04 octombrie 2016

La Maternitatea SanConfind, nou-născuții vor fi foarte bine îngrijiți, iar mămicile lor foarte fericite

Sistemul de sănătate din România - vorbim de cel (sub)finanțat de stat, desigur -, continuă să fie, de zeci de ani, în mare suferință. Cum să-ți găsești sănătatea într-un sistem bolnav? Un sistem de sănătate bolnav este chiar un paradox, dar România continuă să fie țara tuturor paradoxurilor, sau (ca să fim toleranți și plini de atât de invocata corectitudine politică), țara tuturor posibilităților… A tuturor posibilităților care se termină adesea în paradoxuri… Acum mii de ani, femeile nășteau în iesle, fără igienă și sterilizare, dar parcă și fără atâtea infecții nosocomiale. Cel puțin în izvoarele scrise ale istoriei nu apare acest aspect. Astăzi, multe dintre maternitățile de stat din România sunt pline de cazuri în care nașterile se desfășoară în condiții improprii, care pun în pericol viața proapetelor mămici și a pruncilor nou-născuți. Guvernanții de la București și diriguitorii sistemului sanitar românesc par atât de mesianici, încât parcă vor să asigure perpetuarea națiunii prin nașterea vlăstarelor sale în condiții care să amintească de nașterea Mântuitorului. Dacă rata creșterii populației va continua în același ritm ca în ultimele decenii, peste 200 de ani, poporul nostru va intra definitiv în istoria omenirii doar pentru că va deveni el însuși istorie. 
La secția Obstetrică-ginecologie din Spitalul SanConfind, care se va deschide luna viitoare, condițiile de naștere vor fi deosebite, demne de un spital cu adevărat european. Am stat de vorbă cu doamna doctor Eugenia Grumezescu, medic specialist neonatolog, care ne-a dezvăluit ce se va întâmpla în primele zile de viață ale nou-născuților la SanConfind. Prima parte a interviului este prezentată în rândurile care urmează. 


- Doamnă doctor, bine ați venit în echipa SanConfind! Ce ar trebui să știe pacienții despre dvs?
- Sunt medic specialist neonatolog, iar ultimul meu loc de muncă a fost la Spitalul Județean Ilfov. Am făcut Facultatea de Medicină UMF “Carol Davila” din București. Rezidențiatul l-am efectuat la Spitalul IOMC Polizu, sub îndrumarea d-nei prof. Stoicescu, căreia îi mulțumesc și pe această cale pentru pregătirea în neonatologie, o ramură a medicinii dificilă, dar frumoasă și plină de satisfacții. De asemenea, am colaborat cu Unitatea de Transport Neonatal în cadrul IOMC Polizu, timp de doi ani, în care am avut parte de o vastă patologie neonatala și numeroase urgențe. În ultimii doi ani, am lucrat prin colaborare cu Spitalul Filantropia – o maternitate de gradul 3, una dintre cele mai bine dotate din țară, cu o rată de mortalitate neonatală foarte mică. 
- Care este diferenta dintre cele două discipline: obstetrică-ginecologie și neonatologie? De unde începe și unde se sfârșește fiecare?
- Obstetrica se ocupă cu studiul și asistența medicală specializată a femeii pe perioada sarcinii, nașterii și lăuziei. Medicul obstetrician are un rol foarte important în perioada de graviditate și se ocupă de dispensarizarea femeii în această perioadă. De asemenea, el are în vedere descoperirea și tratarea eventualelor patologii obstetricale ce ar putea avea consecințe asupra mamei și nou-născutului. Neonatologia este specialitatea medicală care se ocupă cu studiul nou-născutului sănătos, cu depistarea, diagnosticarea și tratarea bolilor specifice acestei grupe de vârstă, precum și cu îngrijirea pentru menținerea în viață a nou-născutului prematur. Numai medicul neonatolog are pregătirea pentru a evalua și trata problemele medicale ale nou- născutului.  Imediat după naștere, neonatologul este primul care ia contact cu nou-născutul și îl verifică, îl sterge, îi acordă primul ajutor în caz de probleme respiratorii. Toate aceste manevre au loc pe o masă radiantă, în imediata apropiere a mamei, pentru ca aceasta să-l poată vedea. În condiții sterile, este clampat cordonul omblical,  apoi se înfașă nou-născutul. Urmează clipa magică a întâlnirii dintre mamă și copilul ei, un moment unic încărcat de o emoție profundă și greu de descris în cuvinte. Am deviat puțin de la subiect, pe această temă se pot spune multe. În concluzie, medicul neonatolog are un rol important atât în reanimarea și stabilizarea nou-născuților cu probleme, cât și în evaluarea tuturor nou-născuților, pentru a se asigura că nu există probleme medicale ascunse. Ulterior, el se îngrijeste de nou-născut până când acesta împlinește vârsta de o lună.
- Este atât de delicată si de complexă îngriirea unui nou-născut, încât a trebuit să se nască ramura neonatologiei, numită și pediatria nou-născutului? 
- Neonatologia s-a desprins din pediatrie tocmai din prisma faptului că patologia și tratarea nou-născutului este atât de vastă și totodata diferită de patologia pediatrică. Pentru a răspunde prompt și pentru a ne putea ocupa de fiecare pacient/patologie în parte la standarde cât mai ridicate, a fost nevoie de pregătirea specializată a medicilor, țintită pe aceste grupe de vârstă. Și să nu uităm de continua modificare a patologiei, din ce în ce mai frecventă și mai agresivă, ce necesită educație medicală continuă și atenție sporită. Neonatologul trebuie să coopereze cu pediatrul pentru a acorda îngrijirea continuă și de durată a nou-născutului. Medicul pediatru se poate ocupa până la vârsta majoratului de copil.
- Care sunt bolile specifice nou-născutului? 
- Perioada de nou-născut este etapa din viața omului cuprinsă între naștere și vârsta de 28 de zile. Este urmată de perioada de sugar. Cu toate că este o etapă scurtă, perioada de nou-născut are consecințe importante pentru tot restul vieții. Organismul este supus efortului de adaptare la un nou mediu de viață, cu numeroase fenomene tranzitorii. Aceasta implică o serie de schimbări rapide, majoritatea predictibile, dar și modificări care pot semnala apariția de fenomene patologice. Patologia acestei perioade poate avea consecințe importante pentru evoluția ulterioară a copilului. În primele patru săptămâni de viață pot fi descoperite majoritatea malformațiilor congenitale și a defectelor genetice. Nu toate anomaliile genetice au manifestări clinice încă de la naștere, dar o mare parte dintre acestea pot fi descoperite prin manevre de screening și tratate, pentru a se preveni evoluția lor nefavorabilă.


- Nașterea normală sau nașterea prin operația cezariană? Care sunt avantajele și dezavantajele fiecărei metode? De unde vine numele cezarienei?
- Această întrebare ține mai mult de sfera obstetricală, însă voi încera să răspund pe scurt, din punctul meu de vedere, de neonatolog. Nașterea este un eveniment pe care mămicile îl așteaptă cu emoție, dar și cu teamă. Este un eveniment unic în viața unei femei și care trebuie să se desfășoare în cele mai bune condiții. Suportul medical primit la naștere, confortul psihic, relaxarea sunt foarte importante. Avantajele nașterii naturale sunt net mai multe, și vă pot da câteva exemple: spitalizarea și recuperarea de scurtă durată, faptul că mămicile se simt mai împlinite fizic și psihic, că se pot mobiliza mai repede, instalarea mai rapidă a lactației, diminuarea riscului de hemoragie maternală. De asemenea, scade riscul ca nou-născutul să aibă o adaptare dificilă la viața extrauterină, din punct de vedere respirator, scade riscul pentru a dezvolta alergii. Nașterea naturală influențează pozitiv sistemul imunitar. Indiferent de modalitatea de naștere, atât sănătatea mamei, cât și a nou-născutului primează. Avantajele operației cezariene, pe lângă confortul fizic și psihic de moment (absența contracțiilor uterine dureroase), sunt suprapuse peste indicațiile operației cezariene - acele situații care pot pune în pericol atât viața mamei, cât și a nou-născutului (prezentații anormale, activitate uterină anormală, hemoragii antepartum, afecțiuni materne cardiace, endocrinologice ș.a., indicații fetale de suferință  sau patologie materno-fetală, condiții de urgență maternă sau fetală). Cele mai vechi referiri la cezariană datează încă din anii 500 î.Hr, atunci când regele Romei, Pompilius, a adoptat Lex Regia, o lege care cerea explicit extragerea copilului din uterul femeii decedate. Câteva secole mai târziu, această lege a fost valabilă și în vremea lui Caesar, luând denumirea de  Lex Caesarea, de unde vine și numele operației.
- Cum se determină vârsta de gestație la nou-născut?
- Vârsta gestaţională (VG) se defineşte ca perioada de timp scursă de la prima zi a ultimului ciclu menstrual normal până la data naşterii. Medicul neonatolog va stabili vârsta de gestație a fiecărui nou-născut imediat după naștere. În cazul nou-născuților fără simptomatologie, determinarea vârstei de gestație se va face în funcție de data ultimei menstruații. În cazul nou-născuților prematuri și a nou-născuților cu simptome care fac necesară internarea în secția de terapie intensivă neonatală, vârsta de gestație se va calcula atât după data ultimei menstruații, cât și după scorul Ballard. Scorul Ballard se determină pe baza unui formular ce ține cont de măsurători care presupun cântărirea copilului, stabilirea lungimii acestuia, măsurarea circumferinței capului și a stării în care se află părul și pielea acestuia, verificarea reflexelor, a tonusului muscular, a posturii și a semnelor vitale ale copilului. De asemenea, se poate estima cu ajutorul ecografiilor fetale, în funcție de greutate și gradul de dezvoltare a fătului.
- Cum se calculează punctajele nou-născutului?
- Scorul Apgar se calculează luând în considerare cinci parametri în cadrul evaluării neonatale: tonusul muscular, frecvența cardiacă, grimasa nou-născutului, aspectul/culoarea acestuia și respirația sa. Acest scor este calculat de către medicul neonatolog în primele 60 de secunde de viață ale nou-născuților, prin adunarea valorilor parametrilor. În cazul în care scorul este mai mic decât 10, evaluarea se repetă la 5 minute, apoi la 10 minute de la naștere. În funcție de scor, medicul neonatolog determină acțiunile ce trebuie urmate. Însă scorul Apgar este doar un indice relativ prin care medicul evaluează starea de sănătate a nou-născuților în primele clipe de  viață și, dacă este cazul, după realizarea primelor manevre corective. El nu constituie un prognostic privind evoluția ulterioară a nou-născutului.
- În țările nordice, în special, nașterea prin cezariană se face extrem de rar, tocmai pentru a nu afecta sănătatea copilului și a viitorului adult. Cel puțin aceasta este convingerea medicilor de acolo. Credeți în această teorie?
- Aceasta este iar o întrebare care nu ține de sfera mea de activitate. Decizia de a efectua sau nu operația de cezariană se ia de către ambele persoane implicate în procesul naşterii, care au responsabilitatea acestei decizii – adică atât mama, cât şi medicul. Nu doar unul dintre ei. Opțiunea mamei este foarte importantă, dar recomandarea medicului poate face diferenţa. Operatia de cezariană trebuie făcută în interes matern sau fetal, numai când este necesară, respectându-se indicațiile sale absolute sau relative. Este foarte adevărat că rata operațiilor de cezariană, din diverse motive, au depășit, în ultimii ani, cu mult limita impusă de OMS, adică  10-15% din totalul nașterilor. OMS  recomandă reducerea proporțiilor nașterilor prin operație cezariană.


- Toată lumea așteaptă cu mare interes inaugurarea secției de Obstetrică-ginecologie de la SanConfind. Ce pondere va avea compartimentul de Neonatologie și cum va fi organizat el? 
- Și noi, întreaga echipă de la SanConfind, așteptăm cu entuziasm inaugurarea secției Obstetrică-ginecologie. Compartimentul Neonatologie din cadrul acestei secții va îngriji îndeosebi nou-născuții la termen. Maternitatea este structurată în sistem rooming-in, nou-născutul sănătos la termen fiind îngrijit în același salon cu mama sa, încurajându-se astfel alăptarea. În compartimentul Neonatologie se îngrijesc nou-născuții începând cu asistența la naștere, până la cele mai atente îngrijiri (îmbăieri cu apă sterilă etc), și tratamente pentru susținerea adaptării neonatale la viața extrauterină. Nou-născuții din salonul de terapie intensivă neonatală vor beneficia de aparatură medicală performantă. Acum voi încerca o scurtă descriere a desfășurării primelor ore din viața unui nou-născut în cadrul Maternității Sanconfind. Imediat după naștere, medicul neonatolog preia nou-născutul pentru a-l șterge, a-l verifica și a se asigura că nu sunt probleme medicale ce necesită intervenție imediată. Totul va avea loc în imediata apropiere a mamei. Ulterior, urmează clipa în care mama își va ține pentru prima dată copilul în brațe, o clipă încărcată de emoție puternică, greu de descris în cuvinte. Acest moment este esențial pentru consolidarea legăturii speciale dintre mamă și nou-născut, pentru starea psihică a mamei care se va simți împlinită și fericită după cele nouă luni de sarcină, pentru creșterea siguranței nou-născutului,  care recunoaște vocea maternă, mirosul și bătăile inimii sale. Nu în ultimul rând, contactul piele pe piele în prima oră de viață stimulează apariția lactației. După ce acest moment emoționant se finalizează, medicul neonatolog preia nou-născutul și-l examinează într-o cameră specială, unde va avea loc și prima baie cu apă sterilă, prin care se curăță de pe piele stratul de secreții ce au avut rol protector în pântecele mamei. După baie, este pus sub o sursă de încălzire pentru ca adaptarea la viața extrauterină să fie cât mai lină. Ulterior, este măsurat, cântărit și verificat de către medicul neonatolog, care îi examinează ochii (pentru eventuale infecții), gura (absența sau scindarea vălului palatin), îi verifică fontanele și oasele capului, inima si plămânii (atent ascultate cu stetoscopul). De asemenea, îi sunt verificate de posibile malformații membrele, îi sunt studiate organele genitale  pentru a se vedea dacă  sunt dezvoltate corect, se verifică, de asemenea, statusul neurologic. Nou-născutului i se va administra pe perioada spitalizării o doză de vitamina K, pentru prevenția hemoragiilor, i se va face imunizarea cu vaccin antihepatita B și vaccin BCG, existând totodată posibilitatea efectuării opționale a screeningului metabolic extins și a celui auditiv. În cadrul Maternității SanConfind, proaspăta mămică va avea parte de tot sprijinul personalului medical, va dispune de ajutor în inițierea și susținerea alăptării, va primi sfaturi cu privire la îngriirea nou-născutului la domiciliu, iar eventualele nelămuriri se vor discuta atât pe parcursul șederii în spital, cât și ulterior, în sistem ambulatoriu, în strânsă colaborare cu medicul pediatru ce are o vastă experiență în domeniu. Tuturor femeilor gravide care vor alege să nască la Centrul Medical SanConfind le mulțumim pentru încredere și le spunem că alegerea lor reprezintă o onoare pentru întreaga noastră echipă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu