27 februarie 2018

La Câmpina, marile investiții de infrastructură vor încremeni și anul acesta în faza de proiect?

Informam cititorii, în urmă cu două săptămâni, atunci când scriam despre proiectul de buget local postat pe site-ul Primăriei, că acesta a ieşit din chinurile facerii şi a intrat în chinurile mediatizării. În realitate, chinurile facerii au continuat după cum se primeau informații de la Direcția Finanțelor Publice Prahova. Și lipsa de transparență a continuat, pentru că, după ce s-au modificat ulterior valorile proiectului de buget, pe ici-colo, prin punctele esențiale, suma totală alocată investițiilor ce se vor realiza în 2018 nu a mai fost de aproape 13 milioane lei, ci cu două milioane mai mică. Noul proiect de buget local, serios modificat, nu a mai fost supus dezbaterii publice, fiind supus aprobării consilierilor municipali după ce, doar cu puțin timp înainte, a fost adus sub nasul aleșilor nostril, care l-au votat mai mult din obligație (timpul îi presa), decât din convingere.  Oricum, din vina primarului, din vina companiei Hidro Prahova sau a firmelor executante rezultate din licitații, ori din vina altora, anul trecut investițiile publice au încremenit în peisaj. Speram cu toții ca lucrurile să se schimbe radical în acest an, iar marile artere avariate, care arată ca după un război, să fie complet modernizate. Rămânem cu speranța. Și cu aceiași edili, până la alegerile viitoare.  

Rămânem sub zodia „plombei asfaltice”
Pentru Calea Doftanei și strada Bobâlna nu vor fi bani nici în acest an. Pentru asfaltarea completă a celor două artere trebuie circa 10-11 milioane de lei, adică tot bugetul alocat investițiilor. Prin urmare, nu credem că se vor asfalta nici în 2018. Sau dacă se vor asfalta, lucrările nu se vor putea finanța cu banii publici ai câmpinenilor, ci cu fonduri guvernamentale. Dar este greu de crezut în această variantă, deoarece guvernanții actuali, cei din coaliția PSD-ALDE, nu mai prididesc cu obținerea unor împrumuturi bancare, cu sarcini fiscale mascate și cu alte măsuri din care să strângă bani pentru a umple găurile bugetului național provocate de creșterile artificiale de salarii ale bugetarilor, precum și de alte măsuri populiste. Acum o săptămână, la ședința extraordinară a Consiliului Local prin care s-a aprobat bugetul anului 2018, primarul Horia Tiseanu a arătat cu degetul spre operatorul regional de apă Hidro Prahova, care nu a reușit să gestioneze corespunzător programul european de finanțare a lucrărilor de canalizare în Câmpina (și în multe alte localități prahovene). Litigiul ei cu firma constructoare Cast încă nu s-a terminat, așa că nu se pot accesa noi proiecte europene, dar nici nu se pot turna covoare de asfalt până nu se fac toate canalizările. Doar strada Parcului ar putea avea o soartă mai bună, întrucât acesteia i-a fost alocată suma de 75.000 lei pentru documentații, lucrarea propriu- zisă urmând să fie finanțată de la bugetul de stat prin PNDL. Din calculele și  estimările finanțiștilor Primăriei, veniturile totale ale bugetului local din acest an   se vor ridica la suma de 54,74 milioane lei. Aceasta este, desigur, o estimare  bazată pe o anumită previziune asupra colectărilor din 2018 a veniturilor proprii din impozite și taxe locale (se ia ca model situația anului precedent). Dacă gradul de colectare va fi mult sub așteptări, atunci mai ușor ne va fi să finanțăm spargerea  resturilor asfaltice ale străzilor cu probleme, astfel încât să dispară toate gropile. Ne va fi oricum mai bine atunci când vom circula astfel pe pietrișul de sub cele două straturi de asfalt de altădată. Măcar nu vom mai da în gropi și nu ne vom mai rupe mașinile în craterele străzilor.  Și-așa se poartă moda retro! La cele 54,74 milioane de lei din venituri totale se adaugă excedentul bugetar al anului 2017, în valoare de 10,34 milioane, ceea ce face ca bugetul propriu al Câmpinei din acest an să se apropie de cel realizat în anii precedenți, care era situat în intervalul 64-65 milioane de lei. În anii precedenți, bugetul general consolidat al Câmpinei se ridica la 80-90 de milioane de lei, dar în această valoare intrau și sumele  alocate de către DFPP pentru plata salariilor din învățământ. Sub imperiul vechii legislații, Ministerul Finanțelor trimitea banii dascălilor la primării, iar acestea făceau plățile către școli. Începând din acest an, salarizarea cadrelor didactice se va face direct de către inspectoratele școlare județene. Din suma de 54,74 milioane lei a veniturilor totale, 40,82 milioane lei reprezintă veniturile proprii, 13,87 milioane lei sunt sumele defalcate din TVA, iar 210.000 lei constituie cota alocată de la bugetul județean. Lista inițială a obiectivelor de investiții, cea publicată pe site-ul Primăriei Câmpina, a fost redusă semnificativ, astfel încât  valoarea ei a coborât la 10,3 milioane lei. Cheltuielile cu salariile au cea mai mare pondere în bugetul local din 2018: circa 40%, mai mult decât dublul procentului din 2017. Fondul de salarii pentru administrația locală înseamnă 18,78 milioane lei, la care se adaugă 4 milioane lei reprezentând indemnizațiile persoanelor cu handicap, precum și voucherele de vacanță, a căror valoare este de 422.000 lei.


Salvarea ar putea veni de la PNDL
Salvarea pentru asfaltarea unor străzi câmpinene importante, precum este Calea Doftanei, ar putea veni de la Programul Național de Dezvoltare Locală. PNDL reprezintă sursa principală de finanţare pentru infrastructura locală şi are la bază principiul conform căruia în fiecare localitate din țară trebuie să fie asigurat un set minim de servicii publice (10 servicii), în domeniile: sănătate, educație, apă – canalizare, energie termică și electrică, inclusiv iluminat public, transport / drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire și sport. 
L-am întrebat pe viceprimarul Adrian Pițigoi, cel care se ocupă de asfaltările străzilor câmpinene, cât de grea este situația, iar al doilea edil al orașului ne-a declarat următoarele: Strada Bucium din cartierul Voila are aproximativ 150 de metri lungime și se va pietrui anul acesta. Oricât de rău ar suna, trebuie să recunoaștem că, din cauza resurselor bugetare reduse, în anul 2018 se vor asfalta doar străzile trecute în bugetul local, la capitolul Investiții: Calea Doftanei și strada Bobâlna. Și nici pe acestea nu suntem siguri că le vom putea asfalta cu venituri proprii. Noi am pus în buget un milion de lei pentru Calea Doftanei și tot atâta pentru Bobâlna, însă asfaltarea lor costă de cîteva ori mai mult. Calea Doftanei ne-ar costa aproape 9 milioane de lei, iar strada Bobâlna ne-ar duce la circa 2,5 milioane. La capitolul Reparații, pentru că, de vreo doi ani, inspectorii Curții de Conturi nu ne mai lasă să asfaltăm străzi mari (cum mai reușeam să realizăm în trecut), nu vom putea asfalta decât alei dintre blocuri sau trotuare. Așa că, din nefericire și spre regretul meu și al colegilor din Primăria Câmpina, lucrările de reabilitare a infrastructurii stradale a municipiului nu se vor mai putea face cu bani de la Reparații decât dacă aceste lucrări înseamnă așa-zisele plombări sau turnarea unor covoare asfaltice de dimensiuni mici, pe lungimi de câțiva metri. Înainte aveam fonduri importante la capitolul Reparații, de șase-șapte ori mai mari decât în prezent. De aceea am și reușit asfaltarea unor străzi mari (mi-aduc aminte că am făcut astfel strada Plevnei), dar acuma nu mai avem bani nici de o stradă. Nemaivorbind că asfaltarea unei străzi cu bani de la Reparații nu mai este permisă de către Curtea de Conturi, care ne impune să facem orice reparație capitală (turnare de covor asfaltic), cu proiect și cu bani din fondurile bugetului local destinate investițiilor (adică modernizării străzilor din municipiu). După părerea mea, mai sigură este asfaltarea străzii Bobâlna, pentru care ne sunt suficiente vreo 2-3 milioane de lei, bani pe care am putea să îi strângem pentru această investiție. Însă pentru Calea Doftanei nu vom putea să facem rost de aproape 9 milioane. Așa că, mai degrabă, am încerca să asfaltăm această stradă cu PNDL, deci cu bani guvernamentali. De altfel, cu acest program vom face strada Parcului. Pentru strada Voila, singura soluție ar fi să încercăm un parteneriat cu Consiliul Județean, având în vedere că această stradă este și drum județean. Costurile asfaltării străzii Voila mi-e greu să vi le spun, deoarece nu am reactualizat proiectul, încă se lucrează la el. Dacă ne permite vremea, am putea începe primele lucrări de reparații pe la sfîrșitul lui martie-începutul lui aprilie”. 
Adrian BRAD

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu