22 iulie 2014

Un câmpinean a dispărut de la domiciliu

Bărbatul din imagine este din Câmpina şi a fost dat dispărut de la domiciliu luni, 21 iulie. Are 44 de ani, 1,75 înălţime, 70 kg, ochi căprui, mustaţă, iar la data dispariţiei purta pantaloni din stofă maron, cămaşă albă cu mănecă scurtă, pantofi maron şi o geantă de umăr neagră.



Cine l-a văzut sau are detalii, este rugat să sune la Poliţie sau la telefon 0727-12.22.48. 
Se oferă recompensă.

Câmpina a găzduit a-V-a ediţie a Cupei Sport Horse

Câmpina a găzduit sâmbătă, 19 iulie, a-V-a ediţie a Cupei Sport Horse, etapa oficială calificativă pentru Finalele naţionale de sărituri peste obstacole din august şi septembrie. Organizatorii au decis ca în spiritul dezvoltării acestui sport, Cupa Sport Horse să fie oferită copiilor care cumulează cele mai multe puncte bonus în probele 2 de nivel E (1m) şi 3 nivel  D (1.10m). Câştigătorii Concursului de Sărituri peste Obstacole – Cupa Sport Horse ediţia a-V-a sunt: Emma Ionescu (Locul 1); Ioana Petrescu (Locul 2); Maria Rusescu (Locul 3).

Clubul câmpinean aliniază la start în Campionatul Naţional de Sărituri peste obstacole, sub bagheta domnului Antrenor Emerit Col. Rez. Gheorghe Nicolae, un număr de 6 sportivi:
Simon Blanka – sportiv senior şi instructor al echipei de copii, Vicecampion Naţional la Tineret în 2012, Vicecampioană Naţională Cai 7 ani 2013;
Koto Boglarka – sportiv categoria amatori şi vicecampioană naţională 2013 la aceasta categorie;
Petrescu Ioana – categoria Copii – locul 4 naţional în 2013 la categoria amatori;
Rusescu Maria –  Junior debutant anul acesta;
Ionescu Emma – Junior debutant în 2014;
Mihnea Bulgariu – Amator debutant – aflat la prima participare oficială la concursul de la Câmpina.


Echipa Centrului de Excelenţă Ecvestră Sport Horse a participat cu succes în acest an la Competiţiile “Cupa Carnaval” – Jegalia cu palmares: 3 locuri I, 2 locuri 4 şi un loc 5, Cupa Copiilor “Romsilva” – Târgu Mureş – obţinând 7 locuri 1, 2 locuri 2, 2 locuri 3, un loc 4 şi un loc 5, Cupa Napoca Sport Horse – Cluj Napoca, unde echipa noastră a obţinut: 4 locuri 1, un loc 2, 2 locuri 4 şi 3 locuri 5.


Urmeaza antrenamente asidue pentru pariticiparea la Cupa Marsat – Piatra Neamţ, Finala Naţională de Seniori şi nivele cai, Cupa României – Timişoara, Marele Premiu al Municipiului Bucureşti – Adunaţi, Finala Naţională Copii, Juniori şi Tineret, Finala Naţională Amazoane şi Forţă – Piatra Neamţ, Finala Naţională de Amatori şi Cai tineri, unde le ţinem pumnii pentru a fi alături de ei când vor culege roadele muncii şi ale antrenamentelor intesive. 

Aparatul “Reo Go”, prima dotare importantă a celui mai mare spital privat prahovean

Continuăm interviul pe care ni l-a acordat dl. Ioan Simion, preşedintele SC Confind SRL, care a avut, acum câţiva ani, ideea înfiinţării celei mai importante societăţi medicale din judeţul nostru, SC Centrul Medical SanConfind. Scopul acesteia este înfiinţarea unui impozant şi modern spital privat, echipat şi dotat la standarde europene, un spital de referinţă pentru judeţul Prahova, care va fi inaugurat, parţial, în câteva luni. Interviul privind descrierea şi dotările celui mai mare spital privat prahovean este vast şi împărţit în mai multe părţi, care vor fi prezentate şi în numerele viitoare ale publicaţiei noastre. 

- Prin ce se va diferenţia Spitalul SanConfind faţă de alte unităţi similare în domeniul balneofiziokinetoterapiei?
- După cum am mai spus, sperăm să punem în funcţiune acest spital, parţial, în câteva luni – probabil, în octombrie 2014. Vom începe cu “Baza de Tratament Balneologic, Fiziokinetoterapeutic şi de Recuperare Medicală” (circa 15% din întregul spital). Această secţie va cuprinde: cabinet de consultaţii, fizioterapie, kinetoterapie, terapia durerii, masaj, magnetoterapie, împachetări cu nămol de Techirghiol sau parafină, saună uscată şi umedă, balneohidroterapie şi recuperare robotizată pentru mâini şi picioare (copii şi adulţi). 
- Puteţi “trăda” câte ceva din secretele dotărilor acestui impresionant spital?
- Având în vedere că majoritatea echipamentelor sunt contractate, urmând ca în august să înceapă să sosească, putem informa în detaliu viitorii pacienţi asupra posibilităţilor acestora. Vom începe cu Aparatul “Reo Go” – un dispozitiv robotizat pentru recuperarea membrelor superioare. Producătorul acestui echipament este firma americană Motorika. Din anul 2004, această firmă lucrează pentru a crea soluţii robotizate de rezolvare a nevoilor terapeutice ale pacienţilor care suferă de diferite afecţiuni neurologice, inclusiv accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme cerebrale, leziuni ale coloanei vertebrale, precum şi disfuncţii ortopedice şi post-chirurgicale. Firma se bazează pe experţi de top din domeniu pentru a dezvolta şi pune pe piaţă produse inovatoare de ultimă generaţie, pentru recuperarea robotică a membrelor superioare şi inferioare. 


Echipamentul are 79 kg, este conectat la internet şi dispune de mânere multiple pentru toate cerinţele pacientului. S-au făcut evaluări clinice ale terapiei Reo Go în SUA, Japonia, Italia, Germania şi Israel, pe un total combinat de 350 de pacienţi care au suferit accidente vasculare cerebrale sub-acute şi cronice. S-au tras următoarele concluzii: tratamentul este sigur, fără efecte secundare; tratamentul este potrivit pentru o gamă largă de pacienţi cu ACV; se obţin îmbunătăţiri semnificative, care se menţin în timp. Se obţine o îmbunătăţire considerabilă a mişcării la nivel de umăr, cot, antebraţ. În final, se poate spune că “toleranţa şi satisfacţia pacientului sunt excelente.” Referitor la beneficiile acestui echipament, un pacient din SUA a declarat: “A fost uimitor. La început m-a ghidat robotul, dar apoi mi-am mişcat singur mâna spre acel punct, aproape fără niciun ajutor… Progresele au fost vizibile încă de la a treia şedinţă.”
- Se poate spune că Reo Go face parte din ultima generaţie de roboţi medicali. În acest ritm, vom avea, în viitor, roboţi medicali care vor face jogging cu pacienţii sau vor lucra exerciţiile de recuperare cot la cot cu aceştia? 
- Nu ştiu cât de repede va evolua robotica medicală, dar vă pot spune care este situaţia din prezent a robotului Reo Go. Acesta are în spate un software de management al terapiei versatil şi uşor de folosit, care este proiectat pentru a optimiza rezultatele în fiecare şedinţă de terapie şi pentru fiecare pacient. Sistemul permite terapeuţilor să personalizeze tipurile de exerciţii, modul de interacţiune şi numărul de repetări per sesiune, ceea ce aduce beneficii pacientului şi oferă o recuperare locomotorie superioară.
- Cât de prietenoasă cu pacienţii poate fi terapia Reo Go?
- Terapia Reo Go oferă pacientului anumite avantaje de neegalat: jocuri captivante şi funcţionale; o bază variată de exerciţii menite să îmbunătăţească tipul mişcării, forţa musculară, tonusul muscular, uniformitatea şi precizia mişcărilor. Pe de altă parte, terapia Reo Go oferă şi terapeutului multiple avantaje: o interfaţă intuitivă; control deplin în proiectarea şi implementarea noilor exerciţii, în funcţie de fiecare pacient; colectarea datelor şi raportarea progresului terapeutic; feed-back detaliat cu privire la progresele obţinute; monitorizarea şi urmărirea calităţii mişcării; posibilitatea de a salva rapoartele şi graficele sub formă de fişiere. 
- Se poate spune că extraordinara funcţionalitate a robotului medical Reo Go suplineşte aproape total munca şi îndrumările terapeutului… 
- Munca terapeutului este încă importantă, dar, oricum, echipamentul Reo Go îl ajută foarte mult. Terapia Reo Go este adaptată în funcţie de starea clinică a fiecărui pacient. Terapia aceasta are cinci moduri de funcţionare care acoperă toate etapele recuperatorii, de la modul “total pasiv” la cel “activ”. Cele cinci proceduri pot fi descrise după cum urmează: modul asistat – pacientul este pasiv, iar mişcările sunt executate de către robot; modul iniţiere – pacientul este parţial pasiv şi trebuie să iniţieze mişcarea; modul de iniţiere graduală – pacientul este parţial pasiv şi trebuie să iniţieze mişcarea pas cu pas; modul de urmărire asistată – pacientul trebuie să aplice o forţă continuă pentru atingerea ţintei; modul liber – pacientul conduce în mod activ mişcarea. 
- Cum Reo Go are o memorie considerabilă, acest robot poate stoca practic un număr imens de exerciţii fizice.
- Reo Go are o bază variată de exerciţii pentru diferite obiective de recuperare. Terapeuţii pot selecta un exerciţiu individual sau un set de exerciţii ajustate, în funcţie de fiecare pacient. De asemenea, terapeuţii pot înregistra un nou exerciţiu, dacă este necesar. Pentru a creşte motivaţia pacienţilor şi a-i ajuta în îndeplinirea optimă a sarcinilor de zi cu zi, , Reo Go oferă un set variat de jocuri captivante şi eficiente. Jocurile includ exerciţii de tipul “Prinde şi dă drumul”, pentru mâini şi degete. Fiecare joc cuprinde trei niveluri de dificultate, menite să asigure o recuperare progresivă. 

Revoluţia Reo Go în recuperarea medicală
După cum se vede, acest robot revoluţionar este o minune tehnică menită să ajute la recuperarea braţelor multor pacienţi cu ACV, cu traumatisme cerebrale, leziuni de coloană vertebrală, cu mâini rupte în accidente etc. Sportivii (fotbaliştii, schiorii etc), cei care au suferit operaţii complexe sau cei cu afecţiuni cronice vor constitui, cu siguranţă, categoriile de pacienţi ce vor beneficia din plin de prezenţa acestui echipament de ultimă generaţie în secţia de Recuperare Medicală a Spitalului SanConfind. Combinând o platformă de recuperare inovatoare şi originală, asistată robotic, cu înţelegerea în profunzime a recuperării neurologice, Reo Go introduce pentru prima dată o schimbare de paradigmă în domeniul recuperării medicale:
Îmbunătăţeşte rezultatele procesului de recuperare şi tratament, incluzând de până la 10 ori mai multe repetări per şedinţă decât în cazul unui tratament non-robotizat;
Urmează în mod dinamic procesul de recuperare cu ajutorul a cinci moduri de operare care cresc treptat greutatea şi complexitatea mişcării;
Acoperă un spectru larg ce include atât pacienţi din zona subacută, cât şi pacienţi cronici;
Creşte motivaţia pacientului prin utilizarea unor exerciţii extrem de eficiente şi a unor jocuri captivante adaptate la capacitatea funcţională a pacientului;
Duce la o mai bună gestionare a terapiei printr-o evaluare corectă şi o riguroasă analiză a progresului;
Permite planificarea personalizată a şedinţelor, sporind astfel eficacitatea tratamentului.

Administraţia locală cheltuie şi anul acesta sume importante din bugetul public pentru reparaţiile şcolilor

Ca în fiecare an, la început de vacanţă, şcolile din Câmpina au primit vizita „comisiei de reparaţii” formată din consilieri locali şi reprezentanţi ai Primăriei, comisie ce stabileşte priorităţile solicitărilor înaintate de conducerile instituţiilor de învăţământ. În urma evaluărilor, edilii au stabilit atât lucrările ce vor avea loc, cât şi sumele repartizate fiecărei şcoli, grădiniţe ori liceu, după cum urmează: 
Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” (100.000 lei). Înlocuire uşi la clasele de la etaj şi mansardă; reparaţii şi igienizări la clase şi holuri; igienizări la grupurile sanitare de la corpul nou al liceului, sala de sport şi Şcoala Goleşti; asfaltarea terenului de handbal; reabilitarea spaţiului de depozitare a materialului didactic la Şcoala Goleşti; repararea şi vopsirea suprafeţei de joc de la sala de sport.
Colegiul Tehnic „Constantin Istrati”(100.000 lei). Refacerea parţială a hidroizolaţiei la clădirea liceului, latura dinspre Strada Mărăşeşti; asfaltarea terenului de sport şi a curţii interioare; înlocuirea uşilor de la parter; igienizarea claselor, holurilor şi birourilor de la parter; reparaţii la acoperiş. La clădirea din Bd. Nicolae Bălcescu (Căminul Petrol) – revizie instalaţie gaze, reparaţii instalaţie paratrăsnet, asfaltare curte interioară şi reparaţii la acoperiş (Corpul A).
Colegul Tehnic Forestier (100.000 lei). Reparaţii acoperiş şi înlocuire învelitoare plus parazăpezi; igienizări holuri şi grupuri sanitare; înlocuire gresie la parter.
Liceul Tehnologic Mecanic (100.000 lei). Refacere covor asfaltic la terenul de sport şi pista de alergări; modernizarea tabloului electric general (sala de sport); înlocuire tâmplărie lemn cu termopane la sla 5 – şcoala din Strada Ciceu; tencuieli exterioare şi zugrăveli plus înlocuit jgheaburi scurgere la aceeaşi şcoală; zugrăvit trei săli de clasă din Corpul A al liceului; reparaţii la pardoseală şi zugrăvit la cabinetele din Corpul A; reparaţii balustradă scară interioară şi zugrăvit cinci săli de clasă din Corpul C.
Liceul Tehnologic Energetic (100.000 lei). Reparaţii la canalizare grup sanitar etajul 1  Corp A; asfaltare curte interioară şi teren de sport; montare parazăpezi, reparaţii jgheaburi şi burlane – Corp B; amenajarea a două săli de clasă din Corpul A pentru laboratoare de chimie şi biologie; înlocuire ferestre cu tâmplărie termopan la secretariat – Corp A.
Şcoala Gimnazială „Ion Câmpineanu” (50.000 lei). Reparaţii la terasă, reparaţii la instalaţia ectrică – tablouri generale, reparaţii la instalaţiile de apă şi canalizare; reparaţii şi igienizări la sălile de clasă de la etajul 1 şi la sala pentru “lapte şi corn”; înlocuire tâmplărie la etajul 1; extindere sistem supraveghere video; achiziţionare mobilier pentru clasa pregătitoare.
Şcoala Gimnazială Centrală (30.000 lei). Verificare tehnică ISCIR pentru două centrale termice; amenajarea a două cabine de toaletă pentru persoane cu dizabilităţi; înlocuire bannere frontoane; retuşare teren de baschet; extinderea sistemului de supraveghere video.


Şcoala Gimnazială „B.P. Hasdeu” (50.000 lei). Înlocuire reţele apă şi canalizare la subsolul clădirii; reparaţii instalaţii sanitare la etajele 1 şi 2; revizie instalaţie interioară de încălzire; reparaţii la instalaţia electrică; placare cu gresie a holului de la parter; igienizare completă două săli de clasă şi montat parchet la o sală de clasă şi la cabinetul de informatică; reparaţii terasă; înlocuire uşi la două săli de clasă; lambriu holuri etajele 1 şi 2; placare cu gresie a scărilor pentru elevi şi profesori.
Şcoala Gimnazială „Al.I. Cuza” (53.000 lei). Asfaltare şi împrejmuire teren de sport; ignifugare pod; finalizarea reparaţiilor la faţada clădirii; igienizare grupuri sanitare, holuri şi săli de clasă; amenajare grup sanitar pentru persoane cu dizabilităţi; extinderea sistemului video de supraveghere (interior şi exterior).
Şcoala Gimnazială nr. 3 (25.000 lei). Înlocuire bazine şi reparaţii uşi la grupurile sanitare; realizarea unei rampe şi amenajarea unui grup sanitar pentru persoane cu dizabilităţi; reparaţii la acoperiş; reparaţii şi zugrăveli exterioare; reparaţii la scara exterioară şi înlocuirea împrejmuirii spre Strada Voila.
Grădiniţa cu program normal nr. 4 (2.000 lei). Dotări: dulăpioare pentru copii şi băncuţe pentru parcul unităţii.
Grădiniţa cu program prelungit nr. 8 (10.000 lei). Amenajare hol trecere de la magazia de alimente; reparaţii acoperiş la magazia de alimente şi bucătărie; reparaţii tencuieli şi hidroizolaţie subsol; amenajare cabinet medical şi izolator.
Grădiniţa cu program normal nr. 3 (7.500 lei). Reparaţii şi zugrăveli exterioare.
Grădiniţa cu program prelungit nr. 9 (25.000 lei). Asfaltare alee de acces şi curte; reparaţii împrejmuire şi porţi intrare.
Grădiniţa cu program normal nr. 1 (7.500 lei). Reparaţii instalaţie electrică interioară.
Grădiniţa cu program prelungit şi normal „Julia Hasdeu” (35.000 lei). Reparaţii parţiale la instalaţiile sanitare interioare; reparaţii la canalizare; igienizarea blocului alimentar; reparaţii parţiale la terasă; zugrăveli interioare holuri şi reparaţii pardoseli.
Grădiniţa cu program normal nr. 5 (2.500 lei). Igienizare spălător şi grup sanitar; amenajare curte şi reparaţii împrejmuire.
Grădiniţa cu program normal nr. 6 (2.500 lei). Reparaţii acoperiş; copertină intrare; zugrăveli interioare; amenajare curte şi reparaţii împrejmuire.
De remarcat faptul că atât membrii comisiei stabilite de Consiliul Local, cât şi responsabilii în exerciţiu ai administraţiei au căutat să repartizeze echitabil cei aproximativ 800.000 lei alocaţi din bugetul public pentru întreţinerea, igienizarea şi dotarea spaţiilor destinate învăţământului local. 
În etapa imediat următoare, conducerile şcolilor vor organiza selecţii de oferte în vederea atribuirii lucrărilor, astfel încât totul să se încadreze în parametri normali până la revenirea elevilor din vacanţă. 

„Buna desfăşurare a procesului de învăţământ rămâne o prioritate a administraţiei locale”

Direct implicat în această repartiţie bugetară şi un cunoscut susţinător al educaţiei şi culturii câmpinene, consilierul Florin Frăţilă, preşedintele Comisiei de învăţământ, cultură şi sport din Consiliul local, a ţinut să facă câteva precizări pe marginea acestui subiect: „Buna desfăşurare a procesului de învăţământ rămâne o prioritate pentru mine şi pentru colegii din administraţia locală. Anul acesta am votat în Consiliul Local un buget important pentru reparaţii, igienizări şi dotări în şcoli. Elevii merită să studieze în condiţii optime, mai ales şi pentru faptul că în majoritatea cazurilor rezultatele la învăţământ în şcolilele câmpinene sunt bune şi foarte bune. Există şi excepţii nedorite, asupra cărora trebuie să ne aplecăm mai mult de aici înainte. În ceea ce priveşte strict repartiţia fondurilor bugetare la capitolul Reparaţii şcoli, am fost şi am rămas fidel principiului lucrurilor bine făcute. De exemplu, dacă trebuie să reparăm un acoperiş la o şcoală, să o facem cu  simţ de răspundere, pentru cel puţin 10-15 ani. Nu agreez cârpelile anuale în beneficiul exclusiv al unor firme abonate la bani publici. Din fericire, în acest sens, am găsit înţelegere la mulţi colegi din administraţie şi asta îmi dă o stare de bine. Mai sunt şi situaţii ce ridică semne de întrebare, dar pădure fără uscături... Dincolo de toate aceste aspecte, sper ca la începutul anului şcolar, elevii să-şi desfăşoare activitatea în cele mai bune condiţii, ca de fiecare dată”.

După repartizarea computerizată, zeci de locuri au rămas libere în liceele câmpinene

Elevii admişi au avut medii cuprinse între 9,92 şi 3,41

Anul acesta, cele 700 de locuri puse la dispoziţia absolvenţilor de gimnaziu în liceele câmpinene s-au dovedit a fi prea multe, din moment ce doar 563 au fost ocupate după prima repartizare computerizată. Şi asta în condiţiile în care nu a rămas niciun elev nerepartizat dintre cei care şi-au exprimat opţiunea de a învăţa la un liceu câmpinean.
Diferenţa de 137 de locuri rămase libere se regăseşte în portofoliul Colegiului Tehnic „C-tin Istrati” (80), al Colegiului Tehnic Forestier (16), al Liceului Tehnologic Energetic (16) şi al Liceului Tehnologic Mecanic (25).
Statistic vorbind, la admiterea din acest an, 211 locuri au fost ocupate de elevii din Câmpina, 351 de locuri de elevii din localităţile din jurul Câmpinei şi un loc de o elevă din afara judeţului Prahova.
Cea mai mare medie la admitere s-a înregistrat la Colegiul Naţional „N. Grigorescu” – 9,92, iar cea mai mică la Colegiul Tehnic „C-tin Istrati” – 3,41.


Situaţia pentru fiecare liceu şi specializare în parte, conform datelor centralizate şi publicate de Ministerul Educaţiei, este următoarea: 
Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu”
- Matematică-informatică: 56 locuri, cea mai mare medie 9,82, cea mai mică medie 8,96
- Ştiinţele naturii: 28 locuri, cea mai mare medie 9,92, cea mai mică 8,96
- Filologie: 28 locuri, cea mai mare medie 9,64, cea mai mică 8,35
- Ştiinţe sociale: 56 locuri, cea mai mare medie 9,46, cea mai mică 8,27
Colegiul Tehnic „Constantin Istrati”
- Electronică şi automatizări: 28 locuri, unul singur ocupat de o elevă din Ialomiţa, cu media 5,20
- Economic: 28 locuri din care 11 au fost ocupate, cea mai mare medie 7,04, cea mai mică 4,78
- Turism şi alimentaţie: 28 locuri, 27 au fost ocupate, cea mai mare medie 7,03, cea mai mică 3,94
-Industrie alimentară: 28 locuri, din care 16 au fost ocupate, cea mai mare medie 5,90, cea mai mică 3,54
- Comerţ: 28 locuri, din care 5 au fost ocupate, cea mai mare medie 6,24, cea mai mică medie 3,41
Liceul Tehnologic Energetic
- Matematică-informatică: 28 locuri, cea mai mare medie 8,95, cea mai mică medie 7,18
- Electric: 56 locuri, ocupate 40 locuri, cea mai mare medie 7,01, cea mai mică 4,13
- Electronică şi automatizări: 56 locuri, cea mai mare medie 7,92, cea mai mică 5,39
- Turism şi alimentaţie: 56 locuri, cea mai mare medie 8,89, cea mai mică 7,26
Colegiul Tehnic Forestier
- Ştiinţele naturii: 56 locuri, cea mai mare medie 8,92, cea mai mică medie 6,92
- Fabricarea produselor din lemn: 28 locuri, cea mai mare medie 7,23, cea mai mică 5,06
- Economic: 28 locuri, cea mai mare medie 9,15, cea mai mică 7,54
- Silvicultură: 56 locuri, din care 40 au fost ocupate, cea mai mare medie 7,57, cea mai mică 4,22
Liceul Tehnologic Mecanic
- Mecanică: 28 locuri, din care au fost ocupate doar 3, cea mai mare medie 6,53, cea mai mică medie 4,58.
La nivelul judeţului Prahova, 4726 de elevi au intrat la liceu, urmând ca până ieri, 21 iulie, candidaţii care nu au participat la prima etapă a admiterii în liceu şi cei care au rămas pe din afară după prima repartizare computerizată, să poată completa fişele cu opţiuni.
A doua etapă a repartizării computerizate în licee va avea loc joi, 24 iulie. 

Guran pune paie pe... fuziune

Roberta, şefă la PNL Prahova?

Într-o recentă emisiune a unui post local de televiziune, fostul preşedinte al PNL Câmpina, Virgil Guran, a declarat că Roberta Anastase ar putea fi preşedintele filialei Prahova a viitoarei formaţiuni politice rezultate din fuziunea PNL şi PDL. Parlamentarul, recent înregimentat în aripa liberală Tăriceanu, susţine că Anastase ar putea ocupa această funcţie în detrimentul lui Mircea Roşca, conform protocolului stabilit deja la centru. Vă reamintim că cele două partide au stabilit data de 26 iulie pentru Congresul de fuziune, dată la care vor fi votate atât viitorul protocol de colaborare, cât şi statutul noii formaţiuni.


În cadrul aceleiaşi emisiuni, deputatul Virgil Guran a mai declarat că după constituirea partidului liberal înfiinţat de Călin Popescu Tăriceanu, filiala Prahova va fi condusă de Graţiela Gavrilescu, iar Nicolae Alexandri va fi secretar general.

Lui Severin nu-i mai place la Antena 3

Senatorul PSD Georgică Severin a părăsit marţi platoul emisiunii „La ordinea zilei” de la Antena 3, după o dispută verbală avută cu jurnalistul Adrian Ursu. „Plecaţi acasă!” – a fost replica în urma căreia senatorul s-a ridicat şi a plecat din emisiune. Schimbul de replici a izbucnit de la o solicitare a lui Adrian Ursu, în care jurnalistul i-a cerut parlamentarului să facă o interpelare către ministrul Justiţiei pe tema scandalului în care este implicată familia Băsescu. Adrian Ursu a mai afirmat în emisiune că parlamentarii au fost mai mult în vacanţă decât la muncă în 2014, iar Severin i-a reproşat atitudinea faţă de legislativ şi demnitari. 


Într-un comentariu făcut pe reţeaua de socializare Facebook, parlamentarul declara: “De data aceasta, cred că am procedat corect, deoarece tonul discuției depășise nivelul meu de acceptabilitate. Când refuzi argumentele constituționale și ataci Parlamentul doar pentru că este ușor de atacat și ai interese de apărat... A fost cea mai bună soluție. În fond mergem în emisiuni pentru a dezbate probleme, alese de moderatori, nu pentru a ne pune cenușă în cap, mai ales când nu este cazul, doar ca să dăm satisfacție unor "deontologi" indiferent de tabăra din care provin”. 

Lucrări de mântuială din bani publici

Hidroizolaţia de la Muzeul Hasdeu lasă loc de... pete pe tavan

Ploile din ultima perioadă au adus cu ele şi demonstraţia că lucrările de hidroizolaţie efectuate anul trecut la Muzeul Hasdeu au fost făcute de mântuială, contra unor sume importante din bugetul public. 
Situaţia a fost sesizată încă de la sfârşitul anului trecut, atunci când directorul instituţiei culturale, Jenica Tabacu, susţine că a trimis trei adrese prin care a înştiinţat executivul din Primăria Câmpina.


„Problemele au apărut cam la vreo două luni după recepţie. Atunci am observat pete de apă pe tavan în aproape toate sălile muzeului. Înainte de refacerea hidroizolaţiei, de către cei de la Bautech, nu aveam probleme cu infiltraţiile decât în sufragerie. Acum avem probleme peste tot şi apa afectează picturile murale. Este o bătaie de joc! Proiectanţii mi-au spus că firma Bautech nu ar fi respectat proiectul şi că au avut dificultăţi de comunicare cu ei. Tot ei au afirmat că am avut ghinion cu această societate. Vreau concluzii în scris, pentru că lucrarea are trei ani de garanţie!” – a declarat Jenica Tabacu pentru max-media.ro
Aşadar, după mai bine de nouă luni de la recepţia lucrării, încep să se agite spiritele. De ce tocmai acum? Un posibil răspuns poate că-l putem descifra din reacţia primarului Horia Tiseanu, care pus în faţa unei asemenea situaţii, a declarat: „Am citit şi eu în presă cele declarate de d-na Tabacu şi sunt surprins când spune că firma Bautech a fost sau este apropiată de PDL. Noi am organizat licitaţia, dar atât. (...) Eu personal am refuzat să mă implic în acest proiect, deşi am desemnat un diriginte de şantier. Jenica Tabacu este o femeie dificilă, cu multe pretenţii şi m-am bucurat când am aflat că este în relaţii bune cu unul dintre asociaţii de la firma Bautech şi chiar că s-ar fi deplasat de mai multe ori la Bucureşti pentru a discuta cu acesta. (...) Aşa că nu m-am băgat deloc în a verifica lucrările de consolidare şi de hidroizolaţie de la Muzeul Hasdeu. După ce s-a făcut recepţia, în octombrie 2013, d-na Tabacu s-a plâns de mai multe ori că apar infiltraţii de apă. (...) Probabil vom fi nevoiţi să chemăm un expert independent, chiar dacă am plătit mulţi bani până acum” (sursa: max-media.ro)
Şi pentru că tot a venit vorba de bani mulţi, trebuie menţionat şi faptul că lucrarea de reabilitare a Muzeului Hasdeu a costat aproximativ 150.000 de euro. 

Poluare cu ape menajere pe strada Ciocârliei

Locuitorii de pe strada Ciocârliei din Câmpina se confruntă de ani de zile cu o problemă ce pare a nu avea rezolvare. Apele menajere din canalizare se scurg, fără să fie epurate, direct în râul Prahova, trecând prin curţile oamenilor. În urma mai multor sesizări, fără rezultat, cetăţenii din zonă i-au dat în judecată pe cei pe care îi consideră responsabili, respectiv Hidro Prahova şi Primăria Câmpina. 
Inspectorii de la Garda de Mediu le-au dat dreptate reclamanţilor, apreciind că există deversări ilegale prin racordarea la sistemul de ape pluviale sau avarierea sistemului de canalizare al oraşului. Cele două părţi acţionate în instanţă susţin însă că nu au nicio legătură cu situaţia creată. Conform municipalităţii câmpinene, canalul colector este concesionat de Hidro Prahova. De cealaltă parte, operatorul regional de apă – canal aruncă pisica în curtea administraţiei publice locale. 

Tronsonul de cale ferată Câmpina – Câmpiniţa – Telega, scos la licitaţie

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a scos recent la închiriat aproape 1100 km de cale ferată, care aparţin infrastructurii feroviare neinteroperabile. Licitaţia publică cu strigare a fost organizată, într-o primă etapă, luni 21 iulie, la Bursa Română de Mărfuri, operaţiunea fiind parte a angajamentelor faţă de FMI. 
În Prahova, Sucursala Bucureşti a CFR a scos la licitaţie tronsoanele Ploieşti Vest – Târgovişte Nord, Ploieşti Nord – Măneciu, Câmpina – Câmpiniţa – Telega, Ploieşti Sud – Armăşeşti. 


Contractul de închiriere va fi încheiat pe o perioadă de patru ani, iar oferta cu preţul cel mai mare va fi desemnată câştigătoare. Până la închiderea ediţiei nu am reuşit să aflăm rezultatul licitaţiei şi nici dacă tronsonul Câmpina – Câmpiniţa – Telega a fost adjudecat sau nu.

Călător prin lume

Veneţia sub picăturile de ploaie 

Traversăm laguna venind dinspre Lido di Jesolo într-un vaporeto ce ne duce spre celebra piaţă San Marco – inima Veneţiei. Plouă cu picături mari, dar Veneţia este la fel de frumoasă ca şi anul trecut. Coborâm, deschidem umbrelele şi traversăm prima punte din cele peste 400 de poduri, arcuite peste 180 de canale ale oraşului. Trecem peste monumentala statuie a lui Garibaldi şi ne oprim – oprire obligatorie pentru fotografii – pentru a admira celebra „punte a suspinelor” care unea sala de judecată din Palatul Dogilor de celulele întunecate ale închisorii. Numele provine de la suspinele celor ce treceau puntea şi care ştiau că nu mai au nicio şansă de a scăpa cu viaţă. Legenda spune că, totuşi, ar fi existat un singur om care a reuşit să evadeze: faimosul Don Juan. 


Facem câteva fotografii şi trecem pe lângă minunea arhitectonică ce se numeşte Palatul Ducal sau Palatul Dogilor. Coada lungă, ca de obicei, duce spre intrarea numită Porta della Carta, construită între 1438 – 1442. Nu avem timpul necesar pentru a vizita Palatul, dar nu pot să nu-mi aduc aminte, dintr-o vizită anterioară, de Sala Marelui Consiliu, de o frumuseţe rară, cu celebra lucrare a lui Tintoretto – „Paradisul” (22m/ 7m), precum şi de plafonul său situat la 15 metri, cu picturi de Tintoretto şi Veronese. 


Plouă şi ajungem la Piaţa San Marco având în stânga laguna şi pe malul ei cele două coloane aduse aici în 1170, reprezentându-l pe Sf. Marco şi leul veneţian, iar cealaltă, Teodoro, unul dintre protectorii oraşului. Spaţiul dintre cele două coloane era în vechime locul de execuţie al condamnaţilor la moarte. Se spune că dacă pui piciorul în acest spaţiu, vei avea ghinion. 
Piaţa este principalul obiectiv turistic al Veneţiei. În colţul din stânga se află clădirea fostei monetării – Zeca – unde se bătea ţechinul, moneda cu care Paşa dorea să-l cumpere pe El-Zorab în poezia lui George Coşbuc. Alături este Biblioteca Naţională şi la câţiva metri mai departe Campanila înaltă de 98,5 metri, turn ce poate fi văzut din depărtări datorită înălţimii sale ce domină acest oraş, construit în mare parte pe piloni de lemn. Turnul, construit în 912, a fost folosit ca punct de observaţie, far şi clopotniţă până în 1902, când s-a prăbuşit, fiind reconstruit în 1912, la o mie de ani de la prima sa construcţie.


Şi plouă, plouă cu stropi mari, dar avem noroc că piaţa nu se inundă, ca acum câţiva ani, când nivelul apei ajunsese la câţiva zeci de centimetri şi se mergea pe nişte băncuţe/ podeţe pentru a putea circula prin piaţă. Dar uităm de ploaie privind Turnul cu ceas şi minunata Basilică San Marco.


Turnul cu ceas a fost construit în 1499 şi pe el scrie: „Eu număr doar orele fericite”. În vârf se află un clopot pe care îl bat doi mauri, sub el, leul veneţian – emblema oraşului, puţin mai jos Madona cu Pruncul flancată de două nişe pe care sunt înscrise ora şi minutele. Uşile celor două nişe se deschid la schimbarea orei şi Cei Trei Magi, însoţiţi de îngeri, ies, se apleacă în faţa Fecioarei, după care intră în cealaltă nişă. Sub Madona cu Pruncul se află cadranul rotund al ceasului astrologic, cu luni şi zodii. Legenda spune că Dogele Veneţiei a dat ordin să-i fie scoşi ochii constructorului, pentru a nu mai putea să construiască ceva asemănător.
Punctul forte al pieţei este Basilica San Marco, închinată Sfântului Evanghelist Marcu, ale cărui oseminte au fost aduse aici în 832 din Alexandria. Înainte de a păşi pe câteva podeţe pentru a intra în Basilică, căci nivelul apei a început să crească, admirăm excepţionala faţadă cu cinci porţi, faţadă din marmură şi mozaicuri de o rară frumuseţe, cu scene din Biblie, inclusiv aducerea Sf. Marcu şi Naşterea Domnului. Deasupra intrării tronează o copie (originalul e în muzeu) a celor patru cai de bronz, aduşi ca pradă de război după jefuirea Constantinopolului în 1204. Păşim în interior şi suntem uimiţi de frumuseţea mozaicurilor de pe pereţi, boltă sau podea, toate pe fond auriu, cu scene din Noul Testament. Ieşim din Basilică, admirăm cele cinci cupole şi privind în jurul nostru, căutând porumbeii ce făceau deliciul turiştilor. Sunt şi acum, dar mai puţini. Piaţa este mărginită pe două laturi de vechile Procuraţii şi noile Procuraţii, care pe vremuri adăposteau Procuratorii – cei ce administrau Basilica. Astăzi toate acestea s-au transformat în cafenele sau restaurante, parte integrantă a peisajului veneţian. O muzică plăcută şi o cafea bună pe aceste terase, când nu plouă, sunt ingredientele unei zile reuşite. În spatele lor se află magazine de lux cu aur, bijuterii, vase de Murano sau celebrele măşti pentru carnaval. Pe fundalul pieţei se află Galeria Napoleoniană, care astăzi adăposteşte Muzeul Correr, unul dintre cele mai importante din Veneţia. Şi deodată, ca prin minune, ploaia a stat şi noi ne îndreptăm spre podul Rialto, cel mai vechi pod al Veneţiei, construit între 1588-1592 în locul unui mai vechi pod. Arc monumental peste Canal Grande, acesta are o lungime de 48 metri şi o lăţime de 22 metri, flancat de mici magazine ce vând suveniruri. Podul din piatră este în permanenţă plin de turişti care fac poze cu Canal Grande, cel mai important canal, în lungime de 4 km şi o lăţime variind între 30 şi 70 metri, canal ce împarte Veneţia în două şi care este „şoseaua” principală a oraşului. 
Totul se transportă pe apă. Poţi vedea vaporetele pentru transportul public, vaporaşe ale Poliţiei sau ale Salvării şi bineînţeles vaporaşe ce transportă mărfuri. Trecem podul şi ajungem în piaţa de peşte, unde poţi găsi  tot ceea ce marea are să ofere.
Ne uităm la ceas şi ne întoarcem în Piaţa San Marco, căci vrem să ajungem pe insula Murano, la celebrele fabrici de sticlă. Trecem peste câteva poduri ce se arcuiesc deasupra micilor canale, admirând gondolele ce alunecă uşor pe apa lină, cu gondolierul îmbrăcat în ţinuta sa tradiţională, cunoscută din fotografii. Nu este uşor să conduci această ambarcaţiune lungă de 11 metri şi lată de 1,5, cu patru, şase sau opt locuri, dar nici plimbarea cu o gondolă nu este pentru toate buzunarele.
Ne întoarcem în Piaţa San Marco. Orientarea în întreaga Veneţie e simplă, datorită săgeţilor de pe pereţii clădirilor, ce indică direcţia dorită. Şi plouă din nou, spre marea mulţumire a vânzătorilor ambulanţi de umbrele şi pelerine de ploaie. Ajungem la un debarcader de unde luăm vaporeto nr. 7 spre Murano, ieşim în lagună şi aruncăm o ultimă privire asupra acestui minunat oraş, rugându-ne ca viaţa lui, precară, tot timpul ameninţată de apele din mijlocul cărora s-a născut, să fie veşnică, pentru a bucura generaţiile ce vor veni.

Alex. Blanck
În nr. viitor: Nopţi albe la Sankt Petersburg