06 ianuarie 2015

Este sau nu Ziua Câmpinei pe 8 ianuarie?

Municipiul Câmpina poartă în continuare haine de sărbătoare, pentru că joi, 8 ianuarie, aniversează 512 ani  de la prima atestare documentară şi, ca în fiecare an, autorităţile locale au pregătit un program pentru a marca această zi. 
Pe site-ul Primăriei, în secţiunea Municipiu – Date istorice sunt scrise următoarele informaţii preluate din „Monografia municipiului Câmpina” scrisă de Silviu Dan Cratochvil: „Câmpina este atestată documentar la 8 ianuarie 1503, numele acesta figurând în registrele vigesimale ale negustorilor braşoveni (moşneanul Mansul (ori Mancsul ?) ce duce 425 livre de ceară de albine spre vânzare la Braşov şi este consemnat în registrul vigesimal (de taxă vamală) la poarta cetăţii. În acelaşi an se consemnează prezenţa altor doi moşneni din Câmpina, Şerban şi Costea, ce vor aduce spre vânzare tot ceară) care tranzitau Valea Prahovei, o zonă folosită drept drum comercial, constituind încă din secolul al XIV-lea o cale de comunicaţie între provinciile româneşti, Transilvania şi Muntenia. Deşi în actele emise de cancelariile domneşti este menţionată „vama Prahovei”, există certitudinea că satul Câmpina, graţie poziţiei sale geografice la intrarea în munţii Carpaţi şi amplasării la distanţă egală de Bucureşti şi Braşov, era vamă, punctul strategic pentru controlul mărfurilor. Acest lucru a făcut posibilă o dezvoltare rapidă a aşezării, localitatea beneficiind de nenumărate avantaje în urma schimburilor comerciale care aveau loc aici.”


Această zi este însă pusă sub semnul întrebării de mai multe voci, care susţin că data nu ar fi una corectă.

„Data aceasta mi se pare nepotrivită, din mai multe motive. Am găsit un document, publicat în presa anilor ‘50, în care se menţionează: «1472. Johann Geheimhardt din Braşov încheie o convenţie cu Neagu din satul Câmpina pentru a-i furniza 200 kg de ceară şi 500 kg miere de fagur, obligându-se ca la data predării mărfii să achite 180 de taleri». Cercetătorii care se vor ocupa în viitor de istoria oraşului vor mai găsi şi alte documente anterioare anului 1503. Dl. Silviu Cratochvil în, Monografia domniei sale, dur criticată de severul publicist Ion Şovăială, a adus de la Arhivele din Braşov un extras din registrele vigesimale ale Cetăţii Braşovului în limba latină: «Item Mansul de Kympana habet ceram centenaria 4 1/4 solvit florin 1, asprii 34» datat din greşeală 8 ianuarie 1503. Domnia sa nu a precizat de unde a luat informaţia, care fusese publicată încă din 1924 de profesorul Stoica Teodorescu în “Monografia oraşului Câmpina - istoric şi documente”, scrie istoricul şi muzeograful Alin Ciupală într-un articol la rubrica “File de cronică”. (http://ziaruloglinda.blogspot.ro/2015/01/file-de-cronica-campina-cinci-veacuri.html)

“Abordarea istorică a unui document care devine prima atestare documentară a unei localităţi nu este deloc o problemă simplă. Ştiinţa istorică impune verificarea, în primul rând, a autenticităţii şi veridicităţii documentului respectiv. În al doilea rând, oricând poate fi găsit, descoperit un document ce poate schimba total datele problemei. Din acest punct de vedere, întrebările pe care şi le pune domnul Ciupală, profesor şi muzeograf, sunt fireşti. Dumnealui pune sub semnul întrebării chiar şi data de 8 ianuarie 1503. Această dată apare prima dată menţionată în Monografia publicată în 1924 de profesorul Stoica Teodorescu, aspect reluat de Silviu Dan Cratochvil în cea de-a doua Mongrafie. Astfel, documentul apare în ediţia revizuită din octombrie 2002 ca urmare a adresei filialei Braşov a Arhivelor Statului. Documentul prezentat în facsimil în limba latină cât şi în limba română nu conţine în textul propriu-zis data de 8 ianuarie. Personal, mă întreb dacă datarea documentului nu aparţine specialiştilor de la Arhivele Statului din Braşov. De asemenea, nu deţin informaţii ca vreun câmpinean să fi cercetat în mod direct şi la faţa locului documentul respectiv. Domnul Alin Ciupală, şi nu este singurul câmpinean, aduce în discuţie alte două documente, unul datat 1 ianuarie 1503, iar cel de-al doilea din 1472. Dumnealui susţine că documentul al doilea a apărut în presa anilor ’50 ai secolului trecut. Din nou este firească întrebarea: documentul a fost cercetat şi verificat şi cu ce alte informaţii poate fi coroborat? Personal consider că într-o logică istorică, dar la momentul de faţă doar cu caracter intuitiv, va apare un nou document ce va coborî atestarea localităţii Câmpina. Logica este corectă, dar lipseşte argumentul – documentul. Este cert că cercetarea istorică are pe ce să se bazeze, dacă ţinem cont că drumul comercial al Văii Prahovei apare încă din 1538 în actele Cancelariei Maghiare a regelui Ludovic I de Anjou. De asemenea, documentul datat 23 octombrie 1422 din timpul domniei lui Dan al II-lea deschide o nouă paranteză în cercetare, ca urmare a menţionării punctului de vamă existent pe Valea Prahovei. Trebuie, însă precizat faptul că nu este menţionat numele localităţii. În mentalul unei comunităţi cum este cea câmpineană trebuie să te bazezi întotdeauna pe informaţii certe, cu valoare de adevăr istoric. Este la fel de cert că cercetarea trebuie direcţionată spre Arhivele Statului Braşov, Bucureşti şi filiala de la Ploieşti, dar şi asupra istoriografiei româneşti referitor la publicarea unor ample colecţii de documente. Până atunci, cu o firească “cuminţenie” istorică, credem că în mod oficial data de 8 ianuarie 1503 rămâne, până la proba contrarie, prima atestare documentară a localităţii Câmpina” - ne-a declarat profesorul doctor Gheorghe Râncu.

Un alt punct de vedere este şi cel al profesorului doctor în geografie Nicolae Geantă, care a scris şi publicat mai multe cărţi despre municipiul Câmpina: „Sub nicio formă geneza Câmpinei nu are ca dată 8 ianuarie 1503. Asta este o zi gravată în istorie de domnul Silviu Cratochvil. Primăria şi politicienii locali au luat-o drept punct de reper, fără să scotocească prin arhive. Doar sunt religia Wikipedia: cred fără să cerceteze! Faptul că unii cred că domnul Cratochvil a găsit documentul prim de atestare mă uimeşte. În timp ce studiam pentru doctorat, am găsit în «Îndrumător în arhivele statului» (Bucureşti, 1971), un articol scris de către Primăria Câmpina, unde preciza că prima atestare documentară datează din 1503! Nu ştiu de unde au stabilit ei anul, dar acesta era menţionat de profesorul Stoica Teodorescu în Monografia din 1924 sau de Nicolae Iorga (1915). Nu pot spune cu siguranţă că municipiul nostru are câteva mii de ani vechime, cu toate descoperirile arheologice de la Slobozia, dar cred că s-a dezvoltat după secolul XIV. Pentru că, potrivit lui Nestor Urechia, «drumul Prahovei» era folosit de târgoveţi, deoarece cavalerii teutoni controlau drumul Rucărului. Ar trebui cercetate profund şi documentele secolului XV, când Dan  al II-lea (1422), Vladislav al II-lea (1452) ori Vlad Ţepeş (1476) amintesc de «drumul Prahovei», dar mai ales Arhivele Cetăţii Braşovului din secolele XIII-XV, care din nefericire se află la Budapesta. Cine să-şi piardă vremea pe acolo? Şi cu ce motivaţie? Când ar trebui sărbătorită ziua Câmpinei? Fiindcă nu ştim corect data de atestare documentară, cred că bine ar fi la data când a fost declarată comună urbană de către Cuza Vodă, odată cu intrarea în vigoare a Legii Comunale din 1 aprilie 1864. Nu ştiu însă unde poate fi găsit documentul. Sau dacă există acel document. Ziua aceea este cu precădere în aprilie, cel mai târziu în luna mai. Atunci tot oraşul ar putea sărbători. Nu doar o mână de euforici, ca pe 8 ianuarie...”
Părerile sunt împărţite, iar subiectul este unul controversat, care necesită cercetare îndelungată şi ore de studiu şi implicare. 
Deocamdată, cert este faptul că cea de-a opta zi din prima lună a anului rămâne ca zi aniversară a municipiului Câmpina, iar joi, începând cu ora 11.00, toţi câmpinenii sunt invitaţi în sala “Constantin Radu” a Casei Municipale de Cultură „Geo Bogza” pentru a participa la evenimentul ce marchează cei 512 ani de atestare documentară.
„Manifestarea va cuprinde un simpozion cu comunicări despre istoria veche şi recentă a municipiului şi o expoziţie cu lucrări realizate de artişti plastici la Câmpina în ultimul deceniu” - ne-a declarat Florin Dochia, organizatorul evenimentului. 
Programul este următorul:
1. Cuvânt de deschidere - Ing. Horia Tiseanu, primarul municipiului Câmpina;
2. Dr. Gheoghe Râncu - Studiu comparativ asupra sistemului heraldic din România postdecembristă şi cel al altor regimuri politice republicane din fostele ţări comuniste europene; 
3. Alin Ciupală - Evocare: Un primar exemplar - Eduard Kessler;
4. Dr. Gheorghe Râncu - Anuarul Societăţii de Ştiinţe Istorice 2014. Prezentare;
5. Lansare de carte - Victor Teodoru a fost martor ocular: 22 decembrie 1989 la TVR. Acum 25 de ani;
6. Câmpina postdecembristă;
7. Vernisajul expoziţiei de pictură - „Câmpina, oraşul însorit”.
Andreea Ştefan

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu