24 mai 2016

Caravanele (electorale) sunt tot mai rare, câinii latră tot mai puţin…

Suntem în a doua jumătate a campaniei electorale pentru alegerile locale din 5 iunie 2016. Nu mai e mult şi cursa pentru ocuparea jilţurilor puterii locale se apropie de ultima turnantă. În România sunt aproape 3200 de localităţi, dintre care 320 sunt oraşe, iar diferenţa o reprezintă comunele. In alegerile locale din 2012, bătăliile electorale s-au dat pentru ocuparea următoarelor funcţii de demnitate publică din teritoriu: 41 de preşedinţi de consilii judeţene, 3.180 de primari, 40.022 de consilieri locali, 1.338 de consilieri judeţeni.

O campanie electorală foarte liniştită
De o campanie electorală mai liniştită şi mai lipsită de nerv ca aceea de anul în curs (şi precum cele ce vor urma, dacă guvernanţii vor continua - şi bine vor face -, să le limiteze partidelor participante bugetele electorale şi să le interzică pomenile electorale), nu cred că am mai avut parte. Nu e nicio nenorocire că nu a mai plouat în acest mai cu gogoşi electorale, ci doar cu pietre de grindină şi stropi de apă in exces. Nu-i bai nici pentru faptul că, prin cartierele mărginaşe, câinii vagabonzi au lătrat mai puţin din cauza puţinelor caravane electorale. Foarte bine că partidele şi candidaţii lor nu mai au voie să risipească aiurea milioane de euro in campaniile electorale, foarte bine că au fost interzise găleţile cu alimente, dimpreună cu umbrelele, jachetele, brichetele şi toate pomenile electorale cu care bizonul mioritic era vânat pentru votul său, obţinut astfel perfid, prin inşelăciune şi fraudă. Poate aşa, in condiţii de „austeritate electorală”, s-o asana puţin clasa politică, printr-un vot dat de alegător cu cugetul curat, cu mai multă judecată şi cântarire a faptelor şi a ofertelor electorale ale candidaţilor. Poate odată cu un mediu electoral mai curat, vom avea „aleşi” mai aproape de electorat, mai puşi pe treabă pentru binele comunităţii pe care, candidând, se obligă să o servească trup şi suflet. 

Candidaţi la Primarie pentru faima-n meserie
Nu acelaşi „foarte bine” il putem acorda candidaţilor care nu au fost deloc vizibili, in lipsa unor afişe, meshe ori bannere lipite şi expuse pe unde vrei şi pe unde nu vrei, materiale promoţionale cu care eram obişnuiţi in campaniile electorale precedente, dar pe care legea le interzice in prezent. Veşnicii candidaţi tăcuţi, reprezentând partide ce nu apar decât o dată la patru ani, la alegeri, candidaţi ce nu au dorit să coboare in mijlocul electoratului ca măcar să-i afle durerile şi necazurile. Deşi candidaturile unor iluştri necunoscuţi intră in regula jocului democratic, am vrea totuşi să atragem atenţia asupra acelora care s-au aruncat in bătăliile pentru cucerirea Primăriei doar pentru a câştiga puţină notorietate care să le folosească in meseria pe care o practică in viaţa de toate zilele. Adică fără a crede cu tărie (din tot sufletul) că vor câştiga şi că sunt in stare să aducă mai mult bine acestei localităţi şi locuitorilor ei. Jocul de-a candidatura la „locale” a ajuns un sport naţional. Vrei să te iubească soacra şi să te privească soţia cu ochii inlăcrimaţi, iar amanta, mai languros şi mai lasciv? Candidează, omule, la Primărie, că nu contează dacă nu ajungi primar, iar in topul electoratului, nici măcar secundar, terţiar, ci chiar ultimul. Important e să participi, c-aşa-i in sport, in sportul electoral. Chiar dacă nu sună prea democratic aserţiunea următoare, ea este plină de adevăr: candidatura pentru prima demnitate publică a oraşului este o pălărie prea mare pentru unii candidaţi, care au acceptat această postură urmărind doar avantajul unui strop de notorietate in plus. Nedorind cu adevărat să se implice in conducerea Cetăţii. Iar acest lucru, in opinia noastră, poate insemna, dintr-un punct de vedere, luarea in derizoriu a funcţiilor din conducerea oraşului şi, până la urmă, in mod indirect, chiar luarea in derizoriu a oraşului in sine. Este, dacă vreţi, ca şi cum s-ar inscrie cineva la un concurs pentru ocuparea unei meserii, deşi persoana respectivă nu are habar de acea meserie. Ca şi cum cineva ar vrea sa devină managerul unei mari societăţi publice, cu aproape 33.000 de angajaţi, dar persoana cu pricina nu a condus in viaţa ei decât musafiri la plecare şi rude la tren. Municipalitatea câmpineană, credem cu tărie acest lucru, merită nişte conducători cărora să le pese cu adevărat de Câmpina. Nu zicem că cei din campaniile electorale precedente ar fi fost niste „vai de ei”, dar un plus de calitate in oferta electorală a acestor alegeri nu strica şi nu dăuna, ba chiar binele il stimula. 


Candidaţi fără programe electorale?
Am solicitat candidaţilor să ne trimită, intr-un timp scurt, platformele lor program adresate câmpinenilor cu drept de vot. Am crezut că, după mai bine de două săptămâni de la inceperea campaniei şi in condiţiile interdicţiei pomenilor electorale, candidaţii s-au aplecat toţi cu mai multă râvnă asupra problemelor ce afectează viaţa Câmpinei, in căutarea rezolvării lor, asupra proiectelor gândite a câştiga electoratul şi a ridica nivelul de trai al comunităţii locale. Unii ne-au răspuns cu promptitudine, alţii cu ceva mai puţină  solicitudine spre deloc. Nu dăm numele celor care nu ne-au băgat in seamă, fiindca nu vrem să ne acuze că le-am scăzut şansele electorale. Cele mai complete programe electorale par a fi cele prezentate de primarul in funcţie şi reprezentantul PNL, ing. Horia Tiseanu, şi de chestor (rez) Constantin Cândea, reprezentantul celei mai mari organizaţii politice locale, PSD Câmpina. Insă programe de guvernare locală interesante ne-au mai transmis şi alţi candidaţi: ing. Daniel Ioniţă (ALDE), av. Nicoleta Gherman (PSRO), ing. Ioan-Adrian Piţigoi (PMP). Toţi au atins puncte dureroase din viaţa comunităţii câmpinenilor (modernizarea infrastructurii stradale şi imobiliare, continuarea proiectului de reabilitare a reţelei de apă-canal gestionat de Hidro Prahova, reabilitarea spitalelor, a şcolilor etc), dar niciunul nu a incercat să facă o prioritizare a investiţiilor publice, in funcţie de importanţa acordată de candidat, mulţumindu-se fiecare să le impartă pe capitole sau să le prezinte pe puncte. Cu excepţia lui Horia Tiseanu şi Ioan-Adrian Pitigoi, niciunul dintre candidaţii care ne-au trimis programele nu a pomenit de vreo strategie de dezvoltare durabilă a oraşului. Vă  prezentăm in continuare cele mai interesante puncte din programele electorale primite la redacţie.

Horia Tiseanu (PNL) s-a infăţişat electoratului cu două pliante: primul cu realizările mandatului său ce tocmai se incheie, realizari deloc puţine, iar al doilea cu obiectivele de investiţii pe care şsi le-a propus pentru mandatul 2016 – 2020, dacă il va câştiga. Dacă va câştiga şi al patrulea mandat, Tiseanu va atinge un record greu de egalat, un record la care nu visau nici măcar primarii comunişti, ce se puteau alege uşor cu susţinerea partidului unic, şi cu atât mai mult primarii Câmpinei interbelice, de-ar fi să-l pomenim aici doar pe popularul primar liberal Victor Rădulescu. Tiseanu mizează şi in acest mandat pe fonduri europene, pariu care s-a dovedit a fi câştigător in mandatul trecut şi revine cu un proiect mai vechi (implementarea unui sistem video de supraveghere a intersecţiilor), dar şi cu unele mai noi pentru creşterea gradului de siguranţă  a circulaţiei pe drumurile publice (realizarea unui sens giratoriu la intersecţia Bulevardului Carol I cu str. Sondei şi Schelelor; semaforizarea intersecţiilor cu risc ridicat de producere a accidentelor: Bulevardul Culturii - str.Grivitei, Bulevardul Culturii - str.Plevnei, str.Ana Ipatescu - str.Toma Ionescu). Printre celelalte proiecte importante: infiinţarea Parcului Industrial pe terenul in suprafaţă de 15,8074 ha, situat pe Şoseaua Paltinu, nr.106; construirea, prin subprogramul derulat de Compania Naţională de Investiţii, a unei săli de sport in cadrul Şcolii Gimnaziale „Ion Câmpineanu”; combaterea alunecărilor de teren prin lucrări de investiţii pe strazile Plevnei, Păcii, Muncii, Sulfinei, precum şi prin acţiuni de impădurire a zonei Muscel (str.Siretului) şi a zonei adiacente Şoselei Paltinu.

Constantin Cândea (PSD) este cel mai important contracandidat al lui Horia Tiseanu, defavorizat însă de alegerile într-un singur tur. Pentru a nu gripa motorul dezvoltării şi pentru a nu goli şi mai mult buzunarele alegătorilor si fondurile de investiţii ale companiilor private, primul câmpinean ajuns chestor şi şef al Inspectoratului Judetean de Poliţie vrea să menţină nivelul actual al taxelor şi impozitelor locale. Candidatul social-democrat vrea, de asemenea, să construiască o parcare multifuncţională lângă Piaţa Centrală, pentru fluidizarea traficului in zona centrală. Dacă va ieşi primar, Cândea are în vedere acordarea de teren gratuit tinerilor căsătoriţi pentru construirea de locuinţe şi recuperarea clădirii Unităţii de Jandarmi, căreia îi va da un scop social. Crearea zonei metropolitane Câmpina, infiinţarea unor pieţe de cartier, dar şi a unui parc industrial, recuperarea cinematografului, infiinţarea unui centru pentru spitalizarea de o zi in cadrul Spitalului Municipal, pe care vrea să-l extindă prin construirea unui nou corp de clădire, infiinţarea unui complex sportiv la Căminul Petrol in colaborare cu Comitetul Olimpic Român, achiziţionarea stadionului Rafinăria de către municipalitate, iată câteva dintre principalele obiective ale lui Constantin Cândea, dacă va fi ales primar.

Daniel Ionita (ALDE), din poziţia de consilier municipal, a fost unul din cei mai inverşunaţi oponenţi ai primarului in funcţie la şedinţele Consiliului Local Câmpina. Nu o dată, prin luările sale de cuvânt, Ioniţă a adus, in plenul legislativului municipal, critici măsurilor promovate de şeful executivului local. Programul lui Ioniţă este bine structurat ţi chiar mai complet decât programele multor contracandidaţi. Candidatul ALDE vrea realizarea unei parcări supraetajate in zona centrală, dar şi a unor parcări mai mici in toate cartierele oraşului. Dacă va ajunge primar, el se va consulta cu specialişti ai Universităţii de Petrol şi Gaze din Ploieşti, cu cercetătorii din domeniul petrolului din Câmpina, pentru ecologizarea batalelor aparţinând Rafinăriei. De asemenea, el va unifica cele doua centre, Casa Tineretului şi Casa de Cultură, sub o singură conducere, in vederea creării unui Centru Cultural Municipal, discuţie mai veche, iniţiată încă din anul 2015 de grupul liberal din Consiliul Local (foştii săi colegi de partid) şi preluată acum de Ioniţă.

Nicoleta Gherman (PSRO – Partidul Social din România), este o figură nouă pe eşichierul politicii câmpinene. De profesie avocat, ea reprezintă partidul condus de Mircea Geoană şi mizează, probabil, pe voturile electoratului feminin pentru a câştiga Primăria Câmpina. „Votati cu inima (semnul electoral al PSRO – n.red.) şi vom fi 32.289 de primari”, este scris pe frontispiciul pliantelor electorale ale PSRO, un slogan care incearcă să lovească la coarda sensibilă a solidarităţii câmpinene, dar care s-ar putea să nu fie bine inţeles, fiindcă puţini ştiu că, potrivit recensământului din toamna lui 2011, populaţia Câmpinei a scăzut pana la 32.289 de locuitori. Mai ales că, potrivit listelor electorale, ea este mult mai mare. Programul electoral al PSRO seamănă izbitor de mult cu cel al PSD, de unde ne-am putea gândi ca Mircea Geoană nu a uitat partidul din care s-a desprins şi viceversa. Singurele puncte unde PSRO se deosebeşte cumva de PSD sunt cele privind construirea unei piste pentru biciclete şi redarea in circuitul economic sau de agrement a terenurilor ocupate de foste anexe industrial dezafectate.

Ioan-Adrian Pitigoi (PMP) este un politician cu experienţă, bifând la activ două mandate de consilier municipal. In forul deliberativ al municipalităţii s-a remarcat prin luări de poziţii apropiate când de PSD, când de PNL. Adrian Piţigoi propune o dezvoltare durabilă a oraşului in cinci puncte, primul dintre ele cam teoretizat. Candidatul PMP consideră o prioritate diversificarea serviciilor sociale (infiinţarea unui azil de bătrâni, a unui centru maternal şi a unei creşe moderne cu program prelungit). Dacă va ajunge primar, Piţigoi intenţionează ca, in maximum doi ani, să avem o parcare subterană modernă şi generoasă. De asemenea, va urmări stoparea tuturor alunecărilor de teren existente (idee prezentă şi in programele altor candidaţi), precum şi deschiderea unei staţii de compostare a deşeurilor vegetale cu fonduri europene.  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu