28 martie 2017

Editorial. NE-AM DUS PE COPCĂ

Un caz care merită discutat mai îndeaproape, deși pare ceva de un interes oarecum mărginit. Un manager de spital mare din capitala care are spitalele în subordinea primăriei îi scuipă în cap pe niște medici de la un spital mare din Viena, care erau chemați de ministrul sănătății să ofere un audit pentru a recunoaște dacă se pot face transplanturi de plămîni în spitalul nostru. Numai că, eram în toiul campaniei electorale, la noi politizarea spurcă totul și pentru dl. doctor a-l porcăi (alături de dna. Firea și de televiziunile afiliate) pe ministrul sănătății era sarcină de partid, era mult mai important decît să salveze viețile unor oameni. 
Iată cu ce ton le scria dl. doctor medicilor din Viena: „Prin aceasta vă informăm că nu sunteți bineveniți pe 8 si 9 decembrie să faceți o vizită oficială sau neoficială la Spitalul Sfânta Maria din București. Dacă nu veți respecta rugămintea noastră, o să considerăm atitudinea dumneavoastră ca o lipsă de respect, că nu doriți o colaborare bună și onestă și că vă amestecați voit in politicile de sănătate publică naționale. Așa că, vom fi nevoiți să acționam în consecință, să deschidem o anchetă oficială și să informăm publicul”. Și, în alt mesaj, anunță că îi așteaptă: „… dar după 11 decembrie când în România au loc alegeri, pentru a elimina suspiciunile de subiectivism privitor la implicarea Eurotransplant de partea uneia dintre părțile implicate în alegeri cât și pentru transparență și continuitate în ceea ce privește politicile de sănătate ale viitorului Guvern, oricare ar fi”.


Ce minte bolnavă trebuie să ai pentru a vedea atît de politizat totul? Observați tonul, de o obrăznicie, mîrlănie, grosolănie, grobianism, nesimțire, aroganță, proastă creștere, prostie francă, mahalagism, infatuare, ciocoism cu care Dîmbovița ne spală zilnic, dar Dunărea de pînă la Cazane nu e obișnuită. Urmarea? Spitalul austriac a reziliat scurt contractul cu țara noastră. Deci dl. dr. Copcă a reușit să taie dintr-un condei orice șansă de prelungire a vieții pentru cine știe cîți pacienți, cică ar fi cinci acum pe listele de așteptare. Ministrul actual, Bodog, s-a văzut nevoit să se umilească pe lîngă conducerea spitalului austriac pentru a-i reprimi pe pacienții români. De cîteva săptămîni mă obsedează acest stil al conducătorilor noștri de a ni se adresa, ca unor slugi ticăloase. Și nu trece zi fără ca fluxurile de știri să nu ne aducă exemple. 
Săptămîna ce-a trecut l-am văzut pe acel parlamentar, arătîndu-ne de pe peluza „casei poporului” minunata sa inteligență în chiloți, l-am văzut pe ambasadorul nostru la Londra, inenarabilul Dan Mihalache, tratînd-o pe o jurnalistă ca pe o zdreanță, l-am văzut pe ex-pușcăriașul Năstase vorbind la aniversarea UE, l-am văzut pe inculpatul Dragnea anunțînd că îl dă în judecată pe Liiceanu, l-am văzut pe alt ex-pușcăriaș, pe Gigi insinuîndu-se obraznic în fruntea marșului pro vita și compromițăndu-l astfel, l-am văzut pe dl. doctor Nicolae Bacalbașa (e ceva cu doctorii ăștia!) cum sare și el „la arme”: „În momentul în care a venit CDR (la putere-n.r.) și țărăniștii au pus mâna pe Sănătate la Galați, dacă se împărțeau arme, sigur că nu intram în politică și puneam mâna pe mitralieră ca să mă ocup de țărăniști. Și un ciomag, ca să le dau la ceafă, era bun”. Nu e cam mult? Observ că „selecția” PSD-ului funcționează ireproșabil. Nici din greșeală nu s-ar strecura acolo, la vîrf, unul normal. Toți ne-ar lichida fără prea multe discuții dacă ar avea iar în spate tancurile sovietice. O și spun cu voce tare, cum vedeți, fără să se mai ascundă. 
Discut, prin forța împrejurărilor,cu mulți oameni tineri, de foarte bună calitate, unii de afară, alții încă în țară. Aproape toți se arată oripilați, înainte de toate, nu de nivelul salariilor, nici măcar de lipsa autostrăzilor sau de lipsa curățeniei publice, ci, în primul rînd, de această vulgaritate a relațiilor publice, de lipsa de respect a puterii, de orice fel, față de cetățean. Acest limbaj mi se pare mai îngrozitor decît chiar corupția (de fapt, sînt, ambele, fețele aceleași monede) în daunele pe care le produce în societatea noastră. Cine nu are succes în societatea românească actuală? Acela care vorbește elegant, argumentat, cu trimiteri culturale solide. Ați văzut un singur discurs argumentativ (se învață la școală) în parlament? Nici măcar în chestiunile cît se poate de tehnice și blindate cu cifre nu poți convinge pe cineva că 2+2=4, el știe că ești de la partidul celălalt și, ca atare, trebuie să te combată. 
Doctorul Copcă, român exponențial, era convins că o simplă vizită de evaluare tehnică, strict medicală, ar avea conotații politice și deci nu se poate face înainte de alegeri. Cum scriam și în materialul trecut, pentru acarienii ăștia pînă și virușii sunt colorați partinic. O societate în care respectul a devenit cuvînt cheie în texte de manele, legat strict de trinomul: bani, mașină, gagică, în care tupeismul este socotit sinonim al deșteptăciunii, o societate în care analfabeții fac legi și alți analfabeți sînt chemați să le aplice este sortită dispariției. Indiferent de colapsul demografic. 
Christian CRĂCIUN

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu