25 aprilie 2017

Fişa de cadre a unui fost prim ministru comunist

Am citit recent în „Istoria comunismului din România. Documente Nicolae Ceauşescu 1972 – 1975” (Ed. Polirom), volum editat de  istoricii Mihnea Berindei, Dobrin Dobrincu şi câmpineanul Armand Goşu (conferenţiar al Facultăţii de Ştiinte Politice a Universităţii Bucureşti, cunoscut şi ca analist politic), o biografie a fostului prim ministru din epoca Ceauşescu, Constantin Dăscălescu, despre care am vorbit de mai multe ori în evocările mele, atunci când aminteam de faptul că acesta a fost ucenicul marelui meşter Ionel Măndăianu, unchiul meu, de la care a învăţat meseria de strungar. Trei generaţii ale familiei au lucrat în uzina Poiana: Ionel – strungar, fiul său Puiu – frezor şi nepotul lor, Cristi – un foarte bun mecanic. Ajuns mare om de stat, Constantin Dăscălescu vizita des uzina, la dezvoltarea căreia a contribuit din plin şi de multe ori îl prezenta însoţitorilor săi pe fostul său maistru. 
În lucrarea amintită este prezentată şi fişa de cadre a lui Constantin Dăscălescu, întocmită la data de 8 octombrie 1973 de către Serviciul de cadre, care îşi făcea cu stricteţe datoria şi pentru cei din nomenclatura partidului. La acea dată, Dascălescu era prim secretar al Consiliului Judeţean de Partid Galaţi şi preşedinte al Consiliului Popular Judeţean Galaţi.


„Dăscălescu Constantin. Membru de partid 1945.
- Născut la 2 iulie 1923 în oraşul Breaza, judeţul Prahova;
- Originea socială – tatăl a fost muncitor necalificat, iar din 1935 s-a ocupat cu munca câmpului;
- Naţionalitatea: română;
- Căsătorit, are un copil;
- Studii: liceul şi Şcoala superioară de partid de pe lângă CC al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS);
- Profesia de bază: strungar în fier
Dascălescu Constantin până în 1941 a urmat patru ani gimnaziul industrial din Breaza, unde a învăţat meseria de strungar în fier. După ce s-a calificat, a lucrat doi ani în profesie la atelierele Societăţii „Astra Română” din Poiana Cîmpina. 
În 1943 a fost încorporat la grupul specialităţi moto din Câmpina şi trimis la Şcoala de subofiţeri de rezervă din Galaţi. 
Reîntors din armată în 1945 a continuat să lucreze la Atelierele Societăţii „Astra Română” din Poiana Cîmpina. În campania electorală din 1946, timp de două luni a fost concentrat la Ministerul Afacerilor Interne, unde a comandat un pluton de jandarmi. La întoarcerea în producţie a fost ales secretar al celulei de partid şi membru în comitetul de partid pe întreprindere. 
În 1947 a fost scos din producţie, câteva luni a fost responsabil cu resortul economic în comitetul sindicatului petrolist din Câmpina (...). În 1949 a urmat şcoala de partid de şase luni din Ploieşti, după terminarea căreia a fost oprit asistent. În 1951 a fost numit director la cursul de partid de trei luni din Cîmpina. În aceste funcţii a muncit cu rezultate bune. 
Din 1952 a lucrat în funcţia de instructor în Secţia Organelor de Partid a CC al PCR. În acest timp a absolvit la cursurile fără frecvenţă Şcoala superioară de partid „Ştefan Gheorghiu” cu durata de doi ani. În 1956 a fost ales secretar cu probleme economice al Comitetul regional de partid Ploieşti. În această funcţie a muncit conştiincios pentru transpunerea în viaţă a hotărârilor partidului şi statului nostru. 
În 1959 a fost trimis la Şcoala superioară de partid de pe lângă CC al PCUS. După terminarea şcolii în 1962 a fost ales secretar cu probleme organizatorice, iar în 1965 prim-secretar al comitetului regional de partid Galaţi. În funcţiile încredinţate a dovedit iniţiativă, operativitate şi experienţă în munca de partid. (...) Era exigent şi urmărea cu perseverenţă realizarea sarcinilor. Din 1968 este prim secretar al Comitetului judeţean de partid Galaţi şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. În acest timp a absolvit liceul, iar în prezent susţine examenele de diferenţă la Academia de Studii Economice. 
Este membru al CC al PCR din 1965 şi deputat în MAN din 1965, membru al Consiliul de Stat din 1973. 
A fost decorat cu ordine şi medalii ale R.S. România. 
Despre familie cunoaştem: tatăl a fost muncitor necalificat, apoi funcţionar. Din 1934 s-a ocupat cu munca câmpului, în prezent este pensionar. Până în 1924 a făcut politică socialistă, apoi ţărănistă, iar între anii 1934 – 1938 a fost ajutor de primar în comună din partea PNŢ. Mama a decedat. Are doi fraţi şi o soră. Fraţii sunt muncitori, membri de partid. Sora este casnică. Soţia este casnică. (...)”
Fişa de cadre este semnată de vârfuri cunoscute ale PCR: secretar Pană Gheorghe, membri Guină Nicolae (comunist din ilegalitate şi ulterior ambasadorul României la Moscova), Cîrcei Ioan (ajuns prim secretar al Comitetului judeţean Prahova), Savu Ion. 

Fotografia care i-a adus lui C. Dăscălescu probleme în partid 
Într-o notă de subsol, autorii volumului mai aduc câteva precizări la biografia fostului prim ministru ceauşist: „(...) prim ministru (1982 – 22 decembrie 1989). (...) Vigilenţa serviciului cadre a dus la descoperirea unei fotografii din 1941 – 1942 a fanfarei Astra Română, de la uzina din Poiana Câmpina, din care făcea parte şi tânărul Dăscălescu, pe stadionul din Ploieşti, ocazie cu care a cântat «câteva cântece, dansuri naţionale». Numai că Dăscălescu nu menţionase în numeroasele autobiografii scrise nimic despre faptul că a cântat în fanfara Astra Română de la Câmpina. Motiv de îngrijorare şi autocritică: «este o lipsă a mea destul de serioasă, căci nu trebuia să consider această participare a mea cu fanfara pe stadion, ca pe o probemă minoră, ci trebuia să mă interesez îndeaproape până la cel mai mic amănunt ca să vă pot arăta. Am făcut acest lucru nu pentru că am vrut să ascund, căci nu aveam ce ascunde, însă am fost conştient şi sunt şi acum conştient să arat că până la 23 august nu am avut nici un fel de activitate sau înclinaţie sau simpatie spre vreo organizaţie politică sau culturală” (2 iunie 1959). Arestat pe 22 decembrie 1989, nu a fost judeat în lotul CPEx din cauza unei congestii  cerebrale”.
Alin CIUPALĂ

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu