27 mai 2014

Europarlamentarele de la Câmpina au arătat o revenire în forţă a stângii

Rezultatele alegerilor europarlamentare de la Câmpina nu au făcut notă discordantă cu cele înregistrate la nivel naţional şi au arătat o puternică revenire a stângii. Dacă acest trend (ca să fim în tendinţa generală a sufocării limbii române cu anglicisme), se menţine la nivelul bătrânului continent, Martin Schulz, liderul socialiştilor europeni, are mari şanse de a fi ales preşedintele Comisiei Europene, executivul celei mai mari alianţe politico-economice din lume, care, din 1992, poartă numele Uniunea Europeană.  


Rezultatele exit-poll-urilor urmează a fi sau nu confirmate
La ora închiderii ediţiei publicaţiei noastre, nu se terminase numărătoarea voturilor, de aceea vă putem oferi doar rezultatele exit-poll-urilor comandate de principalele televiziuni naţionale şi realizate de mai multe institute de sondare a opiniei publice. Rezultatele acestor exit-poll-uri diferă între ele, uneori chiar cu două procente, dar este posibil ca fiecare dintre ele să aibă rezultatele situate în marja de eroare (+/- 3%), lucru care urmează a fi dovedit după numărătoarea totală a voturilor. Dacă rezultatele unui sondaj la ieşirea de la urne vor depăşi marja de eroare, realizatorul sondajului se va umple de ruşine profesională, dar instituţia realizatoare nu va dispărea de pe piaţă, fiindcă memoria colectivă e scurtă în această privinţă, iar serviciile sale părtinitoare vor putea fi folosite, la viitoare alegeri, de către orice partid (sau televiziune de partid), care are interesul de a-şi umfla cu dispreţ şi în mod artificial muşchii în faţa electoratului românesc. Altfel, plin de bizoni mioritici ce nu se mai maturizează odată, nici acum, după 25 de ani de alegeri libere, dar pline de mizerii şi pomeni electorale. Dintre independenţi, o frumoasă figură a făcut-o actorul Mircea Diaconu, singurul independent care va ocupa un fotoliu de parlamentar european. Astfel, tradiţia unicului independent învingător se păstrează, situaţie întâlnită şi în precedentele alegeri europarlamentare, numai că, spre deosebire de independentul de acum cinci ani care a intrat în Parlamentul European cu ajutorul tăticului de la Cotroceni şi al partidului său, am numit-o pe Elena Băsescu, candidatul independent Mircea Diaconu şi-a câştigat pe merit, făcând o campanie electorală cinstită, locul în forul legislativ european. Vă prezentăm mai jos rezultatele tuturor exit-poll-urilor. Avangarde (pentru TVR) a dat următoarele rezultate: PSD: 41.01; PNL: 14.92; PDL: 11,82; UDMR: 7,1; PMP: 6,7; Mircea Diaconu: 5,91. Conform CSCI (care a realizat un sondaj comandat de către RTV), câştigătorii acestor alegeri sunt: PSD: 43%; PNL: 14%; PDL: 12%; PMP: 7%; Mircea Diaconu: 4%. Dacă este să credem în exit-poll-ul realizat de Operation Research (pentru Antena 3), PSD are 42.4% din voturi, PNL a obţinut 13.3%, PDL - 11.5%; PMP - 6.3%; UDMR - 6.2% şi Mircea Diaconu - 4.3%, urmat de PPDD, cu 4.2%, şi Forta Civică (3.2%). În fine, exit-poll-ul IRES realizat telefonic pentru Digi TV are următoarele rezultate: PSD: 41%; PNL: 14%; PDL: 10%; UDMR: 7%; PMP: 6%; Mircea Diaconu: 5%; PPDD: 4%; Forta Civica: 3%. Primii clasaţi vor obţine, după redistribuire, scoruri sensibil mai mari. Deocamdată, ţinând cont de rezultatele actualelor exit-poll-uri, din punct de vedere al numărului de mandate de europarlamentari, situaţia se prezintă astfel: Alianţa PSD+UNPR+PC are, până în prezent, 14 europarlamentari, PNL – 5, PDL – 4, PMP – 2, UDMR – 2, la care se alătură carismaticul independent Mircea Diaconu. 

România va avea 32 de europarlamentari
România va trimite în Parlamentul European 32 de reprezentanţi. În timp ce Consiliul Uniunii Europene (mai scurt, Consiliul Uniunii), reprezintă ţările din UE la nivel de stat, Parlamentul European este instituţia comunitară care reprezintă popoarele ţărilor membre ale Uniunii Europene, cei 736 de deputaţi fiind aleşi prin vot direct de către cetăţeni. Parlamentul European este echivalentul unui parlament naţional pentru orice stat membru al Uniunii Europene. Parlamentul European nu este singurul organ legislativ al UE, deoarece el legiferează alături de  Consiliul Uniunii Europene. 

Parlamentul European
Tratatele Uniunii Europene confera Parlamentului European competente legislative, bugetare, de initiativa si de control al executivului. Lucrarile Parlamentului sunt conduse de Presedinte, care are si rolul de reprezentant al acestei institutii. El este ales prin vot secret iar mandatul sau este de doi ani si jumatate si poate fi reinnoit o singura data. Cele 27 de state membre UE sunt reprezentate de aproape 740 de deputati, dintre care 32 vor fi români. Activitatea Parlamentului European este importanta pentru ca, in multe domenii de actiune, deciziile privind noua legislaţie europeana sunt adoptate in comun de catre Parlament si Consiliul Uniunii, format din miniştrii ţărilor member (CU reprezintă statele membre). Parlamentul joaca un rol activ in elaborarea legislatiei care are un impact asupra vietii cotidiene a cetatenilor, ca de exemplu, legislatia privind protectia mediului, drepturile consumatorilor, egalitatea sanselor, transportul, libera circulatie a lucratorilor, capitalurilor, marfurilor si serviciilor. Parlamentul si Consiliul au, de asemenea, competente comune in ceea ce priveste bugetul anual al Uniunii Europene. Parlamentul European are 20 de comisii specializate pe anumite politici. Acestea se reunesc in general in Bruxelles. Sedintele plenare reprezinta punctul culminant al activitatii parlamentare. Aici se finalizeaza lucrarile comisiilor si cele ale grupurilor politice, iar deputatii europeni dezbat in plen diferite chestiuni europene. Sedintele plenare se desfasoara de obicei la Strasbourg, unde se afla sediul principal al Parlamentului, dar unele sedinte au loc la Bruxelles. Incepand cu anul 1979 este ales direct, o data la 5 ani, prin alegeri generale, libere si secrete. In perioada 1952-1976 membrii Parlamentului European erau numiti de catre parlamentele statelor membre. Parlamentul European este reprezentantul democratic al intereselor celor aproape 500 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene. In present, 75% din legislaţia naţională este reprezentată de legislaţie europeană.

Rezultatele preliminarii de la Câmpina
Potrivit datelor centralizate din procesele-verbale încheiate la toate cele 23 de secţii de votare din Câmpina, s-au prezentat la urne 11.070 de câmpineni, din totalul de peste 29.000, câţi fuseseră înscrişi pe listele electorale. 10.525 voturi au fost valabil exprimate, iar 545 voturi nule. Spre deosebire de europarlamentarele din 2009, au votat foarte mulţi alegători din afara municipiului, pe listele suplimentare fiind înscrise 881 persoane. Pentru a înlătura suspiciunile de turism electoral, care au planat din cauza celor aproape 900 de votanţi “străini”, PDL Câmpina a depus o sesizare la Biroul Electoral Judeţean, acuzând posibile nereguli în desfăşurarea votării la Secţia dnr. 167 din incinta Rafinăriei “Steaua Română”, unde au fost peste 80 de votanţi din localităţi învecinate Câmpinei. 


Marele câştigător al alegerilor europarlamentare la Câmpina este PSD, carea câştigat 31,7% din voturi, iar marele perdant este PNL, care s-a clasat în urma independentului Mircea Diaconu, acesta din urmă obţinând 12,5% din voturi. Liberalii nu au adunat decât 9,9% din sufragii, mult sub scorul obţinut de organizaţia municipală a PDL, partid pentru care au votat 14,6% dintre câmpinenii prezenţi la urne. Liderul liberalilor locali, deputatul Virgil Guran, este de părere că “scorul obţinut la Câmpina este mult sub cel aşteptat de conducerea centrală a partidului, care a făcut mai multe greşeli, iar acestea ne-au costat. În primul rând, electoratul a perceput PNL ca fiind principalul vinovat de spargerea USL, ceea ce nu reflectă realitatea. Apoi, s-a greşit şi prin renunţarea la candidatura lui Mircea Diaconu, care a obţinut un rezultat foarte bun. Mă aşteptam să nu atingem scorul nerealist pe care şi l-a propus preşedintele Crin Antonescu, dar nu mă aşteptam să câştigăm atât de puţine voturi. Încă o dată afirm că progresul României nu poate veni decât de la o dezvoltare economică durabilă, iar repornirea motoarelor economiei naţionale nu poate fi făcută decât de PNL, cel mai important partid al dreptei româneşti. Dacă electoratul nu înţelege şi nu doreşte acest lucru, îi respectăm dorinţa, dar nu putem fi bucuroşi pentru actuala voinţă populară, pe care nu o consider benefică pentru viitorul României”. Liderul liberal a declarat pentru “Expresul de Prahova” că are de gând să se alieze cu PDL la nivelul Consiliului Local, pentru a schimba actuala majoritate din legislativul câmpinean, în cadrul căreia social-democraţii îi marginalizează constant pe liberali şi nu le promovează proiectele. Virgil Guran intenţionează totodată să-l înlocuiască, după obţinerea unei noi majorităţi, pe viceprimarul Ion Dragomir (ştiut fiind faptul că viceprimarul este ales de majoritatea consilierilor municipali). Primarul Horia Tiseanu, preşedintele PDL Câmpina, nu ni s-a părut a avea aerul unui învingător, dar nici al unui înfrânt, conform declaraţiilor sale: “PDL este peste scorul pe care partidul nostru l-a obţinut la nivel naţional, aşa că suntem mulţumiţi pentru locul 2 obţinut la europarlamentarele de la Câmpina. Deşi a câştigat la Câmpina, PSD este mult sub procentul obţinut pe ţară, aşa că putem afirma fără teama de a greşi că municipiul nostru nu a devenit un fief al stângii şi că la Câmpina PSD îşi continuă declinul. Rezultatul foarte bun al independentului Mircea Diaconu confirmă faptul că mulţi români nu mai au încredere în partide şi în liderii lor. Este un mare semnal negativ pentru clasa politică. E o imagine dezolantă toată această fărâmiţare a dreptei în multe partide, din cauza orgoliilor liderilor acestor formaţiuni politice. Noi am făcut o campanie electorală curată, cinstită, muncită. Spre deosebire de alte partide, noi nu am împărţit pomeni electorale sub forma unoir pachete cu mâncare, nu am organizat mese cu alegătorii săraci ai unei anumite etnii. În ziua alegerilor, rivalii noştri se pare că au împărţit chiar şi bani celor nevoiaşi pentru a le cumpăra voturile. Nu mai vorbesc despre transportul alegătorilor la anumite secţii de votare cu maşinile unor firme aparţinând unor lideri PNL şi PSD.”

Rezultatele europarlamentarelor la Câmpina:
PSD+PC+UNPR – 3.340 voturi – 31,73%
PDL – 1.537 voturi – 14,60%
Mircea Diaconu – 1.322 voturi – 12,56%
PNL – 1.051 voturi – 9,99%
PMP – 872 voturi – 8,29%
FC – 591 voturi – 5,62%
PPDD – 510 voturi – 4,85%
PRM -205 voturi – 2,90%
PER – 160 voturi – 1,52%
ANA – 107 voturi – 1,02%
PV – 46 voturi – 0,44%
PNTCD – 42 voturi – 0,40%
PDS – 26 voturi – 0,25%
PNR – 26 voturi – 0,25%
UDMR – 18 voturi – 0,17%
PAS – 14 voturi – 0,13%.

Cum s-a votat în Prahova
După centralizarea datelor din toate cele 622 de secții de vot, procentele obținute de formațiunile politice în judeţul Prahova sunt următoarele:
 PSD-UNPR-PC – 72.870 (33,05%)
PDL - 37.847 (17,16%)
PNL - 37.002 (16,78%)
PMP - 16.067 (7,28%)
PP-DD - 9.243 (4,19%)
PRM - 7.097 (3,21%)
Forţa Civică - 5.771 (2,61%)
PER - 2.488 (1,12%)
PNŢCD - 1.274 (0,57%)
UDMR - 260 (0,11%)
Candidații independenți care au luat scoruri mai mari în Prahova
Mircea Diaconu – 17.089 (7,75%)
Corina Ungureanu – 4.180 (1,89%)
 La inchiderea urnelor, 36,25% dintre prahoveni si-au exercitat dreptul la vot (220.448 de alegatori). Au fost anulate 14.321 de voturi

Editorial

NOU-VENIŢI  ŞI NEAVENIŢI

Există o percepţie populară, conform căreia politicienii trimişi la Bruxelles ar trebui să fie „spuma”, nişte super-oameni în specialitatea lor. Sigur că de la această mitologie colectivă la realitate distanţa este mare. Că un Gigi Becali, o Elena Băsescu sau o Norica Nicolai au fost parlamentari ai României la nivel european ţine doar de gradul de subdezvoltarea morală al electorilor. Ca să nu mai zic de „discretul” Severin, penal corupt şi arogant, o combinaţie ciudat de frecventă în politica noastră. Acum, duminică, la ora cînd scriu, nu am evident nici o idee despre rezultatul alegerilor, am doar nedumeriri în legătură cu campania în care subiectele europene şi candidaţii cu anvergură au lipsit aproape cu desăvîrşire. Cum să explici că pe benerele celui mai mare partid din ţară apare chipul preşedintelui de partid, (şi nu al candidaţilor) care nu are nici o atribuţie în această campanie, iar sloganul cu „apărăm România” este de o stupiditate galactică, ceea ce nu înseamnă că nu este perfect ţintită pe electoratul spălat pe creier de conspirativită? Un alt element nou al acestor alegeri a fost o foarte virulentă campanie a zişilor „hipsteri” pentru ca lumea să nu  se prezinte la vot. Tineri educaţi, cu studii occidentale au risipit o impresionantă muniţie de argumente pentru care „sistemul” ar trebui sictirit în întregul său prin neprezentare sau anularea votului. Eu caracterizez această teorie drept o enormă idioţenie. Idioţenie de stînga, precizez, pentru că este evident…practic acest absenteism nu poate avantaja decît partidul-stat care a cocoşat deja România. Dar e mult mai chic să probezi astuţii argumentative, să-i înjuri iar şi iar pe duşmanii poporului Liiceanu, Pleşu şi Patapievici, decît să observi cum ţara e înghiţită de o corupţie patologică şi care începe de acolo de sus. Una dintre lozincile ultimului timp este că nu s-a întîmplat o primenire clasei politice, că tinerii sunt la fel de răi (dacă nu mai răi) decît bătrînii. Şi sigur că e o doză de adevăr în această teorie. 90% din parlament e format din neaveniţi, oameni fără nici o calificare certă şi performantă. Ponta e ca pregătire profesională şi politică cel puţin cîteva clase sub Năstase. Nu avem tineri remarcabili nou intraţi în politică, şi personal, din hogeagul meu ursuz şi conservator, nici nu am încredere în juventolatrie. Mişcarea asta antivot mi-a pus bomboana pe coliva ultimelor speranţe că, dinspre partea asta, a celor de pînă la 40 de ani, ar putea veni ceva bun, reprezentativ la nivel naţional.  Povesteam zilele trecute cu un prieten care făcea o comparaţie între Piaţa Universităţii din 1990 şi cea din 2012. Vom mai găsi vreodată un tineret suficient de lucid şi idealist precum cel din neuitata vară de după revoluţie? Sunt convins că nu, pentru că asta ar presupune un anume tip de educaţie, o anume constelaţie de valori care nu se mai cultivă azi, nici măcar nu mai este „europeană”, nu se mai încadrează în Europa xenofobă şi moartă după Conchita Wurst. Cifrele cu prezenţa foarte scăzută sunt ele însele  un indicator necruţător al lipsei de cultură civică. După cum faptul că partidul cel mai anti-european va cîştiga net aceste alegeri (e în discuţie doar procentul) nu e deloc o medalie de onoare pentru această ţară în curs de ştergere din istorie. Omul din bărcuţă, omul cu plagiatul şi cu Fă, va fi liderul incontestabil al ţării. Ce discurs european are acesta? Pentru interesele cîtorva oligarhi, ţara iese din istorie. Blaga spunea că ţăranul român a sabotat istoria. Perfect adevărat pentru orice civilizaţie tradiţională care trăieşte în timpul mitic, nu în cel istoric. Oprită la jumătate de drum, nici în tradiţie, pe care şi-a distrus-o, nici în istorie, pe care nu şi-a asimilat-o, poporul român regresează la stadiul de trib. Meseria de conducător de oameni se învaţă. Binele colectiv se construieşte. Prevăd că, după aceste alegeri, va urma, cum s-a întîmplat la mai toate cele din ultimul deceniu, un acut simptom de „scapă cine poate”. Cei care nu vor pleca dincolo, scîrbiţi de ţară, vor alege să se refugieze în spaţiul intim, în cariera, familia, pasiunile lor. Interesul public? Ceva cu totul insignifiant.
P.S. Dl. Mitrea ne atrăgea atenţia acum vreo două săptămîni că votul popular va anula acuzaţiile de partid corupt, de plagiat etc. Total fals. Criteriul moral, despre care scriam acum cîteva numere, funcţionează într-o societate normală cu aceeaşi pertinenţă ca şi votul majoritar, dar pe alt palier.  Aserţiunea dlui Mirea, care sintetizează perfect ideologia partidului, demonstrează clar interesul acestor oameni de a ne ţine cu forţa în stadiul de subdezvoltare morală şi civică. Plagiatorul şef ce alt interes ar putea avea?
Christian CRĂCIUN      

Casa-evantai, un proiect unic în lume, va fi realizată la Câmpina

La finalul săptămânii trecute, într-o hală de producţie a holdingului Fibec, a fost realizată o casă-evantai, un proiect unic în lume care va fi materializat în Câmpina de către firma Grinseg Construct. Vorbim, de fapt, despre o casă care se poate desface în mai multe module, sub forma unui evantai, respectivele module putând fi strânse unul în celălalt, luând forma iniţială a unui vagon. Este, practic, materializarea prototipului unei invenţii-unicat la nivel mondial, invenţie semnată de un grup de inventatori din cadrul Catedrei de inventică şi tehnologii noi a Universităţii “Gheorghe Asachi” din Iaşi, condus de profesorul Alexandru Stănilă. Interlocutorul nostru, profesorul Alexandru Balevici, membru al acestui colectiv, ne-a destăinuit câteva dintre tainele acestei invenţii, cum le-a venit ideea inventatorilor, avantajele locuinţei, destinaţia sa optimă. 


“Împreună cu colegii mei de la Iaşi am conceput modelul casă extensibilă tip evantai. Ideea ne-a venit în urma solicitării unor parteneri canadieni, care ne-au cerut să realizăm un spaţiu expoziţional care să încapă într-un container ce poate fi transportat pe cale navală, rutieră sau feroviară.  Acesta este modulul de bază, are 20 de picioare dispuse pe nişte pe rulmenţi şi dimensiuni standard (6mx2,9 mx2,4 m), deci, în total, o suprafaţă de 14,7 metri pătraţi. Până acum, după ştiinţa noastră, în lume, nu a reuşit nimeni să extindă acest modul până la o suprafaţă locuibilă de 54,4 mp. Deci din acest modul noi am reuşit să realizăm o casă de trei ori mai întinsă care are toate atributele unei locuinţe moderne cu toate utilităţile şi dotările corespunzătoare, de mărimea unui apartament cu trei camere (două dormitoare de circa 12 mp fiecare, un living de aproximativ 26 mp, plus baie şi bucătărie). Baia şi bucătăria sunt echipate cu absolut tot ce trebuie. Baia are duş, chiuvetă şi vas de toaletă, iar bucătăria - chiuvetă, frigider, plită electrică, blat etc. Singura sursă de energie este cea electrică. Ea poate proveni de la reţea, sau, dacă se doreşte, poate fi realizabilă cu ajutorul unor panouri radiante cu raze infraroşii. Acestea nu încălzesc aerul, ca în cazul încălzirii clasice, prin convecţie (care are dezavantajul că ridică particulele de praf din atmosferă). Razele infraroşii încălzesc doar corpurile şi obiectele. Cu două panouri fotovoltaice, se poate asigura independenţa energetică, mai exact, microclimatul din interior. Energia solară se transformă în energie electrică ce ajunge ulterior la panourile cu raze infraroşii. Deoarece energia dată de panourile fotovoltaice trebuie conservată, casa are pereţi din panouri izopan cu închideri care dau acelaşi confort termic ca un perete din cărămidă de 30 cm grosime placat cu polistiren de 10 mm grosime. Se poate asigura astfel un microclimat de interior de 19 grade Celsius, când afară sunt -15 grade. Această casă ar putea fi folosită foarte bine ca locuinţă socială, locuinţă în cazuri de  situaţii de urgenţă (calamităţi naturale etc). Practic, în două ore, cu doi oameni, această casă este locuibilă”, ne-a declarat profesorul Alexandru Balevici.  Preţul unei asemenea locuinţe (care are avantajul că poate fi amplasată aproape oriunde, chiar lângă o apă, şi nu are nevoie de autorizaţie de construcţie, fiind o locuinţă cu caracter provizoriu), începe de la 16.000 de euro şi poate fi majorat în funcţie de dotări. “Ceea ce am construit noi este o casă-prototip, de fapt, un eşantion, pentru a supune locuinţa la toate probele şi a vedea cât de funcţională este. Vrem să vedem dacă putem produce în serie acest eşantion. Producţia în serie înseamnă fabrică nouă, cu 30-40 de angajaţi, înseamnă a bună imagine a Câmpinei atât în ţară, cât şi în străinătate, deoarece eu cred că vom avea multe comenzi la extern. Casa-evantai poate fi folosită foarte bine în situaţii de calamităţi. Şi vedem că, la doi-trei ani, România este lovită de puternice inundaţii. Când se va lansa produsul oficial, îi vom face o intensă publicitate în presa centrală, deşi  mediatizarea casei-evantai a început de ceva timp”, ne-a declarat Alexandru Anghel, managerul-general al firmei care va fabrica acest produs,  Grinseg Construct. A.N. 

Primăria demarează proiectul european “Egalitatea de şanse şi gen prin antreprenoriat şi calificare”

Unul dintre ultimele proiecte finanţate de Uniunea Europeană şi câştigate de Primăria Câmpina a avut, săptămâna trecută, conferinţa de lansare, eveniment care s-a desfăşurat în Sala Mică a Casei Tineretului. Este vorba despre proiectul “Egalitatea de şanse şi gen prin antreprenoriat şi calificare”, cofinanţat din Fondul Social European prin POSDRU Axa 6 – “Promovarea incluziunii sociale”, care are ca scop final calificarea câmpinencelor şomere. La cursurile de calificare se pot înscrie gratuit 450 de femei care sunt în şomaj (indemnizate sau neindemnizate), cele mai multe locuri fiind rezervate cursurilor de calificare în meserii precum îngrijitor bătrâni la domiciliu, cofetar, lucrător în comerţ, manichiurist – pedichiurist etc. Celelalte locuri de cursant sunt pentru cursurile de  iniţiere în competenţe informatice, limba engleză şi competenţe antreprenoriale etc. Proiectul are o durată de implementare de 18 luni, iar finanţarea este asigurată 86,78% din fonduri europene nerambursabile, 11,22% de la bugetul de stat şi 2% de la bugetul local. Cursurile vor începe în luna august a acestui an şi se vor finaliza în octombrie 2015, când participanţii vor susţine un examen final, în urma căruia vor primi diplomă şi certificate de calificare. Partenerul Primăriei Câmpina în derularea acestui proiect este firma Fax Media Consulting. A.N. 

Secţia Chirurgie a Spitalului Municipal, în plin proces de modernizare

De câteva săptămâni, secţia Chirurgie a Spitalului Municipal este supusă unor ample lucrări de renovare. Totul pentru a fi oferite condiţii optime de cazare pacienţilor ce vor fi internaţi aici în viitor. Optimizarea condiţiilor hoteliere va duce, desigur, şi la optimizarea serviciilor medicale, indirect, a actului medical de intervenţie chirurgicală, căci după operaţie şi după revenirea în salon, vindecarea bolnavului operat poate fi grăbită în cazul în care acesta are un moral tonifiat. Iar tonusul unui pacient, se ştie, poate fi influenţat pozitiv de ambianţa în care acesta primeşte îngrijiri medicale, un spaţiu curat, modern, odihnitor putând fi în egală măsură  energizant şi revigorant. Lucrările avansează într-un ritm încurajator. Toate saloanele vor fi dotate cu uşi noi, de tip termopan, acest lucru însemnând şi lărgirea cadrului uşii pentru a se putea permite trecerea bolnavului cu targa. Se vor înlocui vechile reţele electrice, iar la capul bolnavului va fi amplasat un buton de ajutor de urgenţă. Tencuiala pereţilor va fi refăcută acolo unde este nevoie, iar pereţii vor fi acoperiţi cu vopsea lavabilă de cea mai bună calitate. 


Zona noilor chiuvete montate va fi refaianţată, coloanele de la grupurile sanitare vor fi înlocuite şi ele de la subsol până la ultimul etaj al clădirii spitalului. “Se lucrează intens la renovarea secţiei de chirurgie. Se scot uşile vechi, se montează unele noi de tip termopan, lărgindu-se cadrul uşilor pentru a putea încăpea tărgile. Se schimbă coloanele ţevilor de apă de la grupurile sanitare, de la subsol până la etajul 5, pentru că erau foarte vechi. Se renovează şi grupurile sanitare, cu schimbarea gresiei şi a faianţei. În saloane se vor schimba chiuvetele şi se va faianţa zona din jurul acestora. Se va înlătura vopseaua veche de pe pereţii din saloane şi se da din nou cu vopsea lavabilă. Sunt multe lucrări de făcut. Eu estimez ca renovarea va dura in jur de două luni”, ne spune medicul Călin Tiu, managerul general al unităţii. Toate lucrările, inclusiv reabilitarea reţelelor electrice, vor costa aproape 100.000 de euro, iar finantarea va fi asigurată din fondurile alocate de Consiliul Local. Chiar dacă secţia funcţionează la capacitate maximă, deoarece s-a făcut o relocare a paturilor existente la etajul 2 şi în alte spaţii corespunzătoare, condiţiile actuale de cazare nu sunt dintre cele mai bune. De aceea, bolnavii care pot amâna o operaţie pentru câteva săptămâni sunt sfătuiţi să facă acest lucru, pentru a nu fi supuşi unor disconforturi inerente.  A.N. 

A început seria a doua a cursului de teatru pentru elevi

Anul trecut, pe vremea aceasta, începea primul curs de actorie pentru elevi (şi tineret), finanţat de Consiliul Local cu suma de 10.000 de lei anual. Prima promoţie a cursului de teatru a dat un spectacol astă-iarnă, în luna decembrie, cu piesa “Soacra cu trei nurori”, o adaptare după Ion Creangă. Cu acest spectacol tinerii actori amatori câmpineni (elevi ai mai multor licee locale), au plecat la diferite concursuri şi festivaluri naţionale de teatru pentru elevi, la Botoşani, Braşov, Ploieşti etc, unde au câştigat numeroase premii. Zilele trecute a început a doua serie a cursului, la care participă toţi elevii care au absolvit prima serie, plus cei veniţi anul acesta. În total, sunt vreo 50 de elevi îndrăgostiţi de teatru, bine motivaţi, care au o energie debordantă.  “Cursanţii nu sunt împărţiţi pe ani de studiu. Toţi învaţă din mers. Se predau noţiuni de bază legate de arta teatrală pe care cei mai vechi le vor asculta încă o dată, aprofundându-le. Cei nou-sosiţi le vor asculta pentru prima dată, dar vor primi, sunt convins, şi sfaturile colegilor mai experimentaţi. Toată treaba este interactivă. Elevii sunt puşi să lucreze împreună. Ei nu învaţă numai teorie. 


Cursul a început de curând, ţine până la vară, când elevii intră în vacanţă. Cursul reîncepe o dată cu reînceperea şcolii, iar până în iarnă se va lucra la punerea în scenă a unei noi piese de teatru. Elevii şi-au botezat colectivul Trupa de teatru “Mircea Albulescu”, în semn de respect pentru marele noastru actor Mircea Albulescu, cel care patronează cu numele şi spiritul său înalt şi fecund Teatrul Proiect din Câmpina. La Braşov, la primul lor festival, au luat premiul I. Abia atunci au realizat ei că sunt buni. A urmat, la Ploieşti, un premiu II. După aceea, un festival la Botoşani, unde am luat Marele Premiu şi încă două distincţii importante. Municipiul Botoşani are trei trupe de teatru valoroase şi faptul că am câştigat la ei acasă a însemnat mare lucru, deoarece am câştigat prestigiu şi am ajuns să fim invitaţi de organizatorii unor festivaluri cum este cel de la Fălticeni, care se va desfăşura în luna august. Recent, am fost din nou la Braşov, unde am câştigat  Premiul Juriului la un festival de teatru al şcolilor de artă”, ne-a spus Adrian Dochia, preşedintele Asociaţiei culturale “Teatru Proiect Câmpina”. Ieri, în prezenţa maestrului Albulescu, care nu i-a mai văzut până acum evoluând pe scenă, elevii din trupa care îi poartă numele au jucat din nou pe scena Casei de Cultură piesa “Soacra cu trei nurori”. Piesa s-a bucurat de succes.  Având în vedere că numărul elevilor actori s-a mărit, ţinând cont şi de faptul că astăzi ei participă, anual, la multe festivaluri naţionale, finanţarea asigurată de Consiliul Local ar trebui simţitor majorată. Până la urmă, este vorba şi despre imaginea Câmpinei în întreaga ţară, obiectiv care nu se negociază pentru câteva mii de lei în plus. A.N. 

Lansare de carte la Bookfest

În cadrul Târgului de Carte Bookfest din acest an, care va avea loc  în perioada 28 mai - 1 iunie la Romexpo, Pavilionul C2, Editura Polirom organizează mai multe evenimente dedicate cărţii, noilor apariţii editoriale, întâlniri cu autori dar şi alte personalităţi ale vieţii culturale. Ţara care a avut anul acesta statutul de invitat special este Polonia. Cu acest prilej, sâmbătă, 31 mai, la ora 14.00, va avea loc lansarea incitantei Norman Davies, Istorii a Poloniei (în două volume, aproape 1100 de pagini!) în prezenţa ES Marek Szczygieł, Ambasadorul Poloniei în România, Mihai-Răzvan Ungureanu, Adrian Şerban, director editorial Polirom. Moderator: Codruţ Constantinescu.

Zilele Porţilor Deschise la Şcoala Postliceală “Louis Pasteur”

Şcoala Postliceală “Louis Pasteur” anunţă Zilele Portilor Deschise în perioada  26 – 29 mai. Astfel, cei care vor să afle cum această şcoală pregăteşte asistenţi medicali generalişti şi asistenţi medicali de farmacie sunt asteptaţi de luni până joi la sediul acesteia, în Câmpina, str. N. Bălcescu, nr. 5, între orele 15.00 şi 17.00.
Doamna director adjunct Badea Tatiana va prezenta potenţialilor cursanţi metodologia de înscriere în anul şcolar 2014-2015 şi va oferi informaţii generale cu privire la specificul activităţii şcolii.


Cei care vor vizita Şcoala Postliceală “Louis Pasteur” în perioada menţionată vor avea parte de activităţi demonstrative în cadrul sălilor de nursing, activităţi care vor fi efectuate de către maiştri instructori angajaţi ai şcolii. De asemenea, vizitatorii vor trece în revistă spaţiile de desfăşurare a activităţii şcolare şi vor asista la filmul de prezentare a şcolii.
D-na prof. Natalia Enache va prezenta un slideshow referitor la predarea disciplinelor de specialitate medicală, noile moduri de abordare a disciplinelor şcolare, precum şi mijloacele de evaluare în cadrul şcolii.
Şcoala Postliceală “Louis Pasteur” şi-a deschis porţile în octombrie 1998  şi de atunci a oferit pregătire profesională pentru sute de cursanţi în domeniul medical, social şi farmaceutic.
Cei interesaţi vor avea ocazia de a vedea dacă şcoala corespunde cerinţelor lor de formare profesională şi mai ales de integrare a acestora pe piaţa muncii.

Călător prin lume

Peisaj cu mori de vânt

Astăzi părăsim marile oraşe olandeze cu regretul că nu am mai scris nimic despre liniştita Haga, Delftul pictorului Vermeer sau portul din Rotterdam şi mergem “la ţară” - in the country side, cum spun englezii. A propos, în Olanda, ca şi în Suedia, nu vei găsi un om care să nu vorbească limba engleză!
Cum ieşim din Amsterdam, ne întâmpină câmpurile cultivate cu grijă, lanurile de porumb drepte ca nişte ostaşi la paradă, agricultură cu doar 4% din populaţie şi care exportă 20% din produsele sale şi bineînţeles câmpurile cu flori şi în special lalele. Între oraşele Haarlem şi Leyda există o zonă de 45 km unde poţi admira aceste flori renumite în întreaga lume, iar la Keukenhof - cea mai frumoasă grădină de primăvară din lume, deschisă din martie până în mai - poţi vedea peste 7 milioane de flori, grădina fiind vizitată de peste un milion de turişti anual. Olanda este, pe drept cuvânt, numită “ţara lalelelor” şi este interesant de aflat cum au ajuns lalelele aici. Se spune că ambasadorul Austriei la Istanbul a adus cu el la Viena câţiva bulbi, care iniţial au fost folosiţi ca medicament. În 1593 acesta devine profesor la Universitatea din Leyda şi cultivă aceşti bulbi de lalele. Frumuseţea şi noutatea lor fac ca în scurt timp aceste flori să se vândă la nişte preţuri greu de închipuit: 6.000 de florini, la schimb cu o casă sau cu o caleaşcă cu doi cai. 
Şi dacă vorbim despre flori, nu putem să nu ne referim la cea mai mare licitaţie de flori din lume, din localitatea Aalsmeer, unde în 12 săli ca nişte amfiteatre universitare se licitează florile ce pleacă în întreaga lume. Multe din florile pe care le cumpărăm în piaţa din Câmpina provin de aici. În fiecare zi sunt procesate 20 de milioane de flori şi 2 milioane de plante, cu un profit anual de 4 miliarde de euro. 


Copil fiind, printre puţinele lucruri pe care le ştiam despre Olanda, erau cele despre morile de vânt. Ele au fost şi sunt simboluri ale acestei minunate ţări. Le poţi vedea peste tot, în apropierea canalelor şi vei fi surprins să afli că ele nu macină grâu sau porumb, ca la noi în ţară, ci pompează apa din canale, îndreptând-o spre canalele de irigaţii sau se constituie într-o sursă de energie eoliană. O vizită într-o astfel de moară te trimite înapoi în timp, cu atât mai mult atunci când afli de la ghid că, în trecut, felurile în care aripile erau aşezate transmitea mesaje în depărtare, anunţând diferite evenimente din familia care deţinea moara respectivă. 
Ne continuăm călătoria, flancaţi de canale şi din când în când putem vedea mici bărci cu motor având câţiva oameni la bord, din localităţile apropiate, care se îndreaptă spre Amsterdam  şi care aleg acest mijloc de transport pentru e evita blocajele din trafic la orele de vârf ale dimineţii. Dacă alegi să vii aici iarna, când canalele îngheaţă, să nu fii surprins văzând oameni alunecând pe patine spre oraş, căci patinajul este sport naţional, cel ce a adus Olandei multe titluri olimpice, mondiale sau europene. 
Trebuie să vă mărturisesc dumneavoastră, colegilor mei în călătoria aceasta care este un bun prilej de rememorare, că am văzut mii, poate zeci de mii de localităţi frumoase, interesante, în întreaga lume, dar două mi-au rămas adânc întipărite în memorie şi în suflet, două aşezări de pescari, una mai cunoscută: Volendam şi una mai puţin cunoscută: Marken. Ce-ţi poţi dori mai mult în agitaţia şi stresul zilelor noastre decât să poposeşti într-un sătuc cu 2000 de locuitori, unde maşinile trebuie lăsate la intrarea în sat, cu uliţe înguste şi case mici din lemn, vopsite în culorile tradiţionale, negru şi verde, ca în poveştile copilăriei. Un sat cu două-trei magazine, un muzeu şi în rest multă linişte. Acesta este Marken, aşezat pe malul unui lac şi care până în 1959 a fost o insulă. Astăzi este legat de nordul Olandei printr-un dig pe care se circulă, iar satul poate fi străbătut pe jos într-o oră. Dar de ce să te grăbeşti? Vino, stai, pescuieşte şi te vei întoarce în lumea ta alt om, poate mai bun, dar cu siguranţă mai liniştit.


Cealaltă minune, Volendam, este un orăşel cu 20.000 de locuitori, mult mai cunoscut decât Marken. Este locul unde poţi încă vedea tradiţionalele costume populare olandeze: bonete ascuţite, rochii lungi şi largi, având în faţă şorţuri  împodobite cu dantelă, port popular ce astăzi poate fi văzut doar în vederile turistice şi în cărţi. Strada principală din partea veche a oraşului, pe malul lacului ce separă Volendam de Marken, este veşnic plină de turiştii ce admiră casele din lemn vopsite în negru şi verde, admiră vechile bărci pescăreşti, fac poze în costume populare, ce pot fi închiriate sau umplu terasele restaurantelor ce servesc în special peşte. Strada aceasta, ca un furnicar viu, este vizitată anual de peste două milioane de turişti din întreaga lume, care se bucură de frumuseţea locului. Şi dacă te-ai săturat de aglomeraţia acestei zone, poţi să cobori câteva trepte şi în spatele magazinelor din strada principală vei ajunge undeva, înapoi în timp, timp care s-a oprit parcă aici. Case mici din lemn, alei şi nu străzi între case, o bisericuţă din lemn, toate te duc cu gândul la poveştile lui Andersen. Nu este de mirare că orăşelul este cotat ca al doilea cel mai cunoscut oraş, după Amsterdam. 
Lăsăm o parte din noi aici (eu am o fotografie cu Volendam lângă patul meu) şi fiind într-o regiune renumită pentru brânzeturile sale (Olanda fiind numărul 1 în lume), ne oprim la o fermă de lângă Edam, satul ce a împrumutat numele său unei mărci de brânză cunoscută şi la noi, unde vedem cum laptele se transformă în diferite tipuri de brânzeturi (în Olanda, peste 600 de sortimente), dar şi cum se confecţionează, artizanal, celebri saboţi de lemn, încălţăminte tradiţională a ţăranului olandez. 
Dar dacă este vineri, este târgul de brânzeturi de la Alkmaar, capitala neoficială a brânzeturilor, unde în această zi, din prima vineri din aprilie până în prima vineri din septembrie, turiştii sunt martorii cântăririi brânzei într-o fostă clădire ce a fost transformată începând din 1582 în centru de cântărire a brânzei. Clădirea adăposteşte, de asemenea, Muzeul Brânzeturilor.
Spectacolul din Waagplein, Piaţa Waag, este extrem de colorat. Uriaşele calupuri de brânză, aşezate pe nişte “cobiliţe”, cum aveau pe vremuri cei ce vindeau legume pe stradă, sunt purtate pe umeri de câte doi oameni îmbrăcaţi complet în alb, cu pălării largi din paie, frumos colorate, decorate cu panglici ce atârnă în partea din spate. Purtătorii calupurilor de brânză trec prin faţa turiştilor şi apoi, după ce este cântărită, brânza este aşezată pe o platformă mare, în mijlocul pieţei, de unde merge spre marii comercianţi, în timp ce turiştii pot cumpăra ce-şi doresc de la multele standuri ce înconjoară piaţa. Este ora 12.00 şi după două ore şi jumătate de spectacol unic, târgul se închide, iar noi ne permitem o splendidă plimbare pe canalul ce înconjoară oraşul.
Părăsim Alkmaarul şi străbatem din nou peisajul unic cu flori şi mori de vânt, care te face să uiţi că eşti la 6-7 metri sub nivelul mării, protejat de porţi mobile, unele de 53 m înălţime sau de diguri de protecţie, pe care privindu-le nu poţi să nu te întrebi de ce noi nu apelăm la specialiştii lor pentru a evita nenorocirea inundaţiilor ce ne lovesc în fiecare an şi care lasă în urma lor jale şi deznădejde. 
Închei aceste rânduri cu marele regret că nu am putut, în cuvintele mele sărace, să cuprind frumuseţea acestor locuri, dar şi hărnicia oamenilor, în permanentă luptă pentru a smulge mării pământ, pe care să-l transforme în câmpii roditoare.
Alex. BLANCK
În numărul viitor: Maroc - oraşele imperiale.

Colegiul Tehnic “Constantin Istrati” Câmpina - Oferta Educaţională 2014-2015

Colegiul Tehnic “Constantin Istrati”, Câmpina, str. Griviţei , nr. 91
asigura pregătirea în anul şcolar 2014-2015
în următoarele specializări :



Clasa a IX a  învăţământ liceal, cursuri de zi 
1 clasă – tehnician în activităţi  economice – 28 locuri
1 clasă – tehnician în activităţi de comerţ – 28 locuri
1 clasă – tehnician în industrie alimentară – 28 locuri
1 clasă – tehnician în gastronomie – 28 locuri
1 clasă – tehnician în automatizări – 28 locuri
Clasa a IX a  învăţământ profesional şi tehnic de 3 ani, cursuri de zi
1 clasă – mecanic echipamente pentru foraj extracţie – 28 locuri

Clasa a X a  învăţământ profesional şi tehnic de 2 ani, cursuri de zi
1 clasă – mecanic echipamente pentru foraj extracţie – 25 locuri
1 clasă – electrician echipamente pentru foraj extracţie – 25 locuri
1 clasă – ospătar (chelner) vânzător în unităţi alimentare – 25 locuri

Pentru informaţii suplimentare vă puteţi adresa la telefon 0244337681- serviciul secretariat.