19 mai 2015

Abandonul şcolar şi integrarea în societate, subiecte de dialog între AISI şi invitaţii săi

Abandonul şcolar este un fenomen cu grave implicaţii asupra dezvoltării personale a copiilor şi a şanselor acestora de integrare socială şi profesională. Nu este un secret pentru nimeni că el este frecvent cu preponderenţă în rândul copiilor de etnie romă, al celor care provin din familii sărace sau care au dizabilităţi. 
Abandonul şcolar este un fenomen care ia amploare şi care nu poate fi stopat decât printr-o strategie de prevenire eficientă. Toate părţile implicate în rezolvarea acestei probleme ar trebui ca mai întâi să se concentreze pe identificarea elevilor care prezintă o situaţie de risc, cu mult înainte ca aceştia să părăsească şcoala.
Asociaţia Inima Sfântă a lui Iisus (AISI) din Câmpina a luat iniţiativa şi a organizat vineri, 15 mai, o întâlnire în sala mică a Casei Tineretului. Au fost invitaţi să participe directori de şcoli, învăţători, educatori, Serviciul de Ordine Publică din cadrul Poliţiei Câmpina, Serviciul Asistenţă Socială din cadrul Primăriei, inspectorul şcolar pe problemele romilor din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Prahova, Radu Pantelimon, consilierul local Florin Frăţilă şi voluntari AISI.
Deschiderea la dialog a fost făcută de către Aura Trăistianu - expert în problemele romilor în cadrul Primăriei Câmpina, Paolo Gozzo - preşedintele Asociaţiei şi iniţiatorul întâlnirii şi de către Raluca Zamfirescu - avocat şi voluntar pe probleme juridice la AISI.


“Asociaţia se ocupă de evitarea abandonului şcolar de către copiii defavorizaţi, iar scopul acestei întâlniri este de a ne ajuta reciproc, prin colaborare, pentru a avea un rezultat mai bun în ajutorarea acestora. Am făcut o listă cu obiective, nişte puncte de vedere şi putem încerca împreună să-i susţinem eficient” - a spus Paolo Gozzo. 
Fiecare şcoală are o evidenţă a copiilor înscrişi la AISI, această întâlnire fiind solicitată pentru a strânge această colaborare printr-o comunicare directă în ceea ce priveşte situaţia elevilor înscrişi în instituţiile de învăţământ şi care fac parte şi din evidenţa Asociaţiei.
Paolo este un suflet nobil, cu credinţă în Dumnezeu şi îşi dedică fiecare zi în slujba acestor copii. Una dintre dorinţele sale este ca de fiecare dată când apar probleme, în principal legate de absenţa copiilor de la şcoală, de diversele greutăţi din familie, să fie înştiinţat de către directorii şcolilor, la rândul său angajându-se să procedeze la fel. 


Rolul AISI constă într-un program after-school, desfăşurat între orele 13:30 şi 17:00, timp în care copiii sunt ajutaţi să înveţe pentru şcoală. În urma activităţii depuse de întreg personalul, s-a constatat că volumul mare de teme date de către cadrele didactice este un dezavantaj pentru ei. Nu pot ţine ritmul cu copiii care provin din alte familii, în care timpul alocat studiului şi ajutorul sunt de altă factură. Majoritatea părinţilor acestor copii nu ştiu să citească, nu ştiu să scrie, sunt analfabeţi şi tocmai de aceea sarcina ce le revenea lor de drept este preluată de către Asociaţie. Eforturile din partea tuturor instructorilor voluntari sunt foarte mari. În general sunt cadre calificate, învăţători, profesori, ingineri care se confruntă cu situaţii în care copiii vin fără cărţi, fără caiete sau care vor să-şi facă toate temele până pleacă acasă, însă timpul este insuficient. De asemenea, există cazuri ale unor copii care la 13-14 ani nu ştiu nimic şi pentru a-i face să înţeleagă ceva, aplică metode practice constând tot felul de jocuri educative.
Primul obiectiv din lista concepută de Paolo Gozzo ar fi ca dascălii să conceapă un program special prin care aceşti elevi să primească mai puţine teme care, făcute în ritmul lor, să le permită să ajungă la nivelul celorlalţi, pentru a reuşi să recupereze carenţele pe care le au, în mod special la capitolul igienă, educaţie şi şcolarizare. 
Celelalte obiective sunt: evitarea abandonului şcolar şi identificarea copiilor care au nevoie de sprijin – aceste categorii provin din familii dezorganizate, cu părinţi separaţi sau plecaţi în străinătate, familii care nu au un loc de muncă stabil sau întâmpină greutăţi, copii care locuiesc cu bunicii, copii instituţionalizaţi sau care au părinţi arestaţi. Acest obiectiv presupune ca directorii de şcoli să comunice dacă au asemenea cazuri şi cum înţeleg să desfăşoare această colaborare cu AISI; copiii să fie sprijiniţi cu manuale, caiete speciale, uniforme; bursele sociale să ajute la achiziţionarea materialului necesar pentru studiu sau rechizite; existenţa unei comunicări între învăţător şi AISI în privinţa copiilor care lipsesc nemotivat în ambele instituţii, iar în cazurile extreme de absenteism să intervină autorităţile competente (Poliţia, Protecţia Copilului, alte instituţii); integrarea tuturor copiilor care au abandonat şcoala, fără a fi refuzaţi de şcolile de care aparţin şi existenţa unor parteneriate viabile.
A mai fost făcută o precizare referitor la copiii cu probleme psihice şi care se află la Şcoala Sanatorială Voila.
“Paolo îşi doreşte cel mai mult ca toţi copiii din aceste familii să fie şcolarizaţi. Acesta este scopul final. Eu, personal, îmi doresc să nu-i văd în boxa acuzaţilor, în primul rând, iar pentru oraşul meu, pentru comunitate, să nu văd asemenea copii crescând şi ajungând pe stradă, mai departe, în sectorul domnilor de la Poliţie şi, în continuare, în sectorul meu, să ajungă cu dosare penale” - a specificat avocata Raluca Zamfirescu.
O altă problemă ridicată în timpul discuţiilor s-a referit la situaţia în care anumite şcoli refuză înscrierea copiilor de etnie romă, din diferite motive, cel mai invocat fiind refuzul părinţilor celorlalţi copii de a-i accepta. Şi aici vorbim de discriminare, ceea ce nu este normal să se mai întâmple în zilele noastre. Indiferent de originea socială sau etnică, de sex sau apartenenţă religioasă, toţi copiii din România au dreptul la educaţie, un drept garantat de Constituţie. 
Un alt aspect care joacă un rol negativ în viaţa acestor copii este igiena, care este aproape imposibil de asigurat atâta timp cât acasă nu au condiţii să se spele, nu au haine de schimb sau nu au măcar habar de noţiunea cuvântului „curat.
Aceşti copii nu au nicio vină. Sunt victime ale unui sistem aflat în degringoladă, condus de oameni care în loc să simplifice situaţiile, mai rău le complică.
Iniţiativa AISI de a preveni abandonul şcolar şi de a ridica nivelul educaţional al elevilor romi şi nu numai, este o provocare nu doar pentru instituţiile de învăţământ, dar şi pentru toţi cei care sunt deschişi la minte şi cred că oricine merită o şansă.
Cert este că întâlnirea a fost oportună, asigurând un spaţiu comun de reflectare şi dialog între toate părţile participante. Inspectoratul, administraţia locală, cât şi directorii de licee vor oferi sprijin Asociaţei AISI, însă aceasta va trebui să pregătească un plan operaţional cu acţiuni şi colaborări concrete pentru ca desfăşurarea acestora să aibă rezultate pozitive. Aceste întâlniri vor continua din două în două luni, sperându-se ca pe viitor  în sală să fie prezenţi şi părinţi din ambele tabere, astfel încât discuţiile să fie la obiect şi cu focusare pe scopul real: prevenirea abandonului şcolar şi integrarea în societate.
Andreea Ştefan 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu