10 ianuarie 2017

Vama Câmpina, primul motor de dezvoltare al așezării noastre

Duminică seara, la Casa Tineretului, a avut loc o întâlnire a unor importanți istorici și cercetători prahoveni (din Câmpina și din Ploiești), unii dintre ei membri ai Societății de Științe Istorice – filiala Câmpina. A fost, putem spune, o masă rotundă în cadrul căreia s-a discutat despre cum a influențat Vama Câmpina istoria și identitatea orașului nostru. Întâlnirea a fost moderată de Mădălin Focșa, specialist în geografie – turism, dar printre participanții pasionați de istorie câmpineană i-am putut remarca pe scriitorul și istoricul Codruț Constantinescu, mare iubitor al istoriei meleagurilor natale, pe col. (rez) Ion Dedu din Ploiești (specialist în paleografia chirilică, fost cadru activ al Școlii de Politie ”Vasile Lascăr”, pe ploieșteanul Octavian Onea (mulți ani, muzeograf la Muzeul Memorial ”B.P. Hasdeu”), pe profesorii câmpineni de istorie Gheorghe Modoianu și Marcel Vlădescu, Florin Buda – directorul Casei Tineretului, Florin Predescu – președintele Fundației Zamolxes ș.a. Au fost prezenți, de asemenea, Florin Frățilă – președintele Comisiei de cultură din cadrul Consiliului Local Câmpina, și Andrei Duran – membru al comisiei amintite. În opinia lui Mădălin Focșa, a fost ”o discuție colocvială, prin care am vrut să marcăm ziua orașului nostru, 8 ianuarie (n. red. - data primei atestări documentare a Câmpinei: 8 ianuarie 1503), dezbătând cum putem aduce în conștiința civică pilonul identitar al Câmpinei, adeseori ignorat: vama medievală cu comerțul ei - element care a creat urbea, înaintea petrolului. 

Foto: M. Focşa (cu sprijinul Muzeului Naţional de Istorie)
Tot Mădălin Focșa este cel care a susținut într-un articol publicat în Oglinda că ”fiind așezată strategic pe drumul cel mai scurt între București și Brașov, Câmpina s-a dezvoltat în primul rând datorită comerțului, vama de aici ajungând, în cele din urmă, cea mai importantă din întreaga țară. Într-o epocă dominată de comerțul cu Poarta Otomană prin porturile de la Dunăre, nu e deloc puțin lucru că vama de la Câmpina a ajuns să depășească în trafic până și vama de la Giurgiu, pe unde era principala legătură cu imperiul turcesc. Cu toții recunoaștem faptul că orașul nostru de azi este rodul dezvoltării date de exploatarea petrolului; fără aurul negru, prin care Câmpina era vestită în urmă cu un secol, și devenise cel mai cosmopolit oraș al României, nu ne putem imagina nici măcar destinele noastre. Aproape orice câmpinean are viața și istoria familiei influențată într-un fel sau altul de existența acestei bogății din subsolul zonei. Identitatea Câmpinei e dată de petrol fără doar și poate – dovadă și stema orașului, pe care în perioada interbelică nu figura nimic altceva decât o sondă. Însă ne putem pune întrebarea: fără existența vămii, a târgului și a comerțului câmpinean care avea o așa bogată tradiție și crease premisele valorificării păcurii, cum s-ar fi desfășurat lucrurile? Spre comparație avem alături, la Buștenari, exemplul unei așezări peste care a venit aceeași febră a aurului negru, însă care nu avea o importanță comercială. Prin urmare, trebuie să recunoaștem că istoria și identitatea Câmpinei nu începe și nu se termină cu petrolul, care a marcat doar ultimul secol și jumătate, cel mult. Deci numai vreo patru-cinci generații. Dar înainte de asta, oare câte generații au fost marcate de instituția vămii și comerțul pe Valea Prahovei, în răstimpul acelor trei secole despre care știm atât de puține azi?” 
Cum le șade bine unor istorici valoroși, cu moduri diferite de interpretare a izvoarelor istorice cercetate (izvoare ele însele diferite), părerile asupra locului unde a ființat Vama Câmpina, a duratei existenței sale, precum și a drumului ce trecea pe lângă această vamă, nu au fost unanime. Unii dintre participanți au localizat Vama Prahova (considerată de câțiva istorici locali ca fiind vechea denumire a Vămii Câmpina), prin zona Vălenilor de Munte, alții au localizat începuturile Vămii Câmpina prin secolul al XVII-lea, nu al XV-lea. Chiar dacă nu s-a căzut de accord în unele chestiuni, discuțiile au fost interesante și constructive. Florin Frățilă a dorit să știe dacă situl arheologic din parcul de la notariate conține chiar vestigii ale Vămii Câmpina, mai ales că, asubliniat el, ”există un proiect de amenajare a sitului sub forma unui muzeu, dar proiectul demarat de Primăria Câmpina pare extrem de costisitor,  studiul de fezabilitate comandat menționând că toate amenajările vor însemna cheltuieli de multe milioane de lei. O sumă extrem de mare, având ca termen de comparație cheltuielile cu modernizările aduse, anul trecut, Policlinicii Spitalului Municipal.”. 
Istoricii prezenți nu au putut spune cu certitudine că vestigiile dezgropate de arheologii veniți de la Ploiești reprezintă ce a mai rămas din clădirile Vămii Câmpina, opinând mai degrabă că ar putea fi vorba despre două clădiri negustorești vechi, iar vama s-ar fi întins pe o zonă mai mare, pe direcția care duce spre strada dintre Electromontaj și Biserica romano-catolică. Cercetările rămân deschise în acest sens, iar dezbaterile cercetătorilor vor avea și ele, multă vreme, aceeași mare deschidere. (A.B.)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu