11 decembrie 2018

RETROSPECTIVA ANULUI 2018. Ianuarie - Iunie

Ianuarie

Pe 8 ianuarie 2018, s-au împlinit 515 ani de când Câmpina a fost atestată documentar pentru prima dată. Pe 8 ianuarie 1503, în registrul de vamă (vigesimal) al Cetății Brașovului era trecut un oarecare Mansul din Kympena, un țăran apicultor, care era vămuit pentru produsele apicole (ceară de albină) pe care voia să le treacă granița pentru a le vinde în târgurile brașovene. La Ziua Câmpinei din acest an, desfășurată în același con de umbra ca și în edițiile precedente, au avut loc clasicele prelegeri susținute de profesori de istorie, ascultarea imnului Câmpinei, discursul primarului, expoziția „160 de ani de petrol românesc”, adusă de la Ploiești, dansuri populare etc.


Pe 13 ianuarie, la Casa de Cultură „Geo Bogza”, avea loc a doua editie a expoziției internaționale denumite „Campina International Exhibition of Photography”, organizată de Răzvan Băleanu, un câmpinean mare iubitor al artei fotografice. Au participat 562 de autori, din 62 de țări, cu 7157 de lucrări, pentru cele cinci secțiuni - color open, monochrome open, travel, photojournalism și nature.

Tot în ianuarie 2018, se vorbea tot mai mult despre reluarea lucrărilor din proiectul cu fonduri europene „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare din judeţul Prahova”. Proiectul a fost implementat de SC Hidro Prahova SA în opt aglomerări urbane, hotărându-se iniţial ca perioada de derulare a investitiilor să fie 2010 – 2015. Pentru zona Câmpina, contractul de executare a lucrărilor a fost semnat cu asocierea dintre firmele Cast Băneşti şi Concivic Slobozia, câştigătoarea licitaţiei organizate în acest scop. Problemele au apărut atunci când firma Cast, nemulțumită că nu i s-au plătit zeci de milioane de lei pentru lucrări executate, s-a retras, reziliind unilateral contractul. Litigiul dintre Hidro Pravova şi Cast a ajuns, în final, la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional, care a decis, spre finalul anului trecut, realizarea unei expertize care să stabilească ce lucrări s-au executat și ce lucrări ar urma să mai fie executate. La prima licitație organizată de Hidro Prahova nu s-a prezentat nimeni, operatorul regional de apă urmând a organiza o nouă licitație în următoarele săptămâni.

Tot în ianuarie 2018, o asociație a iubitorilor de animale era să desființeze serviciul de gestiune a câinilor comunitari. O asociație locală de protecție a animalelor i-a făcut plângere penală lui Alexandru Chirobocea, administratorul azilului chinologic de la Zorile finanțat de către municipalitate. Foarte supărat, Chirobocea a declarat conducerii Primăriei că renunță la afacere, dar ulterior a revenit asupra deciziei. Până la urmă, cum bugetul local pe 2018 nu fusese aprobat, contractul cu Chirobocea a fost prelungit cu şase luni, iar la licitaţia organizată conform legii, acum câteva luni, firma acestuia a pierdut, serviciul de gestionare a câinilor comunitari și administrarea azilului chinologic de la Zorile fiind câștigate de o fundație din Ploiești. 

Consiliul Local Câmpina a aprobat, în ședința de joi, 25 ianuarie, acordarea titlului de „Cetățean de onoare post-mortem” lui Nicolae Cristea și lui Nicolae Viorel Popescu, doi reprezentanți de seamă ai Institutului de Cercetări și Proiectări Tehnologice (ICPT) din Câmpina, pentru contribuții deosebite în dezvoltarea localității pe plan științific și pe plan social. 


Februarie

Începutul acestei luni vine cu o premieră pentru Câmpina, mai exact pentru piața forței de muncă din municipiul nostrum: primul târg cu oferte de muncă în Anglia. Evenimentul a fost organizat la Casa Tineretului de către firma engleză de recrutare de forță de muncă, Workforce People Solutions.


Organizată pe ultima sută de metri cu un nou comitet de organizare (în urma demisiei fostului președinte al Asociației Apicole Valea Prahovei, Mihail Apostolescu), a 13-a ediție a Târgului Mierii a fost o reușită cinstită. Adică fără fricțiuni cu Consiliul local, fără ifose și orgolii rănite și pline de miere însângerată. În prima zi a fost mai puțină lume decât în precedentele ediții, dar nici vremea nu a fost favorabilă. Una peste alta, a fost bine.

În această lună a fost aprobat bugetul local pe 2018. Bugetul de venituri era estimat a atinge în 2018 valoarea de 44,709 milioane de lei, cu mult sub valoarea de anul trecut: 78,72 milioane de lei. Motivul este cunoscut: o dată cu scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură prin care guvernanţii pesedişti de la Bucureşti vor să mai câştige încă o dată voturile bizonilor mioritici, au scăzut şi veniturile bugetelor locale, care reprezintă aproape jumătate din valoarea impozitelor pe venit.

Începând cu data de 13 februarie 2018, din cauza riscului crescut de infecții acute ale căilor respiratorii (situație ce se regăsea la nivelul întregii țări), conducerea Spitalului Municipal a instaurat o carantină.

Pe 15 februarie, la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova a avut loc lansarea oficială a proiectului POCU “Smart Startup – Antreprenoriat Inovativ şi Sustenabil în Sud-Muntenia”, proiect co-finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020 şi aplicat de Camera de Comerţ şi Industrie Prahova în parteneriat cu OTP Consulting România SRL. Astfel, 72 de start-up-uri urmau a crea 144 de noi locuri de muncă finanţate cu sume cuprinse între 34.000 – 35.000 de euro fiecare, pe o perioadă de 36 de luni (între 15.01.2018 şi 14.01.2021). Finanţarea se acorda exclusiv noilor firme care îşi vor desfăşura activitatea în municipiile Câmpina şi Ploieşti.

Tot în această lună, edilii câmpineni recunoșteau că pentru asfaltarea Căii Doftanei și a străzii Bobâlna nu vor fi bani nici în acest an. Pentru asfaltarea completă a celor două artere se susținea că ar trebui peste 11 milioane de lei, adică tot bugetul alocat investițiilor. Prin urmare, primarul și viceprimarul nu credeau că se vor asfalta nici în 2018. Sau dacă se vor asfalta, lucrările nu se vor putea finanța cu banii publici ai câmpinenilor, ci cu fonduri guvernamentale. Salvarea pentru asfaltarea acestora ar putea veni de la Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL).

Martie

Scoala Centrală trecea printr-un scandal nemaiîntâlnit, care a împărţit instituţia în două tabere: una o susţinea pe profesoara Gabriela Neagu, directoarea interimară a şcolii de la 1 septembrie 2017 (recent demisă de către Inspectoratul Şcolar Judeţean), iar cealaltă, pe profesorul Nicolae Necula, predecesorul în funcţie al celei din urmă, cel ce a condus şcoala timp de 25 de ani. Gabriela Neagu introdusese învăţământul de dimineaţă pentru toţi elevii şcolii, ceea ce nu convenea taberei adverse, care dorea să se învețe în două schimburi, pe motiv că spațiile nu erau suficiente.

Câmpineanul Cătălin Duță a fost ales președintele Secției Motocros a Federației Române de Motociclism. Automat el a intrat și în conducerea Federației Române de Motociclism, ocupând una dintre funcțiile de vicepreședinte. Speranța motocrosului câmpinean de altădată era la al doilea mandat de vicepreședinte al FRM. El și-a propus să revigoreze motocrosul românesc, mai exact să reactiveze câteva circuite de motocros, care de mulți ani zac nefolosite.

Școala Centrală avea un nou director, profesoara de biologie Florentina Dumitrașcu – cadru didactic al Școlii Centrale, care câștigase concursul organizat în acest sens de către ISJ cu 27,50 puncte din 30 posibile.

La finele lunii martie, legislativul câmpinean a adoptat Declaraţia de reunire şi de recunoaştere a actului unirii din 1918. La începutul acestui an în care vom sărbători Centenarul Marii Uniri, zeci de localități din Republica Moldova, prin reprezentanții administrațiilor locale respective, au semnat declarații de recunoaștere a valabilității unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918.


Profesorul de istorie Cristian Spulber, o figură emblematică a Câmpinei, a acordat un interviu în exclusivitate publicației noastre. La cei 92 de ani ai săi, profesorul Spulber a știut să îmbătrânească frumos și să rămână un spirit veșnic tânăr și curat, un patriot incurabil. El a fost în tinerețe deținut politic, făcând ani grei de închisoare, pentru că participase la acțiunile unei grupări anticomuniste. 

Aprilie

Steagul Câmpinei a fost reales după multe dezbateri sterile în plenul Consiliului Local. Din punct de vedere heraldic, al elementelor componente ale steagului, toată lumea a fost unanim de acord că erau justificate imaginile de pe blazon: sonda în erupție, castelul Iuliei Hasdeu, soarele zâmbind călduros dintr-un colț. Supărarea cea mare era alegerea culorii fundalului pe care trona blazonul (stema orașului). În final, s-a votat ca albul să fie culoarea de fond a drapelului.

În aprilie Oglinda scria despre simpozionul dedicat unirii Basarabiei cu România, de la 27 martie 1918, simpozion desfășurat la Casa de Cultură „Geo Bogza”, pe 30 martie. Evenimentul a intrat în tradiția manifestărilor culturale câmpinene, fiind inițiat acum câțiva ani, o dată cu semnarea acordului de înfrățire a Câmpinei cu orașul Cimișlia, capitala raionului cu același nume situat în sudul Republicii Moldova. 


Romii câmpineni au organizat o manifestare de Ziua Romilor, vineri, 13 aprilie, la Cantina IRUE. Au fost prezenți la eveniment primarul Horia Tiseanu, consilierul său personal Marian Dulă, președintele Filialei Prahova a Partidei Romilor, Ionel Marghiolescu, consilierul prefectului Prahovei pentru problemele minorității romilor, alți membri din conducerea filialei județene a Partidei Romilor, președintele Partidei Romilor din Câmpina, Gavriș Lingurar și alți reprezentanți ai organizației locale a romilor. Cuvântul de bun venit l-a avut directorul-executiv Caton Musceleanu, coordonator al  proiectelor europene dedicate romilor din România. 

Un sensei japonez a vizitat Clubul Aiko din Câmpina. Tetsuia Fujita – centura neagră 5 dan, specialist în kumite, a condus o sesiune de pregătire a sportivilor câmpineni. Alături de el s-a aflat shihan Aurel Pătru, vicepreşedinte al Federaţiei Române de Arte Marţiale şi preşedintele SKDUN - Shotokan Karate Do United Nations. 


Pe 21 aprilie, în parcul de la Soldat s-a dat startul unei noi ediţii a Marşului pe două roţi, manifest civic de conştientizare şi responsabilizare a participanţilor la traficul rutier, la care au luat parte în jur de 300 de persoane de toate vârstele. Timp de aproximativ două ore, arterele principale de circulaţie rutieră din Câmpina au fost rezervate bicicliştilor şi motocicliştilor care, de la mic la mare, au pornit pe traseul dinainte stabilit.


Mai

Oglinda informa despre faptul că Mihaela Voicilă, președintele PSD Câmpina, a ajuns ministru-adjunct în guvernul Viorica Dăncilă. Mai exact, secretar de stat pentru IMM-uri în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, minister condus tot de un prahovean, senatorul Radu Oprea.

Discuţii aprinse în Consiliul Local pe marginea litigiului dintre CS Câmpina şi HM Junior. Consilierul Ion Dragomir îl desființează pe antrenorul Mircea Hagianu, administratorul Clubului HM Junior, acuzându-l că face bani negri utilizând domeniul public, luând bani neînregistrați de la părinții a sute de copii pe care i-a antrenat de-a lungul anilor.

Au început lucrările de reabilitare a parcului de la Soldat. Variantele propuse pentru reabilitarea și pentru modernizarea acestuia au fost supuse consultării publice, în urma acesteia rezultând și lucrările care ar fi necesare. Reamenajarea va consta în reconfigurarea întregului traseu pietonal, a spațiilor verzi amenajate, cu prevederea rampelor de acces pentru persoanele cu handicap, refacerea scărilor care fac legătura între zona joasă a spațiului respectiv și cea adiacentă parterului blocurilor. Deși lucrările trebuiau finalizate până la sfârșitul lunii august, ele nu sunt gata nici în prezent.


Anul acesta, Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr”, una dintre instituţiile emblematice ale Câmpinei, a împlinit 50 de ani de la înfiinţare. Pentru marele jubileu, conducerea unităţii s-a pregătit foarte bine şi a organizat, în zilele de 10 şi 11 mai, festivităţi omagiale de mare amploare. Cu această ocazie, pe 11 mai, au avut loc manifestări la care au participat delegaţii de la câteva şcoli de poliție din Europa. Pe Bulevardul Carol I din municipiul nostru, avusese loc manifestarea denumită “Retragerea cu torţe”, în cadrul căreia, pe traseul Casa Tineretului -  Şcoala de Poliţie, aproape 1300 de elevi dispuşi pe mai multe coloane, au defilat grupaţi în detaşamente conduse de ofiţeri instructori, o parte dintre elevi purtând în mâini torţe aprinse.


Iunie

Administraţia publică locală, prin Casa Tineretului, a organizat vineri, 1 Iunie, pe platoul Muscel, un spectacol dedicat tuturor copiilor, cu ocazia zilei lor. Începând cu ora 10:00, copiii talentaţi din Câmpina au susţinut mai multe momente artistice, după care atmosfera de poveste a fost întreţinută de personaje celebre din filmele de animaţie, precum şi de invitata specială, cântăreaţa Nicole Cherry.

La ședința ordinară a Consiliului Local din iunie 2017, aleșii câmpinenilor au aprobat demararea procedurilor în vederea exproprierii „turnului-schelet” pentru cauză de utilitate publică. Practic, în acea şedinţă a fost aprobată demararea procedurilor, astfel încât Consiliul Județean să poată spune dacă este posibilă sau nu această expropriere pentru cauză de utilitate public. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică a acestui monstru de beton va trebui decisă de către o comisie specială a Consiliului Județean, care, în prealabil, a solicitat Primăriei Câmpina întocmirea unei fişe tehnice pentru imobilul respectiv.

Invitatul celei de a patra ediţii a Seratelor Culturale Elstar a fost Teodor Baconschi, una din personalităţile remarcabile ale culturii române contemporane. În prezenţa unui public câmpinean numeros, venit să-l asculte pe fostul ministru de externe şi ambasador al României, a fost lansată  ultima carte scrisă de Teodor Baconschi „Mic almanah al marilor oameni (pe care i-am cunoscut)” apărută la Editura Polirom, Iaşi, 2018.

Două noi proiecte europene ale Primăriei au fost blocate de Ministerul Dezvoltării pentru neplata unei corecţii financiare la proiectul european al pasajului rutier de pe DN1. Cele două proiecte europene accesate de executivul local, care se află într-o fază foarte avansată - cea a contractării, nu vor primi finanţarea mult aşteptată de la Uniunea Europeană până când municipalitatea nu va achita suma de 5,5 milioane de lei, reprezentând o corecţie financiară aplicată de inspectorii UE.

Intersecțiile Bulevardul Carol I – Calea Doftanei și Bulevardul Culturii – strada Griviței au cunoscut un trafic rutier îngreunat, din cauza faptului că, în intersecțiile pomenite, au fost montate noi semafoare, cele vechi urmând a fi dezafectate în cel mai scurt timp. Noile semafoare nu mai sunt montate pe stâlpii de la marginea arterelor de circulație, ci suspendate la înălțime, la mijlocul unor cabluri de rezistență care traversează aerian străzile amintite.


Pe 26 iunie, administraţia locală câmpineană a organizat în Centrul civic, ample manifestări dedicate drapelului naţional al României. Programul a debutat cu dansuri populare, cântece patriotice, sincron cu steaguri tricolore, lansare de baloane cu heliu în culoarea tricolorului şi a continuat cu o defilarea militară în cadrul căreia, în premieră, a fost desfăşurat un tricolor de dimensiuni impresionante (100 metri lungime), purtat pe bulevardul Carol I de o sută de elevi din liceele câmpinene. 

Editorial. PURTĂTORI SĂNĂTOȘI

Scriu despre o întîmplare nițel mai veche, dar de o tristă actualitate. Sărbătoririle de la începutul lui decembrie m-au făcut să amîn. Și totuși, subiectul doare, chiar dacă el nu a provocat reacțiile vehemente și prompte ale presei și cetățenilor, așa cum s-ar fi cuvenit. Este vorba despre copiii infectați cu stafilococul auriu la Maternitatea Giulești. Fapt intolerabil. Dar și mai intolerabile mi se par declarațiile managerului spitalului, perfect concordante în tupeu și nesimțire (nu am născut la Giulești, habar n-am ce fel de doctor este, nu i-am săpat după biografie pe Google, mă refer strict la atitudinile și declarațiile sale cu acest prilej), identice în stilistica disprețului arogant față de ceilalți, sfidare, obrăznicie, cu ale politicienilor noștri din specia Cătălin Rădulescu, Carmen Dan, Codrin Ștefănescu et alii). Mai întîi au amenințat că, dacă se face anchetă, pleacă medicii din țară. Ce spui, Franz? Și cine angajează într-un spital din Occident (că presupun că nu vreți să plecați în Libia, deși…) purtători de stafilococi? Cazul acesta, în care părinții sînt amenințați de către doctor este simptomatic. Și în sănătate, ca și în învățămînt sau justiție, problema principală nu sînt banii, ci oamenii. Dl. doctor nu a împiedicat venirea la lucru a angajaților, pe motiv că sînt, citez și mă crucesc: purtători sănătoși. Că un astfel de „purtător sănătos” poate infecta nu știu cîți bebeluși, pare a fi ceva cu totul neimportant pentru domnul doctor.
Direcția de sănătate interzisese, normal, prezența angajaților depistați pozitiv în spital, dl. doctor invocă nu știu ce cod al muncii (sînt experți în a se ascunde după hîrtii și regulamente, se știe asta) și răspunde batjocoritor că doar nu era să interzică prezența măturătorului din curte. Deși nu despre el era vorba, evident. Exact tiparul discuțiilor din parlament. După incendiul de acum opt ani, s-a creat un moment de emoție colectivă. Nu s-a schimbat nimic, dimpotrivă. Infecțiile intra-spitalicești omoară mai mulți oameni decît bolile (s-a văzut în celălalt dezastru, de la Colectiv, și în cazul tînărului recent decedat în urma unui incendiu). Omul - „cel mai prețios capital” - nu are, se știe, nicio importanță pentru regimurile (post)comuniste.


Cineva mi-a spus cu ani în urmă că sînt spitale (și probabil maternitățile fac parte dintre ele) care, pur și simplu, la cîteva decenii trebuie rase și reconstruite de la zero, pentru că totul este infestat. Oricum, cu banii dați pe agende guvernamentale, pachete de cadouri de sărbători, mitingul PSD din vară, deplasările distructive de țară ale doamnei prim ministru se putea construi aproape o secție nouă. A ajuns să ni se pară normal ca „masa” să fie într-un fel de perpetuu război cu clasa politică. Firească ar fi o conlucrare înțelegătoare. De fapt, este complet nefiresc. De ce vorbesc de clasa politică? Pentru că dl. doctor a acționat fix ca un politician, supărat că este tras la răspundere. El, care este atît de sus, încît nu dă socoteală nimănui. Repet, nu sistemul de sănătate îl pun eu în discuție aici, sînt oameni pregătiți să o facă, ci o anume mentalitate a neo-ciocoilor, cu sau fără diplomă în regulă. Responsabilitatea reciprocă are un milion de aspecte: de la șoferul care conduce sinucigaș la cucoana care își lasă căruciorul  la mijlocul culoarului de supermarket și se duce 5 rafturi mai încolo, blocîndu-i pe toți ceilalți. De la medicul care amenință că, dacă nu i se dă șpaga cerută nici nu intră în sala de operație la antreprenorul (cuvînt la modă) care construiește în așa fel încît să fie chemat după 3 luni să repare. Pentru bani mulți, firește.

Atîtea îndemnuri la unitate am auzit… Doamne ferește! Ba doamna prim ministru călător și alții asemenea domniei sale ne-au acuzat pe noi ăștia nesimțiții care îndrăznim să-i criticăm că subminăm unitatea. Dacă îndemnul de mai an fusese „noi vrem să ne unim cu țara”, îndemnul de acum pare a fi „noi nu vrem să ne unim cu hoții și analfabeții și aroganții”. L-ați auzit pe prim ministrul Franței cu cîtă deferență vorbea despre manifestanții violenți? Nu care cumva să-i jignească. La noi, alde Codrin sau alde nenea doctorul ăsta de la maternitate ne înjură cotidian. Și ei reprezintă România! Eu cred că aceasta este explicația primă a emigrației. Nu cea economică, valabilă în primele decenii de după schimbarea de regim. Românii s-au săturat să fie jigniți la ei în țară de către alți români. Trăim o epocă stranie, în care, în mai toate domeniile, răscoliri de ape adînci au scos la suprafață gunoaie. Problema este că ele ne decid viitorul pe mulți ani de aici încolo. Era disprețului total față de semen! De la profesorul care-l umilește pe elev pentru că părinții lui nu au cotizat cît trebuie la cadoul de Crăciun la funcționarul care te trimite după hîrtii inutile doar pentru a-și arăta puterea și frustrările, toți îi disprețuiesc pe toți. Toți, adică, sîntem „purtători sănătoși” ai unui virus nenorocit. 
Christian CRĂCIUN

În zona notariatelor, s-a deschis cabinetul senatorului George Marussi (USR)

Zilele trecute, în zona notariatelor, mai exact, în locul unde a funcționat cândva barul Café Rouge, s-a deschis la Câmpina cabinetul senatorului George Marussi, reprezentantul în Senat al USR pentru circumscripția electorală Prahova. Celălalt parlamentar de Prahova al celei mai tinere formațiuni politice din Parlamentul României este deputatul Dan Rădulescu (fost muzeograf-șef la Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu”). Cei doi parlamentari USR dețin împreună un cabinet parlamentar la Ploiești.  Sediul USR Câmpina este pe str Griviței nr. 98, ceea ce înseamnă că, spre deosebire de alte partide, USR a decis să înființeze acest cabinet parlamentar departe de sediul său.  



Senatorul George Marussi, care este și președintele Filialei USR Prahova, ne asigură că va fi prezent la Câmpina de două ori pe lună, vinerea. „După deschiderea oficială, tot în această seară, de la ora 19.00, noi vom ține aici ședința Biroului Județean al USR Prahova, ședință care se ține, de regulă, la Ploiești, joia, la fiecare două săptămâni. Printre noi este și Radu Mihail, senator de Diaspora al partidului nostru. L-am invitat, de asemenea, și pe fostul ministru din guvernul Cioloș, deputatul Cristian Ghinea, care nu a putut veni, însă, din motive obiective. Cristi Ghinea este primul pe lista candidaților USR la alegerile europarlamentare ce vor avea loc anul viitor. De asemenea, la această inaugurare a ținut să fie prezentă și Magdalena Trofin, președinta organizației USR Ploiești. Lista de candidați USR la europarlamentare s-a stabilit de jos în sus, prin votul tuturor celor 7000 de membri ai partidului nostru din întreaga țară. Prin aceasta am arătat încă o data electoratului român, dacă mai era nevoie, că suntem un altfel de partid, în care egalitatea șanselor de promovare a membrilor USR este pe deplin respectată. Tot datorită faptului că suntem un partid atipic, nu am ținut întâlnirea noastră după formatul clasic al unei ședințe inaugurale, cu liderii noștri așezați la o masă de prezidiu, de unde să vorbească audienței și să răspundă întrebărilor jurnaliștilor prezenți. Noi am văzut această inaugurare a cabinetului senatorial ca pe un eveniment de socializare a membrilor USR cu simpatizanții partidului care au venit să ne vadă și să ne cunoască. La noi, Biroul Județean este compus din șapte membri aleși, dar fiecare președinte de organizație USR din teritoriu (indiferent de rangul localității) poate participa la această ședință”, ne-a declarat senatorul George Marussi. 
La inaugurarea cabinetului senatorial nu am remarcat figuri cunoscute din viața publică a Câmpinei, însă putem spune că aproximativ 90% dintre membrii USR prezenți erau tineri, majoritatea cu vârste de până în 30 de ani. Cristina Pop, președintele interimar al organizației USR Câmpina, nu a fost nici ea prezentă la inaugurarea cabinetului senatorial. Aceasta l-a înlocuit pe fostul lider local, Bogdan Tămîrjan, care și-a dat demisia, motivând că, din lipsă de timp (Tămîrjan lucrează la București) nu poate conduce eficient organizația municipală a USR. 
Adrian BRAD

Din Autogara Câmpina, transportul persoanelor la Bucureşti se face conform unui bileţel

La Autogara Câmpina există un peron pe latura dreaptă a clădirii unde parchează autobuzele care pleacă spre Bucureşti pentru a duce la Capitală sute de călători în fiecare zi. Transportul persoanelor pe ruta Câmpina – Bucureşti şi retur este asigurat de trei firme, companii cu vechime şi cu profituri prezumate a fi mai mult decât îndestulătoare, de vreme ce transportatorii pomeniţi au rezistat atâţia ani concurenţei acerbe din domeniu. La peronul cu pricina, la fel ca la toate peroanele din Autogară, există o tabelă metalică pe care sunt inscripţionate cu cifre de mărimi potrivite, pentru a putea fi citite uşor, orele de plecare şi de sosire a maşinilor care asigură transportul persoanelor pe această rută. În ultimii ani, din diverse motive, numărul călătorilor a scăzut considerabil, ceea ce i-a determinat pe transportatori să renunţe la multe curse. Ce te faci însă că diriguitorii companiilor de transport au considerat că mai puţinii călători pe care îi au în prezent merită să fie anunţaţi despre cursele anulate doar printr-un biet bileţel de hârtie, lipit la baza tabelei metalice despre care am pomenit mai devreme. 


Cifrele orelor aferente curselor anulate sunt atât de mici, încât nici tinerii nu le pot citi decât cu mare greutate. Persoanele în vârstă n-au nicio şansă în acest sens, dacă nu au în dotare un mic binoclu sau dacă nu se urcă pe o scăriță ca să ajungă cu ochii chiar în dreptul pârdalnicelor ore. Fotografia alăturată a fost făcută după ce am mărit mult imaginea cu zoom-ul camerei foto a telefonului mobil din dotare. Altfel nu s-ar fi distins deloc orele curselor anulate. Culmea este că, uneori, bileţelul respectiv dispare, pentru a reapărea după un timp cu aceleaşi dimensiuni ale hârtiei şi ale cifrelor înşirate pe ea. Stând strâmb în faţa bileţelului cu cursele anulate, pentru a le putea citi, orice călător de bine se poate întreba, judecând drept: chiar atât de mult li s-au diminuat veniturile transportatorilor, de vreme ce nu sunt în stare să cumpere o tabelă metalică cu o suprafață mai generoasă, pe care orele curselor anulate să fie scrise astfel încât să poată fi citite cu ușurință de călători? 


Problema  ne-a fost semnalată de mai mulți cititori. Prima dată, de către doamna Nina din Livorno, o câmpineancă stabilită în Italia, dar care revine cu plăcere, în fiecare vară, în oraşul natal. În urmă cu câteva săptămâni, doamna Nina voia să ajungă urgent la București și a așteptat autobuzul care ar fi trebuit să plece, conform tabelei metalice, la ora 16.45. Nu știa că această cursă era printre cele anulate, și nici nu putea să cerceteze bilețelul cu cursele desființate, deoarece acesta lipsea cu desăvârșire. A sunat la un număr de dispecerat (menționat în tabela metalică a peronului), iar dispecerul care i-a răspuns a informat-o despre cursa anulată și s-a arătat tare indignat, fiindcă „iarăși, cineva a rupt bilețelul cu cursele anulate, nu știu cine este cel care se ocupă cu astfel de mizerii, doamnă!” 
Ce ar mai fi de adăugat? Poate doar faptul, dovedit cu asupra de măsură, că transportatorilor respectivi nu le pasă de călătorii lor. În aceste condiții, numai călător pe ruta Câmpina – București să nu fii. În ianuarie 2007, România a intrat oficial în Uniunea Europeană, dar transporturile de persoane care se desfășoară pe teritoriul țării noastre vor intra în standardele UE din domeniu peste Dumnezeu știe câți ani. Și ne mai mirăm când oficialii de la Bruxelles ne consideră o țară comunitară de mâna a doua!
Adrian BRAD 

CÂMPINA CENTENARĂ. Construcții de azi, existente și acum un veac: Vila Goldfeld (2)

(Prima parte poate fi citită AICI)

Prin 1920-1921, vila este vândută de Jean Goldfeld unei mari personalități a vieții economice, social-politice și culturale câmpinene, Constantin Bărbăcioru (1877-1942). Acesta îi va arenda apoi petrolistului evreu (mutat la București) o „întreprindere” locală ce deținea și o „conductă la gară”, care va fi baza următoarei firme a lui Goldfeld: exploatarea „Sandu” – care ajungea în 1924 pe locul trei în producția de petrol la Câmpina (după marile societăți Steaua și Astra).


Venit în Câmpina la 23 ani, ca lucrător la Steaua Română, Constantin Bărbăcioru (foto) era inginer de mine diplomat, cu studii în Elveția și Germania. A fost la 1904 printre fondatorii Școlii de sondori (al cărei director avea să fie în anii ’30 și căreia i se va dedica trup și suflet până la moarte, predând acolo aproape patru decenii). De mare ajutor țării în vremea Războiului de Întregire, el a organizat schelele petroliere pentru susținerea efortului de război, inclusiv după retragerea în Moldova. După victorie, a devenit directorul tehnic al Stelei Române și a înființat prima societate petrolieră cu capital românesc: Industria Română de Petrol. Constantin Bărbăcioru a fost și un respectat politician conservator, iar în anii ’20-’30 a avut mai multe mandate de parlamentar, fiind un mare patriot – conducea secția câmpineană a Ligii Antirevizioniste. A activat neobosit și pe plan cultural, fiind membru fondator și președinte al Ateneului popular „B.P.Hasdeu”. Locuise inițial la colțul bd. Carol cu bd. Elisabeta (pe diagonala primăriei de atunci), unde i se născuse la 1907 fiica Maria (în fotografie, la dreapta lângă tatăl său, în grădina vilei Goldfeld, cca 1930; din aceeași perioadă, un interior al casei, cu obiecte tradiționale).



Inginerul Bărbăcioru a murit la 65 ani din cauza unei răceli făcute pe când încerca să salveze instalațiile de apă ale orașului în vremea războiului; fiica sa i-a onorat memoria cu un roman premiat de Academia Română (În sat, la bunica – ed. Scrisul Românesc, Craiova 1943), inspirat de viața rurală din Mehedinți, unde era obârșia tatălui. În 1941, cu un an înainte de moartea acestuia, Maria se măritase cu marele jurist, istoric și om politic liberal George Fotino (1896-1969).
Originar din Craiova, Fotino luptase voluntar în tinerețe la Mărășești, devenind apoi doctor în drept la Paris, fiind mult apreciat de Iorga. Fruntaș liberal și spirit democratic, admirator al culturii franceze, a fost și vicepreședinte al Adunării Deputaților. La finele anilor ’30 fusese și primar la Balcic, fiind colaborator apropiat al reginei Maria. Excelent cercetător, a fost director al Bibliotecii din Așezămintele Brătianu – unde și locuia cu familia. Un mare erudit, poliglot și specialist în drept, a ajuns decan al Facultății de Drept și membru de onoare al Academiei. În 1944-45 a fost ministru în guvernele Sănătescu și Rădescu. Poziția sa democrată îi va atrage persecuții la venirea comunismului, trecând printr-o adevărată tragedie de familie: a fost șantajat pentru a se preda, cu arestarea fiicei sale de numai 5 ani! Din acea perioadă datează și imaginea alăturată, cu portretele soților Fotino și fiicei lor Stanca. Profesorul avea să facă opt ani de închisoare politică (la Jilava, Aiud și Sighet).


Vila de la Câmpina (moștenită de Maria, însă unde soții Fotino veneau doar în vacanță) avea să fie naționalizată în 1948; încă din 1946 se mutaseră aici primii chiriași - familia inginerului Teodor Băluțescu (1912-1997, fondator al Societății Filarmonice din Câmpina). Până prin anii ’60, curtea a fost înjumătățită și restrânsă la spațiul din jurul casei. Clădirea, care păstrează până azi la interior un glasvand original cu geam de cristal, a fost împărțită în două-trei apartamente, unde autoritățile comuniste au adus timp de mai multe decenii diverși locatari, mai toți angajați pe la diverse fabrici din oraș. Familii precum Săvoiu, Ariciuc, Ionescu, Kecian, Boceanu, Neagu, Cheșnoiu ș.a. au plătit chirie statului pentru a locui câteva camere. Fac o mențiune specială pentru avocatul Nicolae Boceanu (fratele celui mai mare arhitect câmpinean, Ion Boceanu), care la rândul său a fost și el deținut politic, la Canal. După 1989, vila a fost retrocedată doar parțial nepoatei inginerului Bărbăcioru, unii dintre chiriași devenind proprietari pe cea mai valoroasă parte din spațiu.


Cu atâția locatari de seamă, fiecare lăsându-și puțin din personalitate și destin între pereții aceștia centenari, vila Goldfeld își duce mai departe destinul, povestea ei împletindu-se cu a orașului. Din păcate, doar câțiva venerabili câmpineni își mai aduc aminte de ea drept casa inginerului Bărbăcioru, și aproape nimeni despre acest patriot din generația Marii Uniri.

Mădălin-Cristian Focșa - tel. 0722560566, madalin.focsa@gmail.com


P.S. Informațiile despre inginerul Bărbăcioru sunt extrase dintr-un articol mai amplu al prof. Constantin Dobrescu (Ploiești), iar imaginile de epocă provin din colecția nepoatei, dna Stanca Ciobanu-Fotino (București).

Lectura NU dăunează grav sănătăţii. Nuvelele războinice ale lui Gib Mihăescu

Alt scriitor român care a cunoscut în mod direct grozăviile Primului Război Mondial a fost Gib I. Mihăescu. Născut în 1894 la Drăgășani, fiul unui important avocat local, nu a fost implicat în prima parte a războiului, chiar dacă avea 22 de ani în 1916, posibil datorită unor probleme toracice, după cum s-a întâmplat prima oară și în Moldova, unde a ajuns, în refugiu. Însă, având în vedere pierderile suferite de Armata Română, a fost admis la o nou înființată școală de ofițeri de infanterie pe care a absolvit-o rapid, în mai 1917 devenind elev-plutonier şi repartizat la Regimentul 42/66 Infanterie (format din rămășițele celor două regimente). Gib I. Mihăescu a luat parte la ferocele lupte din vara aceluiaşi an în sectorul Mărășești, fiind rănit și decorat. Se pare că încă de pe front și-a notat diverse aspecte ale vieții de soldat, experiențe pe care le-a valorificat după 1919. Gib Mihăescu nu și-a strâns aceste nuvele și fragmente într-un volum, ele fiind publicate unitar abia în 1983, la Editura Militară. Nu avem cunoştinţa ca acestea să fi fost reeditate după 1989. Lectura lor în an de Centenar este deosebit de utilă şi pentru că absolut toate rezistă testului timpului, dovedind valoarea literară a operei lui Gib I. Mihăescu, acum, un autor intrat într-un con de umbră.


Prima dintre aceste nuvele, „Linia întâi” a fost fiind publicată în februarie 1919 în revista Luceafărul. În „Linia întâi” autorul descrie rapid una din sutele de mii de drame mărunte, cum un soldat român din linia întâi trage, într-o noapte întunecoasă, într-o pată albă ce se mișca între linii și care era doar un țăran din partea locului, obligat de nemți să lucreze la întărirea tranșeelor. Altă nuvelă care dovedeşte forţă şi autenticitate scrisului lui Gib I. Mihaescu este „7 august -5 septembrie: Mărăşeşti- Muncel” şi recrează în numai patru pagini povestea unui soldat simplu român care şi-a pierdut piciorul în încleştarea de pe front în 1917 şi care vinde ţigarete pe Calea Victoriei, după venirea păcii fiind adus în postura umilă de cerşetor. „Cârja bocănea pe asfalt surd şi cadenţat”.


Într-o seară rece, marele invalid de război observă cum într-unul din palatele din cea mai selectă zonă a Bucureştiului interbelic era forfotă, lumea bună întâmpinându-l pe Mareşalul Joffre. Atras de agitaţie, modestul soldat are iluzia că sacrificul lui a contat, de aceea şi el ar trebui să-l salute pe distinsul oaspete francez doar pentru a fi apucat de ceafă şi târât la distanţă de o namilă de bodyguard al timpului. Autorul sugerează cu putere nedreptatea care apare mereu după sfârşitul războaielor, pentru că aceia care s-au jertfit trebuie să înfrunte dispreţul sau nepăsarea laşilor care au reuşit să se salveze sau să fenteze sistemul, pentru care eroismul militarilor este mai degrabă enervant, căci le aduce aminte de laşitatea lor.
În „Cei din urmă”, Mihăescu zugrăveşte penibila, agonizanta (căci trupa mărşăluia zeci de kilometri cu tot echipamentul din dotare, fără odihnă, fără mâncare) retragere a unei companii a Armatei Române, în noiembrie 1916, spre Moldova: „Mergeau înainte  cocoşaţi, aduşi într-o parte, clătinându-se ca nişte beţi”. Compania era condusă de un căpitan crud şi egoist, insensibil la suferinţele soldaţilor pe care-i comanda, bântuit doar de spectrul iminenţei capturării de către inamic şi al abandonării sale de către soldaţii simpli, în ciuda asigurărilor acestora că mai degrabă vor muri până la ultimul decât să cadă prizonieri.
Nuvela cea mai amplă din volum („Vedenia”) relatează drama trăită de un căpitan cam fricos, pe la 50 de ani, căsătorit cu o femeie tânără şi frumoasă. Căpitanul Naicu a fost implicat în cel de al Doilea Război Balcanic, în nordul Bulgariei, în 1913. Hotărând să facă o farsă soţiei, rămasă acasă doar în compania unei ordonanţe, îi trimite o telegramă, semnată de un coleg, în care îşi anunţă soţia că a murit în urma contractării holerei care oricum făcea ravagii printre militari români care au trecut Dunărea în Bulgaria. Căpitanul dorea sa revină în miez de nopate şi să o sperie, profitând şi de faptul că femeia practica spiritismul. Soţia este şocată de groaznica ştire, însă de întreaga situaţie profită ordonanţa care-şi violează stăpâna. Căpitanul, sosit acasă în miez de noapte îşi surpinde soţia în pat cu soldatul, dar nu are curajul să se răzbune, finalul fiind deschis, dar pare a sugera acceptarea legăturii de către căpitan, precum şi continuarea legăturii dintre soţie şi cel care o violase.
În „Troiţa”, Gib Mihăescu recrează drama unei patrule româneşti formată din trei militari, care este suprinsă de o vijelie în iarna anului 1917-18 (căci unul dintre ei, delirând, face referire la bătălia de la Mărăşeşti, căreia îi supravieţuise) şi care se rătăceşte pe dealurile Moldovei, căutând un sat. Unul dintre cei trei delirează, îngheţat fiind, şi-i obligă pe ceilalţi doi să dea foc unei troiţe pentru a se încălzi. Atrăgând o haită de lupi, cei doi soldaţi se pregătesc să o înfrunte cu grenade şi focuri de armă, în timp ce soldatul care delirează vede peisajul apocaliptic al confruntării finale dintre cetele negre de draci şi Hristos.
În „Plecarea”, scriitorul redă pregătirea pentru marş şi front a unui regiment ce fusese în refacere, dar şi dezamăgirea colonelului fără experienţă în linia întâi, totuşi dornic să promoveze la gradul de general (iar pentru aceasta avea nevoie de experienţa combativă) pentru că, în momentul lui de maximă glorie, când trebuia să dea comanda de plecare, imaginându-şi poza eroică pe care ar fi trebuit să o adopte, militarii, toţi, se închinau nefiind deloc atenţi la el.
În „Domnul aghiotant”, Gib Mihăescu recrează portretul unui șef de secție de jandarmi dintr-o plasă din Oltenia interbelică, abuziv, violent și laş. De altfel, lașitatea este una din temele recurente ale nuvelelor lui războinice. Atunci când în comună ajunge un grup de tâlhari violenți (haiduci), aghiotantul Nastropan trebuie să facă față singur situației, căci jandarmii din subordine îi munceau via și, chemați la datorie de un băiat din sat, dând dovada curajului, refuză, temându-se de o ambuscadă (solicită ordin scris!!), un bun motiv de a nu se implica. În schimb aghiotanutul, pistonat de căpitan și primar să ia măsuri, mințindu-i pe amândoi, iese la luptă. Dotat cu o carabină, o pușși două pistoale, începe să tragă la nimereală. Întâmplarea face că unul din gloanțe să ucidă un bandit, însă Nastropan nu poate revendinca întreaga recompensă de 100.000 de lei care era acordată tuturor militarilor implicați, pentru că ar fi trebuit să admită atât că trăsese la întâmplare, pitit după trunchiul unui nuc bătrân, dar și că jandarmii din subordine îi munceau via. Finalul este apoteotic: aghiotantul se răcorește zvântându-și în bătaie soția.
Nuvelele lui Gib I. Mihăescu dezvoltă o mare sensibilitate, dovedind puterea lui de a recompune psihologia omului simplu (şi nu a eroului de manual) care este tentat mai degrabă să comită mici laşitati, mai ales când se află în prezenţa celui mai greu /groaznic examen: înfruntarea morţii care pe front poate lua sute, dacă nu mii de forme. Iar pentru a fenta moartea, eroii săi nu se dau în lături de la nimic. În acelaşi timp, Mihăescu dezvoltă şi o latură erotică, tipică perioadei interbelice, pentru că odată ce oamenii supravieţuiesc celei mai teribile încercări a vieţii, nu au cum să nu încerce să guste din plăcerile efemere ale vieţii. Experienţa războiului urma să aibă ecouri şi în cele mai importante romane scrise de Gib I. Mihăescu, „Rusoaica” şi „Donna Alba”. În acelaşi an, când i-a apărut acest ultim roman, scriitorul a murit din cauza tuberculozei, fiind îngropat la Drăgăşani. Avea numai 41 de ani.
Codruţ CONSTANTINESCU

Departamentul Imagistică Medicală SanConfind este cel mai modern şi mai performant din Prahova

(P) Departamentul de Imagistică din Centrul Medical SanConfind este dotat cu echipamente şi aparatură ultraperformante, realizate de producători de renume mondial, precum Siemens şi General Electric. La aceste dotări vine să adauge plus-valoarea necesară o echipă medicală profesionistă, foarte bine pregătită, formată din doctori care vin din Bucureşti, unde lucrează în spitale de referinţă. La SanConfind pacienţii pot beneficia de o paletă extrem de generoasă de investigaţii din domeniile radiologiei şi imagisticii medicale: imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM, o denumire medicală mai nouă a ceea ce, în trecut, se numea “rezonanţă magnetică nucleară” - RMN); tomografie computerizată (CT); osteodensitometrie (DEXA); mamografie cu tomosinteză şi puncţie stereotaxică (în care vorbim despre imagini tridimensionale şi puncţia biopsie de sân); radiologie standard digitală şi ecografie digitală.

Rezonanţa magnetică (RM)
Centrul Medical SanConfind  foloseşte un aparat pentru rezonanţă magnetică model SIEMENS MAGNETOM Aera 1.5T. Acest aparat RM de ultimă generaţie permite obţinerea unor imagini de înaltă calitate, cu antene corespunzătoare, dedicate, într-un timp mult mai scurt decât în cazul altor aparate RM. Rezonanţa magnetică nu foloseşte raze X, ci interferenţa dintre un camp magnetic şi anumite unde electromagnetice. 


Aşadar, imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM) este neiradiantă şi neinvazivă. Ea reprezintă una dintre cele mai avansate tehnici imagistice medicale şi permite vizualizarea multiplanară a diferitelor organe şi tesuturi ale corpului uman, asigurând un contrast excelent între diferitele tipuri de tesuturi, un contrast superior celui obţinut în tomografia computerizată (CT). Deşi IRM este considerată “regina imagisticii medicale”, metoda nu este întotdeauna ultima la care se recurge. Există afecţiuni în care este preferată investigaţia CT, deoarece aceasta din urmă, în unele cazuri, realizează imagini care clarifică mai bine diagnosticul.
Aparatul RM de la SanConfind poate susţine o greutate maximă de 190 kg şi permite efectuarea unei game largi de investigaţii: mână, articulaţie pumn, cot, umăr, antebraţ, braţ, şold, coapsă, genunchi, gleznă, picior, gambă, coloană vertebrală, abdomen, pelvis, cap etc.


Tomografia computerizată (CT)
Aparatul CT din dotare este unul de vârf, model SIEMENS Somatom Definition AS cu 64 slice-uri. El oferă posibilitatea scanării într-un timp mai scurt şi reducerea dozei de iradiere cu raze X, acest tip de raze stând la baza funcţionării tuturor aparatelor ce realizează tomografii computerizate. Cu ajutorul aparatului CT de la SanConfind se pot efectua investigatii la nivelul capului, gâtului, sinusurilor, orbitelor, toracelui, abdomenului, pelvisului, membrelor şi coloanei vertebrale. Greutatea maximă susţinută de masa aparatului este de 227 kg.

Osteodensitometria (DEXA)
Aparatul de osteodensitometrie (DEXA)  a devenit standardul de aur în măsurarea densităţii osoase. Cel folosit la SanConfind utilizează o doză redusă de raze X şi depistează demineralizarea osului până la osteoporoză. Densitometria osoasă are un rol important în evaluarea osteoporozei. Cele mai bune  rezultate se obţin prin examinarea şoldului şi a coloanei vertebrale. Investigaţia este o procedură simplă, nedureroasă şi neinvazivă. Greutatea maximă susţinută de masa aparatului de osteodensitometrie este de 159 kg.

Mamografia cu tomosinteză
Mamograful din Clinica SanConfind este un aparat foarte performant, produs de compania americană General Electric. Mamograful GE cu tomosinteză şi puncţie stereotaxică poate efectua mamografii digitale şi tomosinteza sânului, imaginile obţinute având o claritate foarte bună. 


Tomosinteza sânului sau mamografia 3D este cea mai modernă tehnică de screening şi de diagnostic al cancerului de sân în stadii incipiente. Mamografia este o  radiografie a sânului realizată cu o doză redusă de raze X. Aceasta reprezintă „standardul de aur” în detectarea precoce a anomaliilor ţesutului mamar. Tomosinteza sânului reprezintă o tehnologie nouă folosită în lupta împotriva cancerului de sân. Cu ajutorul acesteia se efectuează o serie de imagini digitale ce pot fi prelucrate cu ajutorul calculatorului,  imagini care permit medicului să examineze straturile ţesutului mamar şi să departajeze leziunile de ţesuturile adiacente.

Radiologia digitală
Aparatul de radiologie digitală Siemens Luminous Fusion este ideal atât pentru radiografiile standard (articulaţii, membre, coloana vertebrală, torace, abdomen), cât şi pentru examinările tractului digestiv (tranzit baritat eso-gastro-duodenal, irigografie). Greutatea maximă susţinută de masa aparatului de radiologie  este de 200 kg.


Ecografia digitală
Ecograful GE Logiq S8, din dotarea Departamentului de Imagistică SanConfind, este un aparat modern de ultrasonografie cu ajutorul căruia se pot efectua ecografii ale organelor abdomino-pelvine, ale părţilor moi, ale glandei tiroide, ale sânilor etc. Principiul de funcţionare se bazează pe folosirea ultrasunetelor. Ecograful a fost inventat în urmă cu aproximativ 50 de ani și a revoluționat lumea medicală. Astăzi, aproape orice diagnostic depinde de el. Paradoxal, această metodă de investigaţie paraclinică a fost una dintre urmările ultimei conflagraţii mondiale. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Departamentul de Apărare al SUA a introdus sonarul, un detector sonic pentru obiectele subacvatice, analog cu radarul, care, în locul undelor electromagnetice, folosește ultrasunetele. Plecând de la acest principiu, în anii 1960, oamenii de știință ai vremii au început să folosească ultrasunetele în medicină. Examinarea ecografică obstetricală întrunește calitățile unei investigații aproape ideale în obstetrică: este neinvazivă, repetabilă, fără efecte notabile materne sau fetale şi cu rezultate obținute în timp real. 

La Imagistica SanConfind se va lucra și sâmbăta

Începând cu această lună, Departamentul Imagistică Medicală din Spitalul SanConfind va lucra în fiecare sâmbătă, după următorul program: 8.00 – 20.00. În acest interval orar se vor putea realiza investigații RMN, CT și Rx.

Telefoane de contact (pentru programări):
Call-center: 0244.990
Baza de Tratament şi Recuperare Medicală: 0731.999.332, 0731.999.334
Departament Imagistică: 0372.327.427
Cabinet Gastroenterologie: 0372.327.450
Cabinet Obstetrică-ginecologie: 0372.327.450
Cabinet Dermato-venerologie: 0372.327.450
Cabinet Endrocrinologie: 0372.327.450
Cabinet Ortopedie: 0372.327.427
Cabinet Pediatrie - neonatologie: 0372.327.440
Cabinet Pneumologie: 0372.327.440
Cabinet Cardiologie: 0372.327.450
Laboratorul de analize medicale: 0372.327.430

Recoltare probe de laborator: 0372.327.440

05 decembrie 2018

USR deschide cabinet parlamentar la Câmpina

Comunicat de Presă

USR Prahova anunţă deschiderea unui birou parlamentar al senatorului USR de Prahova, George Marussi, în municipiul Câmpina. Sediul biroului parlamentar va fi la adresa Bulevardul Carol I, nr. 84, Câmpina şi va fi la dispoziţia câmpinenilor şi a tuturor cetăţenilor care vor dori să ia legătura cu reprezentanţii locali şi judeţeni ai partidului Uniunea Salvaţi România.
Deschiderea oficială a biroului parlamentar din Câmpina va avea loc mâine, 06 decembrie 2018, cu începere de la ora 17:00, şi va avea loc în prezenţa membrilor USR Prahova, a senatorului George Marussi, precum şi a senatorului USR de Diaspora, Radu Mihail şi a deputatului USR de Bucureşti, Tudor Pop. Intrarea este liberă pentru oricine doreşte să fie prezent la eveniment, să ia legătură cu Uniunea Salvaţi România şi valorile pe care le reprezintă la nivel local şi naţional şi să transmită opiniile, ideile sau cerinţele lor. 

George Marussi
„Avem nevoie de cetăţeni activi, implicaţi, care să nu stea deoparte, care să îşi exprime cât mai bine opiniile şi dorinţele și să se implice activ în realizarea acestora. Pentru ca viaţa noastră să devină din ce în ce mai bună, este nevoie de spirit civic şi de o clasă politică nouă, este nevoie ca cetăţenii să fie informați corect, ascultaţi şi respectaţi. Câmpina este un oraș de referință pentru județul nostru! Vom fi aici pentru a ne cunoaște mai bine!”, a declarat senatorul USR de Prahova, George Marussi. 
După campaniile care i-au consacrat activitatea, precum „USR e Vocea Ta”, „Fără penali în funcţii publice”şi „Oameni Noi”, USR vrea să fie cât mai aproape de cetăţeni, să ajungă la problemele acestoraşi să identifice împreună cu ei cele mai bune soluţii nu doar pentru România, ci şi pentru comunităţile locale.

04 decembrie 2018

Câmpina, sub imperiul Centenarului Marii Uniri

Câmpina a trăit a doua jumătate a săptămânii trecute în atmosfera festivităților organizate de municipalitate în cinstea Centenarului Marii Uniri. Au fost trei zile pline de manifestări omagiale, menite a cinsti memoria marilor noștri înaintași care au pus bazele României moderne și întregite. Făcând o paralelă între România de acum 100 de ani și România de astăzi, românii contemporani nu cred că au prea multe motive de mândrie, atunci când se compară cu locuitorii României de acum un veac, mult mai puțini și mult mai săraci. Cele mai mari neplăceri ale românilor din prezent (unele dintre ele adevărate scârbe organice provocatoare de mari emigrări în țări dezvoltate din Occident, pentru un trai decent), au venit și vin de la clasa politică postdecembristă, de la toate guvernele și guvernările ultimelor trei decenii. Bomboanele de pe colivă, guvernele Dăncilă sunt rezultatul acțiunilor contestatarilor lui Liviu Dragnea, președintele PSD și al Camerei Deputaților, cel care conduce discreționar România, cu o mână de fier (cu care își pedepsește fără milă adversarii politici din interiorul și exteriorul PSD), dar și cu o mână maleabilă, cu care împarte privilegii baronilor din teritoriu pentru a le câștiga susținerea sa în fruntea PSD și a României. Ne-am pricopsit cu guvernele Dăncilă și din cauza președintelui Iohannis, apatic și depășit în multe situații, departe de speranțele celor șase milioane de alegători ai săi, un președinte oscilant care ar fi putut refuza marioneta lui Dragnea în fruntea guvernului, salvând astfel independența justiției române. 



Acum 100 de ani, șeful statului român, regele Ferdinand I Întregitorul, scotea sabia împotriva poporului său de sânge pentru propășirea și demnitatea națională a poporului său adoptiv. Unde este bărbăția politică a fruntașilor făuritori ai României Mari? Politicienii noștri postdecembriști se pare că au trecut toți pe la doctorul Ciomu, dar le e rușine să recunoască faptul că nu sunt mulțumiți de intervențiile celebrului chirurg.  De ce nu mai avem astăzi adevărați oameni de stat, ci numai eunuci și pitici politici, pe lângă care epigonii lui Eminescu sunt adevărați luceferi în nopțile întunecate ale istoriei acestui neam? Numai Dumnezeu știe. „Dumnezeu te-ajută, dar nu-ți bagă și-n traistă”, spune un proverb românesc. Dumnezeu ne-a ajutat să facem România Mare, întorcându-și fața spre români, în finalul anului 1918. Depinde de noi, dacă vom ști să o păstrăm în demnitate și progres, așa ciuntită cum este de o jumătate de secol. Adică fără Basarabia și nordul Bucovinei, bine meritate provincii istorice românești, pe care le dorim cu temei să se întoarcă la sânul țării cât mai repede, dar și fără Cadrilaterul, pe care nu îl merităm, neavând nicio legătură istorică solidă cu această provincie, întrucât faptul că cetatea Durostorum (orașul Silistra de azi) a fost cândva a regelui dac Burebista nu este un argument serios.  

Ionel Brătianu vs Viorica Dăncilă

Anvergura politicienilor care conduceau România la 1 Decembrie 1918 diferă total de cea a demnitarilor din actuala coaliție de guvernare PSD – ALDE. Guvernele liberale de după terminarea Primului Război Mondial, conduse de marele om politic Ion I.C. Brătianu, nu au nici cea mai mica legătură cu cabinetele Vioricăi Dăncilă. Dacă, în vremurile mai sus pomenite, România avea în fruntea sa politicieni cu experienţă şi cu averi personale care îi făceau aproape imuni la corupție, anul acesta am avut două variante guvernamentale cu maximum două-trei persoane care au arătat că se ridică la nivelul funcţiei deţinute. 1 Decembrie 1918 l-a găsit în demnitatea publică de prim-ministru pe liberalul Ion I.C. Brătianu, unul dintre cei mai abili şi apreciaţi oameni de stat ai României moderne. A fost şef al Guvernului în cinci rânduri şi a avut portofolii la Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul de Interne. Deși un tip orgolios, premierul Ionel Brătianu nu a ezitat să se retragă, pentru binele țării, de la Tratativele de pace de la Paris, pentru ca locul său să fie luat de Al. Vaida-Voevod, fruntaș al Partidului Național Român, deoarece acesta din urmă putea negocia mai bine decât liderul liberal cu Puterile Antantei (învingătoare), care reproșau României faptul că a încheiat Pacea de la București, cu Germania și Austro-Ungaria, la începutul anului 1918.  În prezent, Guvernul României este condus de Viorica Dăncilă, preşedinte executiv al PSD şi fost europarlamentar, dușman neîmpăcat al logicii și al limbii române. Gheorghe Gh. Mârzescu era ministrul de Interne de la 1 Decembrie 1918. Popular ca om de stat, Mârzescu a rămas cunoscut în istorie pentru faptul că, în mandatul său la Ministerul Justiţiei, a elaborat Legea persoanelor juridice, act normativ prin care a avut loc scoaterea în afara legii a Partidului Comunist din România. 


La 1 Decembrie 2018, la Interne este Carmen Dan, politician apropiat de Liviu Dragnea, fost secretar de școală, care a luat apărarea jandarmilor ce au intervenit în forţă la mitingul din 10 august 2018. Dar cea mai bună comparație dintre cele două guverne amintite ar fi una în oglindă, mai riguroasă și mai clară: aceea a CV-urilor educaționale și profesionale ale miniștrilor în cauză. Astfel, Ion I. C. Brătianu, președintele Consiliului de Miniștri, era inginer cu studii la Paris (1883-1889). Gheorghe Gh. Mârzescu, ministrul de interne, licențiat in drept, studii de doctorat la Paris. Ion Gheorghe Duca, ministrul cultelor și instrucțiunii publice, licenţiat în drept la Paris (1903). Constantin I. Angelescu, ministrul cultelor și instrucțiunii publice, ministru plenipotențiar al României la Washington, a studiat medicina la Paris, specializându-se în chirurgie în 1897. Anghel I. Saligny, inginer constructor, a frecventat cursurile Universității din Berlin, apoi studii inginerești la Școala Tehnică Superioară din Charlottenburg. Este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat. A proiectat și construit, în 1895, podul de la Cernavodă, cel mai lung din Europa acelor ani. Alexandru Vaida Voevod, ministru fără portofoliu (pentru Transilvania), medic, a absolvit Facultatea de Medicină din cadrul Universității din Viena. Vasile Goldiș, ministru fără portofoliu (pentru Transilvania), absolvent al Facultății de Litere și Filozofie la Universitatea din Budapesta (1881-1882 și 1884-1885) și la Universitatea din Viena (1882-1884). Ștefan Cicio Pop, ministru fără portofoliu (pentru Transilvania), avocat, a urmat cursurile universitare la Budapesta și Viena. Iancu Flondor, ministru fără portofoliu (pentru Bucovina), jurist, doctor în drept la Viena. Ion Nistor, ministru fără portofoliu (pentru Bucovina), doctor în filosofie și litere al Universității din Viena, docent al Universității din Viena, apoi profesor la Universitățile din Viena și Cernăuți. În guvernele Dăncilă, școlile înalte ale demnitarilor sunt mult mai puțin cunoscute, ba în cazul multora acestea lipsesc cu desăvârșire sau universitățile absolvite sunt aproape anonime. Guvernul Dancilă I a fost o parodie umilitoare pentru Romania. Cu atât mai rușinos cu cât el a apărut în anul centenarului Marii Uniri. Țara noastră nu a avut niciodată în fruntea ei o colecție mai sinistră de incompetenți și agramați. Nici guvernul Dăncilă II nu este cu mult mai bun. Perlele Viorică Dăncilă l-ar face invidios și pe Caragiale, care, dacă le-ar fi cunoscut, și-ar fi construit mult mai bine personajele din satirele sale politice. 
Spre deosebire de marile orașe din țară unde au avut loc manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri,  la Câmpina nu s-au auzit huiduieli și fluierături în timpul paradei militare. Poate și pentru că acest oraș nu este condus de reprezentanți ai PSD. În schimb, tradiționala „fasole cu cârnați” a intrat și în vederile conducerii Primăriei Câmpina. 

Întâlnirea cu olimpicii

Săptămîna trecută, municipalitatea câmpineană a organizat mai multe acțiuni cu prilejul aniversării Centenarului Marii Uniri. Înainte de a vi le prezenta, trebuie să evidențiem momentele de evocare a strădaniilor și luptelor duse de  strămoșii noștri pentru întregirea fruntariilor Țării, momente cu care s-au deschis multe ședințe ale legislativului local din acest an. Cel mai consecvent și mai informat dintre consilierii municipali care au vorbit în acest sens este decanul de vârstă al aleșilor noștri, consilierul liberal Dragomir Enache, care a ținut adevărate lecții de istorie și patriotism în plenul Consiliului Local. Revenind la acțiunile dedicate Marii Uniri, din zilele care au trecut, desfășurate în afara Primăriei și a Consiliului Local, vom încerca să vi le prezentăm în ordinea cronologică, firească. Prima dintre ele a avut loc joi, 29 noiembrie, la Casa de Cultură ”Geo Bogza”, locul unde conducerea municipiului s-a întâlnit cu cei mai buni elevi câmpineni și profesorii lor. La întâlnirea cu elevii olimpici și cei care i-au îndrumat pe drumul performanțelor  au participat primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Adrian Pițigoi și câția consilieri municipali: Monica Clinciu, Florin Frățilă, Adrian Dochia, Dragomir Enache, Daniel Ioniță și Gabriel Dima. Au participat, de asemenea, mai mulți reprezentanți ai Primăriei Câmpina. Prezentator a fost consilierul Adrian Dochia. 



Primarul Horia Tiseanu i-a felicitat pe olimpici, după care a primit o diplomă din partea Prefecturii Prahova, reprezentată de scriitorul Codruț Constantinescu. Acesta din urmă a primit, la rândul său, din partea edilului-șef Medalia „Centenarului”. Codruț Constantinescu le-a vorbit apoi tinerilor liceeni despre avantajele timpurilor și tehnologiei de astăzi, pe care le au aproape toți elevii din Câmpina, avantaje care le pot deschide un univers al cunoașterii acestei lumi, lucru de care liceenii de la începutul anilor 1990 nu s-au putut bucura. Apoi, s-a ciocnit o cupă de șampanie în cinstea Centenarului Marii Uniri, după care, pe scena Casei de Cultură, olimpicii au fost premiați cu Medalia ”Centenarului” de către primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Adrian Pițigoi, consilierii Monica Clinciu și Florin Frățilă. 


Revenind la ziua de joi, după premierea olimpicilor și a dascălilor acestora, toată lumea a participat la conferința actorului Dan Puric, care a vorbit audienței, în stilul său caracteristic, despre  jertfele înaintașilor care au făurit Marea Unire. Conferința „Jertfa unirii noastre”, susținută de Dan Puric, a fost bine primită de spectatorii prezenți. 
Elevii olimpici și profesorii premiați au fost:
- Mihnea Vasile Manta (prof. Ramona Țiței, clasa a VI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - premiul al II-lea Olimpiada de Geografie, Concursul Național Terra;
- Anisia Moise (prof. Elisabeta Milea, clasa a IX-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - premiul al III-lea Olimpiada Națională de Religie;
- Mara Merca (prof. Oana Merca, clasa a X-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - premiul al III-lea la Olimpiada Națională de Limba și Literatura Română; locul al IV-lea la Olimpiada Internațională de Lectură;
- Ioan Radu (prof. Mihai Alecu, clasa a X-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - premiul al II-lea la Olimpiada Națională de Geografie;
- Eugen Munteanu (prof. Raluca Cârstea, clasa a X-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - premiul al II-lea la Concursul Național de Creativitate în Limba Engleză;
- Adrian Andrei Enoae (prof. Cătălin Chițu, clasa a X-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - medalie de bronz la Olimpiada Națională de Fizică;
- Ioana Răuță (prof. Nataly Coman, clasa a XII-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - premiul I la Concursul Internațional „Lecții cu Nichita” (limba franceză);
- Timeea Brebeanu (prof. Nataly Coman, clasa a X-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - premiul I la Concursul Internațional „Lecții cu Nichita” (limba franceză);
- Maria Gavrilescu (prof. Dana Ștefan, clasa a VIII-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - premiul I la Concursul Internațional „Lecții cu Nichita” (desen);
- Alexandra Nanu (prof. Raluca Cârstea, clasa a XI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - mențiune la Concursul Internațional „Lecții cu Nichita” (traducere);
- Rebeca Marin (prof. Cătălin Chițu, clasa a VI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - premiul I la Concursul Național de Fizică;
- Mihnea Manta (prof. Cătălin Chițu, clasa a VI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - premiul I la Concursul Național de Fizică;
- Bogdan Gabriel Tache (prof. Cătălin Chițu, clasa a VI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - premiul al II-lea la Concursul Național de Fizică;
- Ioana Alexia Dragomir (prof. Cătălin Chițu, clasa a VI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - premiul al II-lea la Concursul Național de Fizică;
- Mary Stephanie Matei (prof. Cătălin Chițu, clasa a VI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - mențiune la Concursul Național de Fizică;
- Ana Iulia Nistorică (prof. Cătălin Chițu, clasa a VI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - mențiune Concursul Național de Fizică;
- Alexia Gabriela Pleșa (prof. Cătălin Chițu, clasa a VI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - mențiune la Concursul Național de Fizică;
- Mihnea Alexandru Vîrlan (prof. Cătălin Chițu, clasa a X-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - premiul I la Concursul Național de Fizică;
- Adrian Andrei Enoae (prof. Cătălin Chițu, clasa a X-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - premiul al II-lea la Concursul Național de Fizică;
- Tudor Bogdan Sechel (prof Cătălin Chițu, clasa a XI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - premiul I la Concursul Național de Fizică;
- Mihnea Cristian Matei (prof. Cătălin Chițu, clasa a XI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - premiul I la Concursul Național de Fizică;
- Radu Andrei Sterie (prof. Cătălin Chițu, clasa a XI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - premiul al II-lea la Concursul Național de Fizică;
- Cosmin Ioan Roșțu (prof. Cătălin Chițu, clasa a XI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - premiul al II-lea la Concursul Național de Fizică;
- Silviu Balea (prof. Luminița Mischie, clasa a XI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - premiul al III-lea la Festivalul Internațional de Creație Literară „Lucian Blaga”, „Lauda semințelor”, Sebeș - Alba Iulia;
- Alexandru Buzățoiu (prof. Luminița Mischie, clasa a XII-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - premiul al III-lea la Concursul Național „Poveștile cangurului” (limba română), București;
- Ștefania Bîgiu (prof. Cristina Dinu, clasa a IX-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - premiul al III-lea la Concursul Național „Poveștile cangurului” (limba română), București;
- Iulia Voicu (prof. Camelia Iordache, clasa a IX-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - mențiune la Olimpiada Națională de Chimie;
- Alexandra Buzățoiu (Prof. Tiberiu Pătran, clasa a XI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - medalie de bronz la Olimpiada Națională de Matematică Aplicată;
- Cristina Popescu (prof. Raluca Cârstea, clasa a XI-a, Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”) - premiul special la Concursul Internațional „Lecții cu Nichita” (limba engleză);
- Georgiana Roxana Duță (prof. Valentin Șerban, Colegiul Tehnic Forestier) - premiul special la Concursul național de comunicări științifice ale elevilor din clasele liceale, Cumpăna - Constanța;
- Andreea Cristina Focșeneanu (prof. Elena Necula, Colegiul Tehnic Forestier) - premiul I la Concursul național „Matematica - știință și limbă universală”;
- Cristina Gabriela Moldoveanu (prof. Elena Necula, Colegiul Tehnic Forestier) - premiul I la Concursul național „Matematica - știință și limbă universală”;
- Corina Savu, Denisa Răducu, Andreea Bucur (prof. Valentin Șerban, Emilia Secăreanu, Colegiul Tehnic Forestier) - premiul I la Concursul național „Științe și tehnologii”;
- Cristian Bancu (prof. Valentin Șerban, Emilia Secăreanu, Colegiul Tehnic Forestier) - premiul al III-lea la Concursul național „Științe și tehnologii”;
- Mara Gădeanu (prof. Emilia Secăreanu, Colegiul Tehnic Forestier) - mențiune la Concursul național „Științe și tehnologii”.
Tot joi, 29 noiembrie, și tot în cadrul acțiunilor dedicate Centenarului Marii Uniri, a avut loc și premierea elevilor la concursul de creaţie literară despre care puteţi citi AICI

Înfrăţirea cu municipiul Cahul

Vineri, la ora 14.00, a avut loc ședința festivă a Consiliului Local, în care s-a aprobat cu unanimitate de voturi semnarea acordului de cooperare cu municipiul Cahul din Republica Moldova. Practic, s-a dat undă verde înfrățirii dintre cele două orașe. Cahul este al doilea oras din Basarabia cu care ne vom înfrăți (după municipiul Cimișlia), celelalte înfrățiri realizându-se cu municipiul Kumanovo (al doilea oraș din Macedonia) și cu orașul-stațiune Silivri (de pe litoralul Mării Marmara). Președintele de ședință a fost liberalul Florin Frățilă, care a stabilit un record destul de greu de egalat. Astfel, el a condus în această lună două ședințe ordinare și două ședințe extraodinare (convocate pentru trecerea unor rectificări bugetare respinse inițial de consilierii Opoziției, cei din PSD și ALDE). În plus, a fost și președintele acestei ședințe festive, ceea ce ridică la cinci numărul ședințelor miniparlamentului câmpinean pe care le-a prezidat. Conform Regulamentului Consiliului Local, legislativul municipal este condus în fiecare lună, pe rând, de câte un consilier, stabilit automat prin ordine alfabetică. 



Primarul Horia Tiseanu a luat primul cuvântul, precizând că nu putea să existe un prilej mai bun pentru această înfrățire a unor români de dincoace și dincolo de Prut decât Ziua Națională a României, sărbătorită la 100 de ani de la Marea Unire. Edilul câmpinean a mai menționat că textul acordului de cooperare a fost trimis, zilele trecute, și la Cahul, pentru a primi eventuale modificări sau adăugiri din partea reprezentanților administrației publice din viitorul oraș-frate. A fost un singur punct pe ordinea de zi, înfrățirea dintre Câmpina și Cahul, care a fost aprobată rapid și unanim. Apoi, a vorbit și primarul municipiului Cahul, Nicolae Dandiș, care a subliniat legătura de neam dintre locuitorii României și ai Republicii Moldova, exprimându-și convingerea că acordul va duce la avantaje reciproce, la proiecte commune pentru îmbunătățirea relațiilor economice dintre cele două localități. Deoarece în Marea Unire de La 1918 a intrat și fosta Basarabia, se poate considera că acordul de cooperare cu municipiul Cahul se înscrie armonios printre acțiunile Centenarului Marii Uniri.

Medalia „Centenarului”

După ședința festivă de înfrățire a Câmpinei cu orașul Cahul din Republica Moldova, municipalitatea câmpineană a răsplătit cu Medalia ”Centenarului”, în cadrul unei ceremonii desfășurate tot pe scena Sălii de spectacole de la Casa Tineretului, personalități ale Câmpinei de ieri și de azi, oameni care au contribuit într-un fel sau altul la dezvoltarea Câmpinei sau la imaginea ei în țară și în lume: foști și actuali parlamentari, foștii primari, viceprimari și secretari ai Câmpinei, cetățenii de onoare, oficialități din fruntea unor instituții publice, reprezentanți ai marilor companii ale orașului, oameni de afaceri, fețe bisericești, oameni de cultură etc. 



Tot cu acest prilej, Clubul Rotary a acordat o serie de distincții și diplome reprezentanților municipiului Cahul, cât și reprezentanților municipalității câmpinene. Pentru a-i răsplăti pe toți locuitorii Câmpinei, edilii au decis ca toate muzeele orașului să fie deschise pe 1 decembrie 2018, fapt care a determinat câteva sute de localnici să le viziteze. De asemenea, tot vineri, 30 noiembrie, a avut loc în sala de sport a Colegiului Național ”Nicolae Grigorescu”, Cupa ”1 Decembrie ” la handbal, organizată de Clubul Sportiv Câmpina.


Ziua Națională - friguroasă, dar și caldă

Cu toată vremea rece de afară, cele câteva sute de câmpineni care au fost prezenți sâmbătă în Centrul Civic au primit cu multă căldură festivitățile dedicate Zilei Naționale. Prin urmare, Ziua Națională a venit cu frig, dar și cu căldură. În prima parte a zilei festive, după intonarea imnului national, au primit Medalia ”Centenarului” din partea reprezentanților administrației publice locale sportivi, oameni de cultură, reprezentanții unor asociații și fundații. 



La prânz, în fața scenei de spectacole amenajate la intersecția străzilor Griviței și Bulevardul Culturii, primul demnitar al Câmpinei a declarat deschise festivitățile dedicate Centenarului Marii Uniri. S-a trecut apoi la depunerea de coroane de flori la Monumentului Soldatului Necunoscut, al cărui soclu a fost acoperit cu un mare drapel tricolor.
A urmat apoi parada militară, asigurată de reprezentanți ai Școlii de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina, ai Jandarmeriei, ai Detașamentului de Pompieri, ai Colegiului Național Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza și ai Poliției Locale. 




Pe scena de spectacole au urcat membrii Ansamblului Folcloric al Casei Tineretului, cântărețul Gheorghe Turda, Ansamblului „Ghiocelul” al Casei de Cultură „Geo Bogza” și formația „Umbre albe”. Totul s-a terminat cu celebra mâncare de la serbările populare: fasole cu cârnați. Momentul a fost foarte bine organizat în zona din fața restaurantelor din Parcul Regele Mihai (fostul Milia), cu polițiști locali postați unde trebuie și cu amplasarea unor garduri pentru evitarea îmbulzelilor. Nu au fost deloc busculade și îmbrânceli, poate și datorită faptului că mulți spectatori prezenți au preferat căldura de acasă frigului asezonat cu fasole și cârnați. 


În afară de luptele politice din Consiliul Local, Anul Centenar al Marii Uniri i-a găsit pe câmpinenii obișnuiți, pe cei din Câmpina profundă, nici mai triști, nici mai veseli decât în alți ani. Însă pe foarte mulți români, priviți la scară națională, i-a găsit profund scârbiți de felul cum este azi condusă România. Vorbe frumoase ca ”unitate”, ”numai uniți vom învinge”, ”respectul pentru Ziua Națională și simbolurile ei”, ”Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie.” îi lasă tot mai reci, îi ating tot mai puțin, mult mai puțin decât grijile și necazurile vieții cotidiene. O viață care, pentru mulți tineri, în special, nu mai poate avea un sens decât continuată într-o țară din Occident, unde să poată duce un trai decent. Celor care nu mai pot locui în această țară din cauza conducătorilor ei, le dorim să aibă puterea de a nu o uita niciodată și de a o iubi de fiecare dată.
Adrian BRAD