17 octombrie 2017

Scriitorul Teodor Baconschi a conferențiat la Casa de Cultură din Câmpina

Vineri, 13 octombrie 2017, la Casa de Cultură „Geo Bogza” din Câmpina a avut loc prima ediție a „Conferințelor Culturale Lemet”, un proiect extrem de generos inițiat și coordonat de scriitorul câmpinean Codruț Constantinescu, cu sprijinul financiar la fel de generos al companiei Lemet, care de-a lungul existenței sale și-a arătat nu o dată apetența pentru responsabilitate socială și implicare în viața Cetății Câmpina, în toate domeniile acesteia, dar, în special, în cel cultural.
„Conferințele Culturale Lemet” reprezintă un proiect care are toate șansele și datele necesare pentru a deveni, în curând, un adevărat fenomen socio-cultural, un ferment extrem de important al culturii câmpinene. Cu acest prilej, al primei ediții a „Conferințelor Culturale Lemet”, în Sala Mică a Casei de Cultură, în fața unui public numeros, a ținut o interesantă conferință eseistul, antropologul, teologul și fostul diplomat și politician Teodor Baconschi. Tema acestei conferințe a fost „Intelectualul român, un martir fără voie”. 
Teodor Baconschi s-a născut în 1963, la București. După un doctorat în antropologie religioasă și istorie comparată a religiilor la Universitatea Paris-Sorbonne (Paris IV, 1995), a urmat studii post-doctorale la New Europe College (București, 1996). A fost director al Editurii Anastasia (1995-1996), apoi redactor-şef în TVR (emisiunea Viața spirituală, 1997). În 1997 a intrat în diplomație, fiind, pe rând, ambasador al României la Sfântul Scaun, Ordinul Militar Suveran de Malta și Republica San Marino (1997-2000); director-general în Ministerul Afacerilor Externe (2001-2002); ambasador al României în Republica Portugheză (2002-2004); secretar de stat pentru afaceri globale (MAE, 2004-2006); consilier prezidențial (2006-2007); ambasador al României în Republica Franceză și Principatul Monaco (2007-2009); ministru al Afacerilor Externe (2009-2012). Pentru activitatea sa diplomatică, în special, Baconschi a fast distins cu Marea Cruce a Ordinului Pius IX (Vatican), Ordinul Sfintei Agatha (San Marino), Comandor Stella della solidarieta italiana, Cavaler al Ordinului de Merit (Portugalia), Comandor al Legiunii de Onoare (Franța), Cavaler al Ordinului Serviciu Credincios (România).
Potrivit organizatorului și principalului finanțator, evenimentul  cultural de vineri a deschis o serie de conferințe ce vor aduce la Câmpina personalități de rang înalt ale culturii românești actuale, tocmai pentru a stimula interesul tinerilor pentru fenomenul cultural, dar și pentru a le oferi iubitorilor de cultură câmpineni un nou motiv de bucurie.
  

Lemet = mobilă + mecenat
„Orașul Câmpina este cunoscut pe plan național, în special, pentru cele două mari personalități care au locuit și creat aici, Nicolae Grigorescu și B.P Hașdeu. Știm că și alte mari personalități culturale ale României au vizitat orașul nostru și au susținut conferințe pe diverse tematici aici. Putem să îi enumerăm pe Nicolae Iorga, Tudor Vianu, C.C. Giurescu, Liviu Rebreanu. Ne-a plăcut ideea de a reînvia această tradiție și de a aduce la Câmpina personalități culturale proeminente ale României pentru a purta un dialog pe teme de actualitate cu iubitorii de cultură din Câmpina. Încurajăm, în special, tinerii să participe, să pună întrebări, să se implice”, consideră Adina Ionescu, director Dezvoltare Durabilă Lemet.
Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale. În prezent reţeaua LEM’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional: aproximativ 70.000 mp de retail amenajați în aproape toate judeţele ţării. Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi. Fabrica Lemet din Brebu a fost înfiinţată în 1991, iar în prezent, halele de producţie şi depozitare acoperă o suprafaţă de peste 40.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabricilor de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri tip PAL. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

„Lumea a fost și va fi mereu condusă de intelectuali”

Ideea de bază a conferinței lui Teodor Baconschi este că „lumea a fost și va fi mereu condusă de intelectuali”. Specialist recunoscut în antropologie (religioasă și nu numai), distinsul vorbitor a făcut o remarcabilă sinteză de istorie a umanității începând cu apariția speciei de hominizi „homo sapiens”, care a avut loc cu circa 70.000 de ani în urmă, hominizi ce pot fi considerați strămoșii noștri direcți.  Indiferent de faptul că omenirea traversează de mulți ani o perioadă de instabilitate morală, politică și economică, cu toate neimplicările greu de înțeles ale unora dintre ei, intelectualii continuă să conducă, în mod direct sau indirect, omenirea, așa cum au făcut-o încă din zorii istoriei umanității. Chiar și nonconformistul președinte american Donald Trump nu poate să facă ce ar vrea, deoarece este adus pe făgașul normal al politicii de către celelalte instituții ale celei mai puternice democrații mondiale, care funcționează bine, dar și de către consilierii săi (intelectuali și ei, de bună seamă), care îi temperează sau îi anulează pornirile antisistem. 


Baconschi a evidențiat în conferința sa faptul că vechea triadă, care a condus societatea omenească începând din evul  mediu timpuriu (când cele trei ordine au fost evidențiate pentru prima dată într-un poem scris de un episcop francez înainte de anul 1000), funcționează și în zilele noastre. Este vorba despre cele trei ordine din societate: oratores (clerul și toți cei care făceau legătura cu divinitatea), bellatores (regele, nobilimea și cavalerii, cei care dețineau forța și porneau războaiele) și laboratores (lucrătorii și toți cei care, prin munca lor, produc bunuri și susțin existența unei societăți umane). Cele trei ordine pe care academicianul francez Georges Dumézil (filolog, etnolog și istoric al civilizațiilor) le considera fundamentul societăților proto-indo-europene (oratores, bellatores, laboratories) își au sorgintea, terminologic vorbind, în scrierile uneia dintre mințile luminate ale Evului Mediu, episcopul Adalberon din Laon. Într-unul din poemele sale, clericul-poet a încadrat în această triadă societatea timpului său, cu o clarviziune remarcabilă. Pe de o parte, Baconschi a mai strecurat printre zicerile sale în fața auditoriului și accente critice la acei intelectuali care nu se implică în viața comunității, dar pe de altă parte, a recunoscut indirect că îi pare rău pentru implicarea sa în politică, recunoscând, tot voalat, cum îi șade bine unui fost politician și diplomat de carieră, că intelectualii lui Băsescu au crezut că pot mișca țara din inerţia ei, dar că Traian Băsescu i-a folosit pe intelectuali pe post de vitrine, pentru imaginea sa personală, iar nu pentru că a avut încredere în ei și în puterea lor de a determina eliminarea unei bune părți din răul înrădăcinat în societatea românească actuală. Una peste alta, conferința a fost interesantă, scoțând în evidență erudiția lui Teodor Baconschi.

Teodor Baconschi – teologul și diplomatul
Conform wikipedia.org, Teodor Baconschi este un antropolog religios, autor, diplomat, teolog și politician român (Partidul Mișcarea Populară), fost ministru de externe al României între 23 decembrie 2009 - 23 ianuarie 2012, în Guvernul Emil Boc (2). Conform unor declarații publice recente, el s-a retras din politică, lucru subliniat și în cadrul conferinței susținute vineri la Câmpina.
Teodor Baconschi s-a născut la data de 14 februarie 1963 în București, ca fiu al poetului A. E. Baconsky. După obținerea bacalaureatului la un liceu bucureștean cu profil filologie-istorie în 1981, a studiat la Institutul Teologic Universitar din București, unde a obținut diploma de licență în anul 1985. După absolvirea facultății a lucrat, în perioada 1986-1989, ca redactor la Editura „Institutului Biblic și de Misiune” al Bisericii Ortodoxe Române. Imediat după Revoluția din 1989, în timpul retragerii patriarhului Teoctist la Sinaia, a întemeiat la Grupul de Reflecție pentru Înnoirea Bisericii, alături de protosinghelul Daniel Ciobotea și arhimandritul Bartolomeu Anania, colegi ai săi de la „Institutul de Misiune al BOR”, la care au aderat preoții Constantin Galeriu, Dumitru Stăniloaie, Constantin Voicescu, ieromonahul Iustin Marchiș, precum și laicii Sorin Dumitrescu și Horia Bernea. În 1990, Teodor Baconschi a devenit consilier la Ministerul Culturii. În același an a obținut o bursă de studii pentru doctorat din partea guvernului francez, studiind la Universitatea Paris IV Sorbonne, între anii 1990 și 1994, timp în care a obținut diploma de studii aprofundate (DEA) în anul 1991 și apoi doctoratul în antropologie religioasă și istorie comparată a religiilor, cu calificativul „magna cum laude” în anul 1994, avându-l ca îndrumător pe profesorul Michel Meslin. După ce s-a întors în România, a lucrat pentru o perioadă ca Director al Editurii Anastasia (1995-1997). În paralel, a predat ca lector asociat un curs de antropologie religioasă la Facultatea de Filosofie a Universității din București, lucrând și ca redactor-șef la emisiunea „Viața spirituală” de la TVR. În anul 1996, a absolvit studii post-doctorale ca fellow al Colegiului Noua Europă din București. Președintele Emil Constantinescu l-a trimis în perioada 1997-2001 în funcția de ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun. De asemenea, între anii 1999 și 2001, Teodor Baconschi a fost acreditat în Republica San Marino și pe lângă Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta. Sunt unanime părerile conform cărora vizita Papei Paul al II-lea în România, la invitația Patrarhului Teoctist, s-a datorat în mare măsură eforturilor lui Teodor Baconschi. În 2001 el este rechemat în țară, fiind numit în funcția de director-general în Ministerul Afacerilor Externe. În perioada noiembrie 2002–ianuarie 2005, a deținut funcția de Ambasador al României în Portugalia. Pe 21 ianuarie 2005, a fost numit secretar de stat pentru Afaceri Globale în Ministerul Afacerilor Externe. La data de 11 septembrie 2006, Teodor Baconschi a fost demis din funcția de secretar de stat de către premierul Călin Popescu Tăriceanu ca urmare a politicii de restructurare la nivelul ministerelor. Întrebat de către Agenția Mediafax despre motivele demiterii sale, Baconschi, care nu era înregimentat politic în nici un partid, a răspuns: „A fost decizia primului-ministru de a pune în locul meu un liberal cu carnet de partid”. Din 26 octombrie 2006, Teodor Baconschi deține funcția de consilier prezidențial la Departamentul pentru Relația cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă, preluând postul lăsat liber de Claudiu Săftoiu, care fusese numit în funcția de director al SIE. Pe 2 august 2007, a fost numit de către Președintele României ambasador extraordinar și plenipotențiar în Franța. La data de 4 martie 2008, a fost numit și în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Principatul Andorrei și în Principatul Monaco.

Teodor Baconschi - politicianul
Între decembrie 2009 și ianuarie 2012 a îndeplinit mandatul de ministru al Afacerilor Externe. Pe 28 septembrie 2010 a intrat în PD-L, iar pe 13 octombrie al aceluiași an a lansat Fundația Creștin-Democrată. Baconschi a demisonat din Partidul Democrat Liberal la data de 30 ianuarie 2014 și s-a alăturat noului proiect al lui Traian Băsescu, Partidul Mișcarea Populară (PMP). Imediat după, Baconschi a declarat că va candida pe listele acestui partid la Europarlamentarele din mai 2014. Ulterior, a demisionat din PMP și a decis să părăsească viața politică, fiind reintegrat în serviciul diplomatic al României, ca ambasador în Centrala MAE.
 
Teodor Baconschi – scriitorul
În diverse publicații din țară și străinătate au apărut  mai multe scrieri ale lui Teodor Baconschi: Le rire des Pères. Essai sur le rire dans La patristique grecque, Desclée de Brouwer, Paris, 1996; Râsul Patriarhilor, Anastasia, 1996; Iacob și îngerul, Anastasia, 1996; Ispita Binelui. Eseuri despre urbanitatea credinței, Anastasia, 1997; Turn înclinat. Fragmente de arheologie profetică, Curtea Veche, 1999; Roma caput mundi (împreuna cu Horia Bernea), Humanitas, 2000; Pe ce lume trăim, Editura Pro, 2004; Insula Cetății. Jurnal parizian, Curtea Veche, 2005. Despre necunoscut, Humanitas, 2007; III incursiuni în Cotidianul românesc (ilustrații de Devis Grebu), Curtea Veche, 2009; Bisericile de lemn din Maramureș (album UNESCO), 2010. Sub semnatura Teodor Baconschi au apărut cărțile: Creștinism și democrație, Curtea Veche, 2011; Legătura de chei. Mărturii diplomatice (În dialog cu Armand Goșu), Curtea Veche, 2013, Facebook. Fabrica de narcisism, Humanitas, 2015 .

Teodor Baconschi – imprevizibil și controversat
După recuperarea lui Baconschi de către premierul Victor Ponta ca ambasador în Centrala MAE, prin 2015, Teodor Baconschi a fost dat afară din Ministerul Afacerilor Externe. Fostul ministru şi-a pierdut postul în care avea rang de ambasador după ce a criticat pe Facebook alegerea unui „musulman practicant” în funcția de primar al Londrei. Baconschi a scris că decizia londonezilor se explică prin lipsa de civilizație și de identitate şi este un prim pas către instaurarea unei dictaturi „cu ajutorul islamic”. De asemenea, diplomatul considera în postarea sa că locuitorii Londrei ar trebui „să moară într-un atentat ISIS” pentru a putea înțelege ce prostie au făcut alegând un pakistanez. Ministerul Afacerilor Externe s-a delimitat de afirmaţiile lui Baconschi, printr-un comunicat trimis Grupului de Investigaţii Politice. O altă pată neagră în activitatea politică a lui Teodor Baconschi a constituit-o declarația sa din noiembrie 2010, la alegerea Elenei Udrea în fruntea organizației PDL București. „Eu, Elena, sunt foarte bucuros să lucrez cu tine. Trebuie sa faci eforturi monumentale ca sa nu cazi sub farmecul tău, în calitate de coleg. Eşti inteligentă, eşti frumoasă, eşti tenace, ai anduranţă la mediul general dezgustator al politicii româneşti şi nu te deranjează vecinatatea oamenilor de valoare, ceea ce înseamnă că vei putea face cu oricine echipe de valoare. Si PDL are probabil nevoie de acest lucru”, a declarat Baconschi cu acel prilej, la momentul respectiv el fiind ministrul de externe al României. Osanalele sale ne-au adus aminte de odele lui Corneliu Vadim Tudor închinate lui Ceaușescu, cu mențiunea că Baconschi a ridicat acele osanale într-o țară  liberă și democratică, nu într-o dictatură. Teodor Baconski a mai fost criticat și pentru alte două evenimente deloc onorabile din viaţa sa: pentru episodul „Sex în jacuzzi” cu fosta ambasadoare din Australia, Manuela Vulpe, în timp ce Baconski era un fel de inspector în cadrul MAE, ca și pentru scandalul votului de la Paris, din alegerile prezidențiale din toamna lui 2009, în urma cărora Traian Băsescu avea să fie reales preşedinte cu voturile din străinătate, într-o perioadă în care Baconschi era ambasador al României în Republica Franceză. Însă oportunismul său politic și controversele care s-au iscat după scandalurile publice în care a fost implicat nu diminuează valoarea omului de cultură Teodor Baconschi, ci numai a omului Teodor Baconschi. Deși, după înșiruirea firească a cuvintelor din sintagmă, înainte de a scrie „om de cultură” trebuie să scrii „om”.  Nu am vrut să aruncăm cu pietre prezentând și fața întunecată a lui Teodor Baconschi, ci numai să-l facem mai bine cunoscut publicului, dacă tot vorbim despre o persoană publică.
Adrian BRAD

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu