03 aprilie 2018

Vasile Badiu, fost senior-cercetător la ICPT Câmpina: „Parteneriatul cu OMV a fost un eşec pentru industria românească de petrol”

Continuăm seria „România 100 – instituţii şi oameni care au adus faimă Câmpinei” cu prezentarea unei radiografii istorice a Institutul de Cercetări şi Proiectări Tehnologice Câmpina (cunoscut mult timp sub vechea lui denumire, de ICPPG – Institutul de Cercetări şi Proiectări în Petrol şi Gaze). În demersul nostru am fost ajutaţi de către matematicianul Vasile Badiu, actualmente pensionar, mulţi ani senior-cercetător al ICPT, una dintre figurile importante ale Institutului. Interlocutorul nostru susține cu tărie ceea ce mulți bănuiau: parteneriatul cu OMV (privatizarea Petrom prin preluarea ei de către compania austriacă OMV) a fost un eşec, iar acest lucru a influenţat negativ şi evoluţia ICPT după amintita privatizare. 


În 2004, OMV din Austria a obţinut pe aproape 670 milioane de euro (o sumă foarte mică în comparație cu valoarea de piață a companiei Petrom), cea mai importanta firmă din România, la acea data, şi cea mai mare companie de petrol și gaze din sud-estul Europei. OMV exploatează resursele noastre petrolifere contra unei redevențe derizorii. Încă din primul an, OMV Austria a obţinut un profit mai mare decât preţul plătit pe acțiuni. Sub diferite denumiri (LCCS – Laboratoarele Centrale de Cercetare Științifică, ICPPG etc), Institutul de Petrol și Gaze s-a identificat peste o jumătate de veac cu orașul nostru. Din această tradiție îndelungată s-au născut și multe mituri, unul dintre ele find acela potrivit căruia în Institut cercetătorii câmpineni au ascuns hîrtii și documente care ar fi condus la identificarea unor zăcăminte de țiței, ascunse de sovietici (mai ales în perioada sovrom-ului Petrol), pentru ca aceștia să nu secătuiască resursele petrolifere ale țării. Lucrurile nu au stat chiar așa, dar aveam să aflăm că, atât cât se putea, cercetătorii din Institut realizau studii de foraj și previziuni pentru exploatarea viitoare a zăcămintelor noastre de țiței pe principii conservative, care nu promovau o exploatare intensivă și agresivă, ci dimpotrivă, una sustenabilă și rezonabilă, cu respectarea normelor de mediu, care să păstreze această bogăție a „aurului negru” și pentru generațiile viitoare.

 Nașterea și dezvoltarea Institutului

Anul 1857 marchează începutul industriei de petrol din lume, cu o înregistrare oficială în statisticile internaționale a producției de 275 de tone de ţiţei din Romania, de la exploatările de petrol de la  Buştenari, Câmpina, Băicoi, Ţintea, Moreni, Gura Ocniţei etc. Principalul rol în activitatea de cercetare geologică, în această etapă, a revenit Institutului Geologic al României (IGR), înfiinţat la Bucureşti în anul 1906 şi condus, o lungă perioadă, de Ludovic Mrazec. IGR, înființat prin decret regal de către regele Carol I, continuă activitatea desfășurată de Biroul Geologic, prima instituție din România care a asigurat cercetarea geologică și care a funcționat între anii 1882 și 1889. 
În anul 1910 a început la Câmpina activitatea de cercetare-dezvoltare şi proiectare tehnologică în industria extractivă de petrol din Romania, la Departamentul Tehnic al  Societăţii „Astra Română”, societate creată prin fuziunea, în același an, a companiei multinaționale Astra (actionar majoritar  olandez: Compania Royal Dutch Shell) și societatea cu capital autohton de stat Regatul Român. În sectorul exploatare, activitatea de cercetare-dezvoltare a fost elaborată şi realizată în cea mai mare parte în Institutul de Cercetări şi Proiectări Tehnologice (ICPT) din Câmpina, înfiinţat în 1950 sub denumirea de Laboratoarele Centrale de Cercetare Științifică. 
ICPT Câmpina continuă activitatea desfășurată de Departamentul Tehnic al Societăţii Astra Română, fiind condus, timp de peste trei decenii, de Nicolae Cristea și Gheorghe Aldea. La  ICPT Câmpina, în echipe multidisciplinare, s-au realizat numeroase teme de cercetare-dezvoltare pentru industria de petrol din România şi din lume. Din 1950, în ICPT Câmpina s-a format Departamentul „Inginerie de zăcământ”, cu o activitate deosebit de laborioasă în ţară şi cu o prezenţă semnificativă în programele de cooperare internaţionale. Activitatea acestui departament, cu aport apreciabil în industria petrolieră din România, a fost „construită”, în timp, sub conducerea lui Nicolae Cristea, începând cu o generaţie memorabilă, din care au făcut parte N. Mihailovici, Al. Ursu, D. Bossie-Codreanu, Al. Vernescu, Al. Costa-Foru, M. Popescu, FI. Langa ș.a. 

O echipă de cercetare a ICPT Câmpina din anul 1956.
De la stânga la dreapta: Mircea Popescu, Dumitru Rusu, Raul Beldeanu,
Dimitrie Bosie Codreanu, Paul Chiran, Alexandru Vernescu, Valentin Petcovici,
Nicolae Cristea, Gheorghe Aldea

 într-o fotografie făcută de colegul lor, Gheorghe Olteanu.
Nicolae Cristea (1921-2003), a avut contribuţii remarcabile la înfiinţarea unui Departament de Inginerie de Zăcământ la Institutului de Cercetări şi Proiectări Tehnologice din Câmpina. În 1948, repune în funcţiune laboratoarele, instalațiile și aparatele din cadrul Direcției Tehnice Câmpina - Astra Romana. Nicolae Cristea, în echipe multidisciplinare, aplică ingineria de zăcământ la conducerea exploatarii zăcămintelor noi, obţinând astfel importante creşteri de producţie şi factori de recuperare. Dr. Cristea publică patru cărţi din domeniul mecanicii fluidelor, hidraulicii subterane şi cercetării sondelor, precum şi o serie de lucrări în ţară şi străinătate. Din 1970, sub coordonarea matematicianului Nicolae Viorel Popescu, s-a înfiinţat la ICPT Câmpina un colectiv pentru Modelarea şi Simularea Numerică a proceselor din industria de petrol şi pentru aplicarea calculatoarelor numerice în munca de cercetare-dezvoltare de la ICPT Câmpina. N. V. Popescu a fost liderul modelării și simulării numerice în comunitatea științifică românească şi a înființat la ICPT Câmpina Laboratorul de Modelare Matematică în 1991 și Laboratorul de Simulare Numerică a Zăcămintelor în 1996.  Echipele multidisciplinare ale ICPT Câmpina au dezvoltat și au folosit biblioteca de software ICPT care are sute de aplicații software şi care acoperă majoritatea domeniilor de activitate ale institutului. 
În anul 2017 s-au aniversat 160 de ani de Industrie de Petrol, 111 ani de la infiinţarea Institutului Geologic al României şi 67 de ani de existenţă ai ICPT Câmpina. De-a lungul timpului, numeroși specialişti de renume şi-au adus contribuţia la dezvoltarea şi afirmarea ICPT Câmpina ca un centru de excelenţă în industria de petrol din România și din afara granițelor ei. Dintre aceștia i-am aminti pe Nicolae Cristea, Gheorghe Aldea, Ștefan Traian Mocuţa şi Grigore Vasiliu (foşti directori ai ICPT Câmpina), Ion Adamache, Ion Lari, Dumitru Rusu, Costel Șerban, Vasile Truică, Neculai Pavlovschi, Viorel Constant Voinescu, Theodor Pitea, Gheorghe Ţuţuianu, Florea Minescu, Vasile Badiu, Dumitru Grecu, Vladimir Ciovarnache, Petre Stadler, Nicolae Goran, Vasile Sindilar, Mariana Salcu, Nicolae Moise, Adrian Voicu, Dumitru Gherghiceanu, Mihai Vasilache şi Vasile Stănculescu. Producţia de ţiţei din România a fost influențată pozitiv de către Institutul Geologic al României (în perioada 1906 – 1950) și de către ICPT Câmpina (în perioada 1950 – 2004). Producțiile record în exploatarea țițeiului în România au fost 8,8 milioane tone (în 1938) și 14,7 milioane (în 1976).

Câmpina, mai atractivă decât Sibiul

Vasile Badiu (foto) s-a născut în 1946 la Veseud – Slimnic, în judeţul Sibiu, a absolvit şapte clase în satul său natal, iar apoi şapte clase la Şeica Mare. Vasile şi cei trei fraţi ai săi nu au putut să urmeze direct studii liceale din pricina cheltuielilor de internat. De aceea, toţi fraţii Badiu au urmat o şcoală profesională şi apoi liceul seral. 


După absolvirea a şapte clase la Şeica Mare, Vasile Badiu a urmat o şcoală profesională de mecanici auto, la Sibiu, iar apoi, în timp ce lucra ca mecanic auto, a absolvit liceul la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, promoţia 1967, seral. Pentru că dorea foarte mult să-şi continue studiile, a dat examen de admitere la Facultatea de matematică-mecanică, secţia maşini de calcul, din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, facultate pe care a absolvit-o în anul 1972, după care a ajuns la ICPT Câmpina ca cercetător, la solicitarea Ministerului Petrolului şi Geologiei. A fost primul specialist cu studii superioare în informatică din Institut, ceilalţi specialişti având doar cursuri de perfecţionare la CEPECA. Ulterior, Vasile Badiu a ajuns membru SPE și ARA (două importante societăți internaționale ale inginerilor în petrol).

ICPT - continuator al Astrei Române

După naționalizarea din 1948, România comunistă a trimis acasă toți specialiștii străini. Toată logistica Direcției tehnice de la Astra Română a rămas în locația din Câmpina. „Practic, tehnologia celor de la Astra a fost sechestrată în acest institut. Părerea mea este că, în urma unei înțelegeri a marilor puteri învingătoare, Nicolae Cristea, primul conducător al Institutului (pe atunci se numea LCCS), a fost adus de la Hanovra (unde absolvise facultatea și își luase și doctoratul), tocmai la Câmpina, ca să conducă activitatea de cercetare și să ajute România să extragă mai mult petrol, pentru a-și putea plăti datoria de război către Uniunea Sovietică. Ca o ironie a sorții, același lucru care li s-a întâmplat, în 1948, celor de la Shell l-am pățit noi, prin anii 1980, în Libia dictatorului Gaddafi. După ce am investit în echipamente de forare și exploatare a unor zăcăminte petrolifere, dictatorul libian ne-a interzis să mai lucrăm în acea zonă, făcându-se stăpân pe echipamentele noastre. Dacă în 1910, când partener al statului român era compania olandeză Shell, producția de țiței s-a triplat, în 2004, după privatizarea Petrom, parteneriatul statului român cu compania austriacă OMV a dus la scăderea continuă a producției de petrol. Concluzia mea este una singură: în 2004, partenerul statului român a fost ales prost. O altă mare greșeală pe care a făcut-o guvernul de atunci, condus de Adrian Năstase, a fost cedarea resursei umane partenerului austriac. Resursa umană a Institutului, alcătuită din mulți specialiști formați în zeci de ani, trebuia selectată și dată Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, ca să poată monitoriza partenerul străin, deținătorul pachetului majoritar de acțiuni, și să îi impună metode de operare corespunzătoare. ANRM-ul de azi nu are în componența sa elite ale industriei de petrol. Părerea mea este că ar trebui să se încerce, pe cât este posibil, refacerea acestui parteneriat. OMV a fost înființată în 1956 de către ruși, iar Astra Română a fost înființată de olandezi în 1910. Cred că nici nu ar trebui să spun mai mult.  Austriecii de la OMV se pricep să mulgă vaca, dar nu știu cum se crește un vițel. Ei nu-și dau seama că dacă mulgi vaca mai mult decât trebuie, iese sânge. Dacă OMV nu va reinițializa activitatea de cercetare, la un moment dat, se va trezi că nu mai poate produce nimic. Și sigur că atunci austriecii s-ar putea să plece din România, dar după ce vor produce o mare dezordine. Cercetătorii din Institut au încercat și au reușit să evite dezordinea ce s-ar fi putut instaura prin exploatarea drastică susținută de conducerile comuniste care s-au perindat până la 1989. Prevederile de producție se concepeau la ICPT. În activitatea asta, eu am lucrat din 1977 până prin 1995. Toate aceste prevederi ale producției de țiței ce urma a fi realizată în viitor se făceau în mod conservativ. Nu la presiunea politicului. Nu știu dacă se puteau ascunde de ruși hărți cu noi zăcăminte descoperite, nu cred. Cei de la BDS (Biroul de Documente Secrete) ar putea să răspundă la această întrebare. Știu însă că, pe vremea sovromului Petrol (societate mixtă sovieto-română – n.red.), venea un profesor rus, un savant cunoscut, care discuta serios cu cercetătorii noştri. Însă, după plecarea rușilor din țară și desființarea sovromurilor, în toate prevederile și prognozele pe care le realizam, urmăream să se exploateze cât mai rațional zăcămintele de țiței, astfel încât de această bogăție să profite și generațiile care ne vor urma” - ne-a declarat Vasile Badiu.
Adrian BRAD  

5 comentarii:

  1. Draga Adrian, Felicitari pentru modul profesional in care ai scrisa acest articol. Sper ca cei care mai pot face ceva sa se gandeasca la binele industriei de petrol din Romania si din lume. Cele declarate de mine se pot regasi si in articole scrise de Dr. Stefan Traian Mocuta si alti oameni de onoare ai acestui municipiu si ai acestei tari. In acest an al Centenarului Marii niri, sper ca Dumnezeu sa ne dea mai multa minte pentru a gasi solutii ratinale in exploatarea rezurselor naturale. Doamne ajuta,
    Vasile Badiu, Senior Cercetator Stiintific si voluntar la SPE, ARA si Springer.

    RăspundețiȘtergere
  2. Bine a punctat dl Badiu.Inca nu il cunosc dar prin cuvintele spuse respect.Sper sa continuati acest proiect Romania 100 si sa prezentati aspecte din biografia unor oameni ,,mici " si uitati,care sunt si care nu printre noi : profesori,muncitori,ingineri de la institutii precum ICPT,Rafinarie,Schela Campina,Neptun,Acc,Turnatorie,Ira,profesori,ingineri,maistrii de la Liceul Petrol,Forestier,Grigorescu....un ,,omagiu " celor care au faurit pilonul industriei la Campina.Ar trebui sa fie un semnal si pentru Omv Petrom faptul ca multi specialisti se apropie de pensionare.Primaria,Inspectoratul Scolar trebuie sa fie in stransa legatura cu agentii economic.Va fi nevoie de muncitori : lacatusi,strungari,mecanici,geologi,geofizicieni,petrolisti.Cea mai sigura metoda este ca scoala sa functioneze cu scoala profesionala,liceu,scoala postliceala,maistrii.Elevul sa incheie contract cu agentul economic pe 3 ani dupa ce se califica sa lucreze acolo,altfel in fata angajatorului nu are nici o obligatie si dupa scoala pleaca in strainatate.Inainte ca autoritatile sa ne zapaceasca cu crearea locurilor de munca sa investeasca in tineri.In capitalism se pare ca fiecare se descurca cum poate,altfel in cazul OMV va secatui rezervele umane si visteria si va pleca din Romania in curand.Hodoiu Daniel

    RăspundețiȘtergere
  3. Ce susțin se bazează pe o informare documentare susținută mulți ani și de domnul Ștefan Traian Micuța în câteva articole precum și din experiența proprie. ICPT a fost o insulă de normalitate unde s-au perfecționat sute de specialiști în programe de stagiatură mult mai valoroase decât programele MS și PhD din zilele noastre. ICPT a fost STATUL MAJOR al industriei de petrol și în Centenarul Marii Uniri este cazul să-și recâștige statutul.

    RăspundețiȘtergere
  4. Bine zis ,a fost,a fost o perioada neagra din istoria tarii in timpul comunismului impus din pacate si la noi.A fost un rezervor de titei exploatat din pacate primitiv si barbar,sa arzi primitiv in 10 rafinarii aproape 16 mil tone anual de titei si sa ramana doar fier vechi e inuman.Sistemul comunist era in faliment si de asta a fost stopat.Era cu 30 de ani in urma tehnologic fata de cel din vest.Privatizarea cu OMV a fost benefica si utila ,nu venea nici un operator mare pe un rezervor epuizat unde se trecea la de la titei de suprafata la medie si mare adancime cu costuri f.mari fata de titeiul de import de suprafata.OMV-ul a adus disciplina management stiinta profitului nestiute intr-un sistem dictatorial tip protectie sociala si somaj deghizat.Se stie foarte bine ca cine nu raporta minciuni sa dea bine la cifre era destituit.OMV-ul a stiut cu rabdare sa aduca la lumina zilei adevarul a retehnologizat Rafinaria din Brazi a oprit Pitestiul .Era o supradimensionare preluata din trecut ,productia era normal sa scada dupa 100 de ani si costurile de exploatare sa cresca.Midia si Teleajenul au fost preluate de alti operatori dupa modelul economiei de piata .OMV-ul are concesionate perimetre pe planeta (Pakistan,Rusia....)asa ca ei se vor descurca sa nu le ducem grija ,stiu sa faca profit sunt de mult integrati in alt model economic pe cand noi distrugeam fara sa ne dam seama unde vom ajunge.Bine ar fi cand se face o analiza a operatorului Petrom sa nu uitam si de alte aspecte ,sunt multi ce au lucrat si lucreaza pe diverse meridiane ale lumii si au povestile lor.Daca suntem asa de puternici nu trebuie sa ne sperie plecarea lor ,dar nu vor pleca ,exista o integrare si un alt model economic pe termen lung.Din pacate de operatorul Petrom nu prea se stie in lume dar OMV se cam stie .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pentru anumite precizari cred ca este bine sa ne intalnim. Stiu multe dar doresc sa le pastrez pentru o discutie privata. Public am spus ca in 1910 am fost mai buni in alegerea partenerilor din industria de petrol iar acum am stat la mila OMV. Noi stim sa ne punem tarana in cap si nu dorim sa ne practicam virtutile asa cum au facut-o inaintasii nostri. Va sugerez sa recititi "Muntii Nostri" de Octavian Goga si sper ca intelegeti ce doresc sa spun.

      Ștergere