17 iulie 2018

Un îndemn pentru edilii de azi şi de mâine ai Câmpinei

„Parafrazând, aş zice să avem mare grijă de Câmpina, căci am luat-o cu împrumut de la copiii noștri, urmaşii câmpinenilor de azi” - sculptor Alfred Dumitriu

Continuăm seria „Câmpina 100” (dedicată, în Anul Centenar, marilor personalităţi care au marcat istoria acestei aşezări), cu cel al cărui nume a devenit, de multă vreme, renume: artistul plastic Alfred Dumitriu. Fără el, zestrea edilitară a oraşului nostru ar fi astăzi mult mai săracă, iar Câmpina din zilele noastre şi din cele ce vor urma, mult mai vitregită în frumuseţe. Fără el, arta plastică modernă (românească, dar şi europeană) ar fi în prezent cu mai puţină lumină, cu atât mai mult cu cât Alfred Dumitriu este un artist european, bine cunoscut în Occident, şi în aceeaşi bună măsură pentru faptul că o caracteristică a multora dintre creaţiile sale este puterea acestora de a da noi forme luminii, una dintre temele preferate ale sculptorului fiind soarele. De altfel, mulţi critici consideră că artistul a ştiut să   înalţe misterul soarelui într-o reprezentare lirică de excepţie. Privind retrospectiv, se poate spune despre lumină că este un arhetip al operelor sale, dar și al vieții sale. Totul în viața lui Alfred Dumitriu este luminos, alb, strălucitor. Este născut în comuna dâmbovițeană Râul Alb, a venit în Câmpina și din dragoste pentru soție, fiică a acestor meleaguri, dar și atras de faima celor mai multe zile senine dăruite de Dumnezeu așezării dintre Prahova și Doftana, ca să nu mai spunem că locuiește pe strada Luminii din cartierul Muscel. Nu pot fi toate acestea coincidențe. Nimic nu e întâmplător pe lumea asta.


Câmpina adoptă și câștigă

Puține personalități de anvergura lui Alfred Dumitriu au ajuns fii adoptivi ai meleagurilor câmpinene. Prin el, viața artistică a Câmpinei a ajuns să strălucească în toată țara și dincolo de granițele sale. Așa că putem spune că, primindu-l la sânul ei (grație soției care l-a convins că orașul nostru este cea mai bună alegere), Câmpina a adoptat și a câștigat. Născut în 1955, în județul învecinat Prahovei, Alfred Dumitriu a absolvit Academia de Belle Arte din Bucureşti. A avut numeroase expoziţii, personale şi de grup, în ţară şi în străinătate (Franța, Germania, Italia, Elveția etc). A fost distins, printre altele, cu Marele Premiu pentru Sculptură la Bienala „Artele focului”, Bucureşti (2004). Alfred Dumitriu este autorul unor remarcabile piese monumentale - reliefuri în bronz, troiţe, busturi. 


Criticii au văzut totdeauna în operele sale imnuri dedicate luminii. Multe dintre piesele expuse de sculptor reprezintă un îndemn la cunoaşterea de sine. Totuși, soarele și lumina par a fi temele sale predilecte. Expoziția personală deschisă, în 2007, la sediul BRD Groupe Société Generale din București, una dintre cele mai importante expoziții ale artistului, a fost denumită Iluminații, tocmai pentru că ea reprezintă „reflexe ale luminii fizice şi ale luminii interioare”, conform propriilor declarații. Sculptorul susţinea atunci că nu a urmat un anume model important, ori o linie programatică. „Căutând în faţa sursei prime, de pildă, un răsărit de soare sau o trăire foarte puternică, dacă încerc să le transform într-o formă, am fericirea să mă întâlnesc uneori cu lucruri, cu forme asemănătoare care pot aparţine cuiva care a trăit cu câteva mii de ani înainte sau sunt făcute de cineva recunoscut ca exponent al artei moderne contemporane. Sigur că am avut de învăţat şi de la unii şi de la alţii”. 



Expoziții și premii

Alfred Dumitriu a avut prima expoziție personală la București, în anul 1988, dar creația sa a explodat, devenind cu adevărat fecundă după anul 1990. A avut peste 22 de expoziții personale, multe dintre ele în străinătate (Paris, Franța, Galeria Mona Lisa; Milano, Italia, Muzeul de Artă Modernă Pagani; Saarbrucken, Germania; Saarlouis, Germania, „Ludwig” Museum; Lugano, Elveţia, Salonul „Mercedes”, Galeria „Christ”, „Arte Casa”). Expozițiile de grup la care a participat sunt mult mai numeroase decât cele personale. Dintre expozițiile de grup le putem aminti pe cele din perioada 1980-2014, reprezentând participări la expoziții locale și naționale organizate de Uniunea Artistilor Plastici din România la Ploiesti, Bucuresti, Iași, Galați ș.a., precum și pe cele găzduite de târguri internaţionale de artă și galerii de artă din străinătate (Germania, Olanda, Italia, Franța, Bulgaria, Ungaria etc.) 
Artistul câmpinean a realizat multe lucrări considerate monumentale: 2010 - „Carol Nicolae Debie”, bronz, Ploiești; 2008 - „Monumentul Unirii”, fier, Ploieşti, Parcul „Constantin Stere”; 2003 - „Octavian Goga”, bronz, Ploieşti, Parcul „Constantin Stere”; 2003 - „B.P. Hasdeu” , bronz , Câmpina; 1998 - Monumentul Eroilor, Poiana Câmpina, Prahova; 1997 - Reliefuri „Carol I - Ferdinand I” şi „Carol II - Mihai I”, Muzeul Naţional Peleş, Sinaia; 1996 - Relief „Martha Bibescu”, bronz, Palatul Regal de la Posada, Prahova; 1988 -1993 - Restaurare vitraliu ferestre, Muzeul Memorial „B.P. Hasdeu”, Câmpina, Prahova; 1994 - Relief „Grigore Ionescu”, bronz, Casa Memoriala „Gr. Ionescu”, Floreşti, Prahova; 1994 - Crucifix, lemn, Câmpina; 1993 - Relief pentru aniversarea Castelului Peles, bronz, Muzeul Naţional, Peleş, Sinaia, Prahova; 1992 - „Anghel Saligny”, bronz, Universitatea de Construcţii din Bucureşti; 1990 - „Poarta”, lemn, Biserica Ortodoxă Mehala, Timişoara; 1990 - Troiţa în memoria lui N. Iorga, lemn, Strejnic, Prahova; 1990 - Relief „Nicolae Iorga”, bronz, Universitatea de Vara, Valenii de Munte, Prahova; 1987 - Reliefuri „Matei Basarab” si „Constantin Brâncoveanu”, bronz, Brebu, Prahova; 1979 - Altar, Biserica Catolică din Bacău. Nu putem reda aici toate participările lui Alfred Dumitriu la taberele de artă și târgurile naționale de artă. Activitatea foarte bogată a sculptorului care a făcut cunoscută Câmpina în toată Europa, dar și în America de Nord, America de Sud, Australia, nu poate fi descrisă în două pagini de ziar. Dintre premiile câștigate de Alfred Dumitriu amintim două:  2004 - București, România, Bienala Artele Focului, Marele Premiu pentru sculptură; 1990 - Ravenna, Italia, Medalia de Aur pentru participanții din România. Lucrări în muzee și colecții private: România - Ploiești, Muzeul de Artă, Ministerul Culturii din București -, Elveția, Marea Britanie, Grecia, Statele Unite ale Americii, Peru, Franța, Italia, Germania, Belgia, Australia, Canada, Japonia.


Limbajul accesibil orbilor

Interlocutorul nostru își aduce aminte că încă de când era la şcoală, săpa în cretă tot felul de portrete istorice, cioplea bolovanii pe care îi considera potriviți sau alegea crengi cu forme ciudate, cărora le delimita expresia în funcţie de ce i se părea lui că există acolo. La școală, le făcea colegilor portrete.  În ultimul an de liceu s-a îndreptat spre sculptură, înscriindu-se la Liceul de Artă din Brașov, primii trei ani învățând la un liceu de matematică-fizică, la Moinești, în Moldova. În armată făcea studii după soldaţi, câştigându-și ulterior un statut special, atunci când i s-a dat un fel de atelier, un spaţiu în care a lucrat. A avut ocazia să stea pe lângă mari artişti plastici din Bucureşti, de la care a învățat multe. Alfred Dumitriu consideră că pentru un sculptor, simţul tactil este cel mai important simţ. Din stadiul de embrion, omul relaţionează cu mediul numai prin simţul tactil. Pentru un sculptor, a cărui menire este să dea formă concretă stărilor, emoţiilor, ideilor, folosirea simţului tactil este cea mai importantă. Sculptura este limbajul artistic accesibil orbilor, susține artistul.

Atracția lui Hasdeu

Alfred Dumitriu, după cum declară el însuși, s-a simțit întotdeauna atras de Castelul „Iulia Hasdeu”, de spațiile marcate pe veșnicie de roadele harului și de amprentele creative moștenite de la marele savant și geniala sa fiică. O bună bucată de vreme, aproape în fiecare an, artistul avea expuneri interesante, cu lucrări valoroase, în grădina din spatele Castelului. Acolo a stat mulți ani celebrul bust al lui B.P. Hasdeu, realizat de Dumitriu într-un stil foarte personal, bogat în metafore ascunse și în sensuri ce se lasă greu dezlegate de către privitori. Lucrarea a fost donată ulterior municipalității, pentru a înfrumuseța Centrul Civic, și așa, destul de sărac în lucrări monumentale. 


În 2003, la sărbătorirea a 500 de ani de la prima atestare documentară a Câmpinei, atunci când prim-ministrul din acea perioadă, Adrian Năstase, a dezvelit bustul așezat în parcul Milia, pe locul unde, de câțiva ani, edilii orașului au amenajat o fântână arteziană, premierul României, cunoscut drept un împătimit colecționar de artă (mai mult, de picturi), a schițat un zâmbet enigmatic, din care toată lumea a înțeles că pentru primul colecționar al guvernului român sensurile lucrării erau mai pline de enigme decât zâmbetul său ușor forțat. Multă vreme, după inaugurare, privitorii nu înțelegeau de ce Hasdeu a trebuit să arate așa: cu barba ca un evantai uriaș, cu chipul transfigurat și ochii goi. Chiar dacă lucrările sale sunt mai greu de înțeles, Alfred Dumitriu este, fără îndoială, un sculptor valoros, care creează într-un stil modern, lucrările sale reprezentând formele unor idei, nu forma unor lucruri și persoane, redate într-un stil clasic. Până la urmă, privitorii iubitori de artă trebuie să se ridice la înălțimea sensurilor creației  unui artist valoros, iar nu viceversa. Nici pe Brâncuși nu l-au înțeles mulți, creațiile sale avangardiste fiind cu mult deasupra vremurilor începutului de secol XX. Ba chiar vameșii americani i-au confiscat mai multe sculpturi destinate unei expoziții din New York (printre care și „Pasărea măiastră”), pe care le-au considerat a nu fi opere de artă. Brâncuși s-a judecat un an cu guvernul SUA (1927 – 1928), iar la final a avut câștig de cauză. Citindu-mi nedumerirea din voce și ochi, autorul încearcă să-mi îmi explice cum a gândit bustul lui Hasdeu. „Când am sculptat bustul, am dat formă ideilor mele despre Hasdeu, trăirilor mele. Eu m-am simțit mereu atras de Castel, de acest spațiu al lui Hasdeu, care reprezintă legătura dintre imanent și transcendent, dintre prezent și eternitate. Și cum sfinții sunt cei care au reușit să facă această legătură dintre pământesc și divin, l-am văzut pe Hasdeu ca pe un sfânt. Așa mi l-am închipuit eu. Așa l-am înțeles eu, lumea poate să îl înțeleagă cum vrea și cum simte. Nu mă consider un artist avangardist, sunt chiar cuminte. Pe la târgurile internaţionale pe unde am fost, se experimentează foarte mult, mult mai mult decât încerc eu. Mi se pare că sensurile lucrărilor mele nu sunt greu de descifrat”. Artistul este convins că bustul ar putea să stea foarte bine tot în Parcul Milia (viitorul Parc Regele Mihai), în zona verde din apropierea intersecției Bulevardul Carol I – Bulevardul Culturii. 


Modelator al bronzului, dar și al talentelor

Lui Alfred Dumitriu cel mai mult îi place să lucreze în bronz. Este un foarte apreciat modelator în bronz, dar și un bun modelator de talente, după cum veți vedea în continuare. În anul 1980, Alfred Dumitriu se stabilește la Câmpina, unde predă la două școli din oraș. După o vreme, i s-a permis să-și amenajeze la subsolul Casei Tineretului un atelier în care a pregătit 24 de tineri, care au intrat toți la Facultatea de Arte Plastice. „Printre tinerii pe care i-am pregătit se numără și fiul meu, dar și fratele meu, care amândoi au devenit sculptori, fiecare cu destinul său, cu cariera sa”, ne mărturisește artistul.


Restaurarea Castelului

„Tot în această perioadă am făcut restaurarea Muzeul Hasdeu. Eu mă simt foarte legat de acest spațiu. După proiectul arhitectului Hoinărescu, am făcut stucatura, am restaurat statuia lui Hristos din domul central, precum și toate vitraliile. Am lucrat în colaborare cu un sculptor autodidact foarte bun, pe numele său Tache.  Pe perioada restaurării, am beneficiat de primul meu atelier, situat într-unul dintre beciurile Castelului. Cumva, atunci am intrat mult în atmosfera locului. Port o mare recunoștință acestui spațiu, precum și aurei care se află acolo”, ne mai dezvăluie artistul. 

Colaborarea cu municipalitatea

De-a lungul timpului, colaborarea lui Alfred Dumitriu cu reprezentanţii administraţiei locale nu a fost chiar rea, dar putea fi mult mai bună. Generos ca orice artist, Dumitriu nu este supărat pe edilii vinovaţi de neîmplinirile unor proiecte personale dragi, el nu arată cu degetul spre nimeni, dar vocea sa fermă precum bronzul pe care îl modelează la temperaturi înalte (nu ale metalului, ci ale ungherelor sale sufletești) arată o suferinţă interioară, pricinuită de eşecul unui proiect la care a ţinut şi ţine foarte mult: Monumentul Eroilor din Parcul de la Soldat. De la începutul anilor 2000, în presa câmpineană s-a tot scris, conform informaţiilor primite de la conducerea Primăriei, că în parcul cu pricina, lângă monumentul ridicat în cinstea eroilor din Primul Război Mondial, trebuia să se ridice un obelisc înalt de peste 20 de metri. De fapt, nu era vorba despre un obelisc în accepţiunea clasică a cuvântului (aceea de monument comemorativ de origine egipteană, de forma unui trunchi de piramidă sau a unei piramide ascuţite la vârf, alcătuit dintr-un singur bloc de piatră și acoperit cu inscripții), ci despre o lucrare mult mai complexă şi mai bogată în metafore și în înțelesuri ascunse, închinată eroilor neamului, un proiect la care Alfred Dumitriu ține foarte mult și pe care speră să îl vadă împlinit într-o bună zi. 

Replica reușită a coroanei regilor României

Prin anii 1996-1997, conducerea Muzeului Peleș i-a cerut lui Alfred Dumitriu (un artist plastic cunoscut încă din acei ani) să realizeze o replică a coroanei regilor  României. Era vorba, practic, de realizarea unei piese metalice, cu pietre prețioase montate,  care să respecte în cel mai mic detaliu coroana de oțel purtată de regii României, coroană care a fost turnată din țeava unui tun otoman capturat în timpul Războiului de Independență din 1877 - 1878, în bătălia de la Grivița, din 30 august 1877. Carol I a ales oțel, și nu aur, pentru a simboliza vitejia ostașilor români.  Această coroană a fost purtată în ocazii solemne de către toți regii României, începând cu încoronarea lui Carol I din 1881 (până la acel moment, domnitor și ulterior alteță regală). Coroana a fost sfințită la Mitropolia din București, în ziua de 10 mai 1881, și se compune dintr-un cerc frontal cu opt fleuroane și tot atâtea mărgăritare, împodobit cu modele de pietre prețioase. 


„A fost o mare provocare realizarea acelei replici a Coroanei de Oțel. Am realizat cu multă trudă și migală șabloanele necesare, toate lipiturile, și am înțeles atunci cât de valoroși erau meseriașii Arsenalului Armatei, care au realizat coroana cu mijloace mult mai puțin evaluate decât cele de azi. Pentru că am un respect deosebit pentru instituția monarhică, poate și fiindcă tatăl meu, militar de carieră, a fost un monarhist convins, v-aș reaminti finalul discursului regelui Mihai, pe care acesta l-a ținut în Parlamentul României, pe 25 octombrie 2011, la împlinirea vârstei de 90 de ani. «Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri». După ce am realizat replica, i-am pus-o  fiului meu pe cap. Nu era o impietate, mai ales judecând vorbele regelui Mihai rostite 15 ani mai târziu. Feciorul meu reprezenta România de mâine, iar țara, reprezentată de Coroana de Oțel, trebuia păstrată cu grijă pentru copiii nostri, precum și pentru toate generațiile viitoare de români. Parafrazându-l pe ultimul nostru rege, cel mai iubit, aș zice că trebuie să avem mare grijă de Câmpina noastră, căci doar am luat-o cu împrumut de la copiii noștri, urmaşii câmpinenilor de azi”.
Adrian BRAD 

Editorial. GREȘEALA

Revocarea d-nei Kovesi este un turnesol nu numai pentru clasa noastră politică, pentru președinte, pentru media, ci și pentru întreaga societate. Comentariile celor „de bine”, care îi cereau președintelui să nu asculte de hotărîrea CCR, să găsească vreun subterfugiu de a o ocoli mi se par în linia șmecheriei valahe, dispusă să cheltuiască oricîtă energie și imaginație pentru a eluda legea. Decizia Curții a fost, desigur, profund discutabilă, dar asta e altă poveste. Președintele a greșit – grav după părerea mea – dar nu acum, ci mai demult: atunci cu „am hotărît să mai dau o șansă”. A fost cea mai proastă mutare în șahul politic. Principala calitate a omului politic (pe lîngă cinste, asta e generală) ar trebui  să fie realismul, capacitatea de a aprecia lucid o anume conjunctură. Or, a apela la buna credință sau patriotismul PSD, guvernului, parlamentului, CCR, ale lui Dragnea sau Tăriceanu înseamnă a bate cîmpii unui fantezism inconștient, care ignoră – vinovat – toate faptele celor amintiți. De aici impresia de „blat” pe care îl invocă mulți.


Cum să speri, lipsit de orice argument, că PSD-ul se va schimba radical peste noapte? Atunci, dacă nu chiar mult mai înainte, imediat după alegeri, trebuia începută lupta politică și juridică. Așa, „le-a mai dat o șansă” de a se întări, de a a-l deposeda rapid de toate prerogativele, de a-și numi oameni cu suflete de slugă în toate funcțiile, de a adînci manipularea populației prin media. Apropo: absența totală a președintelui din media de cînd a fost ales este o mare greșeală. Președintele este o mare inexistență, nu e prezent printre oameni, nu acordă interviuri la televiziuni, s-a specializat în declarațiile de aeroport, care sînt total insuficiente. A miza, pe de o parte, doar pe protestele civice și, pe de altă parte, pe bunul simț al unor indivizi primitivi și rapace pe care îi tot rogi „frumos” să înceteze a-și bate joc de țară, înseamnă un melanj politic de cea mai proastă calitate. De această lipsă de  implicare ține și ineleganța de a nu fi anunțat el însuși revocarea. Ineleganță față de d-na  Kovesi, față de susținătorii președintelui, față de votanți. Și nepermisă dovadă de slăbiciune. 
N-am ce face, trebuie să vă reamintesc poziția lui Băsescu în momentul acela al crizei economice în care au fost anunțate măsurile de austeritate. Deși tăierile de venituri și celelalte măsuri erau strict de resortul guvernului, președintele a luat totul asupra sa, el a ieșit și a anunțat total nepopularele măsuri. Dacă mi-aduc bine aminte, Boc nici n-a fost prezent. Aceasta este o atitudine de bărbat politic autentic, fie că o decizie e bună sau rea. Președintele vrea să reducă totul la un joc inter instituțional. Ceea ce merge în manuale și la seminarii, dar nu în realitatea psiho-socială. Vedem că pînă și în democrațiile infinit mai rodate aspectul personalizator (re)devine foarte important. Abstractizarea președintelui nu face nici un bine democrației românești care se ține într-un fir de păianjen. Iar într-o lume în care imaginea e totul și încă ceva pe deasupra, absența din media e un handicap politic major. Pe de altă parte, Dragnea a rămas cu un singur dușman: timpul. Liniștit din partea adversarilor (nu și a „aliaților”, care-l vor hăpăi la cel mai mic semn de slăbiciune), încolțit cu vechi și noi dosare, se pare că nu mai are timp pentru toate lentele procedee legislative și vrea încă din această săptămînă o adoptare a legilor justiției prin OUG. Întrebarea e dacă Dăncilă & Tudorel își vor pune pielea în saramură pentru șmecherul din Teleorman. Dar, fără el, se dărîmă toată șandramaua.
Cam acesta este stop-cadrul momentului politic. Pe de o parte ticăloșie, pe de alta inadecvare, plutire în nori. A apărut, sigur, la țanc și un sondaj care arată PNL-ul în mare ascensiune și PSD-ul în prăbușire, menit să adoarmă vigilența distroficei noastre opoziții. Deja cîțiva peneliști se văd pe cai mari și pun la cale pe sub masă, se pare, alianțe cu nocivul Tăriceanu (poate cel mai toxic dintre personajele politice azi în activitate, pe cît de găunos, pe atît pe periculos). Pe de altă parte, graba asta a lui Dragnea este o dovadă irefutabilă a precarității raportului lui TT împotriva lui Kovesi, s-a dovedit că nu persoana șefei DNA, cu fantasmagorice abateri ce îi erau imputate, era problema, ci încercarea disperată de spălare a liderului PSD. În acest context sumbru, doar o mică victorie a societății civile: amînarea doctoratului celui mai elucubrant dintre toți ex-miniștri învățămîntului: Liviu Pop. Dar nici aici nu trebuie să sărim în sus de bucurie, pierzînd de sub picioare solul dur al realității, meritul este exclusiv al jurnalistei Emilia Șercan, al admirabilei sale perseverențe, pariez că viitoarea susținere va fi făcută cu atîta discreție, încît nu va afla nimeni din cine nu trebuie. Oricum nu mai are importanță, la nivelul la care a ajuns școala românească. În ziua în care citiți acest articol, președintele ar trebui să apară intempestiv la ședința de guvern. Prietenii știu de ce… N-a mai fost de mult!
Christian CRĂCIUN

16 iulie 2018

Locuitorii blocurilor cu risc seismic nu se dau mutaţi în blocul de necesitate construit de municipalitate

Blocul de necesitate, construit acum un an și jumătate de către municipalitate pentru găzduirea temporară a locuitorilor blocurilor cu risc seismic, pe perioada lucrărilor de reabilitare a imobilelor cu bulină roșie, riscă să devină cea mai scumpă dintre investițiile fără utilizare de pe domeniul public. Nu zicem că a fost făcută degeaba, că este inutilă, ci doar că este inutilizabilă. Atenție la nuanță, să nu fim criticați la viitoarea conferință de presă a Primăriei. Că este tare ușor să arunci cu bâta fără motiv. Mai greu este să construiești un ditamai blocul fără să găzduiești pe nimeni în el. Un bloc de mari dimensiuni, cu 56 apartamente cu două camere și 16 garsoniere, care a costat 9,5 milioane de lei, sumă care, din fericire, a fost atrasă printr-un credit bancar investițional, dar care, din nefericire, va trebui plătită de către executivul câmpinean mulți ani de acum încolo; din banii câmpinenilor, desigur. 


La ultima conferință de presă a Primăriei Câmpina, primarul Horia Tiseanu și-a exprimat dezamăgirea că, în pofida acestei realizări notabile, câmpinenii care locuiesc în blocuri inscripționate cu buline roșii nu vor să se mute în blocul de necesitate, invocând tot felul de motive, niciunul serios. Sunt refractari la mutarea în blocul de necesitate, situat în vecinătatea Complexului Kaufland, nu doar proprietarii apartamentelor din blocul A6, primul vizat și cel mai afectat de cutremurele care au zdruncinat Câmpina în ultimele decenii, ci și locuitorii blocurilor de pe strada Mihail Eminescu, Bucea și Orizontului. „Locatarii blocurilor cu risc seismic nu vor să se mute în blocul de necessitate. Probabil, mulți sunt supărați că legea nu le permite, după consolidare, timp de 25 de ani, să-și vândă apartamentele. Este vorba despre locatarii care au venitul pe membru de familie sub venitul minim pe economie și pentru care statul suportă toate costurile reabilitării apartamentelor. Aici  eu zic că statul are dreptate. Adică pe cheltuiala statului valoarea apartamentelor se dublează, iar beneficiarii ar vrea să obțină venituri mai mari, dar nemeritate,  pentru că ei nu contribuie cu niciun leu la aceste investiții”, le-a spus jurnaliștilor prezenți edilul-șef, făcând apel la presa locală pentru a convinge oamenii prin materiale publicate de justețea reabilitării blocurilor cu risc seismic, în vederea preîntâmpinării unor catastrofe umanitare.
Adrian BRAD

Viceprimarul Adrian Pițigoi dixit: „Clădirea Căminului Energetic va fi modernizată, în curând, prin reparaţii capitale”

La ultima conferință de presă a primarului, după prezentarea de către Horia Tiseanu a investițiilor ce se vor realiza în acest an, viceprimarul Adrian Pițigoi a detaliat puțin investiția prin care parterul și primul etaj al imobilului care a adăpostit, până acum 10 ani, Căminul Liceului Energetic, vor fi, în curând, igienizate, salubrizate și apoi în așa fel compartimentate, încât să poată adăposti 28 de locuințe sociale. Fiindcă, de fapt, realizarea locuințelor sociale reprezintă  finalitatea acestei investiții așteptate de mulți câmpineni cu posibilități financiare reduse.


„Avem constructor, vom avea în curând și diriginte de șantier, așa că spre finalul lunii iulie vor începe lucrările la Căminul Energetic”, a anunțat viceprimarul Adrian Pițigoi la întâlnirea cu ziariștii locali. Reamintim cititorilor nostri că, la etajele 3 și 4, Primăria a mai construit acum vreo cinci ani câteva zeci de locuințe sociale, dar cererea este foarte mare, așa că și cele preconizate a fi construite în viitorul apropiat sunt la mare așteptare și căutare. Parterul clădirii este o bombă biologică, din cauza apei care l-a inundat complet de multă vreme, transformându-l într-un imens focar de infecție. De aceea, pe lângă amenajarea locuințelor sociale, se va realiza un sistem de preluare a apelor pluviale spre canalizarea publică. În prezent, pe SEAP se află anunțul privind angajarea unui diriginte de șantier. După desemnarea dirigintelui de șantier lucrările pot începe. Toată investiția va costa aproape un million de lei. (Adrian BRAD)

Eleva Andreea Văcaru a devenit campioană națională la proba 100 metri – fluture

Sportul câmpinean este în sărbătoare. La numai 13 ani, câmpineanca Andreea Văcaru, legitimată la Clubul Contratimp, a câștigat recent medalia de aur la proba 100 metri – fluture, la Campionatul Național de Înot Cadeți organizat de Federația Română de Natație și Pentatlon Modern (FRNPM). Competiția s-a încheiat duminică, 15 iulie, după ce s-a desfășurat pe parcursul a patru zile la Bazinul Olimpic din incinta Complexului Turistic de Natație din Târgoviște.  


O performanță deosebită pentru această valoroasă fiică a meleagurilor câmpinene, care umple de respect imaginea sportivă a Câmpinei, în același timp umplând de mândrie piepturile tuturor locuitorilor ei.  Cu atât mai notabilă este performanța Andreei cu cât ea vine după un loc 3 și o medalie de broz obținute de înotătoare, nu cu mult timp în urmă, la etapa regională a calificărilor pentru Campionatul Național. Hotărât lucru, nu bronzul îi place Andreei, ci aurul performanței absolute. De fapt, în anii precedenți, Andreea Văcaru a ajuns o prezență obișnuită pentru cea mai înaltă treaptă a podiumului de la concursurile naționale de natație. Titlul de campioană națională la 100 metri – fluture vine ca o încununare a laurilor câștigați la campionatele naționale precedente, de unde Andreea s-a întors acasă cu cinci titluri de campioană națională la proba 50 metri – fluture și cu două titluri de vicecampioană națională la aceeași probă. Eroina înotului câmpinean este în clasa a VII-a A a Colegiului Național ”Nicolae Grigorescu”, liceu care a mai dat, în decursul istoriei sale, înotători buni, dar niciunul cu performanțele sale. ”Clubul Contratimp Câmpina, format din 14 cadeți, s-a numărat și anul acesta printre cluburile participante la Campionatul Național de Înot, 67 la număr, care au însumat 457 de sportivi cu vârste între 12 și 14 ani. Pe parcursul celor 8 reuniuni, cadeții noștri au reușit să-și îmbunătățească performanțele, îndreptându-se către cele mai râvnite locuri din clasament. 


Astfel, Andreea – Iuliana Văcaru și-a recâștigat titlul de campioană națională prin medalia de aur obținută în proba sa favorită, fluture, de data aceasta la 100 de metri. Teo Magda și Adelina Bostangiu s-au clasat pe locul 5 în proba lor preferată, 100 metri – bras, primul la doar 58 de sutimi de secundă de podium, iar Adelina, la doar 35 de sutimi. Toți au evoluat frumos la cel puțin o probă, rezultatele obținute fiind rezultatul muncii lor în echipă. Suntem mulțumiți și, totodată, mândri de sportivii noștri. Mulțumim pe această cale și administratorului Bazinului Didactic de Înot, Clubul Sportiv Câmpina, pentru susținerea performanței”, ne-au declarat antrenorii Clubului Contratimp, Octavian Postolache și Anca Pătrășcoiu. Felicitându-i pe toți cei care au ocupat locuri meritorii în clasamentele competiției, îi urăm Andreei ca, și pe viitor, să ne zâmbească mereu de acolo, de sus, din înălțimile supremei performanțe sportive, de pe cea mai înaltă treaptă a podiumului de premiere,  cu pieptul strălucind de la aurul medaliilor, strălucire care, cu siguranță, va încălzi sufletele tuturor câmpinenilor, făcându-i mai mândri, mai fericiți.
Adrian BRAD

UN EVENIMENT: Ana Blandiana la Câmpina

Cea de a patra Conferinţă culturală Lemet a avut loc în după-amiza zilei de 11 iulie, în sala mică a Casei de Cultură „Geo Bogza” şi a fost un regal spiritual, căci în faţa unei audienţe de mai bine de o sută de câmpineni s-a aflat scriitoarea Ana Blandiana. Criticul literar Serenela Ghiţeanu, conferenţiar la Universitatea Petrol şi Gaze, colaborator al Revistei 22, a realizat o scurtă, dar pertinentă, introducere în vasta operă a Anei Blandiana, fapt deloc uşor având în vedere că aceasta se întinde pe o perioadă de o jumătate de secol. Serenela Ghiţeanu le-a reamintit celor prezenţi că Ana Blandaiana „a avut de trei ori interdicţie de semnătură: în 1959, din cauza faptului că tatal, preot ortodox, era deţinut politic, în 1985, când a publicat patru poezii în revista «Amfiteatru» din Cluj care erau «subversive», apoi în 1988-1989, datorită volumului de poezii pentru copii avându-l ca erou pe motanul Arpagic, care semăna cu Ceauşescu. Opera Anei Blandiana e formată din volume de poezii, proză fantastică şi eseuri”. Criticul ploieştean s-a referit şi la numeroasele premii şi traduceri în străinătate, amintind că este membru corespondent al Academiei Române din 2016. „În mai 1990 a reînfiinţat Centrul PEN România pe care l-a şi condus până în 2004. Din 1990, Ana Blandiana a fost o militantă civică activă, participând la manifestaţia din Piaţa Universităţii, apoi fondând, împreună cu Romulus Rusan, Alianţa Civică, pe care a şi condus-o în anii ‘90. Este iniţiatoare, tot alături de Romulus Rusan, a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet, care cuprinde Muzeul de la Sighet (în fosta puşcărie comunistă) şi Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului unde se află o colecţie impresionantă de documente (mărturii orale şi scrise, obiecte, cărţi etc) despre rezistenţa împotriva comunismului şi despre deţinuţii politici”. 


Ana Blandiana a suţinut discursul „Centenarul, un motiv de exorcizare” în care a pus în context sărbătoarea Centenarului sau, aşa cum spunea Codruţ Constantinescu, un eşec major de dimensiuni naţionale. Suntem noi demni de jertfele înaintaşilor care au realizat România Mare? Puţin probabil, mai ales în actualul context politic, când se face totul pentru a distruge independenţa justiţiei. 
„Nu cred că a existat în istoria omenirii vreo epocă în care să fie mai greu de stabilit decât azi unde e binele şi unde e răul, cum este binele şi cum este răul, ce este bine şi ce este rău. Şi asta nu pentru că alte epoci ar fi fost mai simple şi mai puţin confuze, ci pentru că niciodată confuzia nu a avut la îndemână atâtea mijloace de exprimare, atâţia subiecţi dornici să se exprime şi atâtea posibilităţi de a manipula această  dorinţă de exprimare. De altfel de cele mai multe ori – şi asta este o caracteristică specifică numai epocii noastre – confuzia nu este naturală, nu este autentică, ci construită cu migală, inventată cu neruşinare în aşa fel încât problema nu mai este aceea a deosebirii binelui de rău, ci, mai radical, a travestirii binelui în rău şi a răului în bine, a schimbării numelui unei noţiuni în timp ce  conţinutul ei rămâne neschimbat, sau, invers, a păstrării numelui unei noţiuni al cărei conţinut este înlocuit treptat până la a deveni opusul său. În acest sens, perioadele electorale oferă în viaţa tuturor democraţiilor largi arii de observaţie a felului în care binele poate fi transformat în rău. Niciodată, privind personajele incredibile care locuiesc majoritar peisajul politic al ţării şi al lumii, nu am ştiut dacă prostia sau reaua lor credinţă sunt prioritare, dacă felul în care distrug în loc să construiască şi degradează tot ce ating dovedeşte existenţa unui plan diabolic sau  doar o jalnică incapacitate de a gândi un plan. În cazul nostru, prostia şi răutatea se confundă simplu şi pe înţeles cu egoismul şi nepăsarea, dusă până la crimă, faţă de ceilalţi. Dar cum se poate explica faptul că o bună parte a populaţiei, mai ales tinerii, nu se duc la vot, deşi, în mod evident, ei urmează să fie beneficiarii sau victimele rezultatelor lui? Pentru că, de data aceasta, este vorba de o nepăsare nu faţă de ceilalţi, ci faţă de ei înşişi, faţă de propriul lor destin căruia îi opun o violentă şi iresponsabilă formă de prostie, izvorâtă din incapacitatea de a deosebi binele de rău. Ei renunţă cu inconştiență - sau, şi mai grav, cu indiferenţă - la partea lor de putere şi de gândire, care ar putea influenţa lucrurile, rămânând spectatori ai unui război în care nu le pasă că li se hotărăşte soarta, dacă sunt în stare să înţeleagă că este vorba de un război. Dar nu cumva nepăsarea se transformă în unitate de măsură a confuziei tocmai din cauza renunţării la a mai deosebi binele de rău, după ce în atâtea rânduri au fost, cu bună credinţă şi în mod catastrofal, confundate? Poate că da, dar aceasta nu este o scuză, este cel mult o explicaţie. Democrația nu înseamnă că zece proști sunt mai importanți decât un deștept sau zece hoți mai importanți decât un om cinstit. Democrația este valoarea supremă doar în măsura în care se exercită în sprijinul statului de drept. Statul de drept este construcția, fagurele în care se toarnă mierea democrației care altfel se împrăștie și se strică. O democrație care se opune statului de drept, își pierde substanța și devine falsă, simplu rezultat al unei manipulări. Pentru că, asemenea  libertăţii, democrația poate deveni toxică dacă este pusă în slujba răului. Dar tot ea este singura forţă care poate duce popoarele înainte, atunci când este lăsată să funcţioneze corect în numele adevărului, al dreptăţii si al iubirii”.


Ana Blandiana a criticat şi faptul că marcăm Centenarul României Mari doar prin festivisme ieftine, un torent de cuvinte şi cam atât. „Deocamdată, în anul Centenarului, Alba Iulia nu este legată printr-un tren direct de Bucureşti, ceea ce nu se întâmplase nici în anii 50, când nu mai era capitală de regiune pentru că fusese capitala încoronării şi se afla în subordinea Devei, oraşul primului ministru de tristă amintire. Deocamdată, în timp ce sărbătorim patetic Centenarul Unirii cu Basarabia, şoseaua spre Albiţa,  principalul punct de frontieră cu Republica Moldova, este impracticabilă din cauza gropilor. O indiferenţă generată de repetatele dezamăgiri şi manipulări, de sentimentul neputinţei în faţa reţelei atotputernice  - înainte  comunistă, acum mafiotă -  care acoperă  ţara, ne face orbi şi  iresponsabili, obosiţi de a ne descoperi mereu traşi pe sfoară şi lipsiţi de minima mândrie şi inteligenţă de a nu ne mai lăsa manipulaţi”.
Foarte interesante şi inedite au fost detaliile şi informaţiile pe care le-a oferit Ana Blandiana despre două personalităţi de marcă ale culturii noastre postbelice care au legături profunde cu judeţul Prahova, Geo Bogza şi Nichita Stănescu, pe care Ana Blandiana l-a numit Poet cu majusculă, evocând cu onestitate şi aspecte mai puţin plăcute despre ultima parte a vieţii marelui poet născut la Ploieşti. 


La finalul întâlnirii, Codruţ Constantinescu, iniţiatorul Conferinţelor Culturale Lemet, a sublinat că ultimul volum al Anei Blandiana, „Istoria ca viitor”, se constituie într-un elogiu adus ideii de libertate, dar şi într-un avertisment, având în vedere că duşmanii libertăţii sunt din ce în ce mai puternici - „Solidaritatea este superlativul libertăţii”, apoi a citit audienţei un pasaj edificator despre raporturile pe care le-am avut de-a lungul timpului cu ceilalţi, cu vecinii noştri din acest spaţiu geografic, care poate fi cu atât mai actual în contextul celebrării Centenarului României Mari, cel mai întins stat pe care l-au construit românii.  „Suntem mereu inferiori sau superiori celor din jurul nostru, niciodată egali cu ei, şi suntem privaţi (sau ne privăm?) astfel de singura situaţie în care se poate construi ceva: colaborarea, onoarea, respectul faţă de ceilalţi, dreptul, fairplay-ul. De-a lungul unor nesfârşite secole care încep să se adune în milenii am fost vecinii unor popoare infinit mai puternice, mai bogate şi mai rapace decât noi, despre care putem să ne imaginam orice, doar că le suntem egali nu, şi atunci, obligaţi să ne recunoaştem precaritatea şi lipsa de mijloace de acelaşi fel, am fost puşi în situaţia de a inventa altfel de mijloace pentru a ne apăra, pentru a ne salva şi chiar pentru a putea învinge, în măsura în care supravieţuirea poate fi - şi poate fi!- considerată o victorie. (...) Din această inferioritate-superioritate-neegalitate s-a născut băşcălia” („Istoria ca viitor şi alte conferinţe şi pagini”, Humanitas, p. 106-107).
Codruţ Constantinescu a ţinut să-i confirme Anei Blandiana faptul că băşcălia este una din armele redutabile folosite de-a lungul timpului de români pentru a supravieţui, apelând la acest procedeu amintind audienţei câteva din „proiectele” aprobate recent în cadrul Comitetului Interministerial dedicat Centenarului, care vor fi derulate de diverse autorităţi publice locale sau alte instituţii din ţară şi care aduc destul de mult cu manifestările dedicate Cântării României (de fapt lui Ceauşescu) de dinainte de 1989 („Turneul Ţăndărică prin Europa”- ce legătură o fi având acesta cu Centenarul României Mari? sau „Gala 100 - oameni pentru Tulcea, oameni pentru România” „Concurs de creaţie literară Treptele devenirii noastre”, „Teregovia şi Centenarul Marii Uniri”- oare s-ar fi realizat România Mare fără aportul decisiv al Teregoviei? Nu vom şti niciodată! Sau „Sacu 100”), observând faptul că dacă nu se foloseşte cuvântul Centenar, se recurge obsesiv la cifra  100. Publicul câmpinean a aplaudat-o în picioare minute în şir, iar la finalul evenimentului, Ana Blandiana a acordat autografe tuturor celor prezenţi, chiar dacă în acest fel a pierdut trenul ce trebuia să o ducă înapoi în Bucureşti. Întâlnirea cu Ana Blandiana se va fi dovedit unul din acele evenimente memorabile, în strânsă continuitate cu cele din perioada interbelică - conferinţele lui Iorga sau Rebreanu în Câmpina. 
(REDACŢIA)

A LUAT FIINŢĂ ASOCIAŢIA CÂMPINA CIVICĂ

COMUNICAT DE PRESĂ

La iniţiativa unui grup de câmpineni cu spirit civic şi care iubesc acest oras, s-a constituit Asociaţia Câmpina Civică, persoană juridică fără scop patrimonial, înscrisă în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor din România. Scopul principal al asociaţiei este acela de a apăra drepturile câmpinenilor şi de a se constitui într-un partener pentru administraţia locală, astfel încât municipiul nostru să arate mai bine, iar câmpinenii să fie conştienţi de importanţa civică a fiecăruia dintre locuitorii acestei cetăţi.
În acest sens, facem un apel public la toţi cei interesaţi de binele Câmpinei, că vrem să ne constituim ca factor determinant în apărarea drepturilor cetăţenilor şi îi asteptăm pe cei care au ceva de spus sau de făcut pentru Câmpina să ni se alăture. Înfiinţarea acestei asociaţii a apărut ca o necesitate, în condiţiile în care localitatea noastră pare că moare încet, dar sigur, iar noi dorim să-I unim pe toţi cei care cred că mai exista o speranţă, că se mai poate face ceva, să trezim acel spirit civic care există în fiecare dintre noi.
Asociaţia Câmpina Civică are următorii membri fondatori: Simona Stoica, Ioana Cojocaru, Dan-Decebal Gavrilescu, Constantin Baicu, Florin Abagiu, Marius Stoica, alături de care se află şi alţi membri, oameni din diferite medii sociale, dar toţi animaţi de dorinţa de a contribui la trezirea conştiinţei civice în Câmpina.
De asemenea, vă aducem la cunoştinţă că datele noastre de contact sunt: adresa – Strada Paris, nr. 1; e-mail campinacivica@gmailcom, iar persoana de contact este preşedintele Asociaţiei, Marius Stoica (telefon 0721.228.250). Putem fi contactaţi şi pe facebook, pe pagina “CâmpinaCivică” şi în grupul “CâmpinaCivică”, unde vă aşteptăm să dezbatem problemele comunităţii.
În speranţa unei bune colaborări viitoare în folosul Câmpinei şi al cetăţenilor ei, vă asigurăm de întreaga noastră consideraţie.
Preşedinte, Marius Stoica

Programul Jazz-Rock Festival Câmpina, 3 - 5 august 2018

OPEN AIR,  LOCAŢIE: ŞTRANDUL CASEI TINERETULUI 

Organizatori: Asociaţia Culturală Euro Jazz-Rock, Casa Tineretului, Primăria şi Consiliul Local Câmpina
Sponsor Principal: Lonestar S.R.L., Forja Rotec Buzau, Lemet S.R.L.
Sponsori:  Ursus Romania, Miru S.R.L., Manro S.R.L.
Parteneri Media: Valea Prahovei TV, Oglinda de azi


ZIUA 1 – VINERI, 3 AUGUST
- „Freetet” Chişinău – Dimytri Sergheev (Sax), Valeriu Culea (piano), Nikita Morozov  (Bass), Marcel Suceveanu (Drums);
- „Geta Burlacu & Friends” Chişinău – Geta Burlacu (Vocal), Petru Haruta (Trumpet), Dan Bruma (Guitar), Oleg Baltaga (Percutions)-

ZIUA 2 – SÂMBĂTĂ, 4 AUGUST
- „R.C. & The Melody Makers” Bucureşti – Răzvan Cojanu (bass), Paolo Profeti (Sax), Toma Dimitriu (piano), Iulian Nicolau (Drums);
- „Luiza Zan - Afrodizzy” Sfântu Gheorghe – Luiza Zan (Vocal), Iulian Pavelescu (Guitar);
- „Florin Giuglea Group” Bucureşti – Florin Giuglea (Guitar& Vocal), Adrian Ciuplea (bass), Vlad Isac (Drums);

ZIUA 3 – DUMINICĂ, 5 AUGUST
-  „Andra Botez Quartet” Iaşi – Andra Botez (vocal), Tudor Amarandei (Synth/ Keyboard), Bogdan Botez (drums), Edi Taras (bass).
- „ Groove Garden” Sorin Zlat & Friends, Bucureşti – Sorin Zlat (Piano), Robert Patai (vocal), Alex Man (Guitar), Adi Stoenescu (Percutions), Razvan Cojanu (Bass),  Laurenţiu Ştefan (Drums).

Au început înscrierile la concursul Câmpina Open MTB 2018

Comunicat de presă

Ediția a șaptea Câmpina Open MTB – Race for autism (CMTB) va avea loc Duminică 9 septembrie, cu o zi mai târziu decât a fost inițial programată.
Având în vedere că la data anunțată inițial se desfășoară în apropierea Câmpinei un alt concurs de ciclism cu scop caritabil și o etapă națională, am hotărât să răspundem pozitiv cererii primite de la organizatori, precum și riderilor care erau constrânși să aleagă unul dintre cele două evenimente.
Dorim astfel, să oferim șanse mai bune în primul rând beneficiarilor celor două cauze și să dăm opțiunea bicicliștilor să se bucure de un weekend plin de aventură.
Reamintim că anul acesta așteptăm participanții cu trasee noi, mai accesibile, care îmbină porțiuni spectaculoase și pitorești de pădure și drum asfaltat. 
Înscrierile sunt deschise pe campina-mtb.ro, iar participanții care achită taxa de participare din timp, beneficiază de reducere de până la 50%.


Toate fondurile obținute din taxele de participare sunt folosite în beneficiul copiilor cu tulburări din spectrul autist (TSA) din comunitate. Cele șase ediții anterioare ale CMTB au totalizat peste 146.000 lei. Aceste fonduri s-au reflectat în cursuri pentru părinții copiilor cu autism, materiele de lucru pentru Centrul de zi Sf. Filofteia și familiile beneficiare ale centrului și cursuri adresate cadrelor didactice din grădinițe și școli de masă care au vizat integrarea copiilor cu TSA în învățământ. Din aceeași sumă au fost livrate programe de pregătire pentru echipa centrului Sf. Filofteia, au fost organizate două tabere pentru familiile în care există copii cu TSA și a fost organizată o campanie de conștientizare în școli. 
Începând cu 2018, Asociaţia Glasul Autismului şi Fundaţia Romanian Angel Appeal vor deschide un centru pentru activităţi de socializare şi terapie 3C (terapie prin mișcare) adresat copiilor cu TSA. Din fondurile strânse anul trecut şi în acest an, va fi renovat și mobilat spaţiul identificat pentru acest centru şi se vor organiza primele grupuri de socializare şi terapie.
Mulțumim pentru deschidere și suport Primăriei Municipiului Câmpina și Consiliului Local al Municipiului Câmpina, Primăriei Comunei Șotrile, Consiliului Județean Prahova, Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, Jandarmeriei Prahova, Poliției Rutiere și Locale Câmpina, Direcției Silvice Prahova prin Ocolul Silvic Câmpina și tuturor susținătorilor competiției.
Fundația Romanian Angel Appeal (RAA) activează încă din 1991, în beneficiul copiilor și tinerilor afectați de boli  cronice și la risc de excludere socială.
Activitățile Fundatiei Romanian Angel Appeal cuprind furnizarea de servicii medicale, psihologice și sociale, dezvoltarea de cursuri de instruire, studii și cercetări, campanii și programe de advocacy, în colaborare cu autorități guvernamentale, companii, organizații neguvernamentale și persoane fizice. 
De 4 ani, Fundația RAA a devenit o importantă voce în sprijinul copiilor și persoanelor cu autism.
Mai multe despre Fundația Romanian Angel Appeal, pe www.raa.ro.

Şcoala pentru toţi, editia a II-a, 2018

„Minte sănătoasă în corp sănătos”
1 iulie – 30 noiembrie 2018

Comunicat de presă

Fundația Zamolxes organizează în perioada 1.07-30.11.2018, la Centrul Cultural pentru Tineret Zamolxes, proiectul “Şcoala pentru toţi – Minte sănătoasă în corp sănătos”, ediția a II-a. Acest proiect se adresează elevilor din școlile și liceele câmpinene cu vârsta între 10 şi 18 ani şi are ca scop dezvoltarea aptitudinilor motrice ale acestora.
Evenimente:
- 22 septembrie 2018, orele 19:00 – Eveniment de promovare al proiectului – Parcul de la Ceas; 
- 28-30 septembrie 2018, orele 10:00-18:00 – Curs de animatori de tineret – Centrul Cultural pentru Tineret Zamolxes; 
- 1 octombrie – 30 noiembrie, în zilele de marți și joi, intre orele 9:30-18:30, ateliere „Sport pentru sanatate prin joc! - Minte sanatoasa in corp sanatos” la Centrul Cultural pentru Tineret Zamolxes; 

Proiect finanțat de Primăria Municipiului Câmpina prin Legea nr. 350/2005 privind finanțarea asociațiilor și fundațiilor non-profit.

Festivalul Tineretului, ediția a XIII-a, 2018

Concurs pentru tinerii talentați

Comunicat de presă

Fundația Zamolxes organizează în perioada 12-16 noiembrie 2018, începând cu orele 17:00, concursul de teatru, muzică și dans, cu premii în bani, în cadrul proiectului “Festivalul Tineretului”, ediția a XIII-a.
Acest concurs se adresează tinerilor din şcolile şi liceele câmpinene cu vârsta între 12 şi 19 ani şi are ca scop creşterea gradului de cultură şi civilizaţie a tinerilor din comunitatea locală.
În zilele de 12 şi 14 noiembrie se va realiza preselecţia, iar în 16 noiembrie primii şase finaliștii la fiecare categorie de concurs vor avea ocazia să-și demonstreze talentul pe scenă în cadrul spectacolului ce se va desfășura la Casa Tineretului Câmpina. 
Din juriu fac parte Raluca VASILE – profesor limba şi literatura română, Ştefan Al.- Saşa – muzician și Florin Cristian-Predescu - președintele Fundației Zamolxes. 
Evenimente:
- 12, 14 noiembrie, orele 17:00 – preselecţii teatru, muzică și dans – Centrul Cultural pentru Tineret Zamolxes ; 
- 16 noiembrie, orele 17:00 – gala finală - Casa Tineretului Câmpina.


Proiect finanțat de Primăria Municipiului Câmpina prin Legea nr. 350/2005 privind finanțarea asociațiilor și fundațiilor non-profit.

La Secţia Obstetrică-Ginecologie SanConfind, serviciile medicale se pot plăti și în rate

(P) Pentru a veni în întâmpinarea pacienților, conducerea Spitalului SanConfind a decis ca, în sistemul spitalizării continue, cu referire la orice naștere și intervenție chirurgicală ginecologică, pacienții să își poată plăti și în rate serviciile medicale primite. Nu intră în această situație cazurile gravidelor care solicită monitorizări pe perioade mai îndelungate, deci tot în regim de spitalizare continuă. Menționăm că serviciile medicale acordate pacienților SanConfind în regim de spitalizare de zi, sau în regim ambulatoriu (în cadrul consultațiilor și tratamentelor efectuate la Cabinetul  Obstetrică-Ginecologie din Policlinica SanConfind), nu beneficiază de această facilitate. Cele din urmă pot fi, în schimb, decontate prin CJAS Prahova.

Echipamente medicale de top
Medicul primar Dan Mihalache, șeful Secției Obstetrică-Ginecologie din SanConfind, care a venit de la Maternitatea Ploiești, fiind foarte cunoscut și apreciat în lumea medicală din capitala județului, consideră că ”toate dotările acestei secții sunt de vârf. Spitalul SanConfind poate oferi servicii comparabile cu cele din Occident. Vorbim de nașterea spontană în condiții civilizate, cât mai puțin medicalizată, cu respectarea intimității și la care tatăl poate asista, sau, dacă este nevoie, de nașterea prin operație cezariană. De asemenea, se pot efectua intervenții chirurugicale ginecologice minim invazive, cu recuperare rapidă. Serviciul de imagistica medicală, laboratorul de analize, compartimentele de terapie intensivă și de neonatologie sunt și ele foarte performante.”


Realizări și performanțe
Realizarile Secției Obstetrică-Ginecologie pe primele 6 luni din 2018 nu sunt deloc de neglijat pentru o structură medicală aflată la început de drum.  Astfel, aici au avut loc 99 de nașteri, dintre care două nașteri gemelare. La Maternitatea SanConfind s-au născut 101 copii, dintre care 63 baieti si 38 fete. Mamele provin din diferite zone teritoriale si geografice. Astfel, 74 provin din mediu urban, iar 25 din mediul rural. Marea majoritate a pacientelor o reprezintă cele din judetul Prahova, dar au fost și proaspete mămici venite din București sau din diferite județe: Ilfov, Buzău, Vrancea, Sibiu. După Câmpina și Ploiești, Bucureștiul rămâne pe locul 3 în topul adresabilității pacienților SanConfind. 
Din ianuarie 2017, de când funcționează Maternitatea SanConfind, aici au venit pe lume 149 de copii (147 de nașteri, dintre care două gemelare). S-au efectuat 179 de intervenții chirurgicale ginecologice (15 operații laparoscopice). 
Echipa medicală din secția O-G este completă: trei medici permanenți de specialitate (dr. Dan Mihalache, dr. Oana Dumitrescu, dr. Ion Nica), trei medici obstetricieni colaboratori (dr. Elena Fusu-Plăiașu, dr. Denisa Nica, dr. Marilena Avram).  Activitatea de neonatologie este asigurată de un medic permanent (dr. Eugenia Grumezescu) și patru medici colaboratori (dr. Cristina Popa, dr. Raluca Teodosiu, dr. Lucica Moldovan, dr. Cerasela Alexiu). În domeniul ATI lucrează doi medici (dr. Delia Bucur și dr. Luminița Luțan). Secția are 12 asistente de O-G (dintre care trei sunt moașe, deci cu studii superioare), 9 asistente de Neonatologie și 6 asistente ATI. 
În regim de spitalizare de zi au fost îngrijiți 117 pacienți, înregistrați după cum urmează: 2 la Balneoterapie, 26 la Cardiologie, 12 la Chirurgie, 57 la Dermato-Venerice, 16 la Diabetologie și 4 la Gastroenterologie.

Un reputat chirurg, profesor universitar, acordă consultaţii la Cabinetul Chirurgie SanConfind

(P) Directorul medical al Spitalului SanConfind este un cunoscut chirurg din București, profesorul universitar dr. Radu Şerban Palade, medic primar în chirurgie generală și doctor în ştiinţe medicale. Așadar, medicul Radu Șerban Palade este de două ori doctor. În primul rând, prin denumirea meseriei sale nobile, iar în al doilea rând, prin gradul profesional pe care îl deține, ca urmare a nivelului înalt al cunoștințelor dobândite în domeniul medical. Profesorul Radu Palade va acorda, începând cu această săptămână, consultații la Cabinetul Chirurgie din cadrul Ambulatoriului  de specialitate al Centrului Medical SanConfind.


Student de nota 10
Profesorul Radu Serban Palade s-a născut la Băile Olănești, în ziua de 26 aprilie 1944. Absolvent al Facultății de Medicină Generală din cadrul Institutului de Medicină și Farmacie București, promoția 1968, domnul doctor a obținut la examenul de stat media 10, terminând printre primii studenți ai promoției sale. După finalizarea studiilor universitare, au urmat multe alte studii si cursuri de specialitate, cu numeroase examene promovate cu brio, toate aceste repere caracteristice meseriei de medic marcând o carieră strălucită, pe care domnul doctor a străbătut-o cu un singur gând: să le redea sănătatea semenilor săi aflați în suferință, după toate puterile și priceperea sa.  În întreaga sa cariera medicală, a continuat să se dedice medicinei cu aceeași dragoste ca în facultate, făcându-și meseria de “salvator de vieți” cu o pasiune  care l-a ajutat să se desăvârșească din punct de vedere profesional.  

Autor de manuale de referință
Setea continuă de cunoaștere și dorința de a împărtăși cunoștințele sale și celor mai tineri discipoli ai lui Hipocrat i-au dat puterea să urce pe cea mai înaltă treaptă didactică a învățământului universitar. Prof. univ. dr. Radu Șerban Palade este cunoscut în lumea medicală și ca un important scriitor de cărți de specialitate. Autor al unui “Manual de chirurgie generală” structurat în mai multe volume, în care aproape epuizează patologia chirurgicală din medicină, prof. univ. dr. Radu Șerban Palade reușește să realizeze o lucrare redactată clar și sintetic, cu multe informații esențiale actualizate, însoțite de o bogată iconografie exemplificatoare, motiv pentru care manualul reprezintă una dintre acele lucrări de specialitate ce nu trebuie să lipsească din biblioteca niciunui cadru medical. Directorul medical al Spitalului SanConfind este principalul coautor al unei alte lucrări de referință în lumea medicală românească: “Forme clinice particulare ale cancerului de sân”. Lucrarea amintită, originală în literatura medicală din România, aduce în atenţia medicilor chirurgi, dar şi a celor doritori să se instruiască pe această temă, caracteristici definitorii ale tipurilor de cancer de sân mai rar întâlnite: boala Paget a sânului, cancerul de sân la bărbat şi cancerul ocult de sân. Autorii doresc să atragă atenţia asupra modalităţilor de diagnostic, asupra prognosticului şi asupra conduitei terapeutice optime în aceste cazuri dificile, bazându-se pe o bibliografie uriaşă şi pe cazuistica personală bogată strânsă de cei doi autori în peste 20 de ani de experienţă în domeniul chirurgiei.          

10 iulie 2018

La Câmpina, rezultatele de la BAC 2018 sunt mai slabe decât cele din anul precedent

În Anul Centenar, la 100 de ani de la Marea Unire şi de la naşterea României moderne, absolvenții liceelor câmpinene „se maturizează” mai greu decât acum un veac, decât acum o jumătate de secol, decât acum un an. Am pus ghilimelele cuvenite, deoarece nu ne-am referit la o maturizare biologică, ci la absolvirea examenului de bacalaureat, denumit și „de maturitate”. Denumirea vine, probabil, de la faptul că, după ce ai trecut bacul și ai terminat cu bine liceul, ești numai bun să iei viața în piept ca orice matur responsabil: să-ți găsești un loc de muncă, să-ți clădești o carieră, o familie, să-ți asiguri o locuință, un renume etc. 
La momentul astral al statalităţii româneşti, 1 decembrie 1918, un moment plin de efervescenţă spirituală şi politică, atunci când ţara noastră s-a împlinit, din punct de vedere teritorial, ajungând la fruntariile ei fireşti, la care o îndreptăţeau vremurile şi istoria, era o mândrie pentru orice licean câmpinean să reuşească la examenul de bacalaureat. Astăzi, pentru tot mai mulți liceeni din zona Câmpina, băieți de bani-gata cu portofelul mereu plin, dar și cu educația mereu goală, examenul de bacalaureat a devenit o corvoadă inutilă. Pe de altă parte, mai există o cauză pentru care tot mai puțini elevi câmpineni „se maturizează”, adică reușesc la examenul de maturitate. De fapt, riguros corect, ar fi trebuit să spunem „pe de alte părți”, întrucât sunt mai multe cauze, în acest sens. Și afirmăm aceasta gândindu-ne la faptul că, din cauza sărăciei, tot mai greu ajung copiii din zona Câmpina (comunele limitrofe municipiului) pe băncile liceelor, o realitate nefericită care nu le dă, aşadar, posibilitatea de a promova examenul de maturitate. De asemenea, am mai putea spune că foarte mulţi dintre cei ajunşi în învăţământul liceal graţiei eforturilor şi posibilităţilor financiare ale părinţilor nu se ţin de carte şi ratează examenul de bacalaureat ori îl absolvă cu medii tot mai mici.
În cele ce urmează, vom face și o comparație a rezultatelor BAC 2018 cu cele înregistrate la bacalaureatele ultimilor doi ani, statisticile confirmând tendința în scădere a rezultatelor de la Bac 2018, în comparație cu Bac 2017, dar și faptul că în 2017 au fost înregistrate rezultate mai bune decât în anul 2016. 



BAC 2018 la Câmpina

Potrivit Ministerul Educaţiei Naţionale, pentru susţinerea probelor scrise la examenul de bacalaureat din acest an, în cele 440 de centre de examen s-au înscris 136.871 de candidaţi din toate promoţiile (118.856 de candidaţi din promoţia curentă, respectiv 18.015 candidaţi din promoţiile anterioare). Elevii nemulțumiți de notele obţinute le-au putut contesta, contestaţiile fiind soluționate în intervalul 5-8 iulie. Luni, 9 iulie, au fost afişate rezultatele finale. Începând cu anul acesta, nota comisiei de contestații a fost finală, deoarece nu s-a mai aplicat regula celor 0.5 puncte diferență între prima notă și cea de după contestații. 
Cele mai bune rezultate la examenul Bacalaureat 2018 le-a obţinut tot Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu”, care conduce şi anul acesta în topul liceelor câmpinene. „Grigorescu” a avut 178 de elevi admişi, trei respinşi şi doi care nu s-au prezentat. Cea mai mare medie (9,73) a fost obţinută de Sabrina Stoica, specializarea matematică-informatică. Locul al doilea a fost ocupat de Liceul Tehnologic Energetic - cu 99 de elevi admişi, 69 respinşi şi 11 care nu s-au prezentat. Media cea mai mare (9,46) a fost obţinută de Marian Tatu, specializarea matematică – informatică. Pe locul al treilea se situează Colegiul Tehnic Forestier cu 81 elevi admişi, 59 respinşi şi şapte care nu s-au prezentat. Cea mai bună elevă de la Forestier a fost Ciută Petronela Alexandra, specializarea tehnician în activităţi economice, care a obţinut media 9,73. Penultimul loc este ocupat de Colegiul Tehnic „Constantin Istrati”, cu 14 elevi admişi, 42 respinşi şi 12 care nu s-au prezentat, unde media cea mai mare (8,36) a fost obţinută de Adriana Nistor, specializarea tehnician în gastronomie. Ultimul loc îl ocupă Liceul Tehnologic Mecanic, unde numai patru elevi au fost declaraţi admişi, 11 au fost respinşi şi șase nu s-au prezentat. Cea mai bună clasare a obținut-o Mihai Daniel Beucă, specializarea tehnician mecanic, cu media 8,05. 
Potrivit Ministerului Educației, 44.401 de lucrări au fost contestate la prima sesiune a examenului de Bacalaureat 2018, dintr-un total de 361.919 de lucrări. Primele note la Bacalaureat 2018 au fost afișate miercuri, 4 iulie, iar unii elevi nu au fost deloc mulțumiți de cât au primit. Foarte mulţi absolvenți ai liceelor câmpinene susțin că meritau mult mai mult, astfel că 236 dintre ei au depus contestații, în urma cărora, în cele mai multe cazuri nota a fost mărită, considerabil chiar pentru câţiva. 
Din totalul contestaţiilor, cele mai multe au fost înregistrate la limba română, repartizate astfel: 
- la Colegiul "N. Grigorescu" - 35 contestaţii, majoritatea rezolvate favorabil, un candidat obţinând chiar o notă de 9,5, după ce luase la proba scrisă 7,6;
- la Colegiul Tehnic Energetic - 33 contestaţii, cele mai multe înregistrând diferenţe nesemnificative, deşi au fost şi cazuri de candidaţi care au obţinut note mărite de la 7,3 la 9,1 ori de la 3,3 la 6; 
- la Colegiul Tehnic Forestier - 26 contestaţii, cu diferenţe nesemnificative între note;
- la Colegiul Tehnic "C. Istrati" - 10 contestaţii, multe rezolvate nefavorabil pentru candidaţi, care au obţinut note mai mici decât cele luate în examen;
- la Liceul Tehnic Mecanic - 2 contestaţii, în urma cărora deşi nota a fost sensibil mărită, ambii candidaţi au fost declaraţi respinşi. 
În urma contestaţiilor, 14 dintre elevii liceelor câmpinene au reuşit să promoveze examenul, ceea ce face ca bilanţul pentru prima sesiune a BAC 2018 să arate în felul următor: din 598 de elevi înscriși anul acesta la examen, 390 au promovat, iar 170 au fost respinși.
A fost o tendință națională. Numai în București, 4827 de elevi au cerut recorectarea lucrării. La proba A (Limba şi literatura română) au fost contestate 18.705 lucrări din 118.113, la proba B (limba şi literatura maternă) - 496 de lucrări din 5.970, la proba C (proba obligatorie a profilului) - 13.542 lucrări din 118.269, iar la proba D (proba la alegere a profilului şi specializării) - 11.658 lucrări din 119.567. 
Stând de vorbă cu mai mulți absolvenți câmpineni de liceu, am aflat cu ce probleme s-au confruntat și ce așteptări aveau acești participanți de la examenul de bacalaureat. Deși nu se mai dăduseră subiecte cu poezii de mai mulți ani, la limba română erau așteptate subiecte care să marcheze simbolic Anul Centenar. Mulți concurenți reproșează profesorilor examinatori că au corectat strict după informațiile din manuale, deși nu doar la proba de română, ci și la cea de informatică, se puteau rezolva cerințele subiectelor și altfel decât impunea materia existentă în manuale. Din întrebările de la proba de română se puteau înțelege mai multe lucruri, iar în barem au fost doar două.
La proba de informatică au fost, de asemenea, multe nemulțumiri legate de faptul că profesorii nu sunt pregătiți să înțeleagă rezolvările prin altfel de metode decât cele prezentate în manualele școlare. „Dacă eu știu mai mult decât este în programă și rezolv problemele subiectelor altfel decât prevede programa, profesorul examinator mă depunctează. Am pățit-o, de altfel, și cu profesorul cu care m-am pregătit la informatică. La o problemă discutată la pregătire, profesorul mi-a zis că nu pot rezolva problema dacă nu știu teoria din manual, dar ulterior a trebuit să recunoască și justețea soluției găsită de mine, deși nu tratasem problema prin metodele de rezolvare din manual”, ne-a declarat un absolvent al examenului de bac, reprezentant al Colegiul Tehnic Forestier, un liceu care vine puternic din urmă, dovadă fiind și nota iniţială cea mai mare obținută de o elevă a acestui liceu - 9,73, adică aceeași notă obținută de cel mai bine clasat dintre reprezentanții Colegiului Național „Nicolae Grigorescu”. 

Ultimul deceniu - cu suișuri și coborâșuri

Așteptate cu emoție de absolvenții de liceu, notele la bacalaureat sunt cu atât mai importante cu cât cântăresc mult la admiterea în învățământul superior, mai ales la acele profiluri unde nu se organizează concurs pentru intrarea la facultate. La nivelul întregii țări, 104 candidaţi la prima sesiune a examenului de Bacalaureat au obţinut media 10, potrivit unui centralizator al Ministerului Educaţiei Naţionale. Dintre aceştia, 17 sunt din Capitală. La nivel naţional, au promovat examenul anul trecut, înainte de contestaţii, 71,4% dintre candidați. Rata de promovare pentru examenul BAC 2018, înaintea contestaţiilor, este de 67,7%, cu câteva procente mai scăzută faţă de anul 2017, când era de 71,4 %. Diferenţa dintre  rezultate nu este una de neluat în seamă, respectiv 3,7%. Anul trecut, rata de promovare la Bac, după afişarea rezultatelor finale, a fost de 72,9%, mai mare decât cea de 68,1% consemnată în 2016. Prima sesiune de la Bacalaureat 2018 a avut câteva probe mai dificile decât anul trecut, lucru care a făcut ca rezultatele examenului de anul acesta să fie mai slabe decât cele obţinute în 2017. După afişarea rezultatelor finale la Bac 2017, numărul mediilor de 10 a fost, anul trecut, de 126. 
Potrivit statisticilor din ultimii 10 ani, în 2008 au promovat Bacalaureatul 78,30% dintre elevii înscrişi, apoi, în 2009 - 81,47%, în 2010 - 69,30%, în 2011 - 45,73%, în 2012 - 44,41%, în 2013 - 56,44%, în 2014 - 60,65%, 2015 - 67,9%, iar în 2016 – 68,1%. Așadar, am avut de a face cu un deceniu plin de suișuri și coborâșuri, din punct de vedere al reușitelor liceenilor absolvenți la examenele de bacalaureat. Din statisticile realizate, se poate observa că, în ultimul deceniu, cel mai bun an pentru examenul de bacalaureat a fost 2009, când rata de promovare a fost de 81,47%, iar bacalaureatul cu cele mai slabe rezultate a fost în 2012, cu 44,41 puncte procentuale reprezentând elevii care au trecut examenul. La Câmpina s-au realizat aceleași tendințe ca la nivel național. 

 Ultimele 10 examene de bacalaureat la liceele câmpinene

La nivel național, rata de promovare pentru examenul Bac 2018, după rezolvarea  contestaţiilor, este de aproximativ 68%, cu câteva procente mai scăzută faţă de anul 2017, când era de aproape 72,9%. Anul trecut, rata de promovare la Bac a fost de 72,9%, sensibil mai mare decât cea de 68,1%, consemnată în 2016. 
Potrivit statisticilor din ultimii 10 ani, în 2008 au promovat Bacalaureatul 78,30% dintre elevii înscrişi, apoi, în 2009 - 81,47%, în 2010 - 69,30%, în 2011 - 45,73%, în 2012 - 44,41%, în 2013 - 56,44%, în 2014 - 60,65%, 2015 - 67,9%, iar în 2016 – 68,1%. În primul an al intervalului, se observă o ușoară creștere a ratei de promovare, până la 81,47% (anul 2009), apoi o scădere vertiginoasă, trei ani la rând, până la un minim istoric de 44,41% (anul 2012). Deloc lăudabilă este atitudinea absolvenților mioritici de liceu din anul 2012, care tot nepregătiți au venit la examen, deși cu un an înainte, la Bac 2011, ministrul Funeriu introdusese pentru prima data camere de supraveghere în sălile de examen, ceea ce a făcut ca mulți liceeni să pice din neputința de a copia sau prin eliminare din examen, în urma vizionării probelor video care au îngenunchiat multe copiuțe. 
După 2012, rata de promovare crește iarăși anual, până în 2017, după care scade, în anul următor, cu aproape cinci procente. Potrivit  admitereliceu.ro, liceele câmpinene nu s-au înscris toate în tendințele de creștere și descreștere înregistrate la nivel national. Ba dimpotrivă. La Grigorescu, de exemplu, în anul 2010 au promovat mult mai mulți înscriși decât în anul precedent, cu toate că, la nivel national, lucrurile au stat exact invers. Astfel, ratele de promovare la examenele de bacalaureat pentru absolvenții de la Grigorescu au evoluat după cum urmează: anul 2009 – 78,85%; anul 2010 – 99,56%; anul 2011 – 80,00%; anul 2012 – 75,34%;  anul 2013 – 99,62%; anul 2014 – 99,39%; anul 2015 – 99,55%; anul 2016 – 99,44%; anul 2017 – 99,44%; anul 2018 – 97,27%. Cel mai galonat liceu câmpinean a reușit să păstreze sus stacheta calității învățământului, reușind să fie uneori cel mai bun liceu al județului. Ratele de promovare la bacalaureat ale celorlalte licee au evoluat în serii diferite, în anii menționați mai sus. 
Liceul Tehnologic Energetic: 2009 – 56,69%; 2010 – 45,14%; 2011 – 60,72%; 2012 – 38,63%; 2013 – 69,93; 2014 – 49,14%; 2015 – 67,14%; 2016 – 56,37%; 2017 – 58,33; 2018 – 55,31%.
Colegiul Tehnic Forestier: 2009 – 39,10%; 2010 – 45,39; 2011 – 26,99; 2012 – 32,16%; 2013 – 47,04%; 2014 – 51,05%; 2015 – 74,44%; 2016 – 73,10%; 2017 – 82,69; 2018 – 55,10%. 
Colegiul Tehnic „Constantin Istrati”: 2009 – 43,10%; 2010 – 14,08%; 2011 – 16,36%; 2012 – 13,89%; 2013 – 30,54%; 2014 – 36,88%; 2015 – 48,26; 2016 – 27,66%; 2017 – 47,69%; 2018 – 20,59%.
Liceul Tehnologic Mecanic: 2009 – 39,65%; 2010 – 9,72%; 2011 – 9,85%; 2012 – 7,55%; 2013 – 10,83%; 2014 – 17,39%; 2018 – 19,05.
Adrian BRAD

Editorial. PROBLEMA NU E...

... cum scăpăm de Dragnea și ai lui, ci cum scăpăm de imensa doză de lehamite, de silă care a paralizat întreg țesutul social. Asta va dura mult după ce nimeni nu-și va mai aminti de Dragnea. Sînt vietăți care își paralizează mai întîi prada, abia mai tîrziu, cînd aceasta nu mai are nicio putere, o ucid și o devorează. Cam asta este esența politicii PSD. Ce vedem seară de seară la televiziuni este doza de venin suficientă să distrugă inteligența și spiritul elementar critic ale cetățenilor sau să instituie jena absolută. Este neverosimil să mai crezi că PSD a mărit veniturile, cînd cea mai elementară operație de adunare-scădere dovedește că nu este așa. Ca să nu mai vorbesc de chestii mai „complicate” cum ar fi luarea banilor de la investiții șamd. Și totuși, majoritatea cetățenilor (nu am alt cuvînt, din păcate, ăsta se potrivește doar infimei minorități care are spirit civic), paralizați intelectual, chiar cred că li s-a mărit pensia.


Caragiale făcea odată observația de mare finețe psihologică, în legătură cu minciuna: oamenii trebuie mințiți cît mai grosolan ca să fie eficient, minciuna subtilă nu are efect. Cinismul guvernanților a fost de a se arăta fără fard: da, sîntem analfabeți, da, sîntem incompetenți, da, sîntem populiști fără limite, da, sîntem complet indiferenți la viitorul vostru, da, sîntem, hoți pentru noi și ai noștri, da, schimbăm legile exclusiv ca să fie în favoarea noastră. Și ce-i cu asta? N-am pierdut mai nimic din procentele de votanți. În momentul în care au renunțat la camuflajul „democratic”, „european” și s-au arătat în deplinătatea mizeriei lor morale, au cîștigat! Este tactica tipului infect, despre care vorbește Marin Preda în Imposibila întoarcere. Povestea e simplă. În trîntele de pe cîmp dintre copii, la un moment dat, văzînd că e pe cale să fie înfrînt, unul împuțește aerul. Învingătorul, scîrbit, cedează. Această atmosferă pestilențială a fost modul de lucru al comisiei Iordache și al majorității parlamentare. Iar ceilalți români, scîrbiți de damful numit la noi anti-eufemistic politică, își caută evadarea fie la propriu, strămutînd România oriunde în altă parte, pentru că oriunde este mai bine, fie la figurat, izolîndu-se prostește într-o bulă de „autorealizare” total indiferentă la contextul social. Au bani suficienți, deci nimic nu-i mai interesează, sau, mai rău, slujesc Mamonei cu un rînjet cinic (echivalentul flatulației de  mai sus): eu sînt cel mai deștept, nu contează cine mă plătește. Cazul unui intelectual de eminență, plecat din țară în putredul occident încă înainte de 89, dar făcînd acum un deșănțat elogiu al stîngii, înadins într-un limbaj de primitiv proletcult. Sau al altuia, cîndva publicist la 22, ajuns mai apoi consilier al lui Becali. Cu asemenea „telectuali” sigur că analfabeții prosperă. 
Ieșirile în stradă s-au blegit, cu atît mai mare să ne fie admirația pentru cei care nu cedează. Cum spuneam, tactica perfidă de a produce silă de politic s-a dovedit de o eficiență surprinzătoare. Românii, și așa foarte vag educați civic, au fost convinși rapid că „toți sînt la fel”, „toți fură”, „nu se poate face nimic”, „eu sînt prea mic să pot face ceva, nu vezi ce putere au ăștia?” și asta i-a alungat de la decizia publică. Și i-a făcut să urască solidaritatea. Sînt, paradoxal, mai solidari cu hoții decît cu cei care luptă pentru dreptate. E, de exemplu, straniu și foarte interesant ca fenomen de psihologie colectivă de ce PSD-ul se teme atît de Mihai Șora, chestiunea mă intrigă teribil. Șora nu reprezintă propriu-zis nicio forță (după tiparul „cîte divizii are Papa?”), atunci de ce și-a pus partidul roșu toți postacii să-l acuze și pare a se teme de bietul centenar? Un scriitor de pe aici de pe undeva îi cerea ferm „să se justifice”, ca și cum el ar fi fost procurorul iar filosoful acuzatul. Atmosfera de proces public (de altfel inerentă comentariilor din Rețea) este astfel pregătită. De altfel, ideologia luptei de clasă (extrem de eficientă, să recunoaștem, avînd acum forma „anti-elitismului) este într-o puternică revenire. Să vedeți ce condiții ne vor crea dnii. Tudorel, Iordache și Nicolicea în pușcării! Cred că aici lucrează la greu subconștientul băieților, își dau seama că Șora reprezintă un simbol al unui tip de societate pe care ei o dușmănesc puternic. Și au învățat în „academiile” lor de studii politice că simbolul, imaginea sînt arme redutabile, cu care este foarte greu de luptat. Ei se tem cel mai tare de acest model de societate în care n-am mai putea fi conduși de analfabeți. Apropo de acei intelectuali amintiți mai sus, care se imaginează egolatru în roluri de eminențe cenușii care trag sforile puterii. Trag pe naiba, ei rămîn doar cenușii, fără eminențe, căci nu poți fi cu adevărat o eminență de orice fel decît atunci cînd slujești discret orice model de rege soare. Ceea ce, în nici un caz Dragnea nu este. 
S-a dat bacalaureatul: ați auzit, în 30 de ani, de vreun ministru al învățămîntului care să fi analizat cauzele rezultatelor? Și să-și fi dat – instantaneu – demisia? Nuuu, la ministerul de resort se dau ordine de secretizare de parcă ar fi ministerul forțelor armate, nimeni nu are voie să vorbească cu presa, chestii care funcționează și pe la radio sau televiziune. Asta arată clar cît de tare se tem dumnealor de adevăr. Multă lume mă întreabă, de cel puțin un deceniu de ce mai pierd timpul să scriu chestiile astea care nu schimbă nimic și pe care oricum nu le citesc mai mult de 10-15 inși. Dintre care nu știu cîți mă înjură. Ei bine, scriu tocmai împotriva acestui păcat major al deznădejdii. Există un singur mod de a-l doborî pe tipul primar agresiv: cu o mînă te ții de nas și cu alta îi dai un pumn zdravăn!
Christian CRĂCIUN

După mulţi ani de tăcere, edilii oraşului informează iarăşi presa despre problemele municipalităţii

De aproape şapte ani nu a mai organizat conducerea Primăriei Câmpina o conferinţă de presă în care jurnaliștii participanți să fie înştiinţați despre problemele administraţiei publice din al doilea municipiu prahovean. Înainte de ședință, toți ziariștii prezenți făceau calcule, niciunuia nevenindu-i să creadă că au trecut atâția ani de la ultima conferință de presă a municipalității. Nici primarului Horia Tiseanu nu i-a venit să creadă că a trecut atâta timp. Să ne înțelegem: nu vorbim despre conferințele de presă realizate pentru închiderea unr proiecte europene, căci acestea chiar fac parte din respectivele proiecte finanțate cu banii UE. Vorbim despre periodicele conferințe de presă de altădată ale Primăriei, care se organizau lunar.
Conferința de vineri a început cu prezentarea de către primul demnitar al urbei a  principalelor obiective de investiții derulate sau pe cale de a fi derulate de către executivul local. Astfel, Tiseanu a informat despre lucrările de modernizare a Parcului de la Soldat, care vor fi atent monitorizate de către conducerea Primăriei, astfel încât să se respecte termenul de predare, despre amenajările sportive de la Grădinița nr. 5, despre Sala de sport a Școlii Gimnaziale „Ion Câmpineanu” (investitor  este CNI, iar investiția se află în faza achizițiilor publice). 


De asemenea, edilul le-a vorbit jurnaliștilor prezenți despre ritmul prea lent al lucrărilor la noul Cimitir Lumina, situat în cartierul Slobozia, în vecinătatea străzii Oborului (primarul vrea să ajusteze termenul de finalizare, care este prea lung, greșeală care îi permite executantului să facă pauze dese), despre realizarea unui sistem de colectare a apelor de pe versanții dealului Muscel, în așa fel încât apele pluviale să fie dirijate în pârâul Câmpinița, despre apropiata recepție a a lucrărilor de semaforizare realizate, recent, în zona Bulevardul Carol I – Bulevardul Culturii – strada Griviței, despre studiile de fezabilitate întocmite pentru extinderea rețelei publice de apă potabilă în cartierul Câmpinița, precum și despre amenajările din zona străzii Salcâmului realizate special pentru combaterea alunecărilor de teren, despre lucrările privind creșterea eficienței energetice a Spitalului Municipal și a Spitalului Voila,  despre extinderea Școlii B.P. Hasdeu cu o sală de sport și o sală de clasă. 
Totodată, s-a mai vorbit despre construirea unei noi grădinițe în cartierul Erupției, care va înlocui Grădinița Primăriei (de pe strada Plevnei), despre modernizarea și extinderea sistemului de iluminat public (noile corpuri de iluminat vor avea leduri). După ce primarul și-a terminat expunerea, jurnaliștilor le-a vorbit, în continuare, viceprimarul Adrian Pițigoi, care a informat, la rândul său, despre mai multe investiții aflate în curs de realizare: reparații capitale la clădirea Căminului Energetic (pe SEAP, procedura dirigenției de șantier), renovarea unui grup sanitar în clădirea Primăriei, reabilitarea scărilor de la Poșta Mică. Una dintre cele mai importante investiții din ultimii ani -  modernizarea zonei de agrement „Fântâna cu Cireși”, în cadrul proiectului intrând și amenajarea unei noi scene de spectacole, care va respecta amfiteatrul natural al locului.
Adrian BRAD

Evoluţii sub așteptări de la sportivii CCS Petrol participanţi la Campionatul European de Atletism pentru Cadeţi

Recent, la Gyor, în Ungaria, s-a desfășurat Campionatul European de Atletism pentru Cadeţi. Școala de atletism de la Câmpina a dat lotului național doi jucători extrem de valoroși, care, din păcate, au avut evoluții sub așteptări. Din lotul României au făcut parte și Andreea Lungu – multiplă campioană națională la aruncarea discului, şi Marius Vasile – un specialist al probei „aruncarea greutăţii”. Cei doi sportivi legitimaţi la CSS „Constantin Istrati” Câmpina (club coordonat de profesorul Nicolae Pavel), au fost însoţiţi de antrenoarea Mihaela Marin. 


„Nu știu ce s-a întâmplat cu elevii mei. Cred că miza mare a competiției i-a apăsat prea mult, iar presiunea psihică și-a spus cuvântul. Dacă Marius Nicolae a reușit o aruncare cu puțin sub recordul său personal realizat în țară (cea mai bună performanţă a sa din acest sezon a fost 17,28m), Andreea Lungu m-a decepționat profund, fiindcă a aruncat discul cu șapte metri mai puțin decât reușise la participările sale din cadrul campionatelor naționale de atletism. Anul acesta a aruncat aproape mereu peste 47 de metri. La încălzire, Andreea a aruncat de trei ori discul, și de fiecare data peste banda de 46 de metri. Dacă repeta figura și în calificări, la prima etapă a concursului, se califica în finala competiției și apoi ar fi avut mari șanse să se claseze printre primii opt aruncători de disc din Europa, performanță ce i-ar fi dat dreptul să participe la Olimpiada de Juniori de la Buenos Aires. Nici Andreea nu și-a explicat de ce a aruncat cu forță, dar fără să respecte unghiul corespunzător de desprindere din palmă a discului. Abia putea să mai vorbească, îi tremurau genunchii. Eu i-am pregătit cum trebuie: și fizic, și mental, dar cred că nu a fost să fie. Dacă se vor mobiliza exemplar, cei doi sportivi vor putea să se califice, la anul, la Campionatul Mondial de Juniori din 2019, pentru care nu s-a stabilit încă locul de desfășurare”, ne-a declarat profesoara Mihaela Marin. 
Adrian BRAD