24 mai 2016

Prof.univ.dr. Radu Voiosu: ”În mod normal, omul are doi creieri: unul în cap și al doilea în intestine”

Prof.univ. dr. Radu Voiosu, o somitate în medicina românească, a acordat joi, 19 aprilie, primele sale consultații în cabinetul Gastroenterologie de la SanConfind. Domnia-sa va coordona cabinetul amintit și toate serviciile medicale oferite de ultima structură dată în folosință de Centrul Medical SanConfind. De profesionalismul și afecțiunea cu care își tratează întotdeauna pacienții domnul profesor Radu Voiosu vor beneficia toți cei care îi vor trece pragul cabinetului. Și care vor găsi aici nu doar un medic eminent, pentru care bolile digestive nu mai au de multă vreme secrete, ci și un prieten atent, care poate empatiza cu orice bolnav fără speranțe pentru a-l vindeca și a-i reda încrederea în sine. La finalul primei zile de consultații, medicul Radu Voiosu (un nume predestinat, judecând după umorul său molipsitor și firea sa volubilă), ne-a vorbit despre cei doi creieri ai omului (un lucru aparent paradoxal), despre reevaluarea constipației de către medici, dar și de către pacienți, precum și despre multe alte simptome incipiente ale bolilor digestive, semne care ar trebui să ne dea de gândit și nu ne dau, dar care, în timp, tot ne dau ceva: complicații ce ne pot agrava bolile tubului digestiv, punându-ne viața în pericol. După această întâlnire fericită a vieții mele, mi-am dat seama că doctorul Radu Voiosu nu este doar o enciclopedie a gastroenterologiei, ci și o carte deschisă a dragostei pentru oameni. 


- Care sunt impresiile primei zile de lucru în cabinetul Gastroenterologie al Centrului Medical SanConfind?
Primele impresii sunt formidabile. De fapt, e a treia oară când vin aici și mă simt mereu foarte bine. Câmpinenii ar trebui să fie mândri că un concetățean al lor s-a gândit la partea cea mai importantă a vieții: la sănătate. Mai mult, a făcut o investiție exemplară și trebuie să recunosc că, deși lucrez și în alte două mari centre private, aparatura pe care am găsit-o aici, la Câmpina, este foarte performantă. Este o aparatură de ultimă generație și oriunde se va duce un câmpinean pe pământul ăsta nu va găsi un spital mai bine înzestrat. În țară, în foarte puține locuri găsești asemenea echipamente medicale; în județ, cred că niciunde. Sigur că aparatele medicale au valoarea lor, dar contează, bineînțeles, și oamenii, personalul medical. De aceea, pe viitor, trebuie să constituim o echipă care să folosească cu randament maxim și în condiții de deplină siguranță pentru pacient endoscoapele și colonoscoapele din SanConfind, aceste adevărate bijuterii ale gastroenterologiei.
- Sunteți susținătorul teoriei că omul nu ar avea un singur creier, cel din cutia craniană, ci ar mai avea un creier intestinal. Cum vine treaba asta? 
- Da, este adevărat, și pot să vă explic mai detaliat. Cercetătorii au descoperit că avem la fel de mulți neuroni de-a lungul tubului digestiv câți neuroni avem în măduva spinării. Această comparație nu este deloc o fantezie, ci este foarte potrivită. Desigur, legăturile dintre celulele nervoase sunt mai puține în aparatul digestiv. Putem spune, deci, că omul are două creiere care, în mod normal, funcționează într-o armonie deplină. La persoanele cu sindromul de intestin iritabil, de exemplu, cele două „computere“ nu se mai corelează, însă la omul sănătos, așa cum spuneam ceva mai devreme, cei doi creieri lucrează ca o reţea de computere armonizată. Dar din nefericire, la mulți pacienți această armonie se strică, iar cauzele acestei dizarmonii sunt diverse: stres, oboseală, emoții. Atunci, funcțiile armonioase ale tubului digestiv devin conștiente pentru pacient, ceea ce nu este firesc. Un om normal nu simte când mănâncă, sau când i se mișcă apa sau mâncarea prin stomac. La unii pacienți aceste fenomene devin conștiente și deranjante. Deși nu sunt grave, pentru că nu influențează durata de viață a omului nici măcar cu o secundă, ele strică totuși calitatea vieții. Bolnavii ajung să simtă zgomote în burtă de care le este rușine, pentru că și cei din jur le percep. Și nu vorbim aici de flatulență, ci doar de zgomotele care se produc în burta celor afectați. Faptul că nu mai există o armonie între cele două creiere – cel din cap și cel intestinal, este motivul pentru care omul, care altădată mânca normal şi nu simţea nimic, astăzi mănâncă şi, după zece minute, simte că îi plesneşte burta. Sau simte că a mâncat doar două linguri, dar nu o mai poate înghiţi pe a treia.


- Domnule doctor, trăim azi într-o lume plină de instabilitate - economică, socială, morală, sentimentală, care afectează existența de zi cu zi a oamenilor. În condițiile unei vieți cotidiene extrem de stresante, chiar angoasante, cât de mult a crescut incidența bolilor digestive? Se poate ajunge chiar ca bolile digestive să le depășească pe cele cardio-vasculare, care reprezintă, de câțiva ani buni, prima cauză de mortalitate a populației?
- Depinde din ce punct de vedere privim. Și astăzi tulburările gastro- intestinale sunt mai frecvente decât cele cardio-vasculare. Însă bolile cardiace sunt mai grave, ceea ce face ca ele să ducă la o mortalitate mai mare. Nu trebuie să uităm totuși că tubul digestiv găzduiește 25% din totalitatea cancerelor pe care un om le poate dezvolta. Abdomenul este un sac fără fund, din punctul ăsta de vedere. 75% din celelalte cancere sunt de piele, de oase, de sânge, de plămân, de sân, de organe genitale. Sigur că, depistate la timp, cancerele tubului digestiv sunt vindecabile. Pentru a fi depistate în faze incipiente, trebuie să se facă cercetarea pacienților înainte ca boala să devină manifestă, prin așa-numitul screening, un program special conceput în acest scop. Screening-ul este o chestie extrem de costisitoare și în nicio țară din lume nu există un program complex de screening care să epuizeze toată gama de cercetări ale tubului digestiv. Ca o precizare, trebuie să vă spun că, din acest punct de vedere, colonul este cel mai cercetat organ în gastroenterologie, deoarece poate găzdui 12% din toate cancerele tubului digestiv. Și ficatul poate dezvolta foarte multe cancere.  Cauzele pot fi de natură virală, dar putem face ciroză și din pricina faptului că ne-am obișnuit să consumăm prea multă țuică de Văleni. 
- Tot mai multe persoane se plâng de suferințele ce le sunt provocate de constipație...
- Acum patru decenii, constipația nu era un motiv de îngrijorare. Nici populația nu-i dădea atenţie, dar nici doctorul. Acum lucrurile s-au schimbat mult. Toate statisticile arată că a crescut îngrijorător numărul persoanelor constipate, iar constipația a ajuns să fie considerată o problemă și de către pacienți, și de către medici. Astăzi, sunt mult mai mulţi intelectuali decât acum 50 de ani. Intelectualul face hemoroizi, pentru că stă atât de mult pe scaun. Intelectualul nu face muncă fizică, dar face burtă. 
- La SanConfind se poate face o colonoscopie performantă?
- Da, există aici aparate de foarte bună calitate. Colonoscopia poate fi invazivă, dar și neinvazivă. Este foarte importantă cercetarea la timp a sângelui din materiile fecale. Subliniez că nu este vorba despre sângele ce poate fi văzut cu ochiul liber, ci vorbim despre așa-zisele sângerări oculte, descoperite doar prin metode de laborator. Aceste sângerări pot fi semne ale cancerului sau ale unor afecțiuni ce preced apariția cancerului.      
Centru Medical SanConfind
Consultaţii cabinet gastroenterologie
Tel. 0372.327.427 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu