13 martie 2018

Dinamica vieţii oraşului Câmpina în anul 1936

După criza economică din 1929-1933 a urmat o perioadă de progres economic în istoria României interbelice. În articolul de față este surprinsă dinamica vieții orașului Câmpina pe parcursul unui an de zile din această perioadă.
În fruntea urbei se afla primarul Ion Gh. Ionescu, iar Gheorghe H. Tocescu și Nicolae I. Davidescu erau viceprimari.[1] Victor Rădulescu, fost primar, era membru al Parlamentului, în calitate de deputat.[2]
În acel moment istoric, unitatea teritorial-administrativă de bază era județul, împărțit, la rândul său, în plăși. Plasa Câmpina era una dintre cele zece care alcătuiau județul Prahova, învecinându-se la nord cu plasa Sinaia, la sud cu plasa Filipești, la est cu plasa Vărbilău iar la vest cu județul Dâmbovița. Ea avea 43 de sate și o populație de circa 66.000 locuitori, din care circa 18.000 în orașul Câmpina.[3]
Localitatea se caracteriza printr-o vie activitate economică. Schela Câmpina, unde majoritatea sondelor erau deținute de societatea „Steaua Română”, avea 30.072 tone extrase, ceea ce reprezenta 0,35% din totalul pe țară.[4] Un loc de frunte ocupa rafinăria „Stelei Române” care prelucra 1.400.000 tone țiței.[5] Pe conducta Câmpina - Constanța s-au transportat, în anul de care ne ocupăm, 154.501 tone de petrol lampant.[6]
În peisajul economic se încadrau și Atelierele mecanice centrale ale societății „Steaua Română”, o fabrică de acid sulfuric,o fabrică de tricotaje, o turnătorie și o piuă de aba, iar pe plan financiar activau Banca „Salvatorul”, Banca „Progresul” și două bănci populare.[7]
Localitatea era alimentată de o uzină electrică, avea pavaj cu asfalt și piatră cubică, iar la 21 mai se ținea un târg anual.[8] Era una din puținele așezări urbane care se bazau pe consumul de gaze, existând 10,3 km conducte.[9]
În domeniul sănătății existau un spital județean de izolare și un spital comunal, iar în cel religios 5 biserici ortodoxe, una romano-catolică, una evanghelică și o sinagogă.[10]
Un rol important îl aveau atelierul foto Olteanu, tipografiile Gutenberg (proprietar M. Gheorghiu) și Ştefănescu, librăria Crăciun.
În domeniul învățământului existau Liceul de băieți „Barbu Ştirbei”, Liceul de fete „Iulia Hasdeu”, Liceul industrial de băieți, Liceul industrial casnic de fete, o școală profesională, 8 școli primare și 3 grădinițe.[11]
Pe plan cultural activau căminul cultural al Fundației Culturale Regale „Principele Carol”, Societatea culturală „Principesa Ileana”, 5 biblioteci, 3 societăți muzicale și 2 cinematografe.[12] Existau 4 societăți sportive (Principesa Ileana, Venus, Sportul Muncitoresc, Libertas) și una de vânătoare.[3]
În oraș exista și un club Rotary (al oamenilor de afaceri, urmărind dezvoltarea și scopuri umanitare), înființat în 1933, fiind al șaselea din țară și primul din județul Prahova.[14]
Sindicatele muncitorești își aveau sediu în Casa Poporului, care era dotată cu sală de conferințe și bibliotecă. Clădirea a fost distrusă de cutremurul din 1940 și demolată. 
La 20 august 1936, se înființa pe dealul Muscel școala de zbor cu avioane și planoare (ARPA).[15]


Primul instructor a fost Nello Bucevschi, venit de la Cernăuți cu două planoare Zogling și un sandou.[16] În același an, la 26 noiembrie, au primit, în urma unui examen, brevet categoria A șase candidați: Apostolescu Vasile, Bilic Veselod, Langa Alexandru, Rădulescu Olga, Stoienovici Alexandru, Walter Alfred. Alți 12 candidați au obținut brevetele A+B: Aldea Mihai, Bengescu Alexandru, Candea Nicolae, Corneșeanu Teodor, Cucu Coca, Dudu Ioan, Ionescu Stere, Ionescu Nicolae, Kiril Mitzi, Langa Florian, Nicolescu Nicolae, Săndulescu Vasile.[17]
La 26 iulie 1936 are loc pe dealul Muscel un miting aviatic la care sare cu parașuta cunoscutul compozitor Ionel Fernic.[18]
Un eveniment notabil în domeniul cinematografiei îl constituie apariția filmului german intitulat „Domnița din Câmpina”, a cărui acțiune se petrece în orașul prahovean.[19] 
În ceea ce privește publicațiile câmpinene, până în mai apare „Strada”, având ca subtitlu „Ziar liber literar-social” (director Al. Tudor- Miu, redactor George Bogza) iar  până în februarie „Gazeta Câmpinei”, ziar de informație tipărit la tipografia Gutenberg.[20]
În noiembrie 1936, George Enescu a susținut două concerte în aceeași zi, unul pentru petroliștii câmpineni, fiind invitat și corul petroliștilor condus de Gheorghe Danga, al doilea pentru ceilalți câmpineni, la sala Monovici.[21]
Orașul s-a caracterizat și printr-o viață politică activă. În martie au avut loc alegeri comunale unde s-a înregistrat următoarea situație:
- votanți înscriși: 2822; 
- voturi exprimate: 2148;
- voturi anulate: 48;
- Partidul Național Liberal: 1300 voturi;
- Partidul Național Tărănesc: 321 voturi;
- Lista lui Gică Iliescu: 320 voturi;
- Frontul Românesc: 159 voturi.
Deoarece nicio grupare din opoziție nu a întrunit suficiente voturi, a fost declarată aleasă lista Partidului Național Liberal.[22]
Pe 19 mai, în localul lui Stelică Măcelaru a avut loc o întrunire a Partidului Național Liberal Georgist (condus de Gheorghe Brătianu), unde au fost criticate starea de asediu și cenzura iar despre Gheorghe Tătărescu s-a afirmat că: „n-are și nici nu a avut vreo meserie definitivă, a ajuns prin fuste prim-ministru”.[23]
Au avut loc și unele manifestări antisemite din partea lăncierilor, organizație paramilitară a Partidului Național Creștin. La 25 iunie, lăncierii, în frunte cu Alexandru Căproiu și preotul Chirică, au pornit pe străzile orașului scoțând etichetele de reclamă ale ziarelor „Dimineața” și „Adevărul” (care aveau patroni evrei) cărora le-au dat foc. De asemenea, au luat de la un copil, vânzător de ziare, 50 de exemplare pe care le-au ars.[24]
La 13 iulie, lăncierii au aruncat pe unele străzi mărginașe câteva afișe cu următorul conținut: „Anatema, blestemat el și copiii lui cel care citește ziarele comuniste jidovești Adevărul și Dimineața”.[25] 
La 2 august, corul legionarilor din Câmpina, condus de Aurel Chira, de la societatea „Steaua Română”, a cântat la deschiderea taberei de muncă de pe muntele Susai, lângă Predeal.[26]
La 4 august, Ion C. Aldescu, vânzător de ziare, a strigat pe lângă titlul ziarului „Porunca vremii” și cuvintele: „Porunca vremii doi bani, feriți-vă de jidani”. Expresia l-a revoltat pe cetățeanul evreu Sigmund Kreiss, rezultând o încăierare între acesta și vânzătorul de ziare, amândoi fiind duși la poliție.[27]
Acestea au fost însă manifestări izolate, viața politică a localității caracterizându-se prin toleranță și fiind în limitele democrației. Un exemplu îl constituie inaugurarea, la 24 octombrie, a Căminului cultural evreiesc din Câmpina, eveniment la care au participat circa 70 persoane, luând parte și șeful rabin din București.[28]
Iată aşadar că, deşi nu era un oraș mare, Câmpina a avut un rol important în viața politică, economică și culturală a României interbelice.
Marius ZAHARIA

Note:
1. http://www.primăriacâmpina.ro
2. Constantin Dobrescu, Mihai Racheru, Ion Şt. Baicu, Viața politică prahoveană 1919-1938, Documente, Scrisul prahovean-Cerașu, 2000,p. 311.
3. http://Româniainterbelica.memoria.ro
4. Silviu Dan Cratochvil, Monografia orașului Câmpina, 1990, p.88.
5. Arhivele Naționale Istorice Centrale, Direcția Prahova, fond Steaua Română, dosar 7/1937, f.39.
6. Constantin Zidaru, Lucian Stanciu, Nicolae Dumitrescu, Din istoria transportului țițeiului prin conducte, Editura Silex, București, 1998, vol. I, p.211.
7. http://Româniainterbelica.memoria.ro
8. Ibidem.
9. C. Zidaru, L. Stanciu, N. Dumitrescu, op. cit. vol.I, p. 160
10. http://Româniainterbelica.memoria.ro
11. Ibidem.
12. Ibidem.
13. Ibidem.
14. http://www.rotaract-bucurești.ro
15. http://pilotmagazin.ro/2011/01.
16. Ibidem.
17. Ibidem.
18. http://www.aviatori.ro.
19. http://www.cinemagia.ro
20. Gherasim Rusu Togan, coordonator, Spiritualități câmpinene, Editura Premier, Ploiești, 2009, p. 84-85.
21. Ibidem, p. 80.
22. C. Dobrescu, M. Racheru, I. Şt. Baicu, op.cit., p. 359.
23. Ibidem, p. 367.
24. Ibidem, p. 369.
25. Ibidem, p. 371.
26. Ibidem, p. 374.
27. Ibidem, p. 374-375.
28. Ibidem, p. 387. 

Sursa foto: Arhivele Naţionale

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu