10 ianuarie 2017

De ziua Câmpinei: despre identitate, patrimoniu și vestigii

Ziua atestării documentare a orașului a fost marcată anul acesta și de o dezbatere liberă între câțiva pasionați, ținută duminică seara la Casa Tineretului. La inițiativa subsemnatului, au participat la discuție profesori de istorie, cercetători, scriitori sau simpli entuziaști. Masa rotundă a avut tema „Câmpina vamală și comercială: recuperarea unei identități”.
Subiectele abordate au pornit de la vestigiile trecutului decopertate în ultima vreme, care au atras mai mult atenția asupra vămii medievale și comerțului. Element mai puțin discutat al istoriei orașului, în comparație cu petrolul, comerțul generat de prezența vămii este însă la fel de important în devenirea urbei noastre.


Discuția a ridicat, întâi de toate, câteva probleme de geografie istorică locală; s-a concluzionat, printre altele, faptul că beciurile din punctul Odor nu sunt neapărat ale clădirilor vamale, ci dimpotrivă sunt destule indicii că nu acolo ar fi fost în realitate vama. Cu toate acestea, Câmpina are atât de puține vestigii din perioada anterioară boom-ului petrolier, încât e neapărată nevoie ca orice patrimoniu de acest tip să fie conservat și pus în valoare pentru generațiile viitoare. Pe de altă parte, subsolul orașului încă ascunde mistere și există multe locuri ce ar putea fi cercetate arheologic în continuare: de-a lungul traseului vechiului drum comercial al Brașovului, în preajma bisericilor, ca și în zonele vechilor hanuri, unele dintre ele putând fi localizate cu ajutorul documentelor.


Un fapt interesant arătat a fost și acela că cercetarea istoriei locale se află încă la început, cu toate eforturile mai multor generații de oameni de cultură ce au scris despre orașul nostru. Numeroase documente se află încă nepublicate, nedescifrate, prin tot felul de fonduri arhivistice, colecții private, și își așteaptă rândul pentru a face lumină și a ne dezvălui informații pasionante despre urbea noastră și oamenii care au trăit în ea.
O concluzie încurajatoare pentru cercetători este faptul că autoritățile își doresc să sprijine publicarea de noi izvoare istorice, inclusiv financiar, prin programul editorial al Comisiei de Cultură din Consiliul Local. Cât despre conștientizarea urgențelor de protecție pentru patrimoniu, într-un oraș văduvit de vechiul său centru istoric plin de farmec, dar încă fericit posesor al multor mărturii ale trecutului, se simte nevoia unei implicări civice și din partea comunității, a cetățenilor simpli – dar puternici când sunt uniți.
Orașul nostru datorează mult petrolului – aproape nu e familie azi aici, al cărei destin să nu fi fost influențat măcar de ecourile social-economice ale industriei aurului negru. Dar la rândul ei acea lume cosmopolită de la 1900 stă pe umerii meșteșugarilor, negustorilor și cărăușilor care veac după veac au pus fiecare cărămida lui anonimă, ridicând un sat modest la nivelul unui oraș activ, stațiune pitorească și loc de creație al artiștilor și oamenilor de cultură.
Cum ar fi evoluat acea Câmpină creată de vamă și comerț, dacă n-ar fi existat marele zăcământ de petrol, e greu să facem predicții; poate ar fi fost chiar mai pitorească. Să ne bucurăm însă de orașul pe care-l avem și să încercăm să-i cunoaștem mai bine secretele demult uitate – merită din plin !
La mulți ani, Câmpina !
Mădălin-Cristian Focșa
Concluzii ale participanților la dezbatere:
"A fost o reuniune foarte instructivă. S-a realizat un schimb sincer de opinii şi s-au schiţat noi căi de urmat pentru ca şi această urbe să poată, în viitor, să-şi dezvăluie multe dintre tainele ei ascunse sub cenuşa veacurilor. Acest fel de acţiuni trebuie să devină, în viitor, un mod obişnuit de colaborare spirituală".
Col. (r) Ion Dedu, Ploiești (specialist în paleografia chirilică, cercetător al perioadei abordate)

"Dezbatere foarte instructivă despre vechiul târg al Câmpinii... Am aflat multe informații inedite și necunoscute mie despre istoria orășelului nostru. Nu cred că ar strica dacă s-ar forma un colectiv de istorici câmpineni pentru a redacta o sinteză a istoriei locale care ar trebui cumva predată/distribuită în licee".
Codruț Constantinescu (scriitor, mare pasionat de Câmpina)

"Intervențiile au suscitat idei și ipoteze care deschid noi direcții de cercetare, mai ales pentru generația tânără".
Prof. Marcel Vlădescu (Colegiul Național „N. Grigorescu”)

"Sper ca astfel de întâlniri să mai fie organizate cu o ciclicitate cel puțin lunară prin care persoanele care iubesc acest frumos și însorit oraș să poată să schimbe idei, informații și chiar să dezvolte idei de proiecte noi educativ-culturale pentru Câmpina".
Florin Predescu (Fundația „Zamolxes”)

"O lecție de istorie aplicată. Prezentarea, însoțită de proiectarea de hărți, planșe, documente, fotografii, a stârnit un viu interes și s-au purtat discuții constructive. Departe de a fi epuizată, tema se cere a fi continuată și amplificată".
Prof. Gheorghe Modoianu (Liceul Tehnologic Energetic)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu