24 iulie 2018

Editorial. O VESTE (APROAPE) PROASTĂ

Știrea acestei săptămîni este nu ieșirea publică a Președintelui – palidă și inutilă cf. editorialului trecut, pînă și postul de radio DW este de aceeași părere (vezi https://www.dw.com/ro/la-catafalcul-unei-preşedinţii-eşuate/a-44761612), ci anunțul oficial că la sfîrșitul anului își va relua programul pentru România și Bulgaria Radio Europa Liberă. E o veste care a stîrnit entuziasme nostalgice, dar care, mi se pare, nu are nimic îmbucurător în sine. 
În primul rînd, este o palmă dată tuturor cristoilor, cetepeilor, nistoreștilor, roșcastăneștilor, voiculeștilor, bogdanchireacilor care au coborît presa noastră în abisuri de necredibilitate, indigență culturală, corupție și mizerie morală. 
În al doilea rînd, este un semn extrem de negru despre poziția noastră strategică, despre fragilitatea democrației și a coeziunii sociale. Dacă Congresul American și Departamentul de Stat au hotărât că este/va fi nevoie din nou de acest post de radio (într-o lume care nu mai seamănă deloc, informațional și politic, cu cea de acum un deceniu, cînd se desființa secția română), înseamnă că nu mai sîntem un „furnizor de siguranță”, o „insulă de stabilitate” în zonă, cum scorțos și mincinos se laudă politicienii noștri. Că sîntem, alături de Rusia, Turcia, Ungaria, de exemplu, țară cu presa controlată. Acolo chiar de către Stat, la noi de către o mafie informă, fără un chip lămurit sau cu foarte multe chipuri. Oricum ar fi, interesul public și adevărul sînt ultimele preocupări ale unei astfel de prese. 


În al treilea rînd, nu împărtășesc, din păcate, entuziasmul acelora care au nostalgia reperului pe care în constituia Radio Europa Liberă pînă în 1989 și care sînt fericiți că-l vom auzi din nou. Cînd s-a desființat postul, am scris un articol „A murit Europa Liberă”, în care-mi exprimam tocmai neîncrederea în „optimismul” american, nu consideram ireversibilă calea noastră spre democrație. Gură aurită! Acum nu am niciun optimism față de redeschidere. Greșeală prima, inutilă a doua. 
De ce nu sînt încrezător? Pentru că, în al patrulea rînd, dacă va urma „agenda ideologică” a CNN sau BBC (și nu văd vreo posibilitate de a evita asta) a corectitudinii politice, „noua” Free  Europe va face mai mult rău, în loc să facă bine. Apoi, care va fi impactul unui asemenea post? Cei care știu din proprie experiență ce însemna înainte de 89 postul de radio prin care respiram libertatea, au deja peste 50 de ani. Cei mai tineri mizează totul pe internet, FB șamd., cine știe ce va mai apărea. Ce frumos și, din păcate, idealist sună speranța unora: oamenii vor avea nevoie de un post unde să audă adevărul! Din păcate, oamenii nu vor adevărul, nu se învață asta acum în toate facultățile de politologie, științe sociale, comunicare? Oamenii vor să li se spună ceea ce le place să audă. Și atunci? 
În al șaselea rînd, cine vor fi oamenii care vor lucra aici? Nu e lipsit de importanță. Cînd te uiți ce au ajuns Cristian Teodorescu sau Radu Călin Cristea, tineri corifei ai postului cînd s-a lichidat, ai de ce să cazi, rău de tot, pe gînduri. Cu alte cuvinte, nu găsești nimic pozitiv în acest gest? – aud întrebarea. Sigur, nu-mi imaginez ceva scabros, de genul Antenei 3 sau României TV. Va fi o sursă alternativă de știri, cu un public foarte redus, de nișă, și atît. Deci nu va schimba nimic. Nu va mai fi un Metronom al lui Cornel Chiriac care să mobilizeze tineretul în jurul muzicii noi de cea mai bună calitate. Nu vor mai fi emisiunile culturale ale Monicăi Lovinescu și Virgil Ierunca în jurul cărora să se adune toată elita intelectuală și să fixeze în definitiv canonul. Nu vor mai fi Știrile prin care aflam ceea ce nu se putea de pe „piața” media internă. Acum afli tot și mult mai mult decît este nevoie și decît ai vrea. Se vor invoca, sigur, tot felul de „standarde”, „profesionalism” șamd. Ele sînt deja de găsit, pentru cine vrea să le caute și este dispus să nu se mai uite la TV, pe unele platforme online. Deci nici aici nu este de căutat utilitatea acestei renașteri. 
Și totuși, dacă marea eroare a fost desființarea postului, care este rațiunea refacerii lui? Atît cît se poate bănui, ținînd seama și de anumite inițiative ale UE, este vorba de intenția de a combate propaganda rusească. Cu alte cuvinte sîntem un simplu „teritoriu” pe care se dă o luptă a celor mari. Nu-i bai, așa am fost mereu în istorie, un simplu spațiu de manevră. Abia aici mi se străvede singurul aspect pozitiv al acestei știri: alături de scutul de la Deveselu, noul-vechi post ne va institui ca teritoriu în sfera de influență a Euro-Americii. Asta este, într-adevăr, esențial. Restul ar cam trebui să ne preocupe și noi. Americanii (oricît de „proști” i-ar crede românii, cf. nemuritoarea scenă cu Victor Rebenciuc din „Balanța” lui Pintilie) au marea însușire de a realiza cînd greșesc și de a corecta rapid eroarea. Acum, și-au dat seama că utopiile „sfîrșitului istoriei” sub zodia senină a democrației atotbiruitoare rămîn atît: o utopie. Mai e de luptat. „E mai mult decât nimic, e mai puțin decât avem nevoie” cum spune despre această temă Teodor Baconschi. Am o singură nostalgie: să rămînă același logo sonor, Rapsodia lui Enescu și cu neuitatul anunț: Aici e Radio Europa Liberă.
Christian CRĂCIUN

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu