14 iunie 2016

Câmpina – un oraş fără inundaţii, cu gospodării inundate

Câmpina are o frumoasă notorietate, pentru că, deși situată departe de mare, este una dintre cele mai însorite localități din România, făcând parte dintr-o zonă cu cele mai multe zile senine din timpul anului. De asemenea, multă lume știe că orașul nostru are o geografie binecuvântată și prin faptul că se întinde pe un platou situat la peste 40-50 de metri deasupra văilor Prahova și Doftana, lucru care îl face ferit de inundații, oricât de mari ar fi acestea. Fără multe zile cu ploi și ferită complet de inundații, Câmpina are totuși o duzină de gospodării inundate. Cum se poate întâmpla una ca asta: un lucru ce pare a fi de domeniul absurdului? Uite că se poate, pentru că ce nu se poate în Românica noastră cea de tot păcatul? Iar ce se poate în Românica, se poate și în Câmpinica. În Câmpinica noastră cea de tot oftatul, așa precum o simt câteva familii de câmpineni trăitori ai cartierului Voila, localnici care își blesteamă zilele din cauza lucrărilor de infrastructură făcute în cea mai mare batjocură de către muncitorii unei firme locale. 


Străzi asfaltate neglijent și sparte competent

Nefericita realitate rezidă nu din stihiile dezlănțuite ale naturii, ci din prostiile și răutățile dezlănțuite ale naturii umane. De fapt, nu am vrut să generalizăm, întrucât ”nu suntem toți oamenii neam de hoți și de derbedei”, cum a cugetat, de altfel, și exprimarul bucureștean Sorin Oprescu, înainte de a fi arestat pentru luare de mită. N-om fi toți hoți și derbedei, dar câțiva tot om găsi, dacă cercetăm bine printre cei care au executat lucrările la infrastructura aleilor Fluieraș și Arcașului, adiacente străzii Voila, principala arteră a cartierului cu același nume. Desigur, în zicerile precedente ne-am referit, de fapt, doar la natura umană a unor constructori de rea-credință și de rea-voință, capabili să facă lucrări de mântuială în cadrul unor investiții publice recepționate cu prea multă larghețe de funcționari din Primărie. Nici unii, nici ceilalți nu se gândesc la repercusiunile unor astfel de lucrări făcute în bătaie de joc, nici unii, nici ceilalți nu au nicio jenă pentru lucrările executate și recepționate cu atâta inconștiență și indolență, lucrări care afectează viața multor familii din zonă, făcându-le existența un adevărat calvar.  O duzină de familii care trăiesc în perimetrul delimitat de străzile Voila, Fluieraș și Arcașului, dar și în zonele învecinate (câmpineni care își platesc la timp taxele și impozitele locale), nu simt câtuși de puțin că trăiesc la oraș, fiind nevoiți de zeci de ori pe an să-și scoată apa din locuințele personale, adică la fiecare ploaie puternică. Cele mai afectate sunt familiile Barbu Gheorghe, Paraschiv Andrei, Comșa Victoria, Ionică Adrian și Irimia Victor. Totul a pornit, acum câțiva ani, de la asfaltarea Aleii Fluieraș, care se află cu câțiva metri mai sus decât Aleea Arcașului, ambele străzi fiind paralele. Ele au o diferență de cotă de câțiva metri, dar numai dacă măsori această diferență luând ca reper strada Voila, în care dau cele două alei pomenite. 


În realitate, relieful ușor accidentat al locului face ca gospodăriile care dau în Arcașului să fie mult mai jos situate decât cele aliniate de-a lungul Aleii Fluieraș. Ambele străzi sunt ca niște copăi, adânci la mijloc și ridicate la capete. Conform spuselor Victoriei Comșa, când a fost asfaltată strada Fluieraș, care este mult mai curbată la mijloc decât Arcașului, muncitorii au săpat cu excavatorul o groapă la mijlocul străzii, în punctul ei cel mai de jos, după care au umplut-o cu pietriș, gândindu-se că au făcut o treabă mare, amăgindu-se cu realizarea un sistem eficient de scurgere a apei adunate în urma ploilor. Într-adevăr nu au făcut o treabă nemțească, dar o ”treabă mare” tot au făcut. După fiecare ploaie, apa se scurge în groapa cu pricina, dar apoi se încăpățânează să nu intre în pământ, pe direcție verticală, ci o ia la vale, inundând proprietățile familiilor Comșa (cu deschidere spre Aleea Fluieraș), Paraschiv și Barbu  (cu deschidere spre Aleea Arcașului), ca să nu le pomenim decât pe cele mai afectate. 



”Ne vom adresa forurilor superioare și chiar instanțelor de judecată”

”Dacă nu se rezolvă situația în câteva luni, mă voi adresa Prefecturii și chiar Guvernului și Președinției României. În paralel, vom face și o acțiune în instanță, că trebuie să ne găsim, până la urmă, dreptatea. Dacă nu la Primărie, măcar la Tribunal. Ne-a ajuns cuțitul la os, nu mai putem. Am ajuns să ne rugăm la Dumnezeu să nu dea ploaie chiar și în timpul perioadelor secetoase. Ne-am săturat să ne fie teamă să ne plimbăm copiii și nepoții pe vreme înnorată prin oraș, ca nu cumva să vină vreo ploaie puternică și să ne găsim curțile și subsolurile caselor pline de apă. Cei de la Primărie dau vina pe cei de la Hidro Prahova și viceversa. Noi nu plătim impozite la Hidro Prahova, ci la Primărie. Să ne ofere condițiile pentru care plătim impozite. Nu vrem nimic mai mult. Când s-a băgat conducta de apă am sărit toți și am ajutat cu ce am putut. Am strânge bani și ne-am face singuri o canalizare pluvială, dar nu vrem să fim amendați pentru că am executat lucrări neautorizate pe domeniul public al municipiului. Nu mai putem aștepta să termine cei de la Hidro programul european de reabilitare a canalizărilor și a stațiilor de epurare. E un program compromis, dacă nu chiar eșuat. Strada noastră (Arcașului – n.red.), e ca o copaie, ca și Fluierașului, de altfel. Avem o canalizare pluvială, făcută de Hidro în cadrul programului european, care însă nu este branșată la strada Voila, cea principală, căci magistrala principală nu a fost realizată încă de către Hidro Prahova și nici nu credem că se va face curând. Aceeași situație este și pe Fluierașului. Nu este o investiție costisitoare realizarea a două geigere la mijlocul străzii noastre, capabile să colecteze apa de ploaie într-o conductă lungă de câteva zeci de metri, care să direcționeze apa în vâlceaua de la capătul străzii (opus celui de la intersecția cu strada Voila – n. red.). La fel se poate face și pe Fluierașului. De fapt, acolo ar trebui să se intervină la început, deoarece de acolo vine o mare cantitate de apă. În campania electorală, candidații ne-au promis că rezolvă situația. Acum s-au terminat alegerile, s-au ales cei doriți de electorat, aleșii să se apuce de treabă”, ne mărtuisește revoltat Gheorghe Barbu.



Al patrulea mandat o fi cel cu noroc

Primarul Horia Tiseanu este la al patrulea mandat de primar. Dacă în precedentele trei mandate nu a putut rezolva situația celor din zona Fluieraș – Arcașului, din diverse motive (că motive se găsesc mereu), ar fi bine și cinstit ca să le rezolve problemele în cel mai scurt timp posibil. Altfel, cei de aici ar putea să-l considere, pe bună dreptate, ”primarul care timp de patru mandate nu a făcut nimic”. Din fericire, Aleea Arcașului este neasfaltată, căci dacă ar fi fost asfaltată, apele adunate aici după ploi abundente (o bună parte dintre ele, coborâte de pe versantul dinspre Aleea Fluieraș), ar bălti mult mai multă vreme. Dacă s-a ajuns ca neasfaltarea acestei străzi să constituie o ”fericire”, nu este greu de intuit cât de întoarsă pe dos și de strigătoare la Cer este situația acestui loc liniștit, de altfel, și înconjurat de multă verdeață. Un loc înfrumusețat de natură, ”sfințit” de locuitorii săi, dar urâțit de nepăsarea autorităților locale... 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu