30 mai 2017

Breaza – un oraș cu multe atracții, dar și cu multe probleme

Breaz este omul deosebit, distins. Breaz este și animalul cu o pată albă în frunte. Breaza ar putea fi o localitate deosebită, deosebit de frumoasă, dacă nu ar avea multe pete pe imaginea ei publică, dar nu pete albe, ci de un negru dezolant. Cea mai neagră dintre ele o reprezintă infrastructura stradală și de utilități care, în unele locuri, te duce cu gândul la un peisaj după o bătălie. Conform legendei, numele orașului-stațiune provine de la „o ciobăniță brează”, care avea o șuviță albă în părul său negru. Breaza a fost declarată stațiune balneo-climaterică în anul 1928, calitatea aerului fiind comparată cu celebra stațiune montană Davos din Elveția.  Localitatea a fost menționată în anul 1667 ca o parte a averii Elenei Cantacuzino. Totuși, prima atestare documentară se consideră a fi cea din 1503 din Registrele Cetății Brașovului în care este amintit negustorul Neagoe din Breaza. Exact ca în cazul primei atestări documentare a Câmpinei, care a fost menționată în același an și în același document. Breaza a funcționat ca vamă din 1834 până în anul 1852, când a fost mutată la Predeal. Și Câmpina a funcționat ca vamă până în aceeași perioadă, după care a fost mutată tot în Predeal. Se vede treaba, asemănarea dintre Breaza și Câmpina, în unele privințe, este frapantă. Numai că dacă al doilea municipiu prahovean s-a dezvoltat (cu unele inerente poticniri), aproape continuu, dezvoltarea orașului Breaza a bătut pasul pe loc mulți ani în șir. Din vara lui 2016, în fruntea orașului a fost ales Gheorghe Richea, brezean get-beget, care a promis că va schimba fața orașului, destul de tumefiată după lunga perioadă în care au lipsit marile investiții edilitare ale orașului (duse la bun sfârșit, nu doar începute și neterminate). Până acum s-a ținut de cuvânt, pentru că picamerele și excavatoarele se aud tot mai tare la Breaza, iar imaginea orașului a început să se schimbe după numai un an de mandat Gheorghe Richea.


O așezare de legendă

O legendă despre proveniența numelui Breaza este consemnată în Marele Dicționar Geografic al României de George Ioan Lahovari. Conform acestui dicționar, primul locuitor din zonă a fost un cioban care și-a construit o mică colibă pe o pășune. Soția lui a adormit într-o zi în timp ce laptele era pe foc, iar când laptele fierbinte s-a umflat, i-a căzut păstoriței pe obraz și i-a lăsat semn. Din cauza semnului. ceilalți păstori au poreclit-o Breaza și de la ea își trage numele localitatea. Cercetători însemnați consideră că strămoșii multor brezeni de azi ar fi venit acum multe secole din Ardeal. Originea transilvăneană a unei importante părți a populației din Breaza reiese din anumite nume întălnite la unii localnici. Astfel, numele Focșeneanu pe care-l au multe familii indică originea străbunilor lor din satul Focșa, de lângă Făgăraș, iar numele Bran provine de la localitatea omonimă situată în apropierea Brașovului. Breaza este considerată una dintre cele mai importante așezări întemeiate de „...acești neobosiți oieri ungureni găsiți pretutindeni la muncă spornică și rodnică”. Astăzi, Breaza este formată din multe localități, cum sunt denumite în prezent fostele cartiere ale unui oraș. Localitățile componente (Breaza de Jos, Breaza de Sus, Frăsinet, Gura Beliei, Irimești, Nistorești, Podu Corbului, Podu Vadului, Surdești și Valea Târsei), au, fiecare dintre ele, probleme specifice. Pe lângă problemele așa-zis comune. 

Un sindicalist în fruntea orașului 

Actualul primar al Brezei, Gheorghe Richea, s-a născut în 1966, în cartierul Irimești (comuna Podul Vadului, pe vremea aceea). Este familist convins. Are studii economice superioare (Academia de Studii Economice București – 1996), dar a luat-o de jos pe scara profesiilor, lucrând în Uzina Hidrojet ca strungar, frezor, lăcătuș-mecanic. 


A fost mulți ani liderul Sindicatului Libertatea din Hidrojet, pe vremea când acest sindicat avea 3000 de salariați. Faptul că a luat-o de jos și a ajuns în fruntea orașului natal l-a făcut să capete o bogată experiență de viață și să învețe să lucreze cu oamenii. Are experiență și în administrația publică locală, deoarece a fost consilier local (2004 – 2008) și viceprimar în mandatul predecesorului său la șefia Primăriei (2008 – 2012). A câștigat surprinzător ultimele alegeri locale, atunci când nimeni nu-i dădea nicio șansă. ”Am câștigat Primăria datorită încrederii acordate de mulți brezeni, dar și datorită partidului din care fac parte, PSD, ai cărui activiști militanți au muncit mult pentru alegerea mea în fruntea orașului. Am fost și încerc să fiu în continuare cât mai mult printre cetățeni, ca să le pot asculta păsurile. Și nu doar le-am ascultat, dar am căutat să le înțeleg și să le rezolv problemele, după puterile mele, ale mele personale și ale funcției pe care o ocup. Am încercat să empatizez cu toți cei aflați în nevoi și să respect legea, pentru că atunci când ești în fruntea unei comunități ești tentat să te crezi deasupra tuturor membrilor ei, ceea ce este o mare greșeală. Trebuie să fii în fruntea comunității în plan orizontal, nu vertical”, consideră actualul primar din Breaza.

Datorii mari moștenite

Administrația publică a Brezei este confruntată adesea cu probleme de subfinanțare în derularea obiectivelor de investiții. Bugetul orașului este grevat de datorii mari, moștenite din mandatele primarilor care s-au succedat la conducerea orașului. ”Din cauza primarilor din mandatele de dinaintea mea, am o grămadă de probleme nerezolvate, investiții care nu s-au făcut sau care s-au început, dar nu s-au finalizat. Credeți-mă, nici nu mai știu uneori pe ce să pun mâna. Încerc să mi le structurez acolo sus”, îmi mărturisește edilul, arătându-mi într-un colț al biroului o planșetă pe care sunt tot felul de mențiuni scrise. Gheorghe Richea are de consolidat 16 zone cu alunecări istorice de teren, nerezolvate de 30 de ani. Acum sunt bani în cont și va rezolva două dintre ele, începerea lucrărilor fiind foarte aproape. 


Clădirea în care funcționează Primăria s-a făcut în urmă cu mult timp, dar și astăzi brezenii plătesc pentru ea. ”De 15 ani plătim rate la bancă pentru acest imobil prea impozant care ne grevează în fiecare an bugetul local. Nouă milioane de lei (cu dobânzi cu tot) trebuie să plătim, iar datoria este eșalonată până în 2020. O altă moștenire mare în bani, dar nu de luat, ci de dat, o reprezintă împrumutul bancar pentru reabilitarea și modernizarea a 22 de străzi din oraș. Este vorba despre un proiect european finanțat prin programul POR, pentru care s-a făcut un împrumut de 7,5 milioane de lei, eșalonat pe 9 ani. Primăria Breaza nu a fost și nu este capabilă să plătească în fiecare lună ratele inițiale ale celor două credite, deoarece în acest caz bugetul local s-ar bloca și nu s-ar mai putea realiza nicio investiție publică. Pentru un orășel ca al nostru este imposibil să rambursăm două împrumuturi așa de mari în același timp. De aceea, la propunerea mea, s-a prelungit la 15 ani perioada de rambursare a celui de-al doilea credit, cu perioada de grație extinsă până la 1 ianuarie 2018. Cu acest credit bancar obținut pe vremea predecesorului meu, cu puțin timp înainte de alegerile din vara lui 2016, eu nu am fost de acord. Consider că fiecare primar trebuie să-și asume răspunderea mandatului. Nu-mi place deloc ce am găsit în Primărie, moștenire de la predecesorii mei, dar nici nu pot să emit judecăți de valoare în legătură cu activitatea primarilor dinaintea mea.  Sunt instituții ale statului abilitate să facă ordine în modul în care s-a cheltuit până în prezent bugetul local. S-a cercetat și încă se mai cercetează modul în care s-au cheltuit banii publici ai brezenilor în mandatele precedente. 

Mari investiții realizate într-un an 

Într-un an de zile, executivul brezean condus de Gheorghe Richea a reușit să realizeze și să finalizeze mai multe investiții de mare importanță. Astfel, în noiembrie 2016, s-a încheiat modernizarea celor 22 de străzi prin proiectul POR (cu fonduri europene). ”Dacă nu terminam lucrările la timp, am fi fost executați silit, iar conturile Primăriei blocate. Am reușit in extremis să terminăm cu bine investiția, realizând în trei luni de zile treimea de lucrări nefinalizate. De asemenea, cu fonduri de la Consiliul Județean, s-au terminat stațiile de pompare SP1 și SP2, care deservesc tot orașul. Cea mai mare cantitate de apă potabilă vine de la Paltinu, iar restul  de la stația de pompare Sunătoarea (pentru Podul Vadului). Fără sistem de alimentare cu apă potabilă a rămas doar cartierul Podul Corbului și și câteva străzi, zone care vor fi racordate prin lucrări finanțate cu bani din bugetul local sau prin programul operațional POIM, administrat de către operatorul regional de apă Hidro Prahova. 


Tot cu o finanțare majoritară a Consiliului Județean (90% - CJ Prahova, 10% - CL Breaza) s-au realizat lucrările de înlocuire a conductei de canalizare pe Aleea Parcului, precum și racordarea blocurilor din zonă, plus asfaltările corespunzătoare (strada, parcările și aleile). Cu aprobarea Consiliului Local, s-a reziliat contractul de asociere în participațiune cu o firmă privată care administra parcul de distracții din Centru, în care copiii aveau acces doar contracost. Primăria va moderniza locul de joacă cu o suprafață de tartan de 500 mp. Sunt în lucru modernizarea aleilor din parcul Brâncoveanu, dar și reabilitarea termică blocurilor din zona Pieței. Am consolidat împreună cu cetățenii podețul de pe strada Piatra Arsă; urmează cel de pe strada Oltului. Împreună cu administrația publică a comunei Provița de Sus, lucrăm la amenajarea podului situat la granița dintre localitățile noastre. 


Urmează și alte podețe de pe râul Târsa. Au fost demarate și alte lucrări importante: refacerea prin pietruire a străzilor Tudosești, Ogradă, Bucegi etc, precum și reabilitarea Pieței. Este în derulare un proiect cu fonduri guvernamentale (în valoare de 12 milioane de lei) pentru consolidarea a 16 zone cu alunecări de teren. Pentru două dintre zone (Poieniței și Ștefan cel Mare), suntem în faza de achiziții publice, celelalte fiind în faza elaborării documentației tehnice. Tot în fază de derulare avem un proiect aprobat de ANL pentru construirea unui bloc pe strada Griviței. Pentru că eu țin să-mi respect promisiunile electorale, tot în derulare este proiectul realizării pe platforma Hidrojet a unui parc industrial. Este un proiect prioritar, fiindcă acolo se pot crea multe locuri de muncă, într-un oraș care suferă foarte tare la acest capitol. Am refăcut sistemul de iluminat din cartierul Irimești, distrus în urma unor alunecări de teren”, ne-a declarat edilul brezean. 

Marile probleme ale orașului

Cea mai mare problemă a orașului rămâne infrastructura rutieră afectată grav din cauza lucrărilor defectuoase de apă-canal, efectuate de-a lungul anilor. O a doua mare problemă o constituie alunecările de teren, care se petrec în multe zone ale orașului. Nefericită este și situația spațiului Spitalului de boli pulmonare, care funcționează în cea mai mare parte a sa pe o proprietate privată. Administrația locală ar dori mutarea unor cabinete medicale în clădirea Școlii generale de la Podul Vadului. ”Tot ce am realizat, și sunt multe investiții importante finalizate, am realizat în mai puțin de un an, cu sprijinul Consiliului Local. Nu mă voi abate de la spiritul și litera legii. Sunt născut în Breaza și îmi pasă de acest oraș și de viața locuitorilor săi. Am pornit de jos și chiar dacă am ajuns în fruntea orașului din care m-am ridicat, nu voi uita niciodată de unde am plecat. Vreau să rămână ceva în urma mea”, ne mai spune primarul Gheorghe Richea. 
Adrian BRAD

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu