06 mai 2014

Monarhiştii câmpineni, tot mai activi

Pe 8 mai, la Casa de Cultură,simpozionul istoric
“Ziua Triplei Coroane. Ziua Independenţei”

Restaurarea monarhiei este o temă din ce în ce mai discutată în societatea civilă românească a ultimilor ani. Şi din ce în ce mai atractivă, chiar şi pentru oamenii simpli şi necunoscători ai adevăratei istorii a Românei moderne, înrâurită covârşitor de frumos de către cei patru regi pe care i-au avut românii: Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea şi Mihai. Careul monarhiei româneşti, cu ajutorul căruia ţara noastră a progresat în perioada 10 mai 1866 (zi în care principele Carol depunea jurământul de credinţă în faţa Parlamentului) – 30 decembrie 1947 (data abdicării regelui Mihai), mai mult, mai bine şi mai temeinic decât oricând. Patru regi ca patru piloni indestructibili la temelia statului român modern, ca patru piloni fundamentali ai arcului peste timp al statalităţii româneşti, arc început cu cei mai străluciţi voievozi medievali: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul. Puţină lume ştie că, în orăşelul nostru, există, de doi ani, o filială a Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei, organizaţie nonguvernamentală şi apolitică născută din iniţiativa unor tineri care au protestat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, în lunile ianuarie – martie 2012, sub steagul României Regale.  
Monarhiştii câmpineni sunt, în ultima vreme, tot mai vocali, pregătind în următoarele zile o manifestare culturală importantă ce va avea loc, pe 8 mai, la Casa de Cultură “Geo Bogza”, un fel de simpozion istoric văzut ca un omagiu adus zilei de 10 mai, care a fost Ziua Naţională a României timp de 80 de ani, cât a dăinuit monarhia românească, până s-o decapiteze dictatura roşie a comunismului adus de tancurile ruseşti, în 1944. 
Pentru a afla mai multe despre monarhiştii câmpineni, am stat de vorbă cu profesorul Miltiade Popp (foto), preşedintele organizaţiei municipale a ANRM.

Monarhia serveşte România
Reporter: Cât de importantă este ANRM pentru societatea românească de zi, pentru asanarea vieţii sociale şi politice din România zilelor noastre, pentru reaşezarea ţării pe adevăratul făgaş al istoriei sale?
Miltiade Popp: Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei, s-a născut din iniţiativa unor tineri care au protestat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, în lunile ianuarie – martie 2012, sub steagul României Regale, alături de alţi participanţi monarhişti la Revoluţia Română din Decembrie 1989 şi la protestele din aceeaşi Piaţă a Universităţii de după 1990. Chemarea lor a reunit celelalte organizaţii monarhiste din ţară, astfel că, la ora actuală, ANRM este cea mai amplă alianţă monarhistă constituită în România. Ideea unificatoare este Restaurarea Monarhiei în România, concret, la nivelul demersurilor politice active şi clare, nu doar la cel al declaraţiilor, ca până acum. Primim în rândurile noastre pe oricine are simpatii regaliste, indiferent din ce partid face parte, pentru că ANRM nu este angajată politic. Acţiunea principală a Alianţei se adresează însă clasei politice, pentru a o determina să adopte o Constituţie Monarhică şi, astfel, România să reintre în starea legitimă de Regat, cu Majestatea Sa Regele Mihai I al României pe Tronul Ţării. Credinţa profundă care a creat şi consolidat ANRM este exprimată în conţinutul Apelului din 22 decembrie 2012, ca şi în sloganul “Monarhia serveşte România”

“Ziua Triplei Coroane”
Rep. : Cât de activă este organizaţia municipală a ANRM?
M.P. : Am luat fiinţă în 2012, la puţin timp după ce ANRM s-a înfiinţat la nivel naţional. În teritoriu s-au format imediat filiale judeţene. Nu suntem foarte mulţi, dar suntem devotaţi şi determinaţi. Şi, lucru extrem de important, suntem din ce în ce mai mulţi. Am participat la marşurile regale desfăşurate în cei doi ani precedenţi, la garden-party-ul organizat anul trecut de Majestatea Sa în grădina palatului său din Bucureşti, la orice eveniment organizat de ANRM la care am fost solicitaţi. Cu sprijinul dlui Florin Frăţilă, preşedintele Comisiei de cultură din Consiliul Local, căruia îi mulţumim şi pe această cale, pe 8 mai, începând cu orele 16.00, la Casa de Cultură, vom organiza un eveniment închinat monarhiei româneşti, care a avut o rol atât de benefic în istoria modernă a României, eveniment prin care omagiem ziua celor trei coroane: 10 mai 1866, 10 mai 1877 şi 10 mai 1881. Noi l-am intitulat “Ziua Triplei Coroane. Ziua Independenţei”, pentru că, din 1866 până în 1947, 10 mai nu a fost doar sărbătoarea regalităţii, aşa cum în mod eronat destui credem astăzi, ci Ziua Naţională a României. O alegere nimerită, dar şi deplin justificată. Din trei motive. Mai întâi, la 10 mai 1866, principele Carol I ajungea în Bucureşti, fiind proclamat domn al Principatelor Unite. Acest episod târziu al „descălecării”, ca modalitate de relansare a istoriei româneşti, avea să se dovedească unul fundamental pentru destinul poporului român. În primul rând, reconfirma perspectiva constituirii statului naţional român modern, dar în acelaşi timp asigura cuplarea decisivă a societăţii noastre la modelul civilizaţiei occidentale. La o distanţă de 11 ani, în 10 mai 1877, Principele Carol proclama independenţa României după câteva secole de stăpânire otomană. Declarată la nivel oficial, suveranitatea a trebuit imediat apărată şi afirmată cu arma în mână. De subliniat că una dintre priorităţile principelui Carol, încă de la venirea în ţară, a fost tocmai organizarea şi înzestrarea armatei, pe care, în faţa redutelor turceşti de la Plevna, avea să o conducă personal spre o strălucită victorie. Tot într-o zi de 10 mai (1881), Carol I a fost încoronat ca prim Rege constituţional al României. Proclamarea Regatului Român consacra noul statut al României în arena internaţională, acela de putere suverană. La evenimentul pe care îl vom organiza pe 8 mai, vor participa istorici şi oameni de cultură importanţi. I-aş aminti doar pe cei care vor prezenta audienţei mai multe expuneri pe tema amintită: prof. dr. Gheorghe Râncu, preşedintele Filialei Câmpina a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, prof. Alin Ciupală, lector univ. Marina Cristina Rotaru (de la Universitatea Româno-Americană), jr. Dan Nicodim, ultimii doi invitaţi venind de la Ploieşti. 


Monarhia este mai bine văzută azi decât în 1990
Rep.: Multă lume crede că, dacă a existat o şansă, cât de mică, pentru revenirea regelui Mihai la cârma ţării, aceasta a fost imediat după Revoluţia din Decembrie, şi că acuma este prea târziu, fiindcă s-a pierdut trenul.
M.P. : “Trenul regal” nu s-a pierdut în 1990. Dovadă că el, trenul regal, nu a funcţionat la începutul anilor 1990, dar funcţionează astăzi, şi chiar spre finalul anului trecut, a oprit şi în Gara Câmpina, pe peronul căreia au coborât Alteţele Lor Regale, Principesa Margareta şi Principele Consort Radu, întâmpinaţi cu multă căldură de o mulţime de oameni. Eu cred că astăzi revenirea monarhiei este mai bine primită decât în 1990. Lumea s-a săturat de jalnica  noastră clasă politică, avidă după îmbogăţiri rapide cu bani publici, adică pe munca celor mulţi, pe spinarea poporului, cum s-ar spune. S-a săturat şi de prestaţia preşedinţilor care s-au perindat prin fruntea ţării, şi care n-au făcut decât să-şi sprijine partidele care i-au propulsat în jilţurile Puterii, nemaivorbind de cei apropiaţi lor care au format adevărate camarile ce au supt din averea naţională.

Un rege greşeşte mai puţin decât un preşedinte
Rep: Dacă tot vorbim despre camarile, să n-o uităm pe cea din jurul regelui Carol al II-lea, pomenită în toate cărţile de istorie, despre dictatura sa personală…
M.P. : Este adevărat, regele Carol al II-lea a avut şi el o camarilă, a impus chiar o dictatură personală. Sunt greşeli pe care trebuie să le recunoaştem, dar să nu uităm că sub această dictatură carlistă arta şi cultura s-au dezvoltat libere şi intens, industria şi agricultura, de asemenea. Să nu uităm că, în 1938, deci sub Carol al II-lea, România atinsese cel mai înalt grad de dezvoltare economică, situându-se, din acest punct de vedere, înaintea Ungariei, Poloniei, Iugoslaviei, Greciei. Oricum, dacă facem o incursiune în istoria monarhiilor europene constituţionale, vom vedea că un rege greşeşte mult mai rar decât un preşedinte. Chiar dacă sunt “unşii lui Dumnezeu”, regii nu sunt zei, sunt şi ei oameni, deci pot face greşeli omeneşti, dar probabilitatea de a face greşeli politice, de a face partizanate politice, alterând viaţa unui stat de drept, democraţia de tip occidental, este mult mai mică în cazul unui rege dintr-o monarhie constituţională (atenţie, nu vorbim despre monarhii absolutiste), decât în cazul unui preşedinte care se pretinde, după depunerea jurământului, ca fiind spălat de culoarea politică. Chiar şi în cea mai puternică democraţie a lumii, în SUA, în scandalul Watergate de la începutul anilor 1970, s-a văzut cât era preşedintele republican Nixon de spălat politic, mai ales  atunci când aproba instalarea ilegală a microfoanelor la şedinţele democraţilor americani. Un monarh constituţional este un adevărat arbitru al vieţii politice şi un mediator curat între instituţiile şi puterile statului.
Rep. : Ca să folosesc un timp brucanian, credeţi că, peste 20 de ani, România poate redeveni monarhie constituţională?
M.P. : Sunt mult mai optimist. Eu o văd posibilă revenirea monarhiei chiar peste 10 ani…  

Editorial

GOGORIŢA  PREZUMŢIEI…

De ceva vreme, de cînd a început sărbătoarea de iarnă-primăvară a DNA numită sîmbra baronilor, o expresie ţîşneşte instantaneu de pe buzele tuturor politicienilor: prezumţia de nevinovăţie. N-am văzut nici un moderator care să le atragă atenţia: măi oameni buni, chestia asta este un concept exclusiv juridic şi nu moral. Pentru o persoană publică, dimpotrivă, funcţionează prezumţia de vinovăţie, în sensul că trebuie să fie deasupra oricărei suspiciuni de a fi vîrîtă într-o afacere necurată. Repet, nu e nici o implicaţie penală aici, ci exclusiv una morală. Dar i-aţi auzit pe politicienii noştri folosind, fie şi din greşeală, acest biet cuvînt: morală? Mai mult, folosindu-se implicit de această proastă folosire a unui termen juridic (doar e jurist, şi, vorba nemuritorului Gambetta, pardon, Caragiale: ce are a face justiţia cu morala?) dl. Ponta a pornit un adevărat Baron-Tour of Romania (cum ar spune agenţiile noastre de turism englezite). Prin care se afişează pe rînd cu baronii aflaţi în cercetări penale, dînd de înţeles că justiţia nu face doi bani. Ei sunt nevinovaţi pentru că aşa a hotărît măria sa. Aspectul etic? Hai, mă laşi? – cum spun tinerii. Faptul că discuţia morală nu apare mai deloc în spaţiul nostru public nu este o scuză: decidenţii ar trebui să fie un exemplu. „Dovezile” în acest spaţiu sunt mult diferite de cele din justiţie.


Am auzit-o pe dna. Andronescu, care gîndeşte cu creierul partidului, repetînd sloganul cu „Mazăre a făcu locuinţe pentru săraci”. Şi ce-i cu asta? Să presupunem că individul X delapidează din banul, public 2 milioane. Şi dintr-un milion face locuinţe pentru săraci. Devine, prin asta, fapta lui morală? Sau mai puţin penală? Nicidecum, oricît ar căuta politicienii să ne convingă de contrariul. Oricît de pervers ar fi fost împlîntată această idee în mentalul colectiv (lasă, maică, ai văzut ce case a făcut Becali!). Imoralitatea aceasta este mult mai uşor de dovedit decît cea penal atestabilă: este suficient să observi ce case, ce maşini, ce concedii are respectivul angajat la Stat şi cu cît depăşesc acestea venitul lui oficial. Din acea  clipă, omul este moralmente suspect. Atît de cariaţi, de iremediabil deformaţi suntem de acest imoralism, încît nici măcar lunga vieţuire printre valorile occidentale nu ne transformă, respectabila cîntăreaţă Mihaela Mihai, afirma senină, după un elogiu adus lui Adrian Năstase, că, în Occident, „justiţia se mai uită şi după om”. Nici o problemă că se calcă astfel unul dintre principiile fundamentale ale Dreptului (cel cu oarba justiţie), dacă am duce la capăt raţionamentul doamnei, el s-ar traduce cam aşa: nu contează că ex-premierul a acumulat o avere greu justificabilă, el este un rafinat cunoscător de artă şi a semnat o lege foarte utilă pentru ajutorarea artiştilor în vîrstă. În concluzie, ar fi trebuit scutit de neplăcerile cu justiţia. În care ţară normală funcţionează „pe faţă” o asemenea concepţie, specifică dictaturilor corupte din toată lumea? Nu idealizez, corupţia publică există pretutindeni, numai că la noi nici măcar nu mai fac efortul de şi-o ascunde, politicienii şi-au construit o ţară separată în interiorul ţării celei mari, profitînd de o populaţie ţinută într-un stadiu de anomie şi incultură civică. Mai subtil, găsim acelaşi raţionament şi la cei care regretă corupţia „rafinată”, „cu ştaif” din vremea regimului Năstase, faţă de cea vulgară şi mîrlănească de azi. Fals, cea de azi se trage în linie dreaptă din cea de ieri, totul se degradează, pînă şi stilul furtişagului public. În mod normal, Năstase nu l-ar fi primit pe Becali nici să-i păzească ferma de păsări. Lăcomia, fără culoare politică, i-a făcut colegi de ţuhaus. Nu este întîmplător că temele învăţămîntului, culturii, eticii publice sunt cu totul marginale printre politicienii noştri. Ei sunt corupţi pentru că ştiu că lucrul acesta nu le afectează imaginea şi, în mod ciudat, legea a devenit un fel de paravan după care se ascund sub numele nefericitei „prezumţii”. Nu, dragii mei, din punctul meu de vedere, sunteţi ab initio corupţi cu toţii! Dovediţi-ne că sunteţi excepţia! Moralmente, asta este obligaţia voastră!
P.S. Afişele electorale ale PSD (compuse parcă, din punct de vedere grafic şi semantic de un Bulă care n-a luat Bac-ul în 2013) se dovediră cu imagini plagiate. Nimic mai grăitor pentru partidul condus de Ponta. Care recidivează în golănie şi o face pe Elena Udrea paraşută. Minunat exemplu de lider! Şi, apropo de prezumţia de nevinovăţie, el îşi încheie mitingul electoral cu sloganul „Băsescu la puşcărie!”. Asta mi-arată altă trăsătură a buclucaşei gogoriţe: ea funcţionează totdeauna numai pentru ai noştri, niciodată pentru adversarii politici.

Christian CRĂCIUN

Lucrările la Campusul de la Energetic ar putea fi terminate cu fonduri europene

Despre ritmul lent în care se desfăşoară lucrările la Campusul şcolar din incinta Liceului Tehnologic Energetic, din cauza lipsei fondurilor guvernamentale, am mai scris în publicaţia noastră. Acum patru ani, exasperaţi de subfinantarea acestei investiţii, care a fost inclusă, încă din 2007, într-un program pilot ce cuprindea zeci de campusuri şcolare în unităţi de învăţământ din mai multe judeţe (în Prahova, Câmpina şi încă trei oraşe), administraţia publică locală s-a implicat în finanţarea lucrărilor care avansau cu viteza melcului. În 2007, valoarea investiţiei era de 18 milioane de lei, astăzi, pentru terminarea lucrărilor ar trebui o sumă mult mai mare. Pentru că proiectul este foarte complex, cu reabilitarea unor spaţii vechi, dar şi cu multe clădiri nou-construite, implicarea financiară a municipalităţii nu a făcut ca lucrările să avanseze prea mult. 


De aceea, vestea pe care conducerea executivului câmpinean a primit-o de la Ministerul Dezvoltării, potrivit căreia ministerul în cauză doreşte să relanseze programul campusurilor şcolare, mai ales în condiţiile actuale, când există posibilitatea finanţării corespunzătoare, cu ajutorul unor fonduri europene, a acestor investiţii prin Programul Operaţional Regional privind îmbunătăţirea infrastructurii sociale, axa 3. Singura condiţie impusă de guvernanţi este ca lucrările să se termine până la 31 decembrie 2015.  Primarul Horia Tiseanu a asigurat consilierii municipali că termenul respectiv poate fi respectat: “Am discutat cu constructorul, iar acesta consideră că nu vor fi probleme în ceea ce priveşte termenul limită”. Aleşii câmpinenilor au aprobat, de altfel, indicatorii tehnico-economici pentru investiţia “Campusul şcolar de la Liceul Tehnologic Energetic”, fiind necesare, de asemenea, reactualizarea datelor financiare şi completarea tuturor documentaţiilor aferente. Conform proiectului, valoarea totală a investiţiei se ridică acum la aproape  24 de milioane lei. A.N.

Reabilitarea infrastructurii Câmpinei se face cu fonduri ale Uniunii Europene, dar şi ale Consiliului Europei

Anul acesta, proiectele cu fonduri europene accesate de Câmpina se completează în mod fericit cu un proiect realizat tot cu bani europeni, dar nu ai Uniunii Europene, ci ai Consiliului Europei, o organizaţie europeană cu aproape un deceniu mai veche decât UE, în care intră toate statele bătrânului nostru continent. Consiliul Europei, care are ca scop promovarea statului de drept şi a valorilor democratice, apărarea drepturilor omului etc, include 47 de state europene. Organizaţia paneuropeană nu trebuie confundată cu Consiliul European, una dintre instituţiile de bază ale UE, compusă din şefii de stat şi de guvern din cele 27 de ţări membre. Culmea, ultimul proiect pomenit, care urmează să primească finanţare de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, printr-un program destinat localităţilor cu până la 50.000 de locuitori, are ca obiect tot reabilitarea reţelelor de apă, ca şi programul ce a fost demarat, recent, de Hidro Prahova SA. 


Este vorba despre proiectul intitulat „Reabilitarea conductei de aducţiune, conductei de transport şi reţelelor de distribuţie a apei potabile”, a cărui valoare este de circa cinci milioane de lei, din această sumă, aproape un million urmând a fi cofinanţarea municipalităţii câmpinene. România a obţinut un împrumut de la BDCE pentru un program de anvergură naţională, denumit „Sistem integrat de reabilitare a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu până la 50.000 de locuitori”, printre proiectele acestui program numărându-se şi proiectul realizat de funcţionarii Primăriei, de la Compartimentul “Proiecte europene şi relaţii externe” coordonat de Gabriela Barbu.  Tot un million va fi asigurat de la bugetul de stat, restul urmând a fi acoperit din creditul acordat de BDCE. În cadrul acestui proiect vor fi executate mai multe lucrări, dintre care prima şi cea mai importantă o reprezintă “Reabilitare conductă aducţiune apă potabilă de la Staţia de pompe Doftana până la intersecţia Străzii Ecaterina Teodoroiu cu Calea Doftanei”.  A.N.

Primele lucrări din proiectul european implementat de operatorul regional de apă Hidro Prahova

După o lungă perioadă de promisiuni neonorate, dar şi de păcăleli reuşite (iar acestea din urmă nu în zile de 1 aprilie, ci în şedinţe de legislativ municipal, cum a fost aceea desfăşurată în urmă cu vreo trei ani, în timpul căreia vajnicii noştri aleşi - neinformati, neavizaţi şi neinspiraţi – au aprobat un document prin care nu mai putea influenţa niciun fel de investiţie Hidro Prahova, societăţii din Ploieşti dându-i-se mână liberă să facă ce-o şti şi ce-o vrea cu canalizările câmpineane), operatorul regional de apă susţinut de Consiliul Judeţean a început să presteze şi pentru binele infrastructurii municipiului nostru. 
Anunţate de aproape un deceniu - răstimp în care s-au derulat numeroasele proceduri impuse de legislaţia comunitară şi s-a aşteptat finanţarea proiectului european implementat de cei de la Hidro, lucrările de reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare din Câmpina au început cu zona centrală a localităţii, mai exact cu un tronson al Bulevardului Carol I.  


Prin intermediul unui branşament realizat din strada Mihai Kogălniceanu, pe sub principala arteră a municipiului câmpinean, pe porţiunea cuprinsă între străzile Toma Ionescu şi Sondei, s-a reabilitat un important tronson de canalizare, cu puţin timp înainte de asfaltarea carosabilului de deasupra acestei canalizări. Lucrul acesta a fost posibil datorită faptului că atât lucrările de reabilitare a carosabilului de pe cel mai important bulevard câmpinean, cât şi reabilitarea reţelelor de apă-canal cu ajutorul fondurilor europene sunt executate de aceeaşi firmă, Cast SRL Băneşti, câştigătoare a licitaţiilor desfăşurate în acest sens. Precizăm că modernizarea reţelelor de apă şi canalizare din al doilea municipiu prahovean face parte dintr-un proiect foarte amplu, intitulat „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare din judeţul Prahova”, derulat prin operatorul HidroPrahova. 
La începutul primăverii, conducerea executivului local s-a întâlnit cu cea a societăţii Cast şi cu reprezentanţii Hidro Prahova SA, la întâlnire stabilindu-se un grafic de lucrări. După tronsonul Bulevardului Carol I, pomenit ceva mai devreme, lucrările vor continua cu extinderea reţelei de canalizare pe străzile Ciocârliei, Arinului, Crişuri, Fabricii şi pe aleile Câmpiniţa, Peştişori şi Rândunicii. Va urma reabilitarea reţelei de canalizare de pe strada Orizontului, apoi se va reveni pe bulevardul ce poartă numele primului rege al României, pentru extinderea canalizării pe tronsonul cuprins între bazinele din cartierul Câmpiniţa şi intersecţia cu strada Goleşti, de lângă calea ferată ce duce la Rafinăria “Steaua Română”. Apoi, până la sfârşitul anului, vor fi extinse şi modernizate şi canalizările de pe străzile Calea Doftanei şi Voila. Priorităţile stabilite la întâlnirea amintită prevedeau includerea printre investiţiile ce se vor executa în acest an şi a reabilitării canalizărilor de pe străzile  Mihai Eminescu şi Republicii. Graficul stabilit iniţial pentru 2014 a fost modificat de Hidro Prahova, de comun acord cu administraţia locală şi cu firma care execută lucrările, în sensul că reabilitarea canalizărilor de pe ultimele două străzi se va realiza în cursul anului viitor. Lucrările derulate de operatorul regional de apă la Câmpina se vor încheia în toamna lui 2015. Până atunci, se vor extinde şi moderniza reţelele publice de apă-canal pe aproape 80 de străzi câmpinene. Valoarea totală a acestui proiect european este de 162 milioane euro, din care Câmpina va beneficia de opt milioane de euro pentru extinderea reţelei de canalizare (cu 25,5 km), dar şi pentru reabilitarea reţelei de canalizare deja existente (pe 1,72 km). A.N. 

După o lungă aşteptare, s-a semnat contractul de finanţare pentru reabilitarea Policlinicii Spitalului Municipal

În urmă cu o lună, reprezentanţii Spitalului Municipal îşi exprimau nemulţumirea în legătură cu întârzierea semnării contractului de finanţare pentru proiectul cu fonduri UE prin care urmează a fi reabilitată şi modernizată în totalitate Policlinica Spitalului Municipal. Câştigarea finanţării acestui proiect european fusese anunţată la sfârşitul anului trecut, dar apoi, multă vreme, cei de la Ministerul Dezvoltării nu au mai dat niciun semn că ar fi demarat procedura semnării contractului de finanţare, după care se poate da undă verde organizării şi desfăşurării licitaţiei şi achiziţiilor publice corespunzătoare. Din cauza acestei aşteptări îndelungate, nimeni din conducerea spitalului nu mai era optimist în ceea ce priveşte începerea lucărărilor în această vară, aşa cum fuseseră anunţate iniţial. Se pare că totuşi lucrurile s-au urnit bine, astfel încât, nu cu mult timp în urmă, primarul Horia Tiseanu a semnat contractul de finanţare a proiectului “Reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriului integrat al Spitalului Municipal Câmpina”, a cărui valoare este de 11 milioane de lei. 


Proiectul, finanţat prin Programul Operaţional Regional – Axa Prioritară 3, va reabilita profund Policlinica Municipală, atât din punct de vedere al modernizării infrastructurii, cât şi din punct de vedere al dotărilor în aparatură medicală performantă de ultimă generaţie. Reprezentanţii administraţiei publice locale au depus documentaţia acestui proiect în 2009 şi, după o lungă aşteptare, au reuşit, în sfârşit, să obţină finanţarea mult dorită, contractul de finanţare fiind semnat, zilele trecute,  la sediul din Călăraşi al Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud Muntenia. Trebuie menţionat că pentru obţinerea finanţării acestui proiect european, municipalitatea câmpineană a aşteptat mult mai mult decât la celelalte proiecte europene accesate. Aproape jumătate din sumă va fi folosită pentru lucrările de reabilitare şi modernizare, care includ o recompartimentare a cabinetelor medicale, iar diferenţa va fi cheltuită pentru multiple dotări. Nu se ştie exact când vor începe lucrările propriu-zise, dar un lucru este cert: acestea nu se vor putea desfăşura în paralel cu actul medical. Pentru a rezolva această problemă, deloc uşoară, conducerea SMC are în vedere mutarea cabinetelor din Policlinică la parterul spitalului, în spaţiile dedicate spitalizării de zi, precum şi în clădirile de pe strada Vasile Alecsandri, acolo unde funcţionează secţiile de recuperare şi epidemiologie. Şi pentru că astrele ţin cu Horia Tiseanu (născut în zodia Scorpionului), soarta a făcut ca, tot în această perioadă, un al doilea proiect european accesat de Primăria Câmpina, “Egalitate de şanse şi gen prin antreprenoriat şi calificare” (în valoare de două milioane de lei), să primească finanţarea propriu-zisă. Şi în acest caz, primarul a semnat, la Călăraşi, contractul de finanţare. Proiectul amintit, accesat prin Programul Operaţional Sectorial “Dezvoltarea Resurselor Umane” – Axa Prioritară 5, chiar dacă este de valoare mai mică, este important, deoarece are ca obiect calificarea şi recalificarea a 450 de femei şomere din municipiu. Acestea vor urma diferite cursuri de specializare: îngrijitor bătrâni la domiciliu, cofetar, lucrător în comerţ, manechiurist-pedichiurist, iniţiere în competenţe informatice şi limba engleză. Proiectul are o durată de implementare de 18 luni, iar finanţarea este asigurată de la Fondul Social European (86,78%), de la bugetul de stat (11,22%) şi de la bugetul municipiului Câmpina (2%, reprezentând 30.247 lei). A.N. 

Avem motoare, pasiune şi oameni pregătiţi. N-avem traseu!

În perioada 14 - 16 martie,  a avut loc la Seres, în Grecia, seminarul de Technical Steward al Federaţiei Internaţionale de Motociclism, la care au participat delegaţi ai federaţiilor de specialitate din Macedonia, Serbia, Slovenia, Cehia, Bulgaria, România şi Grecia. Din delegaţia Romaniei a facut parte si preşedintele Moto-Clubului Britmar Câmpina, dl. Duşan Marianov (foto), preşedintele comisiei tehnice al Federaţiei Române de Motociclism. 


Acest seminar se ţine o dată la trei ani şi are ca finalitate obţinerea FIM OFFICIAL'S LICENCE, care îţi dă dreptul să oficializezi campionate mondiale/ europene de motociclism, care se desfăşoară în toată lumea.
În urma participării la seminar şi a examenului susţinut (probă scrisă şi practică), Duşan Marianov a obţinut licenţa de Senior Technical Stewart, cea mai înaltă treaptă a comisiei tehnice FIM la toate disciplinele. 
Din păcate, această ramură sportivă, cu o frumoasă tradiţie în oraşul nostru, nu a beneficiat în anii din urmă de susţinere din partea autorităţilor locale, deşi în municipiul Câmpina sunt mulţi iubitori ai sportului cu motor, care îşi doresc ca factorii de decizie să înţeleagă că desfiinţarea vechiului traseu de motocros de pe Muscel nu a fost o idee înţeleaptă şi nici una benefică pentru oraşul nostru.  (O.A.) 

Exerciţiu de alarmare publică

În conformitate cu prevederile Legii nr. 481 / 2004 privind protecţia civilă - republicată , O.M.A.I. nr. 1259 /2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă , în ziua de  07 mai 2014, între orele 10.00 – 14.00, în municipiul Câmpina se va desfăşura un  exerciţiu de alarmare publică. 
În cadrul acestui exerciţiu se vor verifica echipamentele specifice, existente la nivelul municipiului Câmpina, pentru executarea înştiinţării, avertizării şi alarmării populaţiei, respectiv sirenele electronice în sistem centralizat şi sirenele electrice de la operatorii economici 
Având în vedere că este doar un execițiu de alarmare publică, dar şi pentru a nu exista anumite probleme, rugăm cetăţenii municipiului Câmpina să nu intre în panică şi să respecte indicațiile organelor de ordine publică.
Semnalul de alarmare „ALARMĂ LA DEZASTRE” se va da pe data de  07 mai 2014, în jurul orelor 11.30 și se compune din 5 sunete ( impulsuri ) a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele.
Semnalul de „ÎNCETAREA ALARMEI”   se va da în jurul orelor 12.00 şi constă dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu o durată de 2 minute.
Participanți: Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Şerban Cantacuzino” al judeţului Prahova, Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă al municipiului Câmpina,  Poliția municipiului Câmpina, Poliția Locală Câmpina, Detaşamentul de pompieri Câmpina, Serviciul de Ambulanţă Câmpina cât și instituții și operatori economici.

S-a stabilit ordinea de înscriere pe buletinele de vot

Biroul Electoral Central a stabilit prin tragere la sorţi numărul de ordine de pe buletinele de vot ale partidelor politice, alianţelor politice şi electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale,  care au depus liste de candidaţi, precum şi al candidaţilor independenţi la alegerile europarlamentare. Ordinea de înscriere pe buletinele de vot, aceeaşi şi pentru panourile de afişaj electoral, este următoarea:
1. Partidul Democrat Liberal
2. Partidul Mişcarea Populară
3. Uniunea Democrat Maghiară din România
4. Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC
5. Partidul Naţional Liberal
6. Partidul România Mare
7. Alianţa Naţională a Agricultorilor
8. Partidul Dreptăţii Sociale
9. Partidul Noua Republică
10. Partidul Verde
11. Forţa Civică
12. Partidul Ecologist Român
13. Partidul Alternativa Socialistă
14. Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat
15. Partidul Poporului – Dan Diaconescu.
În continuare, următoarele poziţii, de pe panourile de afişaj electoral, sunt ocupate de  către candidaţii independenţi.

Călător prin lume

Bruxelles - capitala Europei

“Bine aţi venit” în ţara cartofilor prăjiţi/ pai - te întâmpină un poster enorm plasat pe un zid la ieşirea din aeroportul “Zaventem”, principala poartă aeriană a metropolei. Şi se pare că aşa este, judecând după mâncărurile cele mai populare, dar şi mai ieftine: cartofi cu scoici, cartofi cu maioneză sau diferite alte sosuri, dar judecând şi după câmpurile plantate cu cartofi, pe care le poţi vedea la periferii.
Numele oraşului vine din două cuvinte din olandeza veche: bruoc (mlaştină) şi sella (casă), iar prima menţiune documentară o găsim în anul 695, în timp ce oraşul va fi fondat câteva secole mai târziu, în 979, de către ducele Charles I de Lorena.
Metropola Bruxelles - de o mare frumuseţe - este împărţită în Oraşul de Sus şi Oraşul de Jos, iar acest lucru se vede cel mai bine de pe esplanada de lângă celebrul Palat de Justiţie, cu o suprafaţă de peste 26.000 de metri pătraţi, cu o cupolă de 118 m, vizibilă din orice colţ al oraşului şi străjuit de patru statui simbolizând dreptatea, clemenţa, forţa şi legea. Interesant de menţionat este faptul că aici se afla, în timpurile vechi, eşafodul unde erau spânzuraţi condamnaţii la moarte.
Bruxelles este pe drept cuvânt numit “capitala Europei”, căci aici, în afară de organismele Uniunii Europene şi de sediul NATO, se află şi alte peste 1.000 de organizaţii internaţionale. Este socotit  al treilea oraş din lume ca număr de conferinţe sau congrese internaţionale organizate.
Dorind să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru şansa de a vizita acest oraş, ne începem vizita cu catedrala “Sf. Mihail şi Gudula”, situată pe un deal, în apropierea Muzeului Naţional de Istorie, cei doi sfinţi fiind consideraţi patronii oraşului. O bisericuţă a fost construită în 1047, iar în 1226, Henry I - Duce de Brabant, începe o nouă construcţie, ce va dura 300 de ani. Exteriorul, ca şi interiorul, sunt adevărate opere de artă. De câte ori ajung în faţa Catedralei, stau câteva minute admirând cele două turnuri zvelte a câte 69 m înălţime, aşteptând ca marele clopot salvator să bată sau măcar să aud carillionul cu 49 de clopote. Interiorul are 110 m lungime, 50 m lăţime şi 26,5 m înălţime şi este dominat de nava cu 12 stâlpi, şase de fiecare parte, cu statuile celor 12 apostoli. Nu poţi părăsi catedrala fără a trece pe lângă statuile aurite ale Sfinţilor Mihail şi Gudula, fără a admira minunatele vitralii şi mai ales fără a te opri în faţa “Amvonului Adevărului”, sculptat în lemn de stejar, ce are la baza lui reprezentarea izgonorii din Rai a lui Adam şi Eva. 
Părăsim cu părere de rău catedrala şi străbatem un cartier cu clădiri cenuşii, masive, făcute parcă să te intimideze şi să te domine. Aţi ghicit: cartierul băncilor şi al societăţilor de asigurări. Trecem pe lângă Muzeul Filmului, urcăm câteva trepte şi avem în faţă Parcul Central al oraşului, un plămân verde atât de necesar pentru un astfel de oraş şi o clădire masivă (sec. XVIII) - Palatul Regal. Şi pentru că nu este luni şi este încă devreme, până în ora 16,00, vizităm aripa palatului deschisă publicului, impresionaţi de frumuseţea sălilor de recepţie şi de dans, precum şi de sala tronului.
Ieşim după circa 45 de minute şi pe Calea Regală mergem spre Piaţa Palatelor, unul din marile puncte de atracţie ale capitalei belgiene. Istoria te copleşeşte: eşti înconjurat de palate unde au trăit Carol al V-lea sau fanaticul Filip al II-lea, ai în faţa ta statuia lui Godefroy de Bouillon - regele Ierusalimului, plecând în prima cruciadă şi alte personaje ale istoriei. Astăzi, unele dintre palate adăpostesc diferite muzee, cum ar fi Muzeul Instrumentelor Muzicale, ce conţine peste 6.000 de instrumente din întreaga lume. 


Dar a venit momentul să părăsim Oraşul de Sus şi să ne îndreptăm, coborând Albertina, care mă face să mă simt ca şi cum aş coborî treptele din Piaţa Spaniei din Roma, spre cea mai frumoasă piaţă din Europa şi poate chiar din lume: Grande Place/ Grote Markt sau Piaţa Mare. Dominată de clădirea Primăriei, începută în sec. XIII, căreia i s-a adăugat partea dreaptă în sec. XV, clădirea este o dantelărie în piatră, deasupra căreia tronează, la înălţimea de 91 m, Sfântul Mihail doborând diavolul.
Piaţa este înconjurată de clădiri una mai frumoasă decât alta: Casa Regelui, Casele Ghildelor - berari, brutari, dogari, arcaşi sau Casa Ducilor de Brabant. Casa Regelui adăposteşte Muzeul de Istorie al oraşului, în care poţi vedea şi o numeroasă colecţie - peste 600 de haine - trimise din întreaga lume pentru a-l îmbrăca pe Manneken Pis, statuia băieţelului din bronz care face pipi, legendă a oraşului. Şi România este prezentă în această colecţie cu un costum Dracula şi unul de oşean. Piaţa este un furnicar uman, în care simţi că trăieşti cu adevărat, iar terasele ce o  înconjoară te fac şi mai mult să zăboveşti în acest loc minunat şi să bei o bere la “Casa Berarilor”, singura problemă fiind aceea de a alege din cele peste 600 de sortimente de bere.
A venit momentul să părăsim Piaţa Mare şi să-i facem o vizită celui mai vestit cetăţean al oraşului, Manneken Pis - o statuie din bronz reprezentând un băieţel de numai 60 cm înălţime, care face pipi. În drumul nostru vom trece pe lângă magazinele celebre pentru dantelă sau ciocolată, ne vom opri să admirăm cascadele de ciocolată din vitrine şi bineînţeles vom cumpăra câteva mici amintiri dulci sau dantele, care fac faima ţării şi a oraşului. Şi, deodată, după un colţ sau chiar pe colţ, “omuleţul” nostru, despre care legenda spune că ar fi stins în felul acesta, personal, un incendiu ce ameninţa oraşul. Statuia, instalată în 1619, a fost furată de câteva ori, refăcută şi este vizitată astăzi de milioane de turişti. 
Ne întoarcem în Grande Place, care este încă plină cu turişti aşteptând jocul de lumini de pe faţada Primăriei, de la ora 23.00, cu regretul că este un an par şi nu putem admira celebrul covor floral format din peste 800.000 de begonii aduse din oraşul belgian Ghent. Covorul uriaş ce poate fi văzut din doi în doi ani, pe 15 august şi care acoperă aproape întreaga suprafaţă a pieţei, a fost “aşternut” pentru prima dată în 1971 şi de atunci este un alt punct de atracţie al unei veri belgiene.
Dar s-a făcut târziu şi după o zi atât de încărcată, parcă ar trebui să mâncăm ceva şi să bem o bere. Nicio problemă, deşi una tot ar fi: ce să alegi dintre sutele de specialităţi de mâncare sau de bere. Străduţele din apropierea Grande Place sunt pline de zeci, dacă nu chiar sute de restaurante ce-ţi oferă sortimente de peşte sau fructe de mare. Pe o altă stradă, restaurante greceşti, turceşti, libaneze sau cu specialităţi belgiene: Waterzooi (pui cu legume), Boudin de Liege (cârnat negru cu stafide), scoici cu cartofi prăjiţi, bere blondă, brună, dulce, amară, fără alcool sau cu 12% alcool. Iar după o masă copioasă, nu prea scumpă, o îngheţată “Banana Split”, o îngheţată de vanilie, frişcă şi ciocolată topită caldă într-o banană despicată în două. Dacă nu aveţi timp sau bani pentru un restaurant, puteţi lua de la numeroasele chioşcuri cartofi prăjiţi cu sos, la pungă, o “fricadela” sau popularele “gauffre”.


Din oricare parte te-ai apropia de Bruxelles, nu poţi să nu vezi un al simbol al oraşului şi al ţării: Atomium (atomul) - o structură uriaşă din oţel, de 102 m înălţime şi format din 9 sfere cu diametrul de 18 m (cinci se vizitează), legate între ele cu tuburi diagonale în lungime de 23 m şi cu un diametru de 3,30 m, în interiorul cărora te poţi deplasa cu liftul de la o sferă la alta. “Atomul” reprezintă o moleculă de fier, mărită de 160 de miliarde de ori, a fost construit pentru Expoziţia Mondială din 1958, refăcut între 2003 şi 2006, pentru semicentenarul din 2008. Ideea filozofică care a stat la baza realizării acestei construcţii a fost aceea că un atom, atât de mic, stă la baza tuturor lucrurilor mari, uriaşe, ce se realizează, că şi un cât de mic şi neînsemnat om poate realiza lucruri mari. Sferele găzduiesc diferite expoziţii, iar în sfera din vârf se află un restaurant de unde se deschide o panoramă extrem de frumoasă a regiunii. Este interesant că “Atomium” trebuia să fie demolat după terminarea expoziţiei, dar datorită succesului la public, a rămas până în zilele noastre.
În imediata sa apropiere se află “Mica Europă”, un parc unde se găsesc cele mai semnificative clădiri din întreaga Europă, în machete. România este reprezentată prin Palatul de la Mogoşoaia. Şi străbaţi Europa în două ore.
Întrebat dacă nu m-am plictisit să revăd acest oraş de zeci de ori, am spus nu, pentru că ori de câte ori ajung acolo, simt acelaşi lucru pe care l-aş simţi şi în faţa unui prieten drag, pe care îl revăd, din când în când, cu aceeaşi căldură şi dragoste şi care mi-a lipsit în tot acest timp.
Alex. Blanck
În numărul viitor: Amsterdam - diamante, pictură, canale şi canabis.