19 iulie 2016

Câmpina a mai pierdut un dascăl valoros: prof. Mircea Dabija

Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” a fost şi este un pilon important în viaţa socială a oraşului Câmpina. Timp de trei sferturi de veac, profesori excepţionali au scos de pe băncile acestei instituţii elevi valoroşi, care au format elita oraşului. În şirul de mari profesori care s-au remarcat la catedrele liceului câmpinean se înscrie şi Mircea Dabija.


Elev strălucit şi mai târziu dascăl eminent, domnia sa a venit în Câmpina în 1958, devenind un foarte apreciat profesor de matematică, al cărui stil de predare a reuşit să facă din această disciplină şcolară o materie pe placul elevilor săi. Aşa cum afirma o fostă elevă, profesorul îţi dădea impresia că stăpâneşti perfect materia. Îi stimula pe elevii săi să participe la olimpiade şi să colaboreze cu o foarte importantă revistă a acelor vremuri „Gazeta Matematică”. Era respectat şi iubit de elevii săi, care sub îndrumarea lui nu mai aveau nevoie de meditaţii pentru a reuşi admiterea la diverse facultăţi din Politehnică. 
Demn de remarcat este faptul că prima clasă specială de matematică din Câmpina a luat ființă la Liceul “Nicolae Grigorescu” prin strădania exclusivă a profesorului Mircea Dabija. Din cei 25 de elevi ai clasei speciale (promoția 1974 în foto) au rezultat cinci profesori de matematică (Adrian Lungu, Gabriela Tănase, Elena Andrei-Rădulescu, Cristina Mihăilescu - toţi profesori în Câmpina şi Domnica Butaru-Cotfas în Bucureşti), trei informaticieni, precum şi un economist şi 17 ingineri (cu diferite specializări: automatică, electronică, electrotehnică, mecanică, petrol, navigație). 


Din alte două clase cu profil real la care Mircea Dabija a predat, au rezultat mulţi alţi ingineri, economişti şi medici, precum şi un profesor de matematică cu o foarte bună reputaţie: Victor Nicolae, director al Colegiului ”Gheorghe Lazăr”din București. 
“Dumnealui selecta elevii de la cele două licee din oraș folosindu-se de rezultatele lor la matematică, urmărite de-a lungul a cinci ani - clasele V-IX, de rezultatele la olimpiada de matematică și de activitatea de rezolvitori la «Gazeta Matematică». Apoi discuta personal cu ei și cu părinții lor. Îmi amintesc că ne-a vizitat pe fiecare în parte! Atunci când apărea un număr nou din «Gazeta Matematică» venea cu revista la ore și zicea, zâmbind șăgalnic: «Să vedem cine a mai apărut în Gazetă...». Şi ne scotea la tablă să rezolvăm problema pe care tocmai o propusese!  Avea pentru fiecare din cei înscriși în lista de rezolvitori câte o problemă şi dacă nu apăream în Gazetă nu aveam nicio șansă să luăm nota 10!” - îşi aminteşte fosta sa elevă, Gabriela Tănase, profesoară de matematică şi director al Colegiului Naţional “Nicolae Grigorescu” mai bine de zece ani.  


Între elevii pe care i-a avut se număra şi o tânără de care s-a ocupat cu multă atenţie şi care, după terminarea facultăţii, i-a devenit soţie. 
După o îndelungată activitate la catedră, cei doi soţi au reuşit să-şi ridice o casă frumoasă, pe o stradă liniştită, înconjurată de răzoare şi ghivece cu flori deosebite. 
În afara pasiunii şi dedicării sale pentru matematică, profesorul Mircea Dabija a avut şi alte preocupări, între care şi şahul. Alături de colegii săi, profesorii Marinescu şi Săvulescu şi de câţiva elevi ai liceului, între care se remarcau Titi Iliescu (fiul unui fost primar al Câmpinei) şi Dorian Kovaliuc (mai târziu campionat naţional la nataţie), făcea parte din echipa locală de şah „Ştiinţa”, care s-a calificat de mai multe ori în optimi şi chiar în sferturile de finală ale Campionatului Naţional de Şah.
Profesorul era şi montaniard, an de an mergând în Bucegi împreună cu grupurile conduse de un alt mare iubitor al munţilor, poetul Gheorghe Vasiloiu-Zăpadă. 
Mircea Dabija s-a stins din viaţă săptămâna trecută, în dimineaţa zilei de 11 iulie, la venerabila vârstă de 80 de ani, plecând dintre noi aşa cum a trăit, cu multă discreţie. Înmormântarea a avut loc la cimitirul Bobâlna, aşa cum şi-ar fi dorit, într-un cadru intim, în prezenţa câtorva apropiaţi. Deşi nu i-a plăcut niciodată să iasă în evidenţă, cum nu i-au plăcut nici onorurile şi elogiile, pe care de altfel le merita cu prisosinţă, în acest ceas al despărţirii se cuvine să-i aducem un ultim omagiu celui care a fost un talentat pedagog şi profesor de excepţie. 
“Pentru tot ceea ce a făcut pentru noi, îi suntem profund recunoscători. Va rămâne pentru totdeauna o figură luminoasă în amintirile noastre dragi și cu durere în suflet îi sunem: ADIO, DOMNULE PROFESOR!” - au spus la unison generaţii întregi de elevi.
Alin CIUPALĂ

Un comentariu:

  1. Un profesor extraordinar !
    Dumnezeu sa il ierte !

    Multumim Domnule Ciupala ! Respect !

    RăspundețiȘtergere