12 iulie 2016

Din ciclul ”Hoțul strigă: Hoțul!”. Conducerea Hidro Prahova se plânge că este atacată pe nedrept de administrațiile locale

După ce au îngropat speranțele a sute de mii de prahoveni prin îngroparea unui program european generos, de reabilitare a rețelelor de apă-canal în zeci de localități ale județului (deci o dublă îngropare de la acești gropari ai sistemelor de apă-canal), diriguitorii operatorului județean Hidro Prahova se plâng prin comunicate de presă (presa județeană e plină de asemenea documente), că sunt atacați pe nedrept de administrațiile publice ale localităților pe care le-au deservit în mod direct, sau în cele unde au fost realizate lucrări de către firme constructoare pline de ”dorei”, în cadrul programului cu finanțare UE denumit „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare în judeţul Prahova”. 
Într-un recent comunicat de presă semnat de directorul-general Adrian Semcu, se cere ca administrațiile publice locale să nu mai pună presiune pe tarifele operatorilor regionali de apă și canalizare. Semcu se plânge că serviciul de apă și canalizare este singurul serviciu public folosit ca un instrument de manipulare a cetățenilor, că în ultima perioadă, la nivelul administrației publice locale se duce o campanie împotriva operatorilor regionali de apă, subiectul principal fiind tariful la care se livrează apa către populație, fapt care duce la destabilizarea activității acestora, prin scăderea drastică a încasărilor contravalorii serviciilor. Buuun. Carevasăzică, cei de la Hidro Prahova ne iau de proști. După ce sunt vinovați de avarierea carosabilului de pe sute de străzi, în urma unor lucrări de proastă calitate (lucrări care, în unele localități cum este Comarnic, fac obiectul unor anchete DNA și a unor trimiteri în judecată a patronilor firmelor executante), cei de la Hidro Prahova se victimizează, arătând spre administrațiile locale ”beneficiare” că nu sunt recunoscătoare și că nu vor să mai accepte tarifele exorbitante pentru niște servicii mediocre de furnizare a apei și pentru niște utilități (apă-canal), ceva mai moderne decât cele de acum o sută de ani. 


Naşterea companiei Hidro Prahova
S.C. Hidro Prahova a fost creată înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, dar acum se află în situaţia de a beneficia de plata unor importante utilități (apă-canal și epurarea apelor menajere), de la tot județul (cu excepția capitalei județului, unde operează compania Apa-Nova).  Astfel, deși țara noastră a intrat în UE la 1 ianuarie 2017, S.C. Hidro Prahova S.A., cu sediul la Ploieşti, a luat fiinţă în 2004, cu un capital social iniţial de 50.000 lei. La 31.12.2010 avea 587 de salariaţi, iar capitalul social crescuse, prin mai multe majorări ale aportului Consiliului Judeţean Prahova, până la valoarea de 7.349.730 lei. Ultima majorare a aportului CJPh la capitalul social al S.C. Hidro Prahova (la data de 21.04.2011) s-a făcut la cererea Hidro Prahova (şi anume cu 7.785.660 lei), motivată de implementarea proiectului „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare în judeţul Prahova”, societatea fiind obligată să asigure partea ei de cofinanţare. Pentru a se asigura că fondurile europene asigură bunăstare cât mai multor locuitori, coana Europa a cerut ca programul să fie administrat de un operator regional care să deservească o zonă întinsă cu zeci de localități și sute de mii de locuitori. Așa că nașterea Hidro Prahova a avut parte de o conjunctură favorabilă, sau poate cei care au nășit compania au știut ei ce va urma. Inițial, acţionarii societăţii au fost 28 (Consiliul Judeţean Prahova şi 27 de consilii locale din judeţul Prahova). Consiliul Judeţean deţinea o pondere de 73% din capital, iar Consiliul Local Câmpina, o pondere de aproape 19%, restul de participări fiind mai curând simbolice. Ulterior, s-a ajuns la aproape 60 de asociați. De pe site-ul CJ se poate observa că, la finele anului 2010, veniturile totale ale societăţii erau de 30.128.030,00 lei, cheltuielile totale erau de 29.397.365,00 lei, iar profit net, de 714.165,00 lei. „Toate oraşele au reţeaua de distribuţie îmbătrânită, cu pierderi de apă mari care ating circa 50% din producţie”, este stipulate în Master-planul „Asistenţa Tehnică pentru Pregătirea Proiectelor în Sectorul de Apă / Apa Uzată din România — Judeţul Prahova”.



Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriatul pentru Managementul Apei — Prahova”
Conform art. 1, alin. 2, lit. c) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare, Asociaţia de dezvoltare intercomunitară reprezintă o structură de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înfiinţată, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale, pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice. Conform art. 2 lit. a) din Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice, cu modificările şi completările ulterioare, Asociaţia de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice reprezintă asociaţia de dezvoltare intercomunitară definită potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, având ca obiectiv înfiinţarea, organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciilor de utilităţi publice pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente acestor servicii. Așadar, singura şansă pentru obţinerea unei finanţări UE din Fondurile Structurale şi de Coeziune post-aderare pentru dezvoltare regională era crearea unei structuri administrative regionale care să garanteze folosirea eficientă a fondurilor. 
Așa a luat ființă Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriatul pentru Managementul Apei — Prahova”. Pentru identificarea surselor de finanţare şi alocarea acestora pentru localităţi, una dintre condiţiile impuse de Uniunea Europeană era ca aceste localități să adere la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare, iar prestatorul serviciului trebuie să fie operatorul regional desemnat prin hotărâre a Consiliului Judeţean Prahova, respectiv S.C. Hidro Prahova. Autorităţile locale trebuiau să încheie contract pentru delegarea gestiunii serviciului cu operatorul regional. În plus, autorităţile locale trebuia să elaboreze un studiu de necesitate pentru delegarea acestui serviciu, dar şi să devină acţionari ai Hidro Prahova. 
De asemenea, tot prin hotărâre a Consiliului Local, trebuia aprobat contractual-cadru de delegare a serviciului, aşa cum era el aprobat de ANRSC (Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice).  Autoritățile locale urmau a-l împuternici pe preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, care era şi preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară, să semneze, în numele autorităţii locale, contractul de delegare a gestiunii.
În iulie 2009, conducerea Hidro Prahova susținea că reţeaua de apă şi canalizare din Prahova va fi modernizată cu 146 mil. euro. Banii urmau a fi accesaţi prin fonduri europene, 85%, grant prin Axa II, iar 15% din bugetul de stat şi local. Investiţiile vizau  reţeaua de apă, canalizare, staţiile de epurare a apei uzate şi staţiile de tratare a apei potabile, pentru cele 12 oraşe din totalul de 14 din judeţul Prahova. „Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară «Parteneriatul pentru Managementul Apei — Prahova» şi S.C. Hidro Prahova S.A. au semnat în data de 20.05.2011, la Ploieşti, în prezenţa lui Cristian Apostol, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, cel mai valoros contract din istoria Prahovei: contractul de finanţare a proiectului «Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare în judeţul Prahova». Valoarea totală a proiectului semnat de ADI a fost de 162.731.194 euro, fără TVA, din care finanţarea nerambursabilă din Fondul de Coeziune era de 116.534.693 euro. Implementarea trebuia efectuată pe parcursul a 44 de luni, în perioada 2011–2014, în final urmând ca aproximativ 156.000 locuitori să beneficieze de un sistem de apă şi canalizare la standarde europene. Proiectul presupunea investiţii în extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă potabilă, precum şi în sistemul de colectare a apelor uzate, respectiv ralizarea a şapte staţii de epurare noi, a 350 de kilometri de reţele de canalizare, a şase staţii de repompare a apelor uzate, de dezinfecţie a apei potabile şi, nu în ultimul rând, realizarea unor conducte de transport şi distribuţie a apei potabile. Programul urma a fi implementat de către Operatorul Regional S.C. Hidro Prahova S.A. în aglomerările principale Azuga, Buşteni, Sinaia, Comarnic, Breaza, Câmpina, Băneşti, Băicoi, Plopeni, Vălenii de Munte, Mizil şi Urlaţi și în alte câteva zeci de commune.

Contract bun în teorie, nerespectat în practică
Ce a urmat la Câmpina, dar și în majoritatea localităților afiliate (Bănești este o excepție, printre puținele), se știe. Firmele care au câștigat licitațiile de execuție și cele care au luat lucrări în subantrepriză au făcut o treabă de mântuială, sute de canalizări de pe tot atâtea străzi fiind nefinalizate, ceea ce a dus la o gravă deteriorare a carosabilului. De multe ori, Hidro Prahova furnizează apă la presiune de avarie pe toată durata zilei, iar noaptea reduce presiunea până la o valoare de siguranţă. La Câmpina, lucrările s-au terminat într-un fiasco total, localnicii ajungând să regrete finanțarea europeană, din cauză că Hidro Prahova nu a știut să gestioneze corespunzător programul european. Lucrările s-au lăsat cu maluri și copaci prăbușiți la pământ pe tronsonul de pe Bdul Carol I (primul pe care s-a intervenit), cu muncitori răniți din cauza neasigurării șanțurilor de intervenție, cu canalizări refulate direct în stradă și duhori provocatoare de icter. Culmea absurdului și a batjocurii, este cazul unei intervenții de pe strada Tineretului, care nu are legătură cu programul european de reabilitare a rețelelor de apă-canal. Anul trecut, pe la începutul toamnei, în urma unei intervenții realizate de o echipă Hidro Prahova pe strada Tineretului, la o avarie a conductei de apă, șanțul neasigurat a făcut ca un mal de pământ să se prăbușească peste doi muncitori, unul dintre ei decedând. Nici astăzi, după 10 luni de zile, cei de la Hidro nu au astupat groapa cu pricina (vezi foto), motivul nefiind cunoscut oficial. 


O anchetă penală care să dureze atâta amar de vreme, cum se zvonea prin vecini, este imposibil de luat în calcul. Oamenii sunt nemulțumiți și din cauza faptului că, potrivit lor, Hidro Prahova taxează și apele ploilor căzute pe terenuri private, chiar dacă pe strada respectivă nu există canalizare. Recent, la o intervenție pe strada Rahovei, lucrătorii Hidro Prahova au deversat toate deșeurile din canalizarea menajeră a străzii direct pe carosabil. Pe fondul acestor nemulțumiri generale, de la 1 iulie 2016, Hidro Prahova a majorat tarifele  la apă și canalizare în toate cele 59 de localități deservite. Noile tarife la serviciile de apă și canalizare sunt următoarele: la apa potabilă – 4,22 lei/mc (o creștere cu 5%); la canalizare – 2,99 lei (o creștere cu 3%). Realizând lucrări ca pe vremea comunismului, conducerea Hidro Prahova este supărată că oamenii nu mai vor să plătească niște tarife prea mari pentru serviciile primite. Mai mult, se victimizează, invocând manipularea contribuabililor, și nu este exclus ca, în viitorul apropiat, pentru impresiona populația localităților deservite, să ajungă să se și martirizeze. Iar atunci oamenii nu vor mai putea refuza tarifele, pentru că plata acestora ar deveni o datorie ”sfântă”.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu