23 octombrie 2018

Festivalul de Teatru „Mircea Albulescu” revine la vechiul format, dar va avea și surprize

Începând de mâine și până duminică, adică în perioada 24-28 octombrie 2018, la Casa de Cultură „Geo Bogza” va avea loc Festivalul de Teatru „Mircea Albulescu”. Început în anul 2012 ca un festival al teatrelor de proiect (teatre care aduc piese de teatru din colaborarea cu teatrele clasice, cele de stagiune), având ca motor principal Teatrul Proiect Câmpina, acest festival s-a internaționalizat doar în prima ediție. Apoi, în anul 2016, după moartea marelui actor Mircea Albulescu, i-a preluat numele acestuia. Festivalul de Teatru „Mircea Albulescu”, ajuns la a VI-a ediție, are ca organizatori  două entități: Casa de Cultură „Geo Bogza” și  Asociația Teatru Proiect Câmpina, unicul finanțator fiind Consiliul Local Câmpina, care a alocat acestui eveniment 60.000 de lei. Din acești bani vor fi plătite producțiile teatrelor participante, actorii, tehnicienii, restul reprezentând valoarea premiului. Teatrul va reveni la un mai vechi format, în sensul de a fi o competiție a unor teatre de proiect (anul trecut, au fost mai puțin prezente astfel de teatre), iar premiile nu se vor mai putea număra, întrucât festivalul va avea un premiu unic ce va putea fi acordat pentru ”Cea mai bună piesă”, ”Cel mai bun actor”, ”Cea mai bună piesă” sau cum va stabili juriul festivalului, care va fi și el mai deosebit decât în ceilalți ani, în sensul că vor fi doar doi artiști de marcă de la București invitați pentru a juriza piesele prezentate, cel de-al treilea jurat fiind Adrian Dochia, directorul festivalului. Acesta nu mai este directorul Asociației Teatru Proiect Câmpina, pentru că, ajungând consilier municipal în vara lui 2016, din această postură de ales în miniparlamentul Câmpinei s-ar fi aflat într-o incompatibilitate de funcții, deoarece ar fi putut vota finanțări pentru instituția culturală pe care o conducea. Însă director al festivalului a putut fi Adrian Dochia, din această poziție onorifică putând negocia cu teatrele bucureștene invitate la festivalul de la Câmpina. O altă surpriză este numărul mare de piese aflate în concurs, jucate de actori profesioniști. 


Astfel, vor fi cinci astfel de piese (cu una mai mult decât cele menționate în afișul de prezentare al festivalului). Iar dacă punem la socoteală spectacolul de gală, de duminică seara,  și piesa montată de actorii amatori (elevi), membri ai Trupei „Mircea Albulescu” (formată din tinerii câmpineni care urmează cursurile de teatru ale Asociației Teatru Proiect), avem un festival cu șapte piese de teatru, un număr nemaiîntâlnit până acum. În ultima zi a competiției, duminică, 28 octombrie, va avea loc spectacolul de gala și se va acorda premiul festivalului. Prima ediție a festivalului a avut loc în toamna lui 2012 (cu o participare internațională: un teatru proiect din Bulgaria, care a și câștigat, de altfel, unul dintre premii). În toamna lui 2013, are loc a II-a ediție, mai bună decât prima, chiar dacă nu a mai fost internaționalizată. Mircea Albulescu a ținut să înființeze un premiu pentru tinerele talente, care să poarte un nume pitoresc: „Coronița lui Mircică”. Premiul respectiv chiar a recompesat eforturile și talentul unor tineri actori, de la UATC și nu numai. În anul 2014, finanțările și sponsorizările au lipsit cu desăvârșire. După un an de pauză, în 2015 s-a reușit a III-a ediție a Festivalului Teatrelor de Proiect din Câmpina, „Coronița lui Mircică” transformându-se în Premiul „Mircea Albulescu”.
 Au urmat apoi edițiile din anii 2016 și 2017, cea din urmă depărtându-se de formatul initial, de competiție a teatrelor de proiect, la ediția de anul trecut, căreia nu i-a lipsit valoarea, fiind aduse mai mult piese ale unor teatre profesioniste clasice.

Asociaţia Culturală „Teatrul Proiect” Câmpina
Pe 11.11.2011, la inițiativa lui Adrian Dochia, un om de afaceri câmpinean mare împătimit al teatrului, acesta împreună Mircea Albulescu și Dan Tudor (actor și regizor la „Naționalul” bucureștean) au fondat Asociaţia Culturală „Teatrul Proiect” Câmpina, care a înfiinţat ulterior în oraşul nostru un teatru profesionist cu același nume: Teatrul Proiect Câmpina. La început, conducerea Asociației și a Teatrului Proiect Câmpina avea următoarea componență: Mircea Albulescu (preşedinte onorific), Dan Tudor (preşedinte executiv) şi Adrian Dochia (secretarul ei executiv). Acest teatru ar fi trebuit să aducă la Câmpina, pe cheltuială proprie, piese ale teatrelor profesioniste (de stagiune – teatrele clasice, de proiect, sau cele independente). 


Mai mult de atât, Teatrul Proiect Câmpina ar fi putut pune în scenă piese cu care să reprezinte Câmpina în țară, cu prilejul unor evenimente culturale de amploare. Aşa cum Teatru Proiect Buzău avea o colaborare excelentă cu Teatrul „Constantin Nottara” din Capitală, Teatru Proiect Câmpina era proiectat să-și desfăşoare activitatea colaborând cu Teatrul Naţional Bucureşti, unde sunt angajaţi Mircea Albulescu, Dan Tudor şi mulți dintre actorii bucureşteni care au colaborat cu teatrul câmpinean. Teatrul proiect este o formă modernă de a face teatru (răspândită în Occident, şi care a cucerit teren, din ce în ce mai mult, şi la noi în ţară), prin care un teatru profesionist, care nu are angajați actori, funcţionează pe baza unor proiecte de colaborare cu teatrele clasice, unde actorii sunt angajați. Un teatru de proiect poate avea piese de teatru montate în regie proprie. Din sponsorizări şi din banii încasaţi pe biletele vândute, se plătesc regizorii, actorii şi toţi cei care contribuie la punerea în scenă a piesei respective. 

Teatrul „Mircea Albulescu” din Câmpina
Asociația Culturală „Teatrul Proiect” a reușit să organizeze la Câmpina un festival al teatrelor de proiect. Prima ediția a festivalului a avut loc în 2012. Ulterior, s-a reușit punerea în scenă a primei piese de teatru: „Două surori mortale”, o piesă scrisă de o româncă stabilită în Germania, Ana-Maria Bamberger, în regia lui Dan Tudor. Pe 12 iunie 2012, cu acceptul actorului patron onomastic, Teatrul Proiect Câmpina și-a schimbat denumirea, devenind Teatrul „Mircea Albulescu”. Schimbarea s-a făcut în urma unui acord de înființare în care părți semnatare erau:  Mircea Albulescu, Adrian Dochia (directorul Teatrului Proiect Câmpina), Florin Dochia (directorul Casei Muicipale de Cultură ”Geo Bogza”) și Florin Frățilă (președintele Comisiei de Cultură din cadrul Consiliului Local). Între timp, nemulțumit de faptul că, în lipsa unui sprijin financiar corespunzător, teatrul de proiect câmpinean nu reușea noi puneri în scenă, rămânând mai mult o instituție de impresariat artistic, Dan Tudor a părăsit funcția din conducerea teatrului, locul său fiind luat de Adrian Dochia. În aceste condiții, noul secretar executiv a devenit scriitorul Florin Dochia. 

Dan Tudor revine la festival
„După experiența de anul trecut, am hotărât la Comisia de cultură a Consiliului Local să dăm anul acesta evenimentului o mai puternică tentă de festival-concurs al teatrelor de proiect. Anul trecut, de festival s-a ocupat Casa de Cultură. Anul acesta, ne-am dat seama că tot o colaborare cu Asociația Teatru Proiect Câmpina este mai benefică celui mai important eveniment cultural al Câmpinei. Neputând atrage sponsorizări, ca în alți ani, am mutat Festivalul Folcloric Hora Prahoveană în cadrul Festivalului Toamnei, și astfel am putut mări finanțarea Consiliului Local. Asociația Teatru Proiect m-a numit director al festivalului, deoarece eu aveam contactele care mi-au permis să aduc piese ale unor teatre din București. Dan Tudor s-a retras, la un moment dat, fiind nemulțumit de unele lucruri pe care le considera amatoristice, dar anul acesta, ne-a făcut o mare surpriză care ne-a bucurat. Astfel, el și-a anunțat, pe ultima sută de metri, participarea la acest festival cu o piesă de la Teatrul Dramaturgilor din București. Este tot un teatru proiect finanțat de Primăria Capitalei.  Teatrul Dramaturgilor Români promovează dramaturgia originală contemporană, aducând pe scenă texte ale autorilor reprezentativi de azi, dar și din a doua parte a secolului XX. Spectacolele TDR sunt supratitrate în limba engleză, oferindu-se astfel şi străinilor aflați în București ocazia de a descoperi dramaturgia românească. Piesa amintită se numește Infractorii, este regizată de Dan Tudor și va fi prezentată vineri de la ora 17.30, înainte de spectacolul „Amantul înșelat” (Compania de Comedie), de la ora 19.00. Piesa Infractorii nu este înscrisă în programul festivalului menționat în afișul de prezentare”, ne-a declarat Adrian Dochia, directorul festivalului.
Adrian BRAD  

Editorial. AMURGUL CRITERIILOR

Nietzsche a scris o lucrare Amurgul idolilor.  Spengler una intitulată Amurgul Occidentului. Lampedusa una despre amurgul nobilimii, Ghepardul. Se pare că fiecare epocă istorică își are apusurile ei. Care este apusul României de azi? Se pare, spre surpriza generală,  că era comunistă nu s-a încheiat, cum credeam cei mai mulți, în 1989, ci apune, încet, încet, abia acum, după trei decenii. Cu mari suferințe și destrămare generală a țesutului social și spiritual al națiunii. În mod straniu, România nu s-a bucurat niciodată de un mai favorabil context istoric, cuplat însă cu o mai deplină anomie socială și incapacitate de administrare cît de cît coerentă a treburilor publice interne. Să guvernezi fățiș împotriva  intereselor naționale, să furi cît încape, să minți fără un minim efort de a glazura minciuna cît să semene măcar puțin cu adevărul, și totuși un popor deposedat de minimul instinct moral și de supraviețuire să-ți acorde voturile, iată singura performanță cu adevărat reușită din programul de guvernare. Așa că putem diagnostica în liniște boala noastră mai mortală decît pesta porcină ca fiind amurgul criteriilor


Avem ca prim ministru o persoană evident tarată intelectual, ca șefi de camere parlamentare niște șmecheri de duzină, în diferite posturi de decizie persoane vădit incompetente și măcinate de frustrări, avem ca ministru al justiției un cinic apărător al ilegalităților, care construiește legi pentru acoperirea infractorilor, nu combate infracțiunile cu ajutorul legilor, toate astea țin de lipsa oricărui criteriu de coeziune socială. O societate care nu e construită meritocratic, e condamnată la dispariție. Știți că și țăranul ăla analfabet din mitologia stupid naționalistă știa să-și selecteze semințele de porumb sau puii de găină sau mieii și purceii în așa fel încît să păstreze pentru reproducere exemplarele cele mai reușite. În societatea noastră crepusculară funcționează, dimpotrivă, un implacabil criteriu al contraselecției. Ce-i mai bun din forța noastră socială pleacă afară, rămîn să ne conducă jigodiile și analfabeții. Merităm. Așa este cînd nu aplici criterii ferme. Nici nu mă interesează mîncătoriile dintre Firea, Olguța, Dragnea, Țuțuianu, Ponta, Barna, Cioloș etc. Mă tulbură că niciunul nu are criterii care să fie adecvate unei țări care are de recuperat o înapoiere civilizațională, culturală, economică, de mentalități, de educație… enorme. Toți plutesc în magma inculturii de concepție. Sau a inculturii pur și simplu. Problema devine dureros vizibilă cînd e vorba de domenii unde este nevoie automat de selecție. În proiectele pentru bani europeni, în proiectele culturale de anvergură și care necesită bani publici, în selecția oamenilor care ne reprezintă peste hotare, în selecția oamenilor de decizie în toate domeniile cheie. Or, lipsa criteriilor, alegerea după cumetrii, sinecurile au distrus și bruma de credibilitate în toate aceste instituții. E un război civil între două tabere greu de reconciliat: instituțiile își bat joc de cetățean, cetățeanul nu dă doi bani pe instituții, le sabotează cît poate, chiar atunci cînd nu știu ce inițiativă a acestora i-ar fi favorabilă. Obișnuit de multe decenii să fenteze „statul care îi este dușman” cetățeanului român nu-i poate trece prin cap că instituțiile statului trebuie respectate. Așa cum vede, de altfel, „pe afară”, și îi place. Și atunci viața ne trece în acest război surd care umple serviciile de psihiatrie, din care nimeni nu cîștigă. Decît niște politicieni șpagofili, care au tot interesul să nu existe criterii. Pentru că, dacă ar exista, ei ar pieri imediat în neantul anonimatului care i-a născut spre disperarea noastră. Lipsa de criterii nu ajută niciodată  valoarea, ci numai opusul ei. Parvenitul, falsul, pseudo-omul. Pseudo-omul are capacitatea absolută de a spurca tot ce-i stă aproape, de aceea ne pleacă oamenii într-adevăr valoroși. Se simt întinați. Așa cum se simte orice român onest cînd vorbesc doamna Veorica sau sforarul ei ventriloc. Să spui că românii te iubesc, să golești pușcăriile pe motiv că sînt supraaglomerate (a făcut cineva un raport privind infracțiunile comise de pușcăriașii eliberați abuziv, luni întregi ne-au stresat cu legile grațierii, acum, liniște?) și să acumulezi averi greu de imaginat într-o  țară funcțională, iată performanțele actualei guvernări. Polițaiul care controlează circulația, profesorul care dă note elevilor, medicul care decide o operație, regizorul care construiește un spectacol de teatru, arhitectul care dă aprobarea PUZ-ului, toți au nevoie de criterii în meseria lor. Pe care să le aplice cu strictețe. Și, firește, toți ceilalți. Pentru că toți avem nevoie de criterii, chiar dacă unii vor să le facă să moară.
Christian CRĂCIUN

Câmpina - în urmă cu 10 ani

Oameni, fapte şi întâmplări surprinse în articole de presă

Puteți citi, în cele ce urmează, o serie de articole despre Câmpina de acum 10 ani. Despre oamenii, faptele şi întâmplările care au marcat Câmpina anului 2008. An în care ne-au părăsit trei câmpineni regretaţi de multă lume. La începutul anului, pleca spre o lume mai bună profesorul Gheorghe Stanciu, fost director al Liceului „Nicolae Grigorescu” în perioadele 1950 - 1952 şi 1956 - 1960, care deceda, la vârsta de 93 de ani, în data de 18 ianuarie. Pe 24 octombrie 2008, înceta din viaţă, la un spital bucureştean, Mărgărit Mușat, cunoscutul notar public şi om politic. Acesta a murit fulgerător, după ce, până cu puţine zile înaintea dispariţiei sale, se luptase pentru o candidatură la alegerile parlamentare din noiembrie 2008. 
Aproape de sfârșitul anului, în noaptea de 20 spre 21 decembrie 2008, cădea victimă unei maladii necruțătoare Emilia Rotaru, directorul de îngrijiri medicale al Spitalului Municipal, o persoană absolut admirabilă și extrem de pozitivă, al cărei zâmbet îi făcea pe bolnavii internați în spital să uite de suferințe. Dumnezeu să-i odihnească și să-i aibă în grija Sa. Dintre evenimentele notabile ale anului 2008, oglindite în Oglinda Câmpinei, le-am aminti pe cele de mai jos.

Câmpina va avea o hartă
Pe 16 ianuarie 2008, Oglinda își informa cititorii despre faptul că o hartă a municipiului – mărită și plastifiată – va fi amplasată în mai multe puncte din Câmpina, astfel încât oricine ar veni să poată găsi orice loc sau stradă din orașul nostru. Cel mai cunoscut loc al acestei hărți este cel din fața Parcării Centrale. Pe această hartă sunt trecute toate străzile şi aleile, dar şi principalele obiective turistice din localitate, hotelurile, restaurantele şi alte puncte importante pentru orice turist.


Câmpina a aderat la... Valea Prahovei
Pe 5 martie 2008, ziarul nostru scria despre aderarea municipiului Câmpina la Asociaţia de Dezvoltare Intecomunitară „Valea Prahovei”, din care făceau parte, la acel moment, alte 14 localităţi. Chiar dacă s-a luat legătură cu reprezentanţii a 24 de localităţi, doar 15, printre care şi Câmpina, au aprobat această asociere. Consilierii au avut de stabilit reprezentantul Câmpinei în Consiliul de Administraţie, reprezentanţii în AGA etc.

Se închide şi ultima centrală...
La 1 aprilie 2008 era închisă și ultima centrală termică din sistemul public de termoficare al orașului. Centrala respectivă, aflată și ea în concesiunea CPGC, se afla pe strada B.P. Hasdeu şi mai deservea numai câteva zeci de abonaţi, fiind absolut ineficientă din punct de vedere economic. 

„Miţu Chiţu”, cel mai tare loc de zbenguială
Pe 15 aprilie 2008, Oglinda scria despre deschiderea parcului de distracții „Mițu Chițu”, după ce, tot în incinta acestui parc, fusese inaugurat, în iarna acelui an, singurul patinoar artificial din judeţul Prahova. 


Parcul „Miţu Chiţu - cel mai tare loc de zbenguială” oferă copiilor de toate vârstele posibilitatea petrecerii timpului într-un mod plăcut, recreativ şi instructiv, în aer liber şi departe de agitaţia străzii. Investiţia totală s-a ridicat la peste 100.000 euro şi s-a realizat în urma unui parteneriat cu Consiliul Local. Municipalitatea a pus la dispoziţie terenul - care era, practic, părăsit şi se degrada continuu, iar investitorul a venit cu ideea şi banii necesari.

Şi a fost turul al doilea al alegerilor pentru primar...
Pe 16 iunie 2008, cititorii noștri aflau despre rezultatele turului secund al alegerii primarului pentru următorii patru ani.  


Duminică, 15 iunie, câmpinenii s-au prezentat la turul al doilea de scrutin pentru a-şi desemna primarul pentru următorii patru ani. Combatanți fuseseră Horia Tiseanu, primarul în funcție, și Alin Moldoveanu, candidatul PNDC. Pentru prima dată în istoria postdecembristă a localităţii, câmpinenii au stabilit prin vot că primarul în funcție merită să mai fie încă patru ani în fruntea orașului. Pentru prima data după 1989, câmpinenii nu au mai votat schimbarea. 

Descoperire istorică la Câmpina
Pe 7 iulie 2008, scriam despre marea descoperire arheologică din curtea bisericii din cartierul Slobozia: un mormânt de acum 3.500 de ani, cea mai veche mărturie a existenţei umane în zona Câmpina. În timpul lucrărilor de consolidare şi modernizare a Casei Parohiale, echipa de muncitori a dat peste niște oseminte umane. 


Preotul paroh Petru Moga a fost cel care a sesizat vechimea acestora şi a intuit însemnătatea descoperirii. Imediat, la faţa locului, a sosit o echipă de cercetători de la Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova, care au trecut la conservarea mormântului şi la încercarea de stabilire a vechimii rămăşiţelor umane. Arheologii au stabilit că era vorba despre un mormânt din epoca bronzului, cultura Tei, ceea ce înseamnă aproximativ 1.400 – 1.500 înainte de Hristos. Ulterior, au fost descoperite mai multe morminte preistorice în aceeași locație.

Sărbătoare la Biblioteca Engleză
La 27 octombrie 1998, un grup de oameni de cultură inimoşi puneau la Câmpina bazele unei secţii în limba engleză a Bibliotecii Municipale „Dr. CI Istrati”. Propunerea a venit din partea Fundaţiei Britanice East European Information Share Trust, printre membrii numărându-se şi Anca şi Simona Coman, fiicele profesoarei Constanţa Coman. Așadar, pe 27 octombrie 2008, Biblioteca Engleză împlinea un deceniu de existență neîntreruptă. La acel moment, biblioteca deținea peste 10.000 de volume. 

2008. Wendy Pratt, preşedinta Fundaţiei “East European Trust”,
devenită între timp “English Outreach”, în vizită la Câmpina
Prima „realizare” a noii administraţii: desființarea FCM Câmpina
În numărul din 4 august 2008 al publicației noastre apărea un articol despre prima “realizare” a noii administraţii: desființarea FCM Câmpina. Cei care au îngropat clubul municipal de fotbal au fost primarul Horia Tiseanu şi consilierii din legislativul municipal. După ce a promis în Comitetul Director al FCM Câmpina susţinerea financiară a echipei fanion a localităţii cu suma de 5,5 miliarde lei vechi, primarul Horia Tiseanu, ca iniţiator al proiectului privind rectificarea bugetului, nu a mai propus decât două miliarde de lei pentru sport! În condiţiile în care şi acestea au fost redirecţionate spre alte capitole bugetare, iar toţi consilierii locali au tăcut mâlc, s-a ajuns ca FCM Câmpina (continuatoarea echipei Poiana Câmpina), să rămână fără finanţare! 



Pe 3 august 2008, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele FCM Câmpina, Dan Ştefan Chiţu, omul care a condus în ultimii 18 ani acest club de fotbal şi care a investitit personal peste 9 milioane de euro, a anunţat desfiinţarea unei echipe cu o istorie de peste 86 de ani! Horia Tiseanu declara la acea vreme: „Se caută vinovaţi la Primărie sau la Consiliul Local, dar adevăraţii vinovaţi sunt în curtea FCM. Eu nu am promis nimic la şedinţa Comitetului Director la care am participat... De altfel, la acea şedinţă eu am avut numai statut de invitat, pentru că eu nu mai fac parte din Comitetul Director. Cu acel prilej am acceptat să susţin finanţarea clubului de fotbal, dar la rectificare am constatat că nu se pot acorda decât două miliarde lei vechi pentru această activitate. În cadrul şedinţei Consiliului Local, şi aceste fonduri au fost redistribuite la propunerea consilierului Alin Moldoveanu, şi nici unul dintre consilieri nu a avut obiecţiuni. În plus, nici unul dintre consilieri nu a venit cu un proiect ferm privind finanţarea FCM şi prelungirea contractului cu acest club, poate şi pentru că domnul Chiţu s-a arătat nemulţumit de suma de două miliarde lei vechi, care fusese alocată pentru sport”.

Lichidarea CPGC
Pe 27 octombrie 2008, cititorii nostri puteau citi despre lichidarea CPGC. Consiliul Local Câmpina, după numai patru luni de la constituire, își trecea deja în cont… cea de-a doua lichidare. Pentru că, după ce a îngropat în numai câteva minute echipa de fotbal FCM Câmpina, marţi, 21 octombrie, Consiliul Local a aprobat dizolvarea şi lichidarea Companiei Publice de Gospodărie Comunală. Nu a fost deloc o şedinţă AGA uşoară şi liniştită.


Preşedintele ei, Gheorghe Tudor, a recunoscut că „niciodată n-am condus o şedinţă atât de nepregătită”. S-a ajuns la această situaţie pentru că, pe de o parte, consilierii locali au lăsat la latitudinea Consiliului de Administraţie al CPGC pregătirea acestei şedinţe şi detaliile privind dizolvarea şi lichidarea, în vreme ce, pe de altă parte, membrii Consiliului de Administraţie au arătat că decizia aparţine exclusiv administraţiei publice locale. “Asta s-a dorit de la început, asta s-a realizat!”, spunea cu năduf Adrian Dascălu, directorul general al CPGC.

Grădina de Vară a fost demolată
Pe 22 decembrie 2008, publicația scria despre demolarea Grădinii de Vară de pe Bulevardul Culturii, unul dintre simbolurile Câmpinei de altădată.


Au distrus pista de motocros
Tot pe 22 decembrie 2008 scriam despre desființarea pistei de motocros. Consiliu Local părea că nu se mai oprește din demolarea unor obiective importante ale Câmpinei acelor ani. 


După ce au contribuit decisiv la desfiinţarea echipei de fotbal FCM și au dizolvat CPGC, consilierii municipali au aprobat şi desfiinţarea pistei de motocros. Pentru că, odată cu aprobarea creării drumului de acces spre lăcaşul de cult al Asociaţiei Augustinienele Sf. Rita, asta s-a întâmplat, drumul nou aprobat suprapunându-se cu pista de motocros. 
Adrian BRAD

Scurtă retrospectivă a anului 2008
Ianuarie. Anul începea cu Ziua Câmpinei. Pentru prima oară, la 8 ianuarie, câmpinenii aveau parte de două spectacole - unul organizat de administraţia locală, la Casa de Cultură, în vreme ce în parcarea Complexului Fibec, liderii conservatori locali ofereau un alt spectacol, în aer liber. Apoi, pe 10 ianuarie a urmat o întâlnire, la Primăria Câmpina, pentru finalizarea proiectului privind campusul de la Energetic. Pe 27, Florin Anghel candida la preşedinţia naţională a PC, fiind învins, dar cu... scandal. Un scandal care avea să se soldeze cu plecarea sa din partid.
Februarie. Horaţiu Zăgan îşi anunţa retragerea din cursa internă a PSD pentru desemnarea candidatului la funcţia de primar. După alte câteva zile, Jenica Tabacu, un alt posibil candidat, pleca trântind uşa din sediul PSD, iar Victor Bercăroiu era desemnat candidatul la funcţia de primar. Compania Publică îşi schimba statutul şi conducerea, noul ei şef fiind Adrian Dascălu. Pentru fotoliul de primar apăreau noi candidaţi - Elvis Arghir, din partea PNL, şi Jenica Tabacu, din partea PIN. 
Martie. Direcţia Economică se muta în sediul CPGC. Florin Anghel relansa PNDC, partid la care adera întreaga filială a PC, inclusiv Virgil Guran intrând în rândurile acestei formaţiuni politice.
Aprilie. Alin Moldoveanu era desemnat candidatul PNDC pentru funcţia de primar al Câmpinei. Data de 22 însemna termenul final pentru depunerea candidaturilor, la Câmpina candidând zece persoane pentru fotoliul de primar.
Mai. La „Fântâna cu Cireşi”, 1 Mai avea un puternic caracter electoral, pentru că a doua zi începea oficial campania electorală. Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, venea la Câmpina pentru a-l susţine pe candidatul PSD la funcţia de primar, Victor Bercăroiu. Doctorul Alexandru Matei, directorul Spitalul Municipal, era demis de ministrul Eugen Nicolăescu. 
Iunie. Prima zi a echivalat cu derularea primului tur al alegerilor locale, la finele căruia Horia Tiseanu şi Alin Moldoveanu continuau lupta pentru obţinerea mandatului de primar. Florin Anghel pierdea bătălia pentru preşedinţia Conbsiliului Judeţean în favoarea lui Mircea Cosma. Se anunţa crearea coaliţiei PD-L - PSD - PIN, pentru susţinerea lui Tiseanu în turul al doilea. Pe 15, la turul al doilea al alegerilor locale, Horia Tiseanu îl învingea pe Alin Moldoveanu. 
Iulie. Se constituia Consiliul Judeţean, cu cea mai slabă reprezentare a Câmpinei din ultimii ani - doar Florin Anghel şi Ovidiu Cord.  În ziua de 14 erau marcate Ziua Transmisioniştilor, iar la Şcoala de Poliţie începea un debriefing pentru poliţiştii români întorşi din misiunile internaţionale. După demisiile lui Şerbănoiu şi Bercăroiu, Florin Constantinescu prelua conducerea interimară a filialei locale a PSD. 
August. Primarul Horia Tiseanu şi Consiliul Local desfiinţau formaţia fanion a Câmpinei, FCM, prin neasigurarea finanţării, după ce promiseseră acest lucru şi dăduseră asigurări ferme. Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova susţinea că nu monitorizează calitatea mediului din Câmpina din „motive tehnice”. 
Septembrie. În zilele de 20 şi 21 septembrie aveau loc Serbările Toamnei, iar la Valea Doftanei, tradiţionalul Festival al Caşcavelei, în prima zi a acestora fiind prezent şi Teodor Stolojan. Primarul Tiseanu închiria un teren lui Cătălin Mihart fără acordul Consiliului Local. Pe data de 24 se deschidea Carrefour Express, în locul în care funcţionase Artima. 
Octombrie. Luna începea cu demisia arhitectului-şef al Primăriei, Cristina Popovici. Pe data de 7 avea loc prima ediţie a Cafenelei liberale „Brătianu”, în prezenţa preşedintelui de onoare al acestui partid, Mircea Ionescu Quintus. Pe 13 se semna protocolul dintre administraţia locală şi reprezentanţii romilor prin care se amâna de la 15 octombrie 2008 la 15 martie 2009 termenul pentru demolarea construcţiilor realizate ilegal pe domeniul public. Premierul Tăriceanu sosea la Câmpina vizitând societatea Confind, iar Florin Anghel demisiona din Consiliul Judeţean, aderând la PD-L, partid din partea căruia decisese să candideze pentru deputăţie.
Noiembrie. La începutul lunii, Dinu Patriciu, unul dintre cei mai bogaţi români, se întâlnea cu oamenii de afaceri câmpineni. În zilele de 6-8 avea loc ediţia a X-a a Galelor APLER.  Maidanezii invadau străzile Câmpinei, iar un tânăr traficant de droguri era arestat pe străzile Câmpinei. Pe 30 se desfăşurau alegerile parlamentare, în urma cărora Florin Anghel devenea deputat, iar Georgică Severin, senator.
Decembrie. În zilele de 2 şi 3, la Casa Tineretului, în cadrul unei campanii publicitare, putea fi admirat un bolid original de Formula 1, cu care concurase Fernando Alonso. Pe data de 10 avea loc recepţia primelor lucrări de reabilitare a bulevardului, iar firma CAM îşi umfla conturile cu aproape 5,5 miliarde, faţă de 3,5 miliarde, cu cât fusese contractată lucrarea. 

MEDALION. 10 ani de la trecerea în nefiinţă a unui câmpinean deosebit: notarul Mărgărit Muşat

La sfârşitul lunii octombrie 2008, răpus de o boală fulgerătoare, ne părăsea un concitadin respectat, un vrâncean stabilit în oraşul nostru pe la începutul anilor 1980, aşadar nu un câmpinean get-beget, ci un fiu al Vrancei care şi-a slujit, însă, Câmpina adoptivă mai bine decât mulţi localnici care se bat cu pumnul în piept că sunt câmpineni autentici, la a nu ştiu câta generaţie. Este vorba despre notarul Mărgărit Muşat, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Notarilor Publici (UNNP) şi consilier municipal în două mandate (2000 - 2004 şi 2004-2008). 
Deşi a cochetat şi cu politica, nu a fost un traseist politic. „Primul partid în care am intrat a fost ApR, în perioada sa de glorie, care părea o alternativă la celelalte partide, o cale nouă. ApR se rupsese din PDSR, avea o paltformă de centru şi era văzut de multă lume ca un partid de viitor. Apoi, ApR a fuzionat cu PNL, iar eu am ajuns vicepreşedinte al Organizaţiei Câmpina a PNL. Despre alegerile din PNL nu vreau să vorbesc! Ştiu doar că în PNL Prahova nu se face nimic fără acordul lui Dinu Patriciu, despre care s-a aflat ulterior că sponsorizase substanţial şi PSD-ul. Apoi, am crezut în Alianţa DA, dar destrămarea ei s-a bazat nu pe probleme de ideologie, ci pe interesele unor persoane din conducerea superioară a Alianţei. În cadrul PNL nu puteam să aspir la o funcţie de conducere decât numai prin voinţa anumitor persoane, iar eu nu sunt învăţat să stau în genunchi în faţa nimănui. După destrămarea Alianţei DA, am considerat că mă compromiteam şi mi-am dat demisia. Am spus încă de atunci că voi reveni în politică numai după legiferarea votului uninominal, care poate duce la o oarecare independenţă faţă de partid”, a fost declaraţia prin care consilierul Muşat îşi explica succint activitatea politică. 


Din poziţia de ales al câmpinenilor în legislativul municipal, Mărgărit Muşat a militat cu toate puterile sale pentru cheltuirea cu discernământ a bugetului câmpinean, dar şi împotriva relelor obiceiuri din viaţa politică locală, aceleaşi ca cele care bântuiau la acea vreme, şi mai bântuie şi azi, politica românească de la cele mai înalte niveluri: susţinerea intereselor personale şi de grup în dauna interesului public,  nepotismele, duplicitatea multor aleşi, alocarea unor sume exagerat de mari pentru diverse investiţii publice, încercările unor importanţi patroni locali de a-şi mări profiturile prin promovarea unor HCL care să îi avantajeze. „Pe mine mă nelinişteşte uşurinţa cu care aprobăm cheltuirea unor sume mari din bugetul Câmpinei. Ar trebui să ne gândim bine înainte de a cheltui pe tot felul de investiţii inutile sute de mii de lei cu o lejeritate pe care eu, unul, nu o pot înţelege şi accepta”, obişnuia adesea să le spună consilierul municipal Muşat colegilor săi din forul deliberativ al oraşului. Cel mai cunoscut notar al Câmpinei de acum un deceniu, prin activitatea sa în cadrul miniparlamentului câmpinean, s-a dovedit a fi un om politic local respectat şi apreciat. Prin activitatea cabinetului său notarial, dar şi prin cea din fruntea UNNP, el a cunoscut mulţi lideri politici de la Bucureşti, din toate partidele, mulţi oameni de afaceri de anvergură. Nu avea o bună impresie despre calitatea clasei noastre politice, fiind total împotriva populismelor şi a politicianismelor mioritice. 

Mărgărit Muşat, alături de câţiva colegi din Consiliul Local (2006)
Cu două luni înainte de a muri, în septembrie 2008, Mărgărit Muşat acorda ultimul său interviu publicaţiei Oglinda, prilej cu care îşi anunţa candidatura pentru un loc de deputat din partea Partidului Democrat-Liberal în Colegiul Uninominal 2 Prahova, care cuprindea Câmpina şi comunele Valea Doftanei, Brebu, Băneşti, Poiana Câmpina, Proviţa de Jos, Proviţa de Sus, Secăria.  «Toţi candidaţii la un loc în Parlamentul României vorbesc despre atragerea fondurilor europene. Trebuie făcut acest lucru! Dar cum avem grijă de fondurile naţionale? Unii se gândesc la ele ca la o posibilă „pomană“ şi, probabil, studiază metode şi tehnici de înfruptare. Cert este un lucru: resursele financiare naţionale şi comunitare trebuie bine cheltuite, cu eficienţă maximă în interesul dezvoltării societăţii româneşti. Trebuie închise definitiv „robinetele de scurgere“. […] Ţelul meu politic este ca oamenii să o ducă atât de bine încât să nu mai poată fi cumpăraţi în campanii electorale cu un kilogram de zahăr, un litru de ulei sau chiar cu bani», susţinea Mărgărit Muşat în interviul apărut, pe 22 septembrie 2008, în paginile săptămânalului Oglinda. Întrebat de realizatorul interviului de ce ar trebui să îl voteze lumea, Mărgărit Muşat a răspuns următoarele: “Consider că este important pentru Câmpina şi zona adiacentă să aibă în Parlament, ca reprezentant, un om care a dovedit în 26 de ani de activitate profesională că şi-a văzut de treabă şi n-a umblat cu prostii. Parlamentarul are - la nivel teritorial - rolul unui colector al necesităţilor cetăţenilor. Platforma mea va avea două componente: una derivată din programul de guvernare al partidului, alta bazată pe necesităţile oamenilor din această zonă. Nu vor lipsi din programul meu găsirea modalităţilor de dezvoltare economică: facilităţi pentru înfiinţarea de noi societăţi, creşterea numărului locurilor de muncă, înlăturarea unor fenomene de corupţie sau mică corupţie, asigurarea ordinii publice şi a unei discipline în comportamentul fiecărui cetăţean, în aşa fel încât Câmpina să devină un loc al liniştii”. Ultima sa declaraţie publică a fost răspunsul pe care l-a dat la întrebarea privind ce sume de bani este dispus să cheltuiască în campania electorală de la alegerile parlamentare din 2008, alegeri prin vot uninominal, o premieră pentru viaţa politică românească. “Nu voi cheltui decât atât cât voi putea fără a afecta veniturile familiei şi ale fiicelor mele. Nu voi cumpăra nici un vot, iar dacă oamenii vor vota pe cel care le dă ulei şi zahăr, înseamnă că ne merităm soarta şi să le fie de bine!”, ne-a asigurat Mărgărit Muşat. Câteva săptămâni mai târziu, acesta a decis să nu mai candideze la parlamentarele din noiembrie 2008, deşi fusese anunţat oficial drept candidat din partea PD-L pentru Camera Deputaţilor în Colegiul Câmpina. La puţin timp după aceea, Mărgărit Muşat avea să-şi dea ultima suflare pe patul unui spital din Bucureşti. 
Adrian BRAD

Rezultate excepţionale pentru sportivii CS Aiko Câmpina

În perioada 12-14 octombrie 2018, Republica Moldova (Chişinău) a fost gazda celei de-a 26-a ediţii a Campionatelor Mondiale de Karate Shotokan şi a ediţiei a 11-a a Cupei Modiale pentru Kohai, competiţie la care au participat sportivi din 30 de ţări de pe 4 continente. 


Zece sportivi ai Clubului Sportiv Aiko din Câmpina au făcut parte din lotul naţional al României şi au obţinut, aşa cum ne-au obişnuit, rezultate de excepţie. Sportivii câmpineni antrenaţi de Sensei Gabriel Timofte sunt următorii: Antonio Chiriac (18 ani), Codruţ Cristea (17 ani), Iacob Corbu (15 ani), Rareş Hodoiu (14 ani), Teodora Tătaru (16 ani), Laura Dinjos (18 ani), Erik Nilă (11 ani), Radu Bocioacă (9 ani) şi cea mai tânără sportivă a delegaţiei ţării noastre, dar şi a competiţiei, Ilinca Bocioacă (6 ani). Dăruirea, efortul şi emoţiile le-au fost răsplătite cu rezultate pe măsura: 


Cupa Mondială Kohai:
Bocioacă Ilinca - locul 1 kata (copii 7-9 ani)
Bocioacă Radu - locul 1 kata (copii 7-9 ani)
Nilă Erik - locul 1 kata (copii 10- 11 ani)
Dinjos Laura - locul 1 kata (junior)
Campionatul Mondial:
Hodoiu Rareş – locul 2 kata , locul 1 kata echipe, locul 1 kumite echipe mixt, cadeţi;
Tătaru Theodora – locul 2 kata, locul 1 kata echipe, cadeţi;
Corbu Iacob – locul 2 kumite echipe, cadeţi;
Cristea Codruţ – locul 2 kumite echipe mixt, junior;
Chiriac Antonio – locul 3 kumite individual, tineret.

Cronica de Artă plastică. CURCUBEUL – ÎNTR-UN PENEL

Artista plastică Amalia Suruceanu a deschis sâmbătă 20 octombrie 2018, în intimitatea cafenelei „5 TO GO”, apărută în fostul studio fotografic ZISOPOL, expoziţia personală „Destăinuri la o cafea”. Evenimentul a relevat o inedită modalitate publică de a transmite – elevat – gustul  pentru Arta plastică cu pregnantă valoare estetică, personificând, cu o asemenea fastă ocazie, stilul „Amas Art”. 
Impresionată şi, prin urmare, pasionată de pictura lui Van Gogh (1853-1890), distinsa artistă plastică Amalia Suruceanu intră în istoria genului – dominat de Nicolae Grigorescu –, deschizând, prin propria tehnică, un nou capitol în pictura de azi, cu o forţă artistică remarcabilă. Transpunând, prin originala concepere şi construcţie a fiecărui tablou, inegalabila gândire artistic-estetică a pictorului olandez, doamna Amalia Suruceanu plăsmuieşte, în universul nemărginit al şevaletului, o lume – prin excelenţă feminină – etern racordată la nemuritoarea „Belle epoque”, redându-ne făptura Frumuseţii suverane pe Pământ, într-o manieră complexă, cu componentele voluptate-gingăşie-erotică-inspiraţie, descinzând stenice incantaţii poetico-muzicale. Descoperim conceptul artistic amasian în şase din tablourile expuse, şase pânze imense, care, prin compoziţie şi expresia picturală deja un fericit patent, doamna Amalia Suruceanu se impune cu naturaleţe şi originalitate ca artistă plastică. Nobleţea şi farmecul femeii epocii „Belle epoque” rezidă – euforic – în „Blue cafee”, în „Numai linişte”, în „Doar trandafirii albi” (inspirat de amintirea unei apropiate prietene plecată peste apele Styxului), în „Amintiri”, în „La o cafea” şi în „Exuberanţe” – pânza cea mai impozantă în expoziţie. 


Abordarea Artei plastice, de inginera Amalia Suruceanu, este un magnific câştig! Avem de-a face cu o adevărată descoperire a vocaţiei native, într-un moment lucid al existenţei unei artiste înnăscute. Dăruită cu artişti din aceeaşi breaslă, de o excepţională virtute estetică, fiecare – inconfundabil –, Câmpina îşi întregeşte galeria de personalităţi cu pictoriţa Amalia Suruceanu. Setul de uleiuri amintit aduce chipul Femeii, în ipostaze picturale cu vădite rezonanţe mozartian-raveliene, reînviind fascinaţii ale Parisului şi ale Vienei din vremurile de aur al romantismului. Coloristă temperamentală, doamna Amalia Suruceanu distribuie, în economia suprafeţei pictate, cu disciplina amănuntului semnificativ, ştiinţa – cu argumentări filozofice – a asamblării ideii pe care personajul prins în centrul ei o susţine cu fervoarea explozivă a Frumosului fundamentat estetic! De aici, cu putere demonstrativă ineluctabilă, crezul lui Italo Calvino – „Poezia este arta de a aduce marea într-un pahar” – parafrazat de noi, faţă cu publicul venit să respire o unică bucurie artistică, astfel: „Pictura este arta de a trece curcubeul într-un penel”!


Stilistic, în cele şase tablouri care au inspirat expoziţa cu genericul „Destăinuiri la o cafea”, întâlnim sublimul chip feminin tratat metaforic, în părţile lui simetric redate anatomic – cu şi fără privire – structurat, prin nunaţări calde şi opuse între ele, încadrate geometric pe meridianele „atracţiei universale” de tip secolul XXI! O inovaţie compoziţională marca „Amas Art”, care personalizează o creaţie proaspăt ivită în istoria picturii la Câmpina. „Întâlnirea” cu arta lui Van Gogh a priit artistei noastre, iar munca asiduă şi – văd cu ochii mei – responsabilă (dacă Arta îşi poate îngădui această trăsătură formatoare de gust şi mentalitate), îndrituieşte parafrazarea de mai sus, să devină, etic, o morală şi o conduită. Au „spus-o” şi picturile de o rară impresionabilitate precum „Maci”, „Irişi”, „Floarea soarelui” (iată-l pe Van Gogh „ajuns” şi în Câmpina) şi expresivul ulei „Muzica de odinioară” – sonor până la a-l auzi pe Cristian Vasile cântând cu patimă „Iubesc femeia”!!!
Serghie Bucur 

„Baza de Recuperare Medicală SanConfind oferă condiţii căutate de medicii români în Occident”

ne asigură d-na dr. Valentina Ene, medic specialist BFKT

(P) Interviu cu un nou medic specialist BFKT, d-na dr. Valentina Ene, care va lucra la Baza de Tratament și Recuperare Medicală SanConfind 

- Bine ați venit în echipa SanConfind. Vă rugăm să ne faceți o scurtă prezentare despre dvs și obiectivele pe care le urmăriți în activitatea medicală.
- Bine v-am găsit! Sunt Valentina Ene, medic specialist, cu dublă specializare (Sănătate Publică și Management și Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie) cu competență în domeniul ecografiei aparatului locomotor (musculo-scheletal). Mă bucur că am posibilitatea să fac parte din echipa Sanconfind, o echipă  multidisciplinară compusă din oameni profesioniști dedicați  și  orientați pe nevoile pacienților. Ca medic de recuperare medicală, nu poate decât să mă bucure faptul că, pe lângă clima favorabilă și aerul puternic ionizat și bogat în aerosoli din zona noastră, avem acces la toate resursele necesare recuperarii pacienților (nămol de la Techirghiol, bazine cu apă sărată, aparatură de ultimă generație, personal calificat și dedicat), oferindu-ne astfel posibilitatea de a aborda pacienții integrat și multidisciplinar. Obiectivele activității mele converg din obiectivele echipei medicale SanConfid. Astfel, eu caut să abordez pacientul ca fiind unic, iar planul de tratament să fie unul personalizat în funcție de profilul acestuia. Totodată, îmi doresc să creez un protocol de recuperare individualizat pentru fiecare pacient și să urmăresc îndeaproape rezultatele recomandărilor făcute și evoluția schemei de tratament, prin teste specifice și controale periodice, interacționând cât de mult posibil atât cu pacientul, cât și cu echipa implicată, pentru realizarea planului de tratament propus.


- Explicați-ne mai pe larg ce înseamnă fizioterapie/balneologie, și dacă există o diferență între aceasta și recuperarea medicală?
- Vă voi răspunde la această întrebare la modul nespecific, și voi încerca să punctez diferențele despre care aminteați. Fizioterapia/Balneologia este o practică medicală cu rădăcini în Grecia Antică, ceea ce ne arată că, încă de pe vremea lui Hipocrate, exista părerea că organismul uman posedă forțe interne de apărare, care sunt puse în acțiune atunci când el este afectat de o boală. De atunci, fizioterapia sau terapia prin mișcare a evoluat de la un simplu masaj la o complexitate de terapii cu aplicații în diverse specializări ale medicinei. Recuperarea medicală promovează funcționalitatea fizică și cognitivă în scopul ameliorării participării individului la toate segmentele vieții personale și socioprofesionale, realizând, în final, creșterea calității vieții prin mijloace ce presupun modificarea factorilor personali și de mediu. Recuperarea medicală  este responsabilă de prevenirea, diagnosticarea și managementul terapeutic al persoanelor cu afecțiuni medicale generatoare de dizabilități. De asemenea, recuperarea medicală implică aplicarea anumitor modalități terapeutice care au propriile lor tehnici, metode, manevre de tratament. Aceste modalități terapeutice sunt: 1. Fizioterapia, de care aminteam anterior, prin care se obține recuperarea, îmbunătățirea și menținerea mobilității pierdute în urma unor afecțiuni și reintegrarea în activitatea zilnică normală, dar și reducerea până la dispariție a durerilor musculare și articulare, și care cuprinde: balneo-climato-talaso-pneumoterapia și inhalațiile; hidroterapia; termoterapia; fototerapia; electroterapia. 2. Kinetoterapia; 3. Masoterapia; 4. Terapia ocupațională; 5. Ortezarea și protezarea aparatului locomotor, auditiv, vizual, dentar; 6. Terapia cognitivă; 8. Logopedia. În concluzie, fizioterapia/balneologia face parte integrantă din recuperarea medicală. 
- Care este rolul electroterapiei în recuperarea medicală?
- Electroterapia constă în folosirea curentului electric pentru stimularea țesuturilor, cu scopul vindecării diferitelor afecțiuni sau al recuperării anumitor funcții pierdute ale organismului. Folosită încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea pentru tratarea diferitelor afecțiuni, electroterapia s-a dovedit a fi o soluție eficientă pentru oasele, cartilajele, ligamentele, tendoanele și diferitele celule ale corpului nostru care sunt influențate pozitiv de electricitate. De atunci și până în prezent, s-au dezvoltat numeroase proceduri care folosesc stimularea electrică: curentul galvanic, curenții cu impulsuri, curenții dinamici și ultrasunetul. Aceste procedee pot să trateze o gamă largă de afecțiuni: cefalee, dureri postoperatorii, artrita, hematoame, contuzii, întinderi musculare, spondiloza, lombalgie, discopatie, celulită, constipație cronică, dismenoree; specialiștii fiind convinși de capacitatea de a extinde utilizarea electroterapiei.
- Înlătură curenții medicali durererea temporar sau pentru totdeauna?
- Curenții medicali înlătură doar temporar durerea. Pentru a întelege de ce, trebuie să definim durerea. Durerea reprezintă o experiență senzorială și emoțională neplăcută, asociată unei prezente sau potențiale leziuni tisulare, fiind o experiență strict individuală. În afara răspunsului nervos reflex, organismul răspunde la durere prin eliberarea unor mediatori chimici care influențează percepția durerii. În ceea ce privește clasificarea tipurilor de durere, există mai multe criterii posibile. În funcție de localizare, durerea poate fi somatică sau viscerală. După modul de propagare, durerea este primară sau secundară. Teoria porții de control a durerii, elaborată în anul 1965 de Ronald Melzack (un psiholog canadian) și Patrick David Wall (un medic englez), sustine ideea că percepția durerii fizice nu este rezultatul direct al activării nociceptorilor, ea fiind modulată prin interacțiunea dintre diferiți neuroni. Teoria relevă faptul că activarea nervilor care nu transmit semnale dureroase poate interfera cu semnalele de la fibrele ce conduc durerea, inhibând într-o oarecare măsură  percepția dureroasă. Liniile principale ale acestei teorii sunt considerate valabile și astăzi, fiind reluate într-un alt cadru de modelele moderne ale transmisiei nociceptive. La nivel biochimic, există o serie de mediatori implicați în mecanismul de poartă. De la nivelul neuronilor senzitivi, se eliberează mediatori peptidici: substanța P, neurokinine A și B și aminoacizi excitatori: glutamatul și aspartatul. La nivel postsinaptic, receptorii de tip AMPA (acid α- amino- 3 hidroxi- 5 metil- 4- izoxazol- propionic) pentru glutamat și de tip NK1 și NK2 pentru neurokinine și substanța P determină propagarea stimulilor dureroși. Pentru a contracara aceste sisteme de semnalizare, acționează sistemul opioid de la nivelul neuronilor intercalari, care, prin eliberarea de enkefaline și endomorfina-2, determină activarea receptorilor presinaptici de pe fibrele senzitive. Efectul la nivel celular este hiperpolarizarea membranei presinaptice și îngreunarea transmiterii potențialelor de acțiune. În plus, există în creier arii cu un rol extrem de important în reducerea percepției dureroase. Una dintre aceste arii este substanța cenușie periapeductală, a cărei stimulare produce analgezie, activând căile descendente care înhibă căile nociceptive  în mod direct sau indirect, prin intermediul opioizilor. Durerea în sine, nu este un fenomen patologic. Dimpotrivă, ea este o componentă fiziologică indispensabilă menținerii integrității structurale a organismului, cu un caracter dual, trecerea de la fiziologic la patologic realizându-se doar în urma interacțiunii cu psihicul uman. De aceea, mecanismele implicate în transmiterea și modularea senzațiilor dureroase nu pot fi pe deplin cunoscute, iar cercetările continuă, înregistrând progrese importante în genetică și biologie celulară. Astfel se descoperă noi mijloace medicamentoase și alte metode terapeutice care au în vedere combaterea durerilor.
- Ce impresie v-a făcut Baza de Recuperare Medicală SanConfind?
- Răspunsul la această întrebare este, de fapt, răspunsul la întrebarea la care sunt sigură că mulți medici din sistemul nostru de sănătate au căutat răspunsul, și anume: Cum trebuie să arate o bază de recuperare medicală într-o țară europeană, unde pacientul este întotdeauna pus în prim plan? Cu alte cuvinte, Baza de Recuperare Medicală SanConfind este locul unde specialiștii, folosind  echipamente de ultimă generație, oferă servicii medicale de înaltă calitate și, în același timp, personalizate, pentru o largă gamă de afecțiuni (boli neurologice, cardiovasculare, reumatice, ortopedice etc.). Este locul care oferă acele condiții pe care medicii români le caută în Occident, atunci când decid să își exercite profesia în condiții normale, toate, într-o țară europeană. Și asta este realitatea!