coordonată de Radu Voinescu, preşedintele  Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a USR, şi de Horia Gârbea, Preşedintele Filialei Bucureşti – Dramaturgie a USR, sub patronajul Uniunii Scriitorilor din România, cu sprijinul Primăriei Sectorului 2 Bucureşti (primar – Neculai Onţanu) şi a fost găzduită de Centrul Cultural Calderon (director – Elena Scurtu). Dezbaterile au fost conduse de Dan Cristea, redactorul-şef al revistei „Luceafărul de dimineaţă”. 


Manifestarea a fost deschisă de Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România.
Au prezentat comunicări scriitorii: Radu Voinescu, Ion Simuţ, Horia Gârbea, Florin Mihăilescu, Vasile Spiridon, Viorica Răduţă, Adrian G. Romila, Adrian Lesenciuc, Ana Dobre, Dan Cristea, Gelu Negrea, Felix Nicolau, Răzvan Voncu, Lucian Chişu, Adriana Iliescu, Virgil Diaconu, Angelo Mitchievici, Ion Bogdan Lefter. 


Câmpineanul Florin  Dochia, redactor-şef la publicaţiile „Revista Nouă” şi „Urmuz”, a susţinut prelegerea intitulată „Criticul şi publicul său: divergenţe, convergenţe, compromisuri. Textul va fi publicat în nr. 2 al publicaţiei „Revista Nouă” şi în revista „Luceafărul de dimineaţă”. (F.F.)