13 septembrie 2016

Câmpinenii din Luncă par uitați de autoritățile administrației locale

Minicartierul În Luncă (pe care l-am numit astfel, deoarece este constituit dintr-o stradă principală și câteva străzi laterale), face parte din cartierul Slobozia, dar nu seamănă cu restul acestui cartier. ”Luncașii”, locuitorii din Lunca Doftanei, par trăitori pe un teren al nimănui, un fel de „no man’s land” aflat între municipiul Câmpina și comuna Bănești, căci administrația câmpineană nu se omoară deloc cu modernizarea zonei În Luncă, nu se implică în reabilitarea infrastructurii de utilități, în găsirea unor modalități pentru îmbunătățirea vieții localnicilor care trăiesc la marginea sudică a orașului, dar care, tot aici, mai trăiesc și un acut sentiment de marginalizare de către autoritățile orașului aparținător. Străzile sunt, într-adevăr, asfaltate, dar asfaltul nu este suficient pentru normalitatea vieții unui cartier dintr-un oraș al unei țări aparținând Uniunii Europene. 


Locuitorii din Luncă se simt mai apropiați de Bănești decât de Câmpina. Și nu e de mirare, dacă stăm să ne gândim că ajung mult mai repede în centrul comunei învecinate decât în centrul orașului de care, conform cărților de identitate, aparțin. Canalizări menajere nu există. Atunci când plouă, canalizările pluviale subdimensionate refulează apa pe străzi, iar când nu plouă și este foarte cald, din canalul colector al canalizărilor pluviale iese un miros pestilențial de deșeuri menajere. Vechiul pod de peste Doftana s-a prăbușit parțial acum câțiva ani, dar el continuă să fie folosit de oamenii locului în deplasările lor spre centrul comunei.

O pasarelă metalică peste podul prăbușit
Oamenii își spun repede păsurile, dacă îi întrebi, dar nu vor să le fie publicate numele, pentru că ”mai avem nevoie de cei de la Primărie, nu se știe niciodată...” Doamna M.T. ne  spune că ”cea mai mare problemă, după mine, este că nu se mai rezolvă odată cu reabilitarea podului vechi de peste Doftana, care leagă Câmpina de Bănești. Noi ne descurcăm mai bine dacă ne facem cumpărăturile de la magazinele din centrul comunei. Este mai aproape decât să mergem până în centrul orașului, nemaivorbind că prețurile la multe produse alimentare sau materiale de construcții sunt mai mici la magazinele din comună. Viața este mai ieftină la Bănești decât la Câmpina, iar de acest avantaj vrem să beneficiem și noi. Dacă nu se poate consolida podul, pentru că am înțeles că trebuie aprobări speciale în acest sens, fiind vorba despre un monument arhitectonic, să se construiască măcar o pasarelă metalică peste pod, pentru pietoni și cei cu căruțe, fiindcă sunt mulți oameni nevoiți să treacă Doftana folosind podul avariat, riscându-și astfel viața în orice clipă.”

Parc de joacă pentru copii
Mulți dintre cei cu care am stat de vorbă ne-au spus că ar trebui construit un parc pentru copii, dar un parc adevărat, amenajat cum trebuie, nu ”panarama de parc existent”, construit la repezeală, într-o campanie electorală, de către o firmă care a făcut treabă de mântuială, lasând de-a valma, lângă cele mici două leagăne existente, pământul și bolovănișul rezultat din săpături. ”Tot ce a rămas în urma lucrătorilor, toate deșeurile de construcții, le-am cărat noi, cu ajutorul copiilor. Să facă, domnule, un parc ca lumea, cu leagăne cu mai multe locuri, cu tiribombe, nu cu două leagăne simple avînd fiecare o scândură și două sfori. Să-l facă  pe prundul gârlei, că este destul loc, acolo unde se termină Aleea Alunului, lângă podul de peste Calea Doftanei”, este propunerea unei tinere mame, ținîndu-și fetița de câțiva anișori de mânuță. ”Ar fi bun un parc mare pentru copii,  dar ar fi bine, zic și eu, dacă s-ar amenaja pe pajiștea aceea un chioșc și o terasă cu mici și bere, un loc de recreere pentru părinți”, propune un bărbat mai hâtru. 



Accesul neîngrădit al căruțelor prin cartierul Slobozia
Un alt localnic își spune și el necazul: ”Dacă tot este Slobozia la marginea orașului, să ne lase și pe noi să circulăm cu căruțele liber până aproape de Biserică, de unde s-o putem lua pe strada Izvoarelor, ca să ajungem pe Obor și pe strada Oborului. Acum nu ne lasă decât până la podul vechi, avariat, pe care ne e frică să-l trecem, că se poate prăbuși cu noi în orice clipă. A ne lăsa până la pod este ca și cum ne-ar lăsa să vedem dacă ne-ntâlnim cu moartea pe pod ori ba. Cum se poate ca prin Ploiești-Nord să poată circula căruțele în cazuri speciale, iar la noi, nu. Să ne lase prin cartier măcar în anumite zile, sau zilnic, în anumite ore, ca să ne putem căra fânețurile de prin ogrăzi. Măcar o zi pe săptămână, și tot ar fi ceva, ca să nu ne fie confiscate atelajele. Mulți polițiști locali, atunci când trec pe aici, ne spun să facem cereri pentru transporturi speciale, dar când le facem, nu ni se aprobă.”


Canalizarea pluvială trebuie curățată
Singurul care a acceptat să-i publicăm numele a fost un pensionar, Ion Brebeanu. ”Mie să-mi puneți numele în ziar, că nu mi-e frică de cei din Primărie. Primarul ar face bine să treacă mai des pe aici, nu doar în campania electorală, atunci cînd ne promite marea cu sarea, că ne face, că ne drege... Noi nu avem canalizări pluviale. Există o canalizare pluvială pentru strada În Luncă (parțial), și pentru strada Alunului. Când plouă prea tare, iese apa din canalizare și inundă grădinile oamenilor, iar când este cald, pute a hazna toată strada Alunului. Canalul colector, care preia toată apa menajeră și o duce în Doftana, s-a colmatat și ar trebui de urgență curățat. Vara, uneori, aerul e de nerespirat din cauza gunoaielor care sunt aruncate la capătul străzii Alunului, noaptea, din mașini venite din oraș sau din afara Câmpinei. De ce plătim impozite așa de mari, pentru casă și curte, la fel ca și cei din oraș, dacă nu beneficiem de aceleași condiții ca aceștia? Microbuzul ce vine de pe Muscel circulă bine, dar prețul biletelor este mare, de trei lei, bani pe care trebuie să-i plătești chiar și pentru o stație. De ce nu ne facilitează Primăria eliberarea unor autorizații de construire, ca să intrăm și noi în legalitate? Fiindcă doar câteva case au astfel de autorizații, căci marea majoritate s-au construit acum trei-patru decenii, când nu aveai voie să construiești în lunca Doftanei. Eu cred că municipalitatea ar putea să-i ajute pe cei nevoiași să-și construiască o casă, cu materiale de construcții la preț redus. Toate aceste doleanțe le-am pus într-o cerere depusă acum un an la Primărie, dar nu am primit răspuns nici până în ziua de azi.” (A.B.)

Un comentariu:

  1. Nu numai campinenii sunt uitati, toti romanii dupa alegeri. Politicienii nostrii isi aduc aminte de noi dupa alegeri.
    Ar fi timpul sa alegem destept! Haideti sa spunem tot ce stim, bun sau rau despre candidati. www.votra.org, pagina unde putem spune liber si necenzurat lucrurilor pe nume. Sa curatam odata scena politica....

    RăspundețiȘtergere