31 iulie 2018

CÂMPINA - O ISTORIE ÎN DATE. Rafinăria „Steaua Română”. Începuturi.

  • 1897, februarie. 

Societatea Steaua Română solicită primăriei locale Câmpina eliberarea autorizaţiei de „construcţiune a unei fabrici [locale] de distilaţiune de petroleu pe locurile deja arendate de la domnul Ştefan Atanasiu, Mina Rădulescu, George Giuga şi Ion St. Brâncescu, situate la cărămidării între şoseaua Câmpina – Telega şi calea ferată Câmpina – Doftana”. În acest scop se obţine deja „permisiunea onor prefecturii de Prahova în urma consultaţiunei consiliului de igienă judeţean”. 
„Domnule Primar,/ Conformându-ne art. 54 din Legea org. comunelor urbane: avem onore a vă ruga a să binevoiţi a ne da autorizaţiunea pentru construcţiunea unei fabrici de distilaţiune etc. de Petroleu pe locurile deja arendate de la dl. Ştefan Atanasiu, Mina Rădulescu, Gge. Giuga şi Ion St. Brâncescu, situate la cărămidării între Şoseaua Câmpina – Telega şi Calea ferată Câmpina – Doftana, cu toate acte în regulă autentificate şi transcrise la onor Trib. Prahova, sect. 1 şi pentru care construcţiune deja am obţinut permisiunea onor Prefecturii de Prahova în urma consultaţiunei consiliului de igienă judeţean spre care sfârşit anecsăm şi o colă timbrată de 5 lei./ Primiţi ve rugăm Domnule primar asigurarea distinsei noastre stime./ B. Teplanszky, reprezentantul societăţii Steaua Română, cu sediul Bucuresci, strada Lipscani nr. 10./ D-niei sale,/ D-lui primar al comunei urbane, Câmpina”. 
La data de 3 martie 1897, reprezentantul societăţii Steaua Română face o declaraţie prin care se obligă a despăgubi, în caz de incendiu, locuitorii din jurul fabricii, fără „nici un cursu de judecată”: „Declaraţiune/ Subsemnatul reprezentant al societăţii anonime Steaua Română, care construiescu pentru Societate una fabrică pentru destilare de petrol şi rafinare în comuna Câmpina,/ Declar că pentru orice Incendiuri s-ar întâmpla locuitorilor dimprejur din cauza fabricii, Societate al cărui reprezentant sunt, să obligă împreună a-i despăgubi în urma ecspertizei ce se va face fără nici un cursu de judecată./ Câmpina 1897 Martie 3/. B. Teplanszky”. 
(Arhivele de stat Prahova, Primăria Câmpina, dosar 1/ 1897, f. 7 şi 13)


  • 1897, martie, 6. 

Primăria Câmpina eliberează autorizaţia solicitată acesteia de societatea Steaua Română pentru „construcţiunea unei fabrici de distilaţiune de petroleu” locale: 
„Autorizaţiuni pe o coală de lei cinci/ No. 384/ 1897 Martie 6/ Având în vedere suplica acestei Primării de d-nul B. Teplanszky representantul societăţii Steaua Română şi registrării la No. 212 prin care cere a i se da autorizaţiune pentru construcţiunea unei fabrici de distilaţiune de petrolului pe locurile arendate de la Ştefan Atanasiu, Mina Rădulescu, Gg. Jiuga şi Ion S. Brânescu aflate între Şoseaua Câmpina – Telega şi Calea ferată Câmpina – Doftana, pentru care Construcţiuni deja a obţinut permisiunea onor Prefecturi în urma Consultaţiuni Consiliului de Igienă/ Având în vedere ordinul d-lui prefect No. 1732/ 97 privind şi copia pe lângă adresa D-lui Subprefect local No. 665 din care să constate că Consiliul de Igienică al Judeţului prin încheierea No. 1 şi adevăr a încuviinţat înfiinţarea zisei fabrici ca condiţiune de a se Conforma art. 141 din legea sanitară şi art. 36 din regulamentul de aplicare al legii Sanitare asupra Industriilor insalubre privitoare la clasor, la depărtarea şi Condiţiunile higienice./ Având în vedere planul zisei Constituţiuni depusă cu suplică şi referitor la No. 259 având aseminea în vedere Declaraţiunea D-lui Teplanszky prin care se obligă ca pentru orice incendiuri s-ar întâmpla locuitorilor dimprejur din cauza fabricii, îi va despăgubi fără cursu de Judecată. Având în vedere petiţiunea locuitorilor acestei comuni prin care cer instalarea acestei fabrici”. 
(Arhivele de Stat Prahova, Primăria Câmpina, dos. 1/ 1897, f. 7)

Rafinăria de petrol din Câmpina, 25 octombrie 1916. Sursa: www.art.rmngp.fr.

  • 1897, iulie, 29. 

Se eliberează sub nr. 49 de către primăria locală decizia de aprobare a punerii în funcţiune a fabricii de petrol din Câmpina a societăţii Steaua Română. Între motivările reţinute în aceasta se remarcă atât „înzestrarea industriei cu o fabrică model ale cărei proceduri pot rivaliza cu succes produsele străine, cât şi folosele aduse comunei prin construcţiunea ei”, „(...) încorajarea investirii comerciul[ui] local” ori „avantajele [aduse] în special locuitorilor muncitori” (în acest ultim sens, existând chiar o „petiţiune [a] locuitorilor”.
„Consiliul Comunei Urbane Câmpina/ Şedinţa ecstra-ordinară de la 29 Julie 1897/ No. 49// Noi membri Consiliului Comunei Urbane Câmpina, în urma convocări (sic!) ce ni s-a făcut de D-nul Primar respectiv, întrunindu-ne astăzi în şedinţă ecstra-ordinară în localele Primării, şi având în vedere că între altele este pusă la ordinea zilei şi suplica dată Primării de către Societatea anonimă pentru industria petrolului «Steaua Română» înregistrată la No. 1020 prin care arată că, în virtutea autorizaţiunii ce i-a datu de această Primărie sub no. 384 a terminat Construcţiunea fabricei de petroliu din această localitate şi că dorescu să înceapă funcţionarea ei; Cerând Consiliului a intervenit către onor Prefectura de la care a solicitat permisiunea de funcţionare, acordarea cât mai urgent punerea zisei fabrici în mişcare, fiind o clădire măreaţă făcută de societate cu mari sacrificii. Numai şi numai pentru înzestrarea industrii cu o fabrică model ale cării proceduri pot rivaliza cu succes produsele streine, la Construcţiunea cării condiţiunile de higienă şi salubritate a fostu cu prisos păzite.
Consiliul/ Având în vedere construcţiunea fabricei despre care tratează Societatea a obţinut autorizaţiunea Consiliului de higienă al judeţului. După cum se constată din ordinul D-lui Prefect No. 1739/ 97. Având în vedere declaraţiunea înscrisă D-lui Director al zisei Societăţi prin care se obligă ca pentru ori ce incendiu s-ar întâmpla locuitorilor dinprejur din cauza fabricii, Societatea îi va despăgubi fără curs de judecată. Având în vedere şi o petiţiune [a] locuitorilor înreg. la No. 2411 prin care a cerut facerea acestei fabrici în comuna unde să poată munci pentru agonisirea ecsistenţi lor, fiind tot de o dată şi în favoarea comunei. Prin încheierea No. 18 a decisu a se lebera şi de Primărie cuvenita autorizaţiune pentru construcţia fabrici şi astfel s-a şi liberat autorizaţia No. 384 din 6 Martie 1897./ Având în vedere că construcţiunea acestei fabrici s-a terminat./Având în vedere foloasele aduse comunei prin construcţiunea ei./ Având în vedere că prin punerea în funcţiune a acestei fabrici se aduce mari avantaje comunei şi în special locuitorilor muncitori./ Având în vedere că această comună a salvat prin industria petrolului şi considerând că numai prin încorajarea investirii comerciul local progresează dupe cum avem ecsemple din timpul construcţiei./ Pentru aceste considerente Consiliul găsesc de cuviinţă punerea acestei fabrici de petroliu în funcţiune în scopul pentru care s-a construit, şi astfel vă spunem că presenta încheere să se înainteze Prefecturi spre aprobare.
Primar/ ss/ indescifrabil; Membri/ ss/ indescifrabil”.
(Arhivele de Stat Prahova, Primăria Câmpina, dos. 1, 1897/ f. 78)

  • 1898. 

Situată „pe malul Prahovei”, sonda nr. 12 a societăţii Steaua Română, ajunsă la 390 metri adâncime, „răzbeşte (...) într-un strat de petrol aşa de bogat, încât în 39 de zile a produs prin erupţiune peste 30.000 tone ţiţeiu”.
(„Cum s-au dezvoltat minele din Câmpina”, articol de I. Gheorghiu, inginer, reputat explorator de petrol, preşedinte al Camerei de Comerţ din Ploieşti, în „Moniteur des interets petroliferes roumains”, nr. 20/ 20 octombrie – 2 noiembrie 1903, p. 630 – 633. Articolul este datat „Câmpina, 15 octombrie 1903) 

  • 1898, septembrie, 17.

Un nou incendiu la sonde. Ard într-un nou incendiu „trei sonde” (nr. 26, 28 şi 29) în „schela societăţii Steaua Română, împreună cu tot petrolul din groapa mare cu mânjală multă”. Pagubelor materiale li se adaugă trei victime umane, „lucrători arşi în incediu”, din care doi mor la spitalul din localitate. „Cauza incendiului: lucrătorul Ion Gr. Ciobanu, 22 de ani, Câmpina, unul din cei trei arşi, vrând să aprindă o ţigară la gura sondei 26, a izbucnit focul, care de la sonda 26 s-a propagat prin conducte la schelele învecinate, 28 şi 29”. „La schelă. Lume multă. Pompele primăriei funcţionau necontenit. Sosesc mereu care cu găleţi de tinichea şi cu lucrători de la fabrica nouă pentru a ajuta la stingerea incendiului. Subprefectul, ajutorul, primarul sunt (...) la faţa locului”.
„Victimele. La sonda 26 au fost surprinse înăuntru la izbucnirea incendiului (...), arşi mai pe toată suprafaţa corpului (...) au fost transportaţi de îndată cu trăsuri la spitalul Lahovari-Arsaki”. „La spital. În una din cele două săli de bărbaţi a spitalului se găseau lucrătorii arşi grav: Ion Ciobanu şi Petre Dragomir Postelnicu, 38 ani, Proviţa de Sus, iar în cealaltă sală de bărbaţi, celălalt lucrător ars mai uşor, anume Ion Geană – zis Albu, 20 ani, Proviţa de Jos. Bolnavii Ion Ciobanu şi Petre Dragomir Postlenicu au fost la început pansaţi, apoi introduşi în băi, arsurile fiind mai pe tot corpul şi începând deja gangrenarea unora din arsuri. Ţipetele lor, din cauza durerilor ce le provoacă arsurile, umplea aerul şi înfiora pe cei din jur”. „Cu tot devotamentul depus de personalul medical, Petre Dragomir Postelnicu a încetat din viaţă vineri, 18 septembrie, la ora 1 după prânz, adică 29 de ore după ce s-a ars şi Ion Gr. Ciobanu – duminică, 20 septembrie, dimineaţa”.
(„Câmpina”, an. VIII, seria II, nr. 23, duminică 20 septembrie 1898, p. 5)
Ion T. ŞOVĂIALĂ
(Din volumul „Câmpina, pagini dintr-o istorie în date. Oameni, fapte, evenimente, ipostaze, secvenţe de viaţă” (II)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu