21 iunie 2018

AMPLE MANIFESTĂRI LA CÂMPINA DE ZIUA DRAPELULUI

Marţi, 26 iunie, începând cu ora 9.30, administraţia locală câmpineană va organiza, în centrul civic, ample manifestări dedicate drapelului naţional al României. Programul manifestărilor va debuta cu un program de cântece patriotice, dansuri populare, sincron cu steaguri tricolore şi lansare de baloane cu heliu în culoarea tricolorului. Acţiunea va continua cu defilarea militară şi, în premieră, în cadrul defilării, va fi desfăşurat un tricolor de dimensiuni impresionante (100 metri lungime), care va fi purtat de o sută de tineri.



Ziua sărbătoririi drapelului naţional organizată anul acesta de autorităţile locale face parte din programul de manifestări Câmpina – România 100, program ce cuprinde multe alte festivităţi derulate pe tot parcursul anului 2018.

19 iunie 2018

Două noi proiecte europene ale Primăriei au fost blocate de Ministerul Dezvoltării

pentru neplata unei corecţii financiare la proiectul european al pasajului rutier de pe DN1


  • Un specialist în domeniu îi sfătuieşte pe edili cum să iasă din încurcătură     

Două dintre proiectele europene accesate de executivul local, care se află într-o fază foarte avansată - cea a contractării, nu vor primi finanţarea mult aşteptată de la Uniunea Europeană până când municipalitatea nu va achita suma de 5,5 milioane de lei, reprezentând o corecţie financiară aplicată, în urma unui control al inspectorilor UE, la un proiect european mai vechi. Este vorba despre cea mai mare investiţie realizată cu fonduri europene de care beneficiază oraşul nostru: pasajul rutier suprateran de la Calea Daciei. Cele două proiecte europene noi, a căror finanţare a fost blocată, sunt „Restaurarea, dotarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural - Muzeul B.P.Haşdeu” și „Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale”.


Administraţia publică locală, ca orice alt beneficiar al programelor de dezvoltare derulate cu fonduri europene, trebuie să suporte toate  corecţiile financiare care i s-au aplicat pentru neregulile constatate la anumite proiecte cu derulări culpabile. Căci astea sunt aşa-numitele corecţii financiare: nişte penalizări prin care UE sancţionează nereguli în derularea investiţiilor cu bani comunitari. Practic, din banii promişi, Uniunea Europeană nu îţi mai dă sumele reprezentând valoarea corecţiilor financiare, corecţii cuantificate după metode riguroase şi cunoscute de toate părţile implicate într-un proiect european, dar restul finanţării promise rămâne valabilă.

Evitarea corecţiilor financiare UE

Birocraţia de la Bruxelles este mai ceva decât cea de la Bucureşti, se poate spune. Ca să primeşti finanţarea europeană pentru un proiect trebuie să urci multe trepte procedurale, placate cu numeroase documente tehnice, administrative, financiare etc. Numai că stufoasa documentaţie cerută de diriguitorii Uniunii Europene împiedică deturnarea banilor europeni ori utilizarea lor cu rea-credinţă, pe când pârdalnica birocraţie dâmboviţeană este făcută, a naibii, special parcă pentru a se obţine cât mai multe avize prin şpăgi, prin mii de telefoane şi intervenţii bine garnisite cu dare şi luare de mită, este special creată pentru a se pierde şi a se nimici bunele-intenţii în nesfârşita şi întunecata junglă a corupţiei. Corecţiile financiare din proiectele europene au toate la baza lor nereguli, dar aceste nereguli pot fi evitate, mai ales că UE nu finanţează proiecte ale unor solicitanţi care se aruncă în necunoscut. De altfel, UE, prin autorităţile de management ale programelor cu finanţare europeană din România, a redactat numeroase manual şi ghiduri de bune practici, care explică foarte bine cum trebuie să se desfăşoare un proiect european bine întocmit şi bine realizat, pentru evitarea corecţiilor financiare. Astfel, în accepţia inspectorilor UE, neregulă a unui proiect european este  orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii. Neregula rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenită. În urmărirea derulării corespunzătoare a proiectelor europene, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au mai multe obligaţii: 1. trebuie să excludă, integral sau parţial, de la rambursarea sau plata cheltuielilor efectuate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare în vigoare; 2. trebuie să aplice reduceri procentuale din sumele solicitate la plată de către beneficiari, în situaţia în care constată abateri de la aplicarea prevederilor reglementărilor naţionale în vigoare în domeniul achiziţiilor publice; 3. trebuie să facă reduceri din sumele solicitate la rambursare reprezentând cheltuieli efectuate şi declarate de beneficiari, în situaţia în care constată neîndeplinirea sau îndeplinirea parţială a indicatorilor de rezultat. 

Exemple de tipuri de nereguli

Pentru evitarea corecţiilor financiare de către solicitanţii proiectelor cu finanţare europeană, în manualele de specialitate sunt exemplificate toate tipurile de nereguli. Astfel, în categoria neregulilor de tip I intră următoarele: evidenţele contabile absente, incorecte, falsificate sau neprezentate, dar şi alte documente în neregulă (cele lipsă sau incomplete, cereri de finanţare neîntemeiate, false sau falsificate; acte justificative lipsă sau incomplete; acte justificative incorecte sau falsificate; certificate neintemeiate, false sau falsificate). Neregulile de tip II sunt unele neeligibilităţi (de ex: beneficiar sau partener neeligibil; activitate neeligibilă; cheltuială neeligibilă; activitate sau cheltuială efectuată fără înştiinţarea autorităţii de management a proiectului european respectiv), precum şi unele nereguli comise de beneficiar sau contractor (beneficiar/contractor inexistent; nerespectarea angajamentelor asumate de beneficiar sau contractor; identitate incorectă). Neregulile de tip III sunt: nereguli privind dreptul la finanţare (nerespectarea termenelor; dubla finantare; refuzul controlului; refuzul plăţii; lipsa sau incompatibilitatea contractului de finanţare; încălcarea reglementărilor privind achiziţiile publice); unele măsuri neimplementate sau nefinalizate (activităţi în proiect, măsuri stabilite de autoritatea de management sau de alte autorităţi competente); acţiuni desfăşurate fără respectarea regulilor din manualul de implementare. Exemple de nereguli de tip IV: - declaratii falsificate; - cheltuieli în afara perioadei de acţiune a contractului sau a ordinului de finanţare; - depăşirea finanţării; - venituri nedeclarate; - corupţie. Cu atâta rigoare şi claritate în prezentarea tuturor tipurilor de nereguli, tocmai pentru a se preîntâmpina producerea lor, te întrebi, pe bună dreptate, de ce primăriile nu verifică mai bine derularea proiectelor europene accesate, pentru evitarea corecţiilor financiare aplicate din cauza greşelile comise, de cele mai multe ori cu rea-credinţă.


Cel mai mare proiect european câştigat de Câmpina a avut şi cele mai mari nereguli

Municipalitatea câmpineană a contestat în instanţă temeinicia corecţiei financiare de 5,5 milioane de lei, solicitând totodată plata respectivei sume. La fond, instanța a respins acțiunea formulată de Primăria Câmpina, dar juriştii executivului local au formulat recurs. În prezent, dosarul se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar nesoluţionarea definitivă a cauzei a determinat Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional (AMPOR), program din care făcea parte şi proiectul european „Modernizare Calea Dacia”, să nu mai finanţeze cele două proiecte europene amintite la începutul articolului. În derularea proiectului de modernizare a arterei de la intrarea pe poarta sudică a cetăţii Câmpina prin realizarea pasajului suprateran, s-au constatat o mulţime de nereguli: schimbarea soluţiei tehnice, subcontractarea neregulamentară a sistemului de iluminat al pasajului şi altele, pe care nu le mai amintim acuma, deoarece nu intră în „cestiunea” acestui articol. Proiectul european denumit „Modernizare Calea Dacia” a avut iniţial valoarea de 6.000.000 euro, dar a fost licitat (şi  câştigat la licitaţie), pentru o sumă mult mai mică de către firma Cast, o societate care a promis că va realiza proiectul în patru luni, timpul de execuţie fiind decisiv în adjudecarea lucrărilor. Cel mai mare proiect european accesat de municipalitatea câmpineană a fost încheiat la sfârşitul lunii martie 2012. Inaugurarea pasajului a avut loc în prima jumătate a lunii aprilie 2012. Din cele 20 de milioane de lei, cu care Cast a câştigat licitaţia, fiindcă a promis că, pentru banii ăştia, realizează pasajul rutier, UAT Câmpina primise de la UE, la un moment dat, pentru plata lucrărilor, ceva mai mult de 10 milioane, restul nefiind rambursaţi din cauza corecţiilor financiare aplicate de inspectorii AMPOR pentru neregulile constatate în derularea proiectului.

Fondul municipal de dezvoltare

Caton Musceleanu, preşedintele „Coaliţiei ONG pentru Dezvoltare Durabilă” -  care promovează accesarea de către primării a unor proiecte europene pentru îmbunătăţirea vieţii romilor, propune conducerii UAT Câmpina o soluţie pentru deblocarea situaţiei financiare care a fost generată de litigiul cu Ministerul Dezvoltării. Caton Musceleanu, cu o bogată experienţă în implementarea proiectelor cu finanţare europeană dedicate romilor, recunoaşte că majoritatea primăriilor din România care au accesat fonduri europene au fost penalizate la fel ca şi Primăria Câmpina, iar blocarea contractelor de finanţare demotivează primăriile în a propune noi proiecte pentru liniile de finanţare aflate în derulare. „Nu cunoaştem gradul de îndatorare al UAT Campina, dar credem că este posibil, prin negocieri cu fondurile de investiţii, crearea unui fond municipal de dezvoltare. Prin votul Consiliului Local, acest fond ar putea deveni un fel de cont tampon. Prin negocieri, inclusiv cu Ministerul Dezvoltarii, el s-ar constitui drept cont de contragarantare, până când va exista o hotărâre judecătorească definitivă, pentru returnarea oricăror corecţii financiare, trecute sau viitoare, aplicate oricărui proiect. Dacă se va pierde procesul şi, printr-o analiză onestă, se va constata că la mijloc nu a fost o rea-intenţie, ci doar lipsă de experienţă, UAT Câmpina merită să i se deblocheze finanţările unor noi proiecte. Aşadar, existenţa acestui fond municipal de investiţii este vitală în situaţia în care se află acum UAT Câmpina. El va ajuta la plata pregătirii proiectelor europene viitoare, la asigurarea fluxului de plăţi eligibile până cand se întorc banii de la UE”, susţine Caton Musceleanu.
Adrian BRAD

Editorial. ȚARA PĂRĂSITĂ

România este o țară părăsită! Nu, nu mă refer la hemoragia emigrației, ci la un fenomen mult mai periculos și mai insidios: este părăsită de chiar cei care sînt în interiorul granițelor. Marea majoritate sînt numai administrativ locuitorii unei țări de la periferia lumii numită România. Afectiv, nu-i leagă nimic de această ființă ciudată. Avem, pe de o parte, un „patriotism” incult, grobian, de bubulidacopați și îndopați cu mici și bere și concerte de manele, pe de altă parte o indiferență crasă față de tot ceea ce ține de istoria reală și de identitatea națională. De aici patima cu care distrugem tot ce ține de memorie de chipul trecut și singurul autentic al țării. „Patria” e undeva pierdută, între aceste extreme. Ceea ce s-a întîmplat la mitingul organizat de Goya de la PSD este o dovadă.  Nu pot fi compatriot cu patibularii care au participat la miting, ei au altă țară. Nici cu cei care l-au organizat, nici cu cei care au încercat să-i găsească tot felul de justificări „inteligente”. Mai există, de fapt, o categorie, majoritară în realitate, invizibilă, pentru că se confundă cu peisajul. Pentru că tace, din tot felul de motive, pentru că se mulțumește să trăiască în pătrățica arondată, pentru că nu apare în presă și pentru că nu mai are încredere în viitor. Iar dezmățații au obiceiul de a da din picioare, ca puii de cuc, pentru a-i arunca afară din cuib pe ceilalți, ca să rămînă singuri. Singura realitate a țării este realitatea ei interioară. Nu noi locuim în țară, ci țara locuiește în sufletele noastre. Ei bine, ea nu mai are unde locui în această adunătură de pustiuri. Omul acela care striga că justiția a nenorocit România, sau ministrul transporturilor care justifică „economic” de ce nu trebuie să avem autostrăzi, sau cel al învățămîntului căruia i-a năzărit să trimită profesorii de la oraș la sat… toți aceștia sînt părăsiți de țară.


Ideea este că am suferit toți de un optimism maladiv în anii 90, socotind că sechelele comunismului vor dispărea de la sine, prin legile simple ale biologiei și sociologiei. Ceea ce se întîmplă în ultimul an și ceva dovedește că simptomele ciumei roșii nu numai că nu s-au resorbit de la sine în iureșul (post)modernității, ci au devenit mai acute, mai periculoase. Românilor le-a plăcut dintotdeauna jeluirea că s-au născut fără noroc. Imaginile grotești din politica de pe Dâmbovița, Bahlui, Jiu etc. arată că nu de noroc este vorba. Ci de calitate. De calitatea oamenilor. Să presupunem (Doamne ferește!) că izbucnește un război dintr-acelea care cer mobilizare generală. Cine mai iese să lupte și mai ales pentru ce? Oamenii ăia diformi, aduși cu autocarele și plătiți cu 50 de lei sau amenințați că li se taie ajutoarele sociale? Tinerii care s-ar duce pe front să-și facă selfiuri? Pentru alde Dragnea and clica? Să fim serioși! Ceea ce au reușit oamenii ăștia, ca în numai 30 de ani să destructureze complet ideea de unitate de neam, este remarcabil. 
Am fost la un tîrg de carte unde am asistat la un elogiu  grețos la adresa generalului „patriot” Iulian Vlad. Patria din suflete a fost părăsită, dislocuită de asemenea fantoșe. Ridic și chestiunea elitelor: după distrugerea lor cu care a debutat comunismul, una dintre preocupările obsedante  ale tardo-comunismului românesc actual a fost combaterea „elitismului”, adică impunerea analfabetismului funcțional la conducerea țării, cum spunea recent Președintele. Un popor fără elite este o turmă. Un popor cu false elite este o turmă condusă de lupi. Se tot vorbește, de exemplu, despre deciziile CCR. Am mai combătut teoria infailibilității, ce bun ne-ar fi fost un parlament la jumătatea celui actual, nu? Oamenii politici nu au dreptul să invoce respectarea hotărîrilor Curții, atîta vreme cît există alte hotărîri pe care ei le-au ignorat cu indiferență. Nu mai spun de cîte legi „simple” zac nerespectate prin codicele civile sau penale! Oamenii ăștia care de un an jumătate ne tot amețesc cu legile justiției, îngropîndu-ne în titluri, articole și paragrafe încearcă să-și apere interesele și averile fabuloase prin disocierea ideii de drept de cea de dreptate. Faptul că al doilea om în ierarhia statului practic nu ține un singur discurs (se poate verifica statistic) fără să atace justiția, și nimeni nu se sesizează, arată în ce măsură ideea de dreptate este absentă în spațiul nostru public. Tot acest sistem diabolic al „ajutoarelor sociale” nu este altceva decît un fel de a ține populația într-un prizonierat material și mintal aproape perfect. Cine ar vota împotriva unui regim care îți dă bani ca să nu faci nimic? Cum ieșim din acest impas? Presimt întrebarea. Nu știu, nu știu dacă ieșim, nu știu dacă merită să ieșim. Pentru ceea ce vedem zilnic la tv sigur nu merită. Iar copiii merituoși oricum pleacă…Țară părăsită.
Christian CRĂCIUN

Semafoare noi în Centrul Civic

Săptămâna trecută, intersecțiile Bulevardul Carol I – Calea Doftanei și Bulevardul Culturii – strada Griviței au cunoscut un trafic rutier îngreunat, din cauza faptului că în această perioadă, în intersecțiile pomenite, au fost montate noi semafoare, cele vechi urmând a fi dezafectate în cel mai scurt timp. Noile semafoare nu mai sunt montate pe stâlpii de la marginea arterelor de circulație, ci suspendate la înălțime, la mijlocul unor cabluri de rezistență care traversează aerian străzile amintite. 


Semafoarele respective vor fi alimentate cu ajutorul unor cabluri subterane, pentru care s-a decupat carosabilul pe sectoare transversale, șanțurile fiind ulterior acoperite și carosabilul reabilitat. Lucrările au fost realizate de firma UTI Group, o companie bine cunoscută în domeniul telecomunicațiilor (proiecte pentru instalații cu curenti slabi, automatizări - semaforizare, iluminat public, rețele electrice etc). UTI a realizat centre de management al traficului (pentru monitorizarea și optimizarea circulației autovehiculelor), în multe orașe din țară. De semaforizarea străzilor și mentenanța semafoarelor din capitala județului nostru se ocupă tot firma UTI, care a avut colaborări și cu Primăria București. Să sperăm că, la experiența firmei mai sus amintite, semafoarele nou-montate vor funcționa cum trebuie. Șeful lucrătorilor de la UTI ne-a promis că semafoarele din cele două intersecții amintite se vor sincroniza cu cele din intersecția Bulevardul Culturii – strada Plevnei. 
Adrian BRAD

22 – 24 iunie. Festivalul „Printre Măguri”, la cea de-a patra ediţie

Festivalul de muzică, arte frumoase şi sport „Printre Măguri” îşi va deschide porţile anul acesta pentru cea de-a patra ediţie în perioada 22 – 24 iunie, la Măgureni (Satul Banului), în acelaşi decor feeric, mărginit de dealuri împădurite, pe malul apei (pârâul Prahoviţa), care a încântat sute de participanţi sosiţi la precedetele ediţii din toate colţurile ţării şi chiar din străinătate.


Organizatorii promit şi anul acesta un weekend  cu cântec, dans la foc de tabără, ateliere de sculptură, plimbări cu bicicleta (mountain bike – trasee cu dificultate medie) şi pe jos (traseu uşor, de două ore, până la Râpa Comorii), activităţi de voie şi relaxare în aer liber. „Ne propunem ca festivalul «Printre Măguri» să fie o oază de regăsire şi un model de exprimare pentru generaţiile prezente şi viitoare, care tind să se piardă în lumi virtuale. Acest festival va rezista cu ajutorul tuturor celor care cred şi susţin această cauză” – se arată într-un mesaj postat de echipa de organizare a festivalului, pe o pagină de socializare special creată pentru acest eveniment. Pentru cei care-şi doresc să rămână peste noapte în tabăra festivalului, organizatorii asigură loc de campare, loc de parcare, apă potabilă, masă tradiţională la cerere sau picnic şi le recomandă să doarmă în cortul adus de acasă din care să nu lipseasă izoptrenul şi sacul de dormit, având în vedere că în Măgureni nu sunt pensiuni care să-i poată găzdui.
Vineri, 22 iunie, începând cu ora 17.00, Liviu Ungureanu va deschide seria concertelor cu Imnul festivalului „Printre Măguri”. În programul celor trei zile de cântări vor mai concerta: Nicu Nicuşor, Oliver Ciobanu, Marius Matache, Tituş Constantin, Adrian Bezna, Ţapinarii, Mircea Vintilă şi Emeric Imre.

Spectacol de excepţie oferit de Club Dans „Dorina Popa” la Casa de Cultură

În ultimii ani, Câmpina este tot mai cunoscută, la nivel național, ca o cetate a baletului practicat de tinere școlărițe. Iar la această notabilă performanță a vieții artistice din orașul nostru s-a ajuns datorită unui club local de dans și de balet: Club Dans „Popa Dorina” din Câmpina, cu sediul în Complexul Fibec, condus de profesoara Dorina Popa, o fostă cunoscută balerină a Teatrului de revistă „Constantin Tănase” din București, care și-a câștigat un renume prin felul cum își pregătește micile balerine pentru fiecare competiție. 


La concursurile școlare de dans desfășurate în ultimii trei ani, elevele Dorinei Popa au ajuns să cunoască de fiecare dată aerul tare al marilor performanțe, hrănite din multă muncă și un tot mai cultivat talent. Însă realizările notabile ale micilor artiste câmpinene nu s-ar fi putut clădi fără să aibă la baza lor o foarte atentă și meșteșugită selecție asezonată cu o meticuloasă formare și o exigentă coordonare din partea profesoarei lor – un profesionist adevărat și devotat.


Sâmbătă, 16 iunie 2018, pe scena Casei de Cultură „Geo Bogza” din Câmpina, balerinele Dorinei Popa au prezentat unui auditoriu destul de numeros un spectacol artistic de bun-gust, a cărui valoare a fost măsurată în lungi aplauze oferite în contrapartidă de către spectatori (părinți, bunici, rude ale artistelor care au urcat pe scenă). 



Intrarea a fost liberă, spectacolul fiind gratuit tocmai ca să compenseze probabil cu valoroasele evoluții ale neprețuitelor noastre balerine, care au transformat, pentru două ore, printr-o metamorfoză sui-generis, Casa de Cultură „Geo Bogza” într-un mic Teatru Balșoi de provincie.
Adrian BRAD

Hramul Bisericii romano-catolice din Câmpina

Pe 13 iunie, în fiecare an, Biserica Romano-Catolică îl sărbătorește pe Sfântul Anton de Padova, unul dintre cei mai iubiți sfinți ai creștinilor de pretutindeni. Prin minunile săvârșite în timpul vieții sale curate și pline de dragoste pentru Dumnezeu și semenii săi, Sf. Anton de Padova este iubit și prețuit, de asemenea, de creștinii ortodocși și greco-catolici. Pentru catolicii câmpineni ziua amintită reprezintă o sărbătoare mult iubită și așteptată, întrucât singura biserică parohială din municipiul nostru îl are ca patron spiritual pe cel considerat de mulți drept ”sfânt universal”, pe cel pe care Papa Leon al XIII-lea l-a numit ”Sfântul lumii întregi”. Sfântul Anton este, cu adevărat, un sfânt universal, iar această popularitate i-a adus-o tocmai faima minunilor sale. Însă Anton de Padova este și un strălucit model de sfințenie creștinească. Virtuțile sale eroice au fost acelea ce l-au făcut atât de plăcut lui Dumnezeu și au dat totdeauna putere deosebită rugăciunilor lui. Se cuvine, deci, ca toți creștinii să-l aibă ca exemplu de urmat în virtuțile creștinești, pentru ca, imitându-l, să-l înduplece mai ușor a mijloci pentru dânșii la Dumnezeu dobândirea harurilor cerute. Iată pentru ce, la datele cele mai însemnate din viața lui, trebuie să unim și îndemnul la imitarea însușirilor sale sufletești, care l-au făcut să fie atât de iubit de Dumnezeu și de oameni, și care i-au adus mărirea nepieritoare de sfânt cunoscut pretutindeni. 


Conform wikipedia.ro, Fernando Martins de Bulhões, cunoscut ca Sfântul Anton de Padova sau Sfântul Anton de Lisabona, s-a născut la 15 august 1195, Lisabona – Portugalia, și a murit la 13 iunie 1231, în apropiere de Padova. A fost un preot catolic portughez și un călugăr al Ordinului Franciscan. Inițial, a făcut parte din Ordinul Augustinian. A fost canonizat la 13 mai 1232, la mai puțin de un an de la deces, iar la 16 ianuarie 1946 a fost proclamat Doctor al Bisericii. Minunile făcute de Sfântul Anton sunt atât de felurite, încât cu greu se poate ști în ce nevoi a ajutat mai mult. El ne scapă de moarte, ne ferește de erezii, de nenorociri, de diavol și de ispitele lui, de lepră și de bolile molipsitoare și incurabile; însănătoșește pe toți bolnavii care aleargă la el cu încredere, ajută călătorii pe ape; îi eliberează pe robi, pe prizonieri și pe surghiuniți; află lucrurile pierdute; scapă și ferește de orice soi de primejdii și ajută în orice fel de lipsuri. Prin mijlocirea Sf. Anton de Padova, creștinii așteaptă mai ales: sănătate, pace în familie, căsătorie fericită, serviciu cinstit, mijloc de trai, reușită la învățătură și la examene, noroc în acțiunile lor, ocrotire împotriva dușmanilor, creșterea bună a copiilor, apărarea avutului, scăparea de calomnii, câștig în procese, pâinea cea de toate zilele, ajutor în ocolirea ispitelor, ușurarea sufletelor, precum și o moarte creștinească. 
La slujba de hram a participat un sobor de șapte preoți, inclusiv preotul care păstorește parohia, părintele Claudiu Cojan, și părintele Anton Ghiuzan (preot colaborator). Practic, rolul central în oficierea slujbei l-a avut preotul Wilhelm Dancă, teolog și filozof român, profesor la Facultatea de Teologie Romano-Catolică a Universității din București, membru corespondent al Academiei Române (din 2013) și membru al Academiei de Științe și Arte din Salzburg (Austria), din 2016.
Adrian BRAD

Ceremonia de absolvire a Școlii Sanitare „Dr. Dinu” de către promoţia 2018

Duminică, pe la orele prânzului, în restaurantul din complexul „Conacul bunicii” (fostul Amana Inn), s-a desfășurat ceremonia de absolvire a Şcolii Postliceale Sanitare „Dr. Dinu” din Câmpina de către cei care constituie Promoția 2018 a acestei cunoscute unități de învățământ medical mediu, înființată în 1996 de către Fundaţia pentru sănătate, ştiinţă şi învăţământ “Dr. Dinu”. 


Cea mai veche școală de acest profil din municipiul nostru (de pe porțile căreia au ieșit, până în prezent, aproximativ 1100 asistenţi medicali ce lucrează astăzi în sistemul sanitar românesc, dar și în străinătate) furnizează constant, în fiecare an, asistenți medicali pentru spitalele din România – publice sau private, pentru cabinetele individuale ale medicilor de familie sau pentru alte structuri de specialitate. În acest an, pentru prima dată, promoția de absolvenți a cuprins și o clasă de asistenți medicali BFK (de balneofiziokinetoterapie şi recuperare medicală), pe lângă clasele de AMG - asistent medical generalist,  și AMF - asistent medical de farmacie. 


La eveniment au fost prezente mai multe cadre didactice, în frunte cu prof. Angelica Ivaşcu - directoarea instituției, și Adrian Dinu, directorul executiv al fundaţiei care patronează şcoala sanitară. Reprezentanții celor trei clase absolvente au predat ștafeta colegilor din clasele terminale, au fost împărțite cu dărnicie flori și zâmbete, absolvenții au depus Jurământul lui Hipocrate, s-a intonat popularul imn Gaudeamus igitur. 


A fost o atmosferă de sărbătoare care a mers la inimile tuturor celor prezenți, așa cum se întâmplă, de obicei, la toate ceremoniile de absolvire. Adrian Dinu i-a felicitat pe absolvenți, le-a urat succes în toate activitățile pe care le vor desfășura, și a ținut, cu acest prilej, să îl prezinte audienței pe bunul său prieten, un posibil colaborator al Școlii „Dr. Dinu”, medicul stomatolog Zeino Amer, doctor în științe medicale, specialist în chirurgie buco-maxilo-facială, care și-a deschis, de curând, un cabinet în zona notariatelor.



„Ne îndreptăm toate gândurile bune spre absolvenții nostri din acest an, pe care Școala Postliceală Sanitară Dr. Dinu îi trimite spre țară. Înființată în urmă cu 22 de ani de către regretatul doctor Florea Din și menținută cu efort și dăruire de către Consiliul Director în frunte cu doamna Elena Dinu, precum și de către Corpul Profesoral, școala noastră este la a 21-a promoție de absolvenți – asistenți medicali generaliști, la a 11-a promoție de asistenți medicali de farmacie și la prima promoție de asistenți medicali balneofiziokinetoterapie şi recuperare medicală. Acum este un moment de sfârșit și totodată un nou început, fiindcă o nouă viață vă așteaptă. Este momentul când cunoștințele acumulate pe băncile școlii își vor legitima valoarea câștigată în timpul cursurilor. Indiferent de religie sau origine, nu trebuie decât să vă aplecați asupra suferințelor fiecărui om aflat la durere și să-i oferiți ajutor. Acesta doresc să vă fie un motto permanent”, le-a spus prof. Angelica Ivașcu absolvenților.
Adrian BRAD

Festivalul - Concurs de Teatru pentru elevi şi-a desemnat câştigătorii celei de-a IX-a ediţii

În perioada 7-14 iunie, Consiliul Local Câmpina a organizat prin intermediul Bibliotecii Municipale „Dr. C.I.Istrati” cea de-a IX-a ediţie a Festivalului Concurs de Teatru pentru elevi. Joi, 7 iunie, a avut loc în sala mică a Casei de Cultură „Geo Bogza” jurizarea trupelor înscrise în concurs. 150 de elevi însoţiţi de 20 de doamne profesoare şi-au prezentat spectacolele în faţa juriului format din: Adrian Dochia, Ştefan Al.-Saşa, Florin Dochia, Liliana Ene-Şuşu şi Leotescu Lenuţa.  Departajarea s-a făcut pe baza unor criterii prestabilite, precum noutatea piesei, talentul actoricesc, omogenitatea trupei, stăpânirea limbajului scenic şi armonizarea interpretării actorilor.
O săptămână mai târziu, în data de 14 iunie, a avut  loc festivitatea de premiere în sala de spectacole a Casei de Cultură. Copiii au primit din partea organizatorilor diplome, cărţi şi rechizite, iar doamnele profesoare au fost recompensate cu câte o diplomă de excelenţă.

Iată lista câştigătorilor:

1. CICLUL PRIMAR
SECŢIUNEA CEA MAI BUNĂ TRUPĂ
Premiul I – TRUPA PĂSTRĂTORII DE TRADIȚII – Scoala Gimnazială Centrală (coordonator prof.înv.primar Zăvoianu Rodica). Spectacol: „Moș Ion Roată și Cuza -Vodă” (Regia: prof. Zăvoianu Rodica); Premiul II - TRUPA ȘTRUMFII ȘCOLARI – Școala Gimnaziala B.P. Hasdeu (coordonator prof. Ghinea Maria ). Spectacol: „Să salvăm planeta pământ! „(text adaptat ). (Regie: prof. Maria Ghinea); Premiul III  - TRUPA PINOCCHIO -  ȘCOALA GIMNAZIALA B.P. HASDEU (coordonator  prof. Săbăngeanu Adina și prof. Dinu Gabriela). Spectacol: „Analfabetul” după  Branislav Nusic (regie: Săbăngeanu Adina și Dinu Gabriela).
SECȚIUNEA MONOLOG
PREMIUL I:  ENACHE BIANCA – Școala Gimnaziala B.P. Hasdeu (coordonator prof. Ghinea Maria ). Spectacol: „Prietenul meu, jurnalul” (text adaptat Ghinea Maria.); GEORGESCU  ERICA – Scoala Gimnazială Centrală (coordonator prof.înv.primar Șerban Magdalena). Spectacol: „În țara lui Mură-n Gură” (autor: Nina Cassian, regie, scenografie Șerban Magdalena); PREMIUL II: BĂDULESCU PATRICIA - Școala Gimnazială B.P. HASDEU (coordonator  prof. Săbăngeanu Adina) . Spectacol: „În țara lui Mură-n Gură” (regie: Săbăngeanu Adina); LEFTER RADU TUDOR - Scoala Gimnazială Centrală (coordonator prof.înv.primar Iordache Laura). Spectacol: „La Cireșe” (dramatizare după povestirea lui Ion Creangă). 
CEL MAI BUN ACTOR: PĂTRAȘCU MIHAI - Scoala Gimnazială Centrală (coordonator prof.înv.primar Zăvoianu Rodica). Rolul: Moș Ion Roată.

PREMIUL SPECIAL PENTRU REGIZAREA UNEI PIESE: Prof. Rodica Zăvoianu

PREMIU SPECIAL PENTRU ORIGINALITATE: TRUPA IMPROBRAVE – Colegiul Național Nicolae Grigorescu (coordonator  prof. Negoiță Iulia). Spectacol: improvizație.



2. CICLUL GIMNAZIAL

SECȚIUNEA CEA MAI BUNĂ TRUPĂ
PREMIUL I: TRUPA KIDSTAR - Școala Gimnazială Centrală (coordonator: prof. Arman Laura Andreea). Spectacol: „Merdeneaua”; PREMIUL II  - TRUPA D’ALE COMEDIEI -  Scoala Gimnaziala  Al.I. Cuza  (coordonator bibl. Miroiu Anda și prof. State Ana).   Spectacol: „Justiţie„; PREMIUL III - TRUPA INIMOȘII – Scoala Gimnaziala B.P. Hasdeu (coordonator: prof. Mușa Aurelia). Spectacol: „Contemporanii Marii Uniri” (regie  Aurelia Mușa).
SECȚIUNEA MONOLOG
PREMIUL I - BUCUR COSMIN- Școala Gimnazială Centrală (coordonator: prof Arman Laura Andreea).  Spectacol: „O scrisoare pierdută – monolog Cațavencu”; PREMIUL II – DOBRESCU ANTONIA ALEXANDRA - Școala Gimnazială Centrală (coordonator: prof. Misleanu Gabriela). Spectacol: „Acul și ața” de Tudor Arghezi;  PREMIUL III – TOMA ALEXANDRU - Scoala Gimnaziala B.P. Hasdeu (coordonator: prof. Baicu Luminița). Spectacol: „Visuri”. (Regie Toma Alexandru).
CEL MAI BUN ACTOR: BUCUR COSMIN şi BUZĂȚOIU  YANIS - Școala Gimnazială Centrală (coordonator: prof. Arman Laura Andreea). Spectacol: „Merdeneaua”.
CEA MAI BUNĂ ACTRIȚĂ: CÎRMACI ALEXANDRA - Școala Gimnazială Centrală (coordonator: prof. Iacob Iulia Alexandra). Spectacol: „Un pedagog de școală nouă” de I.L. Caragiale. Rolul pedagogului.
PREMIUL SPECIAL PENTRU ORIGINALITATE: TRUPA DINCOLO DE SPECTACOL – CSC Sf. Filofteia Câmpina (coordonator: prof. Voicu Mădălina). Spectacol: „Cuvântul nu a fost primul” (Extras din festivalul de teatru Seathre).



3. CICLUL LICEAL

SECȚIUNEA MONOLOG
PREMIUL I: POPESCU CRISTINA – Colegiul Național Nicolae Grigorescu (coordonator: prof. Popescu Mihaela). Spectacol: „Păpuşa de cârpă” de Gabriel Garcia Marquez (regie: Popescu Cristina, Popescu Mihaela, scenografie: Popescu Cristina).

Diplome de Excelenţă au fost acordate profesorilor: Adina Săbăngeanu, Gabriela Dinu, Maria Ghinea, Mihaela Moldoveanu, Magdalena Șerban, Laura Iordache, Daniela Maria Petre,  Iulia Negoiță, Rodica Zăvoianu, Daniela Simona Dinu, Aurelia Mușa, Luminiţa Baicu, Laura Andreea Arman, Gabriela Misleanu, Iulia Alexandra Iacob, Mădălina Voicu, Diana Marinache, Anda Miroiu, Ana State, Mihaela Popescu.


DIPLOME DE PARTICIPARE: BUCUR RADU ȘTEFAN - ȘCOALA GIMNAZIALA B.P. HASDEU (coordonator  prof. Săbăngeanu Adina). Spectacol: „O scrisoare pierdută – Cetățeanul turmentat” de I.L. Caragiale (regie: Săbăngeanu Adina); GOAGĂ COSMIN- ȘCOALA GIMNAZIALA B.P. HASDEU (coordonator  prof. Săbăngeanu Adina). Spectacol: „Și cu asta ce-am făcut? - pamflet” după Constantin Tănase (regie: Săbăngeanu Adina); TRUPA CIREȘARII – Scoala Gimnaziala B.P. Hasdeu (coordonator  prof. Moldoveanu Mihaela). Spectacol: „Povestea unui elev leneș” (regie: prof Moldoveanu Mihaela și Candrea Teodora); DRAGOMIR MATEI (coordonator  prof. Petre Daniela Maria). Spectacol: „Deșteaptă-te române!” de Andrei Mureșanu (regie: prof. Petre Daniela Maria); TRUPA PICII – Scoala Gimnaziala Centrală (coordonator prof.Dinu Daniela Simona). Spectacol: „Motanul încălțat”; TRUPA CURCUBEUL – Școala Gimnazială Centrală (coordonator : prof. Arman Laura Andreea). Spectacol: „Nota 4 la istorie” (adaptare YouTube); TRUPA AKTA - Școala Gimnazială Centrală (coordonator: prof. Iacob Iulia Alexandra). Spectacol: „Un pedagog de școală nouă” de I.L. Caragiale; TRUPA INIMOȘII – Scoala Gimnaziala B.P. Hasdeu (coordonator: prof. Mușa Aurelia); Spectacol: „De-ale elevilor” (regie de  Aurelia Mușa); TRUPA D’ALE COMEDIEI -  Scoala Gimnaziala  Al.I. Cuza (coordonator prof. Marinache Diana, bibl. Miroiu Anda).  Spectacol: „Trenul Bucureşti -Arad”; TRUPA D’ALE COMEDIEI  -  Scoala Gimnaziala  Al.I. Cuza  (coordonator bibl. Miroiu Anda și prof.State Ana).   Spectacol: „Bubico”; POPA DENIS - Scoala Gimnaziala  Al.I. Cuza  (coordonator bibl. Miroiu Anda și prof.State Ana). Spectacol: „Spre Marte”(de Vladimir Helmis).

SanConfind – remediul afecţiunilor reumatismale, ortopedice și neurologice

(P) Centrul Medical SanConfind, cel mai mare spital privat din județul Prahova, este tot mai căutat pentru serviciile de top oferite de Baza de Tratament și Recuperare Medicală, prima structură a unității spitalicești, care s-a dat în folosință în aprilie 2015. Într-un interviu acordat publicației on-line Informateca, vorbind despre avantajele bazei de tratament pe care o coordonează, dr. Loredana Paul, medic specialist în balneologie și recuperare medicală, a declarat următoarele: 


„Eu și colegii mei ne considerăm privilegiați, pentru că lucrăm în această bază de tratament, într-un loc unde avem posibilitatea de a folosi în actul medical atât factori terapeutici naturali (apa sărată de izvor și nămolul de Techirghiol), cât și echipamente medicale ultraperformante: aparate de electroterapie pentru aplicarea curenților de joasă și medie frecvență, unde scurte, magnetoterapie, „deep oscilation”, unde de șoc extracorporale, laser MLS și aparatură robotizată pentru recuperarea deficitelor membrelor superioare și inferioare la pacienți care au suferit accidente vasculare cerebrale, traumatisme craniene și vertebrale sau alte afecțiuni. Un pacient care vine în baza noastră de recuperare poate beneficia atât de proceduri clasice, cum ar fi masajul, sauna uscata și umedă, baia minerală cloruro-sodică, baia de plante, baia cu CO2, hidrokinetoterapia în apă dulce sau sărată, cât și de terapii efectuate cu ajutorul aparaturii robotizate ce provine de la un producător mondial de prestigiu. Un mare avantaj al nostru în activitatea pe care o desfășurăm îl constituie paleta foarte largă de posibilități în tratamentul celor mai multe dintre afecțiunile ortopedice, reumatismale sau neurologice. Cea mai frecventă patologie cu care ne confruntăm este așa-numita „back pain” (durerea de spate), o afecțiune având drept cauze diverse boli precum spondiloza, discopatiile lombare, herniile de disc, scoliozele, cifozele. Aș mai remarca și faptul că din ce în ce mai mulți tineri vin la recuperare, iar cauza acestei situații cred că trebuie căutată în evoluția tehnicii, care are, desigur, multe beneficii, dar și multe inconveniente. Lucrăm prea multe ore pe zi în fața unui computer, pe un scaun, de multe ori în poziții incorecte, și stăm tot mai mult în spații lipsite de lumina soarelui. Activitatea fizică e adesea insuficientă sau incorect efectuată. Greșelile în alimentație, atât cele cantitative, cât și cele calitative, au și ele o contribuție.


De asemenea, cazurile de copii suferinzi, copii cu probleme medicale, sunt tot mai dese. Motivele acestei realități nefericite sunt numeroase. Aici avem cel mai frecvent două categorii de patologii. Prima ar fi reprezentată de tulburările de postură (ex. cifoze și scolioze), precum și de afecțiunile congenitale sau cele apărute din cauza unei patologii în timpul sarcinii sau al nașterii. Pentru cea de-a doua categorie cauzele sunt multiple: creșterea vârstei la care femeile rămân însărcinate, stresul, alimentele care conțin tot mai mulți factori teratogeni, poluarea, prematuritatea. Legat de tulburările de postură ale copiilor, înmulțirea numărului de copii bolnavi este cauzată de aceiași factori ca și la adult: în primul rând, statul mult timp la calculator în defavoarea  practicării unor activități sau sporturi în aer liber. Și, bineînțeles, greșelile de alimentație”.

„La SanConfind, toţi diabeticii sunt consultaţi de urgenţă” - ne asigură medicul primar diabetolog Alexandru Barnea

(P) Cabinetul de diabetologie din cadrul Ambulatoriului de specialitate al Spitalului SanConfind funcționează în „Casa cu lei”, lângă Colegiul Tehnic Forestier, și este condus de către medicul primar Alexandru Barnea, unul dintre cei mai buni diabetologi din București. Cabinetul are o adresabilitate tot mai mare, numărul pacienților care vin aici, din Câmpina și din tot județul, fiind în continuă creștere. Din primăvara acestui an, în urma încheierii unui contract de prestări servicii cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Prahova, bolnavii asigurați primesc asistență medicală gratuită și rețete compensate. Pacienții solicitanți pot beneficia de internări de zi, un sistem de servicii în care sunt incluse tot felul de consultații, analize și investigații, programe de educație profilactică în domeniul diabetului și al bolilor metabolice și de nutriție. Astfel, pentru o internare de zi, bolnavul vine în cursul dimineții, ca să i se recolteze probe de sânge pentru diverse analize, și pleacă în cursul aceleiași zile, după ce este consultat, consiliat în privința modalităților de a-și ține boala sub control, dar și după ce primește un program realizat pe baza datelor sale anamnezice. Rezultatele analizelor medicale le va primi în aceeași zi sau a doua zi dimineață, adică în cel mult 24 de ore.


„Bolnavii care apelează la serviciile medicale ale Cabinetului Diabetologie SanConfind sunt în număr mare și, din nefericire, mulți dintre ei vin și îmi spun că nu au putut primi consultații de la medicii la care apelaseră anterior, fiind programați de aceștia peste luni de zile. Am văzut pacienți cu diabet recent depistat și cu stări precare,  glicemii ridicate, decompensări acute. Acești pacienți trebuie văzuți în regim de urgență, indiferent câte programări există. Nu vrem să refuzăm bolnavii, eu nu lucrez așa, nu mi se pare normal să programezi un bolnav peste șase luni, cum au pățit unii pacienți în alte situații. Este adevărat, sunt tot mai mulți bolnavi de diabet. Gândiți-vă că vorbim despre cei care știu că au diabet, fiindcă sunt mulți care nu știu că au această afecțiune. Acum există metode rapide de măsurare a glicemiei. Diabetul poate produce multe complicații, de aceea este foarte important ca boala să fie depistată la timp și apoi să fie ținută sub control”, consideră doctorul Alexandru Barnea. 
Programul de funcționare al cabinetului este de luni până vineri, dimineața și după-amiaza.  Pentru informații și programări la Cabinetul Diabetologie SanConfind puteți suna la numărul unic 0244.990.  

12 iunie 2018

Ambulanţierul Ion Nedelcu – o viaţă în slujba salvării oamenilor

Serviciul de Ambulanță Județean Prahova reprezintă instituția care asigură asistența medicală de urgență prespitalicească la nivelul întregului județ, în procent de 90%, având ca misiune salvarea și păstrarea vieții. Echipajele Serviciului Ambulanța Câmpina, căci despre această structură a serviciului județean de urgențe medicale ne vom referi în cele ce urmează, au salvat, de-a lungul anilor, mii de vieți omenești, fiindcă sunt alcătuite din profesioniști dedicați trup și suflet. Însă în ciuda acestui fapt, nu de puține ori, membrii echipajelor de intervenție au fost apostrofați, jigniți cu vorbe urâte și, uneori, chiar molestați fizic de către solicitanții acestor servicii, care uită că drumurile noastre, poate, se vor asfalta vreodată, pentru că astăzi sunt pline de gropi, iar în alte cazuri nu mai iau în calcul condițiile meteo vitrege care lovesc și ele în rapiditatea intervențiilor. 
Substația Ambulanța Câmpina este situată în apropierea Spitalului Municipal, pe strada Simion Bărnuțiu nr. 12. Personalul ei operativ este format dintr-un medic, o duzină de asistenți medicali și o altă duzină de ambulanțieri. Ambulanța Câmpina asigură urgențele pentru municipiul Câmpina, pentru comunele învecinate, zona Valea Doftanei și orașul Breaza, precum și pentru tronsonul DN1 situat între Paralela 45 și Nistorești. Teritoriul deservit este, în unele cazuri, foarte accidentat (Șotrile, Valea Doftanei, Breaza, Poiana Câmpina), iar distanțele de la sediul central până la aceste localități sunt foarte mari. Toate acestea, pe fondul unor condiții climatice nefavorabile, fac ca, în unele situații, promptitudinea intervențiilor să fie în jur de 30 de minute. 
În cele ce urmează, vă vom vorbi despre Ion Nedelcu, cel mai vechi șofer și ambulanțier al serviciului județean, care în următoarele luni va ieși la pensie. Nea Nelu, cum îi spun colegii și prietenii, are 41 de ani în acest serviciu al asistenței medicale de urgență, perioadă în care a trăit la cote maxime de adrenalină numeroase intervenții în care viața pacienților atârna de un fir de păr. Prin calitățile sale de șofer destoinic, prin promptitudinea cu care a ajutat personalul medical însoțitor (desigur, după competențele sale de ambulanțier, deci neavând voie să facă injecții și intubări), nea Nelu a avut un aport important la salvarea vieții multor pacienți aflați în momente deosebit de critice.


De la Salvare la Ambulanță

Ion Nedelcu s-a născut la Breaza, în anul 1956. Din 1977, imediat după cutremurul din 4 martie, s-a angajat la Salvare, cum era denumită pe atunci Ambulanța. A lucrat doi ani la Salvarea Breaza, apoi a venit la Câmpina, ca să lucreze în același domeniu. Din 1995, lucrează în cadrul Ambulanței Prahova, care a înlocuit vechea instituție a Salvării, născută în comunism. Este cel mai vechi angajat al acestei structuri. După ce s-a făcut câmpinean prin adopție, s-a căsătorit cu marea iubire a vieții sale, Gizzella, o unguroaică frumoasă care i-a intrat în inimă de la prima întâlnire. „Sfătuiesc pe toți bărbații să-și ia neveste unguroaice, fiindcă nici nu știu ce pierd, dacă nu mă ascultă. Poți să faci casă bună cu unguroaicele. Sunt femei frumoase, vrednice, focoase și bune gospodine. De aceea sfatul meu este să ia toată lumea numai unguroaice”, ni se destăinuie interlocutorul nostru. 
Nea Nelu are doi băieți reușiți, de care este foarte mândru: cel mare are 37 de ani, iar cel mic, 32. Singurul lui regret este că, deocamdată, nu are niciun nepoțel. „Când voi ajunge bunic, că voi ajunge până la urmă, o să îmi iubesc nepoții cum iubesc lumina ochilor”, ne asigură personajul nostru. 



Salvarea în comunism nu era prea salvatoare

Ion Nedelcu ne povestește cum se chinuia să țină în stare de funcționare mașina de la Salvare, cea pe care lucra înainte de 1989. „Pe vremea lui Ceaușescu, în special în ultimii ani ai dictaturii sale, parcul auto de la Salvare era în mare suferință. Aveam pe atunci vestitele tv-uri fabricate la Brașov și București. Ulterior, am primit Dacii Break noi, și pentru o vreme, am dus-o mai bine, dar apoi s-au învechit și Daciile și am ajuns ca nici pentru ele să nu avem piese de schimb. Dacă nu te descurcai cum puteai (pe cheltuiala și cu relațiile tale, desigur), ca să faci rost de piese de schimb, nu mai puteai să pleci cu mașina la intervenții. Era un lucru bun faptul că aveai mereau aceeași mașină, nu le schimbai ca astăzi, iar de felul cum îți îngrijeai mașina pe care lucrai depindea și starea ei funcțională. Nu te ajuta nimeni ca sa o repari, dar conducerea spitalului te obliga la acest lucru pe banii tăi, fiindcă altfel nu erai pontat și stăteai degeaba. Când ne-a preluat Ambulanța, în 1995, aveam toți Dacii Break învechite. Eu aveam o mașină cu peste 300.000 km, dar care mergea încă bine. Pentru ea am făcut un preinfarct. Nu glumesc. Mă supărasem foarte tare, fiindcă cei de la service nu mi-o mai reparau odată. După dotări, Salvarea în comunism pot spune că nu era prea salvatoare. Noi, cei care conducem azi mașinile Ambulanței, nu mai suntem doar șoferi, suntem ambulanțieri. Pentru că am făcut școală de specialitate. Eu nu am voie să fac injecții și intubații, în caz de stop cardio-respirator. În rest, fac orice ca să ajut asistentul, fiindcă, de cele mai multe ori, merg fără medic. Cazurile ambulanțelor cu medic sunt strict precizate de către dispeceratul din Ploiești. La fracturi de membre, pun atele, la accidente mai grave, cu afecțiuni ale coloanei, pun coliere cervicale, știu să așez bolnavul pe targa rigidă, pe targa-lopată, pe salteaua vacuum, ca să nu sufere bolnavul în timpul mersului mașinii, din cauza gropilor de pe drum. Că gropi avem să dăm și la export. În 1995, ne-au dat mașini noi, dar între timp s-au uzat și ele, iar de schimbat văd că niciun guvern nu se încumetă. Dl Arafat a promis de mult că va dota Ambulanța cu 300 de mașini noi în toată țara, dar nu s-a ținut de cuvânt. În 1995, odată le-au schimbat, iar acum, odată nu vor să le mai schimbe. Actualul parc auto de la serviciul Ambulanță ar trebui înnoit, orice s-ar spune. E adevărat, atunci când se strică o salvare, imediat trimit cei de la Ploiești una în stare bună de funcționare, dar cel mai bine ar fi să le înnoiască pe toate, nu să le repare, că reparațiile nu mai țin mult, mai ales după un anumit stadiu de uzură”, ne mai spune nea Nelu.

Bolnavi duși cu pături putrezite care se rupeau

„În comunism se susținea grija față de om, dar nici tărgi nu ne dădeau. Am avut la început, dar după ce se rupeau nu se mai înlocuiau. Mi-aduc aminte că la mașinile Salvării, înainte de 1989,  nu aveam ghidaje pentru roțile tărgilor, așa că până puneai un bolnav pe targă în mașină îți rupeai șalele. De fapt, nu aveam tărgi pliabile cu roți, așa-zisele spencere. Astăzi, cu spencere coborâm mult mai ușor bolnavii de la etajele blocurilor unde locuiesc. Dacă poate să stea în fund, îl luăm cu căruțul, dar dacă trebuie să stea culcat, îl scoatem cu spencerul. Înainte de 1989, coboram bolnavii din blocuri cu pături, ca țăranii. De multe ori, ni se dădeau pături putrezite care bineînțeles că se rupeau pe din două, iar bolnavii cădeau pe scări, cu spinările strivite de muchiile treptelor. Mi-aduc aminte de un astfel de caz. Parcă îl văd și acum în fața ochilor. Am fost după un bărbat paralizat la etajul 4 și pe la etajul trei s-a rupt pătura pe care o primisem de la familia sa, iar bărbatul a căzut pe scări. Săracul, cred că, paralizat fiind, nu a simțit așa de tare șocul impactului cu treptele.  Astăzi avem multe dispozitive medicale pentru transport. E drept, și cu spencerul trebuie să țină patru persoane ca să cobori în siguranță un bolnav pe scări. Este demn de precizat aici că, pentru pacienți foarte grei, cu peste 120 de kg, dacă eu cu asistentul sau asistenta nu îl putem coborî, dăm telefon și apelăm la serviciile unei echipe speciale de la Pompieri, dar nu la brigada SMURD. Au ei o echipă specială formată din patru inși, o echipă destinată transportului bolnavilor foarte masivi, de la 120 de kg greutate în sus. Dacă au sub 120 kg, ne-a văzut Dumnezeu, că trebuie să mă descurc doar cu asistentul însoțitor”.

Serviciul de Urgență 112

Serviciul de Urgenţă 112 are ca obiectiv salvarea vieţii, proprietăţii şi a mediului. Apelarea numărului 112 reprezintă o cale rapidă de a comunica cu dispeceratele de urgenţă (Poliţie, Pompieri, Ambulanţă) în timpul unei situaţii de urgenţă. Sistemul 112 funcţionează la nivelul întregii ţări, în toate reţelele de telefonie, fixe sau mobile. Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă este construit prin crearea centrelor de preluare a apelurilor de urgenţă şi dotarea acestora cu un sistem operativ de telecomunicaţii, destinat anunţării, recepţionării, prelucrării şi transmiterii către serviciile solicitate a apelurilor de urgenţă, în mod centralizat şi unitar. Sistemul este folosit şi pentru comunicarea între serviciile specializate de intervenţie ale Poliţiei, Pompierilor, Ambulanţei, care au obligaţia de a acţiona în cazul apelurilor de urgenţă. Personalul centrelor de preluare a apelurilor de urgenţă 112 este compus din profesionişti care răspund la apelurile de urgenţă 24 din 24 de ore. Ei sunt instruiţi pentru a asista apelanţii în cazuri de urgenţă şi a-i ajuta în cel mai scurt timp posibil. Centrele de preluare a apelurilor de urgenţă dispun de o bază de date care îi ajută pe operatorii 112 să localizeze apelul, incidentul produs şi resursele de intervenţie cele mai apropiate. „De când suntem anunțați de la dispeceratul 112, în 30 de secunde, maximum un minut trebuie să plecăm. Avem GPS la mașină, putem fi verificați oricând, așa că nu mai poate nimeni dintre solicitanți să spună că ne-a sunat de 10 ori, pentru că avem tabletă cu ora la care am fost anunțați, ora la care am plecat etc. Dacă avem cod roșu, putem merge, cu asigurările necesare pe care mi le iau în trafic la intersecții sau mai știu eu unde, cu 140 km pe oră. Trebuie să fiu foarte atent, pentru că eu răspund pentru securitatea personalului medical aflat în mașină. Nu mai spun că sunt unii care nu acordă prioritate salvării cu girofar și sirene, fiindcă nu vor. Am fost zilele trecute la cazul cu sinucigașul care a vrut să se arunce de pe pod de la Poiana, iar polițiștii din comună au blocat banda întâi de pe DN1 cu mașina lor. După o vreme, un șofer neatent, care se aplecase după telefonul mobil,  a intrat cu viteză în mașina lor și zob a făcut-o”, ne informează nea Nelu. 


„Mulți își bat joc de noi”

„Mulți își bat joc de noi. Unii ne fluieră și ne huiduie, că nu am venit mai repede, deși condițiile de trafic și vremea nu pemiteau un regim de viteză superior, alții ne mai și agresează fizic. Eu am încasat un pumn de la un individ din Plaiul Câmpinii; de fapt, bătăușul voia să dea în asistentă și m-am băgat în fața ei ca să o protejez. Alții sună la 112 ca să se distreze. Țin minte că am avut un caz la Valea Doftanei, sat Treisteni, unde am fost solicitați cu noaptea în cap, pe la ora 3 dis-de-dimineață. Drumul era lung de 34 km, numai dus. A sunat o persoană să se plângă că o doare capul și nu mai poate de durere. Am plecat rapid cu girofar, dar fără sirenă, că nu era nimeni de drum, și nu voiam să trezim lumea care dormea la ora aia. Asistentul i-a făcut primele investigații de urgență, dar avea toate valorile normale. Nu ai nimic grav, domnule, tensiunea și pulsul sunt normale. Ce-ai pățit?, l-am întrebat noi. Lasă-mă, domnule, în pace, că nu pot nici să vorbesc, că am băut toată noapte și mi-e rău de nu mai pot, ne-a răspuns el. Ei, spuneți dvs, să nu îl strângi de gât?! În inconștiența sa putea să omoare un om, deoarece un bolnav adevărat nu ar mai fi avut cum să beneficieze de serviciile Ambulanței, celelalte mașini fiind și ele trimise pe teren, la diverse solicitări. Dacă am mai avea un echipaj și o mașină pentru intervenții, ne-am descurca mult mai bine”, consideră Ion Nedelcu.  

Uneori, refuzul internării înseamnă moarte

Acum aproape un an, ne povestește Ion Nedelcu, echipajul mașinii pe care o conducea a fost solicitat de un locuitor al cartierului Muscel. Pacientul a refuzat, însă, internarea, iar acest gest i-a fost fatal. „Am fost cu dl asistent Cristofor la un bolnav care solicitase Ambulanța și locuia pe o stradă de pe Muscel. Asistentul medical i-a acordat toate îngrijirile necesare în aceste intervenții. Pacientul, după cum avea să ne mărturisească, acuza probleme psihice. În orice caz, avea tensiunea bună, pulsul bun, toate valorile investigațiilor în limite normale. Am stat de vorbă amândoi cu el minute bune. Asistentul medical i-a sugerat să se interneze, chiar a insistat, sfătuindu-l să își facă un EKG și alte examinări mai detaliate și cu aparate mai performante decât cele pe care le aveam în mașină. Cu toate insistențele noastre,  pacientul a refuzat cu multă hotărâre să urce în ambulanță. Era convins că o internare nu îi va face bine, în acest sens, dându-ne și o semnătură pe fișa de solicitare a serviciilor de urgență, la rubrica prin care se atestă refuzul internării, la insistențele personalului medical de pe ambulanță. După ce ne-a semnat, am plecat. La 25 de minute, s-a primit un apel telefonic de la aceeași adresă, prin care eram solicitați din nou. Bolnavul respectiv făcuse stop cardio-respirator. Chiar dacă am constatat că este decedat, i-am făcut resuscitare 45 de minute, deci cu 15 minute mai mult decât se obișnuiește în astfel de cazuri. Degeaba, însă, fiindcă pacientul nu a mai putut fi salvat. Am anunțat la Ambulanță decesul, precizând că la același caz, cu puțin timp în urmă, pacientul decedat refuzase internarea, internare care i-ar fi putut salva viața. În meseria noastră, putem spune, alergăm toată ziua să o păcălim pe doamna îmbrăcată în pelerină neagră, cu gluga trasă pe ochi și cu coasa secerătoare de vieți agitată sumbru și amenințător. Alergăm toată ziua între viață și moarte. Iar când în tura respectivă reușim să salvăm o viață de om, ca prin minune, parcă suntem mulțumiți sufletește și mândri de noi. În orice caz, ne întoarcem la casele noastre fără să mai simțim oboseala acestei munci epuizante, care se desfășoară adesea la granița dintre lumea pământeană și cea nepământeană”, ne mai spune, cu o ușoară emoție în glas, ambulanțierul Ion Nedelcu, care a muncit o viață de om în slujba salvării vieții de om. 
Adrian BRAD  

Editorial. PEISAJ DUPĂ BĂTĂLIE

În mod inexplicabil, în seara de sîmbătă, cînd Facebook era copleșit de o deprimare generală la vederea imaginilor de la miting, eu eram de un calm surprinzător. Mi se pare că, dincolo de demonstrația de forță și de capacitate organizatorică  (de care nici un alt partid nu dispune, nu iau în considerare mijloacele, evident imorale și ilegale), mitingul n-a dovedit altceva decît o imensă frică. Să faci, ca partid de guvernămînt, un miting împotriva justiției (pe care ai botezat-o statul paralel pentru uzul prostimii) ține de absurdul mioritic.  Ceea ce am văzut cu toții a fost o încercare de instaurare a unui neo-comunism/ fascism mussolinian soft, asezonat cu toate ingredientele postmodernității. Cum explic eu fenomenul, tentez o analiză antropologică. „Primul comunism”, cel imediat postbelic, avea de luptat cu un model uman format, educat pe valori tari: onoare, demnitate, morală, cultul muncii și al datoriei, patriotism, familie, dreptate, Dumnezeu etc. Și a avut nevoie de tot sistemul de teroare știut și de cîteva decenii pentru a distruge acest tip uman. A instaura homo novus. Acum, „al doilea comunism”, cum îl numesc eu conform unei teorii a secundarului, are de-a face cu un vînat servit de-a gata, ca mistreții lui Țiriac, un cu totul alt tip de om, căruia i s-au inoculat cu totul alte valori, sau, mai bine zis, i se spune cotidian, pe toate canalele media, că nu există valori tari, nici măcar adevărul. Nici măcar un dat pur biologic, cum este sexul, nu mai este ceva cert, ți-l alegi și schimbi după plac, celălalt miting desfășurat printr-o coincidență stranie în aceeași zi, este dovada indimenticabilă a acestui fapt. Oamenii de azi nu mai au convingeri, li se spune că trebuie să trăiești numai pentru juisările cotidiene, nimic altceva nu contează, și atunci este suficient să li se dea ceva, pentru a se mișca, turmentați, spre ținta dorită de stăpîni. Nu mai e nevoie de violență, ea nu mai are împotriva cui se exercita, căci violența „primă” urmărea să scoată, să extragă, fără anestezie, valorile din minți. Acum, mințile sînt populate de fetișurile cotidianului. Omul românesc de azi se află la intersecția nefericită, fatală, a doi vectori: comunismul 1 = teroarea și comunismul 2 = aneantizarea valorilor.


PSD a intuit foarte bine schema de mai sus și a speculat-o în propriu-i interes.  Ceea ce încearcă de fapt, este să distrugă lăstarii de gîndire independentă, de revigorare a tuturor valorilor, de interiorizare a drepturilor democratice, lucruri care, dacă ar deveni majoritare la nivel social, ar scoate acest partid al inculturii, analfabetismului și hoției în afara istoriei. De aceea mitingul de sâmbătă seară a avut o lungă bătaie spre viitor. Coborînd acum de la aceste observații oarecum teoretice, de funcționalitate socială, la chestiuni mai concrete, mi se pare neverosimil să faci un miting împotriva justiției (a ideii de justiție) și justiția să nu reacționeze. Politicienii noștri au obiceiul de a inventa sintagme, creînd astfel probleme care nu există în realitate, dar spre care îndreaptă toată atenția și toate energiile sociale. Băsescu lansase binomul, vuvuzelele, marele licurici șamd. Dragnea a inventat statul paralel, pentru a canaliza tensiunile sociale spre singurele domenii care nu intraseră sub controlul partidului unic: justiția, serviciile secrete. Statul paralel este, în realitate, esența democrației, independența și controlul reciproc al puterilor, în așa fel încît niciuna dintre ele să nu acumuleze o putere excesivă. Acest personaj absolut detestabil și cumplit de toxic care este Tudorel Toader (cu sosiile sale Nicolicea și Iordache) urmărește cu o abilitate diabolică să despartă ideea de justiție de cea de dreptate, dovedind o capacitate nelimitată de a jongla cu legi, articole și paragrafe, doar pentru a ascunde esențialul. Pentru aceeași operație de fumigații s-a făcut și acest miting, pentru a acoperi realitatea. În timpul mitingurilor din anii 90, dl. Răzvan Theodorescu afirma că televiziunea n-a putut transmite imagini din cauza ceții. Acum, strategii de imagine se chinuie să introducă ceața în suflete. Și, s-a văzut că în bună măsură au reușit. Foarte mulți oameni au venit nu din convingere, ci de frică. O frică nici măcar motivată (de la o școală nu te poate nimeni da afară așa ușor), dar cu nimic mai puțin nocivă, așa cuibărită în suflete de decenii. Frica atavică. Să fiu bine înțeles, nu încerc să-i scuz pe acești oameni, nimeni nu are astăzi scuza de a nu se informa, nu mai sîntem pe vremea televiziunii unice. Experți în întreținerea fricii, a închistării minților, și crearea de ținte false, încă de pe vremea tartorului Iliescu, pesediștii au înțeles că prin miting dau atît oamenilor care au participat sau au aprobat, dar și celor care s-au enervat, un semnal de putere: cumințiți-vă! 
Recapitulînd, a fost un eșec major al ideologiei pesediste. Omul nou, sclavul comunismului 2, postmodern, al non-ideologiei ideologice a libertății fără limite și materialului s-a plictisit repede în piață, pentru că (aici este eroarea) asemenea mitinguri aveau eficiență în comunismul 1 și cînd se adresau subiecților aceluia. Cît despre spiciuri… pe măsura celei mai precare intelectual conduceri pe care România a avut-o vreodată. Stop cadru final: gunoaiele din piața în mare grabă părăsită. Portret arcimboldian cu aer de Bosch al lui Dragnea & Viorica & Firea & Tăriceanu & Olguța & Tudorel. România centenară!
Christian CRĂCIUN

CS Câmpina a ratat calificarea la turneul final naţional

Sâmbătă, 9 iunie, CS Câmpina, câştigătoarea Campionatului Judeţean de Junori A - 2018, a disputat pe teren propriu, începând cu ora 17.30, returul dublei de calificare la turneul final naţional, în compania echipei similare a judeţului Ialomiţa, Victoria Ţăndărei. 
Dacă în meciul tur, care a avut loc joi, 7 iunie, în deplasare la Ţăndărei, elevii lui Roberto Opaţchi au reuşit un joc bun obţinând un rezultat de egalitate (3-3), care le dădea speranţe câmpinenilor la o nouă calificare în faza superioară a competiţiei fotbalistice, pe teren propriu, jucătorii noştri au prins o zi foarte proastă, pierzând la limită (0-1) după un joc slab la toate capitolele. Ratarea calificării poate fi pusă şi pe seama neşansei, având în vedere că, cel puţin în repriza secundă, câmpinenii au ratat patru mari ocazii de a restabili egalitatea pe tabela de marcaj şi imlicit de a obţine o remiză care le asigura biletul pentru turneul final.
Eşecul a produs multă dezamăgire, atât în rândul jucătorilor, cât şi al staff-ului tehnic, după meci mulţi dintre elevii lui Opaţchi fiind cu ochii în lacrimi, conştienţi că au irosit prea uşor ultima lor şansă de a-şi încheia cariera de juniori (mare parte din lot termină în acest an perioada junioratlui) într-o competiţie la nivel naţional. „Prea târziu! Regretele după meci sunt fără rost. Au intrat timoraţi în teren şi nu înţeleg de ce, având în vedere că studiasem destul de bine adversarul în primul meci şi experienţa pe care o avem în astfel de jocuri de calificare trebuia să fie un plus de partea noastră. În tur, la Ţăndărei, am reuşit un rezultat bun şi am fost mulţumit de prestaţia băieţilor. Din păcate, acasă n-am reuşit să ne concentrăm îndeajuns în faţa propriilor suporteri şi asta ne-a costat calificarea. Îmi pare rău, pentru că aş fi vrut să încheiem această perioadă a junioratului cu o a doua calificare consecutivă la turneul final naţional şi să reuşim astfel o performanţă unică pentru Câmpina. Oricum, cred că avem rezultate frumoase în aceşti primi doi ani de la înfiinţarea secţiei de fotbal. Am câştigat Campionatul Judeţean în 2017 şi 2018 şi anul acesta jucăm finala cupei, trofeu pe care sper să-l aducem în vitrina clubului.  Aş vrea să le mulţumesc suporterilor câmpineni care au fost alături de noi în număr mare la acest retur de calificare şi să le cer scuze în numele echipei pentru că nu am reuşit să le oferim o victorie” – a declarat Roberto Opaţchi, antrenorul echipei. 


Aşadar, după doi ani de la înfiinţare, secţia de fotbal a CS Câmpina încheie o primă etapă din existenţa sa şi anume finalul de carieră al lotului de juniori A format în mare măsură din jucători care anul acesta depăşesc vârsta junioratului  şi trebuie să-şi continue activitatea la seniori. Cu două ediţii de campionat judeţean câştigate, o calificare la turneul final naţional zonal în anul 2017 (unde a obţinut un meritoriu loc 3) şi o calificare, anul acesta, în finala Cupei României, faza judeţeană, CS Câmpina a reuşit într-o perioadă de timp destul de scurtă să facă treabă bună la nivel de copii şi juniori. 
Vă reamintim că în afara lotului de junori A, clubul câmpinean mai are în pregătire alte trei loturi de copii (80 de jucători legitimaţi) însrise în campionatele judeţene.
În ceea ce priveşte viitorul apropiat, am aflat că cei din conducerea CS Câmpina intenţionează să înscrie o echipă în campionatul de seniori, cel mai probabil în ultimul eşalon valoric – conform prevederilor regulamentelor federale, să continue să crească copii şi juniori şi, de ce nu, în timp, să formeze o echipă competitivă care să reprezinte oraşul în fotbalul din eşaloanele superioare. Asta dacă nu cumva, între timp, vor continua abuzurile Asociaţiei Judeţene de Fotbal şi CS Câmpina va fi obligată să se supună sancţiunilor aplicate, fără niciun temei legal, de reprezentanţii acesteia. 


În privinţa acestui aspect am solicitat un punt de vedere de la Adrian Stoican, preşedintele clubului sportiv: „Nu sunt prea multe de spus. Cred că ştie toată lumea că ne luptăm pe toate fronturile să scoatem adevărul la lumină. În primul rând cu cei din comisiile AJF Prahova, care au judecat litigiul dintre clubul nostru şi HM Junior în mod abuziv, fără să respecte regulamentul federal şi fără să ne acorde dreptul la apărare.  În al doilea rând, ne judecăm cu cei de la HM Junior, care au încălcat în mod repetat acordul de colaborare încheiat în anul 2016 şi culmea, mai cer şi despăgubiri pentru asta, adică indemnizaţii de formare pentru un lot de jucători care nu a trecut la profesionişti. Nenumăratele abuzuri ale celor de la AJF Prahova îmbracă forme penale şi în acest sens sperăm că justiţia va face dreptate.  Toate aşa-zisele victorii ale celor de la HM Junior în acest caz şi aici mă refer la respingerea apelurilor formulate de noi în instanţele sportive (AJF, FRF) şi civile, au la bază abuzurile inimaginabile săvârşite de cei din comisiile AJF Prahova. Pentru toate aceste abuzuri vor trebui să răspundă în faţa legii aceşti oameni, pentru că şi-au bătut joc de noi în modul cel mai crunt. Avem dreptate sută la sută şi stăm la mâna unor decidenţi care fac legea după bunul plac şi propriile interese în fotbalul prahovean. Asta ştie deja toată lumea, dar nimeni nu face nimic! Din păcate, toate demesurile juridice sunt de durată, termene peste termene şi până se va face dreptate AJF ne ameninţă în continuare cu dezafilierea şi alte sancţiuni. Adică nici în al doisprezecelea ceas nu încearcă să remedieze ceea ce au greşit. Voi spune mai multe lucruri legate de aceste abuzuri, dar deocamdată să lăsăm instituţiile abilitate să-şi facă treabă!”

Premieră pentru județul Prahova: Ploieşteanul Răzvan Cristea a fost admis la prestigioasa Academie Militară „West Point”

După intrarea României în NATO, la 29 martie 2004, o dată extrem de importantă pentru istoria noastră modernă, România a devenit un partener strategic al Statelor Unite, dar și o țară ce trebuia pregătită pentru a atinge standardele euroatlantice, atât din punct de vedere al pregătirii și înzestrării armatei, cât și din punct de vedere al ridicării calității învățământului militar.  Așa s-a ajuns ca elevi absolvenți ai academiilor și colegiilor militare românești să fie acceptați la cursuri de perfecționare sau de absolvire de către marile academii militare americane. În acest sens, un bun exemplu îl constituie și  cei trei absolvenți de colegii militare românești, din promoția 2018, admiși la trei prestigioase academii militare americane. Unul dintre ei este plutonier-adjutant Răzvan Cristea, absolvent al Colegiul Naţional Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, care a fost admis la United States Military Academy, din West Point, New York. Acesta a promovat, deja, și examenul de bacalaureat, pe care l-a susținut în sesiunea specială derulată în luna mai la Ploiești și la care a obținut media 9,33. Ceilalți doi sunt elevul sergent Andrei-Alexandru Savin (de la Colegiul Naţional Militar „Ştefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, care a fost admis la United States Air Force Military Academy, Colorado Springs), și elevul plutonier Barbu Cornel Victor (absolvent al Colegiului Național Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova, admis la United States Naval Academy din Annapolis, Maryland). Revenind la prahoveanul nostru, trebuie să remarcăm că Academia Militară West Point a fost fondată în anul 1802, fiind cea mai veche și mai importantă instituție militară dintre cele cinci academii militare ale Statelor Unite. Reuşita lui Răzvan este clădită atât pe calitățile sale native și pe munca lui imensă, cât şi pe cea a profesorilor care l-au pregătit în timpul liceului. Este pentru prima dată în istoria instituţiei, când, de pe băncile Colegiului Naţional Militar „Dimitrie Cantemir”, un licean  participă la concursul de admitere  într-o instituţie de învăţământ militar din străinătate. Astfel, Răzvan stabileşte o frumoasă premieră şi va studia la „West Point”, unde va face cunoscut numele județului nostru. Până să ajungă, însă, aici, a avut de parcurs un drum lung, nu lipsit de dificultăţi. A fost admis în Colegiul Naţional Militar „Dimitrie Cantemir” pe locul şase, cu media 9,71. Pe parcursul celor patru ani de liceu, Răzvan a demonstrat o extraordinară motivare pentru studiu, mediile lui generale fiind de 9,78 - la finalul clasei a IX-a, de 9,71- la finalul clasei a X-a, de 9,94 - la finalul clasei a XI-a, de 10.00 - în clasa a XII –a. La finalul liceului, el s-a clasat al doilea în promoţia denumită generic „Centenarul Marii Uniri”. Încă de când a venit în Colegiul Naţional Militar  “Dimitrie Cantemir”, pe care l-a ales din proprie inţiativă,  şi-a impus un standard înalt pe care l-a atins odată cu înaintarea în gradul de elev plutonier-adjutant. ”Colegiul Naţional Militar  “Dimitrie Cantemir” este locul unde mi-am descoperit calităţile de leader şi unde am fost promovat la gradul de elev putonier adjutant, grad onorific, care mă onorează şi mă obligă deopotrivă. Mă onorează pentru că, pentru a ajunge aici, am trecut printr-o competiţie serioasă cu nişte colegi la fel de buni şi pe care îi respect pentru calităţile lor. Mă obligă, fiindcă trebuie să fiu un bun model pentru colegii mei mai mici”, avea să declare Răzvan, după înaintarea în grad.


Răzvan a ştiut încă de la început că ceea ce învaţă în anii de liceu va constitui baza pentru o carieră militară de succes. De aceea s-a adaptat rapid la cerinţele instituţiei, reuşind să găsească mediul propice de a performa atât în activitatea de învăţământ, cât şi în cadrul concursurilor şi al olimpiadelor şcolare, ducând mai departe numele colegiului şi al judeţului Prahova prin distincţiile obţinute: premiul I şi III la faza judeţeană a Olimpiadei de Lingvistică şi două calificări la faza naţională, premiul I la Concursul “Lire en fête”, premiul II şi menţiune  la faza judeţeană a Olimpiadei de fizică, patru menţiuni la faza judeţeană a olimpiadelor de matematică, menţiune la faza judeţeană a Olimpiadei de informatică, premiul II şi menţiune la Concursul Interjudeţean de Matematică “Gheorghe Lazăr” – Sibiu, premiul III la Concursul Naţional “Made for Europe”. Atras de specializarea matematică-informatică şi dornic să ţină pasul cu noile tehnologii, şi, de ce nu, să evolueze în acelaşi timp cu ele, Răzvan a acceptat provocarea de a conduce echipa cantemiristă de robotică într-un mediu competitiv. Aici, împreună, colegi şi prieteni, împărtăşind pasiunea care i-a reunit, au trebuit să dovedească importanţa muncii şi a inovaţiei, construind un robot de la zero, pentru a participa cu el la prima ediţie a celei mai mari competiţii de robotică pentru licee “First Tech Challenge”, desfăşurată la Bucureşti, unde echipa sa a ocupat locul II al premiului „Motivate”, pentru promovarea cel mai bine al spiritului de FTC, şi cu premiul unic „Naţie prin Educaţie”. A fost, de asemenea, membru al echipei Erasmus+, reprezentând România nu numai în ţară, ci şi în vizita din Portugalia. Răzvan Cristea nu este, însă, primul român care ajunge la West Point. Nu cu mulți ani în urmă, Larisa Tudor a devenit  prima femeie din România care a absolvit celebra academie militară americană. Academia West Point oferă un program de 47 de luni de zile prin care dezvoltă rigoarea academică, disciplina militară și abilitățile fizice. Cei 4.400 de cadeți ai Academiei sunt adunați din toate statele americane, dar și din câteva țări străine. Pentru a fi acceptat la concursul de admitere, candidatul trebuie să aibă între 17 și 23 de ani, să nu fie căsătorit și să nu aibă copii. Candidații trebuie să aibă calități academice, medicale și fizice de excepție, la care se adaugă și o excelentă recomadare.
Adrian BRAD

AJUTOR ÎN CERCETARE. Apel de conștiință civică

Dragi câmpineni,
Mă adresez în special celor mai în vârstă dintre dvs., care s-au născut și au trăit în acest oraș și au amintiri din tinerețe și copilărie. M-ați putea ajuta într-o problemă de istorie locală pe care nu reușesc să o dezleg cu ajutorul documentelor, negăsind nimic în arhive până acum. E un subiect important pentru anul în care ne aflăm, în care avem datoria, mai mult ca oricând, să ne amintim de cei care s-au sacrificat pentru ca noi, românii, să trăim împreună azi. E vorba despre vechiul cimitir al eroilor din Războiul de Întregire Națională (1916-1919) și despre soarta osemintelor de acolo.
Cum bine se știe, Câmpina a fost greu încercată în toamna lui 1916, când atât germanii, cât și Antanta, râvneau bogăția ei, care o făcuse celebră în toată lumea: petrolul. Azi nu mai trăiește nimeni să-și poată aminti zilele de groază ale acelui noiembrie plin de flăcări și fum, când echipajul britanic trimis special a distrus cât a putut din sonde, rezervoare și rafinărie, pentru ca prețiosul combustibil să nu poată fi folosit de germanii în mâinile cărora avea să cadă orașul nostru pentru doi ani. Dar acelea au fost doar jertfe materiale, pe când cele umane, ale fiilor orașului, se petreceau departe, pe fronturile războiului, lăsând urme mult mai adânci.
Cel mai apropiat front a fost în acea toamnă cel de la Predeal-Azuga, unde diviziile conduse de generalul Averescu au reușit să oprească inamicul; deși cu mari sacrificii, Bătălia de la Predeal a fost totuși câștigată de Armata Română. Retragerea a fost impusă doar de căderea celorlalte fronturi, dar ostașii care au luptat pe Valea Prahovei își făcuseră datoria cu succes. Cei care au căzut pe culmile împădurite ale Clăbucetelor Predealului au fost îngropați în cimitirele de eroi create la Timiș, Azuga sau Sinaia, dar și în cel de la Câmpina; multă vreme după război, oseminte ale eroilor s-au tot adunat de pe culmile și din văile munților și chiar în ziua de azi, la un secol distanță, încă se mai găsesc oase răzlețe prin pădurile întunecate.
Eroii care au ajuns să fie îngropați la Câmpina făceau parte mai ales din unități care-i recrutaseră din Capitală, din fostul județ Ilfov și din județul Tulcea. Primul cimitir pentru eroi creat atunci, în octombrie 1916, s-a aflat în partea nordică a cimitirului civil, pe stânga aleii principale din cimitir, cea care începe de sub bolta de zid existentă și azi. Parcela inițială era destul de întinsă, ocupând după unele surse o suprafață de cca 50 x 50m (aproape întreaga zonă de azi dintre alee și mormântul pictorului Grigorescu). Spre răsărit, către aleea pe care se face accesul la crucea lui Grigorescu, existau cele 6 morminte individuale de ofițeri, iar la apus de ele se aflau 12 gropi comune în care fuseseră înhumați soldații de rând (unele surse vorbesc de 199, altele de 203 eroi, cea mai mare parte cu nume cunoscute, dar și eroi neidentificați).
În anul 1937, Societatea „Cultul Eroilor” patronată de Regina Maria și condusă onorific de Patriarh, a refăcut cimitirul eroilor împreună cu Primăria orașului, deshumând și centralizând osemintele soldaților într-o criptă-osuar, deasupra căruia au reconstruit monumentul eroilor câmpineni (cu soldatul din bronz pe care îl știm și azi în parcul central), care existase timp de un deceniu ca statuie de for public în centrul orașului. Mormintele ofițerilor au fost păstrate separat, în fața criptei, spațiul parcelei devenind astfel mult mai mic (10 x 6m). Parcela eroilor, dominată de acea criptă-monument, a rezistat astfel timp de trei decenii, foarte puțini câmpineni mai păstrând azi amintiri despre ea. Se afla în apropierea mormântului lui Grigorescu și până azi au rămas din ea doar resturi din împrejmuirea de beton (vezi foto); lucrarea fusese făcută de celebrul pietrar italian Domenico Tramontini (d. 1991).


Din păcate nu am reușit, cu toate eforturile, să găsesc nicio fotografie a monumentului pe acel loc, și nici să aflu data exactă și împrejurările în care a fost dezafectată cripta și întreaga parcelă, cel mai probabil prin anii ’60, și mai ales ce anume s-a întâmplat cu cele peste 200 schelete ale eroilor din Marele Război. Știm sigur doar că cele 6 cruci de piatră ale ofițerilor se găsesc azi în actualul cimitir al eroilor, în partea stângă. Pe locul vechii cripte se află azi un cavou particular, terenul din jurul său fiind puțin ridicat față de mormintele din jur.
Apelez așadar la amintirile dvs și vă rog pe această cale să mă contactați dacă știți persoane care ar putea avea orice fel de informații despre soarta osemintelor sau despre dezafectarea acelei cripte cu fosta parcelă a eroilor. Memoria celor care s-au jertfit pentru noi ne cere ca măcar acum, în Anul Centenar, să nu-i uităm și să-i cinstim cum se cuvine.

Fotografie aeriană actuală; cu roșu, perimetrul fostei parcele
a eroilor și mormintele Grigorescu
Vă aștept cu orice informație, fie personal în timpul zilei la Centrul de Informare Turistică (vizavi de Ceas, lângă BCR), fie la telefon, la orice oră din zi: 0722.560.566.

Mădălin-Cristian Focșa,
cercetător al istoriei locale, membru în Societatea de Științe Istorice