17 mai 2016

Editorial. DEVESELU

Greu ar fi fost de găsit un nume mai neaoș și o localitate mai banală pentru a marca un nou pas al intrării României în lume. Mă refer, atenție, la aspectul pur simbolic și nu la cel militar. Un revelator mai puternic al stării de spirit a națiunii nu s-ar fi putut inventa. Comparația între entuziasmul deșănțat cu care au fost întîmpinate la vremea lor aderările la NATO sau UE și cîrcotelile ce au acoperit acum scena e grăitoare. Ce s-a întîmplat între timp? A devenit cool  să fii anti-uniunea europeană și mai ales anti-american. În numele a „ceva” ce nu e prea clar, nici măcar naționalism nu e, pentru că miroase prea trăsnitor a filo-putinism. E o aroganță de capră rîioasă care ține coada sus. E foarte simplu să vezi cine sunt agenții de influență rusească din politica și media românească, în funcție de reacțiile pe care le-au avut la evenimentul de săptămîna trecută. 
Să observăm pregătirea impecabilă a Ambasadei SUA, scoasă în evidență de comportarea infantilă a lui Ponta sau Tăriceanu. Americanii nu au invitat pe nimeni dintre politicienii cu probleme de dosar. Și acesta e un semn foarte clar. Cum să inviți un plagiator sau pe unul care are ca singur țel politic desființarea justiției? Unii au susținut că răspunsul pe care premierul Cioloș i l-a dat tupeistului pesedist a fost nemeritat de elegant. Încă o victorie pentru mult încercatul Cioloș. Într-o țară a vulgarității atotbiruitoare la orașe și sate, un gest de eleganță valorează aur (moral). 


Antioccidentalismul (cu ramura lui anti-americanismul) este o opțiune bine analizată de eseistica politologică, recent a apărut la noi încă o carte edificatoare pe această temă. E foarte ușor să manipulezi emoțiile publice prin abile dezinformări și campanii de troli pe FB. Războiul interetnic este deja înlocuit de războiul internetic. Ofuscarea politrucilor că n-au fost invitați la ceremonie e fără obiect: nimic nu se uită, nici lovitura de stat din 2012, nici corupția încurajată și ocrotită în parlament, nici declarațiile antisemite, nici afacerile „pe sub mînă” cu forțe ostile NATO. Dacă presa noastră nu ar fi idiotizată și prizoniera intereselor ostile binelui public, am educa publicul pe cea mai simplă dintre ideile posibile: niciodată România nu a fost mai bine situată din punct de vedere al alianțelor militare și politice decît acum. Restul este complicație. Dar cînd liderii de opinie sunt Roșca Stănescu, Chireac, Nistorescu, Cristoiu, ejusdem farinae, la ce să te aștepți? 
Un elev mă întreabă: ce căutăm noi în Afganistan? Iată de visu efectul intoxicant al propagandei. Cei amintiți mai sus, și mulți alții, sunt un fel de Hexi Pharma a mentalităților publice. Sigur, UE, aflată în faliment ideologic stîngist, duce o inexplicabilă și autodistructivă, după părerea mea, politică de șicanare a americanilor. Nu avem a ne băga în această ceartă stupidă. Ambele forțe reprezintă, cu diferențele de rigoare, singurul sistem politico-economico-juridic viabil al lumii de azi. De ce? Pentru că este singurul capabil de autoreglare. Toți cei care așteaptă „salvarea” de la un ipotetic „tătuc” atoateștiutor sau de la o iluzorie „a treia cale” nici-nici ori și-și (socialism+capitalism) sunt bieți utopiști. Iar utopia duce la genocid, secolul XX ne-a adus sute de milioane de cadavre ca dovadă cumplită. Faptul că rușii s-au supărat după Deveselu e un semn bun. Înseamnă că scutul trebuia făcut. Legenda (am văzut-o citată aiurea zilele astea) spune că femeile spartane le urau bărbaților cînd plecau la bătălie să se întoarcă fie sub scut (adică victorioși), fie pe scut (adică morți în luptă), în nici un caz înfrînți. Întreb și eu ca omul neștiutor: cu ce justificare oameni care invocă, de cîte ori ambasada americană face vreo declarație împotriva corupților din politică, străvechiul „neamestec în treburile interne”, apără acum niște fantomatice „drepturi”, interese strategice ale Rusiei? Aproape că la Deveselu s-a tras prima rachetă odată cu ceremonia de inaugurare și refuzul americanilor de a se afișa alături de compromișii politichiei moldo-valahe. Să fi luat și Iohannis lecție de nu i-a invitat de 9 mai la Cotroceni? Om trăi și-om vedea… 
Christian CRĂCIUN

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu