26 februarie 2019

La Târgul Mierii 2019, Câmpina a devenit „oraş-prieten al albinelor”

Asociaţia Apicolă “Valea Prahovei” a organizat, în perioada 22-24 februarie 2019, în parteneriat cu Consiliul Local Câmpina şi Primăria Câmpina, o manifestare devenită, de mult timp, tradiţională: Târgul Mierii. Ediţia din acest an, a 14-a la număr, poate fi considerată un eveniment ce marchează simbolic dăinuirea apiculturii pe meleagurile câmpinene, una dintre cele mai vechi îndeletniciri ale locuitorilor dintre Prahova şi Doftana, veche de cel puţin jumătate de mileniu, conform primei atestări documentare a oraşului nostru. Evenimentul s-a adresat apicultorilor şi producătorilor de utilaje şi echipamente apicole din întreaga ţară. Însă, aşa cum ne-au obişnuit organizatorii de câteva ediţii, adică de când evenimentul s-a internaţionalizat, la Târgul Mierii 2019 au participat şi crescători de albine din străinătate, mai exact din Republica Moldova şi Macedonia, unde se găsesc cele trei oraşe înfrăţite cu Câmpina: Kumanovo, Cimişlia şi Cahul (enumerate în ordinea cronologică a înfrăţirilor). Deşi are o concurenţă acerbă în domeniul apiculturii, Târgul Mierii de la Câmpina rămâne unul dintre cele mai importante evenimente de profil din întreaga ţară, nu doar după numărul expozanţilor (peste 100), şi al vizitatorilor, ci şi după calitatea produselor expuse spre vânzare. Cu toate că în cele trei zile de desfăşurare vremea a fost capricioasă, vizitatorii nu s-au lăsat aşteptaţi. Una peste alta, a 14-a ediţia a Târgului Mierii de la Câmpina a fost totodată şi a 14-a reuşită a evenimentului.


Deschiderea oficială

La deschiderea oficială a târgului, cuvântul de deschidere l-a avut Liviu Moise, președintele Asociației Apicole „Valea Prahovei”. După un cuvânt de bun-venit, acesta l-a invitat pe primarul Horia Tiseanu să facă oficiile de gazdă. Edilul-şef, după ce a urcat pe scenă, înainte de a spune cuvinte frumoase despre tradiţia şi importanţa târgului, i-a chemat lângă el pe cei câţiva reprezentanţi a Consiliului Local şi ai Primăriei, prezenţi în foaierul mare al Casei Tineretului, prezentându-i, de asemenea, spectatorilor pe invitaţii speciali ai evenimentului: deputatul de Prahova, Rodica Paraschiv, vicepreședintele Consiliului Județean Prahova, Ludmila Sfârloagă, reprezentanţii primăriilor din oraşele înfrăţite (Alexandr Kristevski -Kumanovo, Sergiu Suhan – Cimișlia și Gheorghiță Mândru - Cahul. Din neatenţie, nu au fost invitaţi pe scenă edilii din Băneşti (primarul Gheorghe Stoica şi viceprimarul Valentin Nichitoiu). O eroare pardonabilă, care, suntem siguri, nu va afecta relaţiile dintre conducerile celor două localităţi vecine şi prietene. După alocuţiunile gazdelor şi ale invitaţilor oficiali, au urmat spectacole muzicale bine apreciate de cei prezenţi, momente artistice oferite de „Clasa albinuțelor” de la Școala Centrală, dar și de un grup de elevi ai Școlii „Al.I. Cuza”, precum şi de dansatorii Ansamblul Folcloric „Brădulețul” de la Colegiul Tehnic Forestier.



Desfăşurarea Târgului

Toţi cei interesaţi de produsele apicole au putut găsi la târg zeci de sortimente de miere, de la cele cunoscute, de tei şi salcâm, de rapiţă și floarea-soarelui, sau polifloră, până la sortimente mai rare, precum mierea de sânziene, mentă sau prun, mierea de mană, de lavandă etc. Crescătorii de albine au găsit aici tot soiul de echipamente şi utilaje apicole: linii profesionale pentru extracție şi procesare miere, centrifugi profesionale, unelte şi instalaţii de căpăcit şi descăpăcit, rame şi accesorii pentru stupi, pompe pentru miere ş.a. Invitaţii de participare au primit nu numai apicultorii, ci şi producătorii de sucuri şi dulceţuri bio. Este cazul unui producător din Argeş, care a pus pe picioare o afacere de familie ce produce artizanal o mare diversitate de produse fără zahăr: sirop, şerbet, dulceaţă, zacuscă. Acestea sunt îndulcite cu suc de mere concentrat (prin deshidratare). 




Ca şi în anii precedenţi, Târgul Mierii a inclus mai multe concursuri: “Cel mai bun degustător de miere”, “Cea mai bună miere” şi altele. De asemenea, mascota târgului, Albinuţa Nina, a fost prezentă peste tot, printre invitaţi, pe la toate standurile. Sesiunile de comunicare şi informare (care au avut ca temă problemele de sănătate ale albinelor), programele artistice şi Balul stuparilor au dat şi ele culoare şi savoare manifestării dedicate mierii şi beneficiilor sale.

Protocolul dintre Câmpina şi AAVP

Asociația Apicolă „Valea Prahovei” din Câmpina, membră a Federației Asociaţiilor Apicole din România ROMAPIS, a încheiat, în prima zi a Târgului, un protocol de colaborare cu municipalitatea câmpineană. Cu acest prilej, municipiul nostru a devenit oraş-prieten al albinelor, o denumire de marketing apicol ce simbolizează faptul că, în viitor, împrejurimile Câmpinei vor fi pline de arbori şi arbuşti meliferi, cu flori bogate în nectar şi polen. 
„Noţiunea de oraş- prieten al albinelor a fost lansată în Europa ca o necesitate a promovării susţinute a campaniilor împotriva distrugerilor ecologice. AAVP este membră fondatoare a ROMAPIS, la rândul ei membră a unor organizaţii paneuropene care militează nu numai pentru salvarea albinelor, tot mai stresate de poluare şi schimbările climatice, dar şi pentru sănătatea mediului în care trăim. În ciuda faptului că oraşul nostru a fost cândva puternic industrializat, Câmpina are un mediu natural înconjurător puţin poluat, oraşul beneficiind şi de cele aproape 200 de zile de zile senine anual, realităţi care vin în avantajul apiculturii. Albinele, pe lângă produsele stupului, ne dau și o imagine clară a sănătății mediului. Pentru aerul curat al Câmpinei, mulţi români şi chiar străini vin să se stabilească pe aceste meleaguri. Prin acest protocol, noi, cei din AAVP, dorim să menţinem această stare de sănătate a mediului natural din jurul orașului, a ecosistemului urban. De fapt, noi trăim în mijlocul naturii, dar  uneori nu realizăm acest lucru, deoarece acoperim pământul cu asfalt şi cu tot felul de minuni. Acest protocol nu înseamnă decât că Primăria Câmpina va veni în întâmpinarea propunerilor noastre, ale celor din ROMAPIS, pentru îmbunătățirea calității vieții urbane”, a declarat Liviu Moise, înainte de semnarea documentelor protocolului. „Semnăm acest protocol prin care vrem să dezvoltăm puțin baza pe care se situează apicultura în municipiul Câmpina. Ne dorim să demonstrăm că suntem un oraș care susține apicultura și că suntem un oraș prieten al albinelor”, a declarat, la rândul său, primarul Horia Tiseanu.





Proiecte de viitor

În timpul Târgului, a circulat zvonul că, prin acest protocol, AAVP va primi bani de la Primăria Câmpina. Pentru clarificarea situației, am cerut o lămurire președintelui AAVP, Liviu Moise, care ne-a declarat următoarele: „Consider că această ediție a fost mult mai complexă decât precedentele. Am încercat să dăm și o componentă științifică Târgului, ca să nu aibă numai aspect comercial. În acest sens, în ultima zi a evenimentului a avut loc un simpozion pe tema sănătății familiilor de albine. Desfășurarea manifestării a fost un pic tulburată de vreme, care a creat unele probleme minore expozanților cu standuri în afara Casei Tineretului, mai ales cu depozitarea produselor. Însă, până la urmă, peste aceste probleme s-a trecut cu bine, astfel că putem spune acum că cele trei zile au decurs fără incidente, cu tot disconfortul suportat de unii apicultori. Ne bucură protocolul semnat cu municipalitatea. Câmpina este al doilea oraș din România care primește titlul de oraș-prieten al albinelor, după municipiul Râmnicu Vâlcea. Există în Occident o întreagă rețea europeană de orașe-prietene ale albinelor, din care fac parte Paris, Bruxelles, Nisa ș.a. La un recensământ realizat acum câțiva ani, în Paris, spre exemplu, existau 700 de stupi, cu câteva zeci de apicultori, care făceau parte din diverse asociaţii cu contracte în domeniul public. Toate orașele de pe Coasta de Azur, din sudul Franței, fac parte din această rețea europeană de orașe prietene ale albinelor. Autoritățile francize au mers pe ideea păstrării în acele locuri a unui mediu sănătos, care să atragă tot timpul turiștii. Vă dați seama că acolo este un trafic rutier intens, dar francezii au știut să ia măsuri pentru regenerarea sănătoasă a naturii. Noi, aici, agresăm natura ba cu insecticide, ba cu erbicide, ba cu pesticide. Această situație nu mai poate fi tolerată. Proiectul nostru vizează educarea cetățenilor pentru apărarea mediului.    
Protocolul dintre AAVP și Primăria Câmpina nu angajează sub nicio formă executivul local din punct de vedere financiar. Țin să precizez acest lucru, deoarece au circulat unele zvonuri care acreditau ideea că AAVP va primi subvenții de la bugetul Câmpinei. Total fals. Noi nu vom primi nicio sumă de bani din bugetul local. Documentul semnat vineri de cele două părți angajează administraţia locală doar în adoptarea , de bună voie, a unor măsuri în mai multe domenii de activitate, măsuri care sunt menite să protejeze albinele. Astfel, am căzut de acord că pe domeniul Câmpinei se vor folosi tratamente fitosanitare inofensive pentru albine. De asemenea, se vor adopta de metode de control al ţânţarilor cu accent în primul rând pe prevenție. Printre alte măsuri aș sublinia următoarele: reducerea utilizării erbicidelor în tratarea zonelor adiacente drumurilor şi spaţiilor verzi, realizarea de amenajări peisagistice bazate pe specii favorabile albinelor, înfiinţarea în parcuri de mici ”grădinţe apicole” cu plante aromatice şi cu potenţial melifer ridicat, derularea de campanii de informare şi conştientizare ecologică, sprijinirea dezvoltării activităţilor apicole în comunitatea locală etc.  La nivel național, ROMAPIS a demarat discuţii cu alte trei municipalităţi privind semnarea unor protocoale similare celui încheiat între Câmpina și AAVP, prin care orașele respective să devină orașe prietene ale albinelor. Proiectul nostru și celelalte proiecte privind parteneriate cu orașe prietene ale albinelor nu cer bani de la primării. În schimb ele cer schimbarea mentalității comunităților locale și ale celor care le conduc. Adică, de ce să plantăm în împrejurimile Câmpinei plopi și stejari? Mai bine le înlocuim cu tei, salcâmi, castani, adică arbori care protejează toate insectele polenizatoare, fluturi și altele. În cadrul protocolului, noi, cei din AAVP, funcționăm ca niște consilieri de mediu. Sigur, până la urmă, Primăria Câmpina nu este obligată să ne asculte sfaturile, dar eu sunt convins că cele două părți se vor înțelege și vor colabora foarte bine”.
Cristian Motoroiu, unul dintre organizatorii care s-au ocupat cu pregătirea efectivă a Târgului, ne-a declarat, de asemenea: „Așa cum v-a spus și colegul meu,  noi nu vrem bani de la Primărie, vrem doar o colaborare care să folosească și AAVP, dar și municipiului Câmpina. Noi am vrea, de exemplu, cu ajutorul elevilor câmpineni și al altor voluntari de bună-credință, să realizăm împăduriri în zonele în care au loc frecvent alunecări de teren. Putem să plantăm în aceste zone salcâmi, știut fiind faptul că salcâmul este foarte bun împotriva eroziunii solului, întrucât are rădăcini extreme de rezistente, iar în același timp este căutat și de către albine, pentru florile sale melifere”. 
Adrian BRAD

Editorial. O ȚARĂ ÎN SPITAL

România e o țară spitalizată. Directorul spitalului e sondor, chirurgul principal prelucrător prin așchiere, anestezistul șofer de taxi, iar surorile lucrătoare la Apaca. Doar portarul și ăla de dă foc la crematoriu cînd se ard foetușii proaspăt avortați sînt abia întorși în țară: unul a terminat matematicile la MIT, iar celălalt limbile clasice la Oxford. Ăștia de ne conduc au băgat-o în clinică, de unde are toate șansele să ia acinetobacter. Doar, doar or scăpa de ea. Asta urmăresc legile justiției, europarlamentarii care votează împotriva intereselor țării la Bruxelles, academicienii care cer apropierea de Răsărit (cică n-avem nicio treabă cu democrația și Occidentul!), cei care trăiesc numai pentru comision, un președinte care de atîția ani nu a apărut niciodată într-un interviu la Tv, ceea ce este o aberație de expunere la un om politic și arată un dispreț jignitor față de alegători... Să scape de povara țării. Ca de un bătrân cu Alzheimer, care încurcă pe toată lumea.


La un post de radio (privat, doar nu la cel public), discutîndu-se cu publicul despre atacul care se dă la justiție, un tînăr a spus că avem de ales între a pune mîna pe pașaport sau pe furcă. Moderatorul a sancționat firește ideea de violență, și bine a făcut, dar, în esență, ideea sintetizează bine impasul în care sîntem. Gripa este în formele ei normale de manifestare o boală obișnuită, care vine și trece. Cînd însă dă peste un organism cu imunitatea scăzută, iată că ucide. Ăștia (nu li se poate acorda un alt calificativ cît de cît decent) au speculat perfect lipsa de imunitate civică și democratică a unei societăți abia ieșite din ospiciul comunist și intrată direct în anarhia pseudo-libertății fără granițe și au infestat organismul, epuizîndu-i cu tenacitate toate resursele. Și cele fizice și cele de speranță. Nu se poate, este o imposibilitate pentru o țară normală să ai la dispoziție mii de absolvenți ai marilor universități europene și tu să ai ca țară un prim ministru analfabet, dar extrem de țîfnos. Care-și începe fiecare propoziție cu eu. Încă mai întreb, căci n-am aflat răspunsul, d-na ministru al școlilor, care visează cai verzi și table inteligente pe pereți, a vizitat-o la spital pe profesoara înjunghiată de un elev? Ce măsuri s-au luat? Acum cîțiva ani, cînd se bătuseră niște elevi, mai că nu s-au transformat școlile în unități militarizate, cu agenți de pază bîntuind pe culoare (din banii părinților de învățămînt gratuit, firește), viața unui profesor însă nu înseamnă azi nimic. Nu face nici măcar o știre de televiziune. 
De ce insist pe asta? Pentru că „imunitatea” unei națiuni stă în cultura ei, care cultură este făcută de familie și de școală. Destructurate ambele, supuse unor atacuri fățișe ori insidioase. Sîntem singura țară al cărei ambasador la UE face propagandă împotriva candidatului din acea țară cu șanse majore la o funcție de mare importanță. Am o „metodă” de a mă orienta cînd nu știu ce să cred despre o anume situație sau o persoană publică: mă uit cine o înjură. Asta dă un răspuns aproape fără greș. Or, a aduna pe canalele dejecțiilor televizate oameni cu dosare penale, condamnați definitiv, fugiți din țară, care să atace pe cineva căruia ar trebui să i se acorde prezumția de nevinovăție (CNA e de pe altă planetă) ține de cea mai flagrantă campanie de manipulare. Un popor prizonier care își iubește torționarul, cam asta sîntem. Nu mă înșală agitația de la suprafața Rețelei, majoritatea locuitorilor din lagărul România este, din motive diferite, în perfect acord cu ceea ce se numește „regimul Dragnea”. Cei care se opun acestui regim și pozează în „eliberatori” sînt ridicoli, nu se pot aștepta la recunoștință, ci dimpotrivă. Trezirea din somn este neplăcută. Soluțiile, totdeauna există soluții, sînt, din fericire, complet nepopuliste. Vreau să spun că dacă, printr-o minune, ar apărea o alternativă reală, nu făcătură, la actualul regim, aceasta n-ar avea sprijinul popular. De la bază la anumite elite. Este lucrul cel mai rău, această dependență a neamului, ca de un drog, de un regim abuziv și cleptocrat. Dragnea ne reprezintă, Dăncilă ne reprezintă, Tudorel ne reprezintă, Ștefănescu & Rădulescu ne reprezintă. Din păcate!
Christian CRĂCIUN

După patru luni de la inaugurare, Skatepark-ul a început să cedeze pe la suprafețele betonate

La finele lunii septembrie 2018, a fost inaugurat skatepark-ul de pe terasa care mărginește Bulevardul Culturii. Investiția dedicată tinerilor a fost realizată cu o mică întârziere față de termenul prevăzut în contract, lucru cum rar s-a întâmplat cu marile investiții publice câmpinene din ultimii ani. Realizarea unui skatepark pentru copiii și adolescenţii urbei care iubesc skatingul (mersul pe skateboard), rollingul (mersul pe role), scootering (mersul pe trotinetă) și ciclismul urban reprezenta o premieră pentru Câmpina. Valoarea investiției s-a ridicat la aproape 300.000 de lei.  Skatepark-ul venea să completeze în mod fericit marile parcuri câmpinene existente, el reprezentând o modernizare semnificativă, conform standardelor europene, a dotărilor edilitare ale Câmpinei. Toate bune și frumoase, numai că, după numai patru luni de la inaugurare, suprafețe întregi de beton de pe rampa pentru prins viteze, de la mijlocul parcului, au început să cedeze, acest lucru însemnând mărunțirea betonului de suprafață (de uzură), peste care, toamna trecută, alunecau lin rolele, skate-urile, bicicletele, trotinetele. În câteva locuri, sunt dislocate bucăți întregi din betonul de suprafață al rampelor de viteză. 


Dorind să aflăm părerea avizată a reprezentantului firmei care a realizat lucrările, Sofexpert Project SRL Șirna, am stat de vorbă cu Răzvan Ion, directorul-general al constructorului: „În momentul când s-a dezghețat, s-a sfărâmat și materialul de pe o suprafață de câțiva metri pătrați. Am primit deja document de la Primăria Câmpina pentru refacerea lucrărilor, iar în momentul în care ne va permite vremea, vom reface lucrarea, care are trei ani garanție. Am luat legătura cu o firmă care produce materiale pentru repararea betonului și vom folosi, de data aceasta, materiale mai speciale, pentru a nu mai avea probleme. Nu-mi dau seama de ce s-a măcinat betonul. Probabil, din cauza unei infiltrații sub betonul de reparații pe care l-am folosit pentru a obține o suprafață cât mai netedă”, ne-a declarat directorul-general al firmei. 
După cum se vede din aceste declarații, constructorul nu are nicio vină, vremea este singura vinovată. Vremea și infiltrația. Constructorul ne-a mai menționat eforturile pe care le-a făcut ca să realizeze lucrarea, în condițiile unui front de lucru foarte strâmt, mărginit de terasa naturală de lângă Bulevardul Culturii, de-o parte, și de strada care coboară spre DN1, de cealaltă parte.  Lucrul acesta este adevărat, dar nimeni nu i-a obligat pe cei de la Șirna să ia lucrarea, iar rasoleala din lucrările de mântuială nu se pot imputa decât lucrătorilor, iar nu geografiei locului. Atunci când am ajuns în skate-park pentru a face fotografiile de rigoare, suprafețele cu betonul măcinat erau acoperite de un strat subțire de zăpadă. Dar și așa, luate la pas, suprafețele avariate tot nu se dădeau mai mici în suprafață decât 10-11 metri pătrați. Celelalte rampe, realizate nu din beton, ci din materiale sintetice specioale, precum și întreg mobilierul parcului sunt întregi și arată foarte bine. 
Am vrut să stau de vorbă cu un profesionist al sporturilor extreme care se practică în acest skatepark, și chiar am avut norocul să întâlnesc unul dintre aceștia: Dragoș Dragotă, elev în clasa a VIII-a la Școala Gimnazială ”Ioan Duhovnicul” din Bănești. Junele băneștean, de 14 ani, sosit în parc împreună cu un prieten pentru a evalua stricăciunile apărute (și despre care auziseră amândoi de la alți colegi din Câmpina), este cel mai tare la scootering (mersul acrobatic cu trotineta), din întreaga zonă a Câmpinei. Așa mi-a declarat și m-a convins. 


Darius mi-a vorbit, cu dezinvoltura și inocența vârstei sale, dar și cu expertiza sa de ”trotinetist” de mare talent, despre faptul că stricăciunile nu sunt mari, așa că pot fi reparate rapid. ”E frumos skatepark-ul, dar e păcat că nu s-au făcut rampele de la intrare mai mari; că era loc destul. Nu era mare lucru. Am pipăit terenul cu picioarele. Se pot repara rapid suprafețele cu betonul sfărâmat. Depinde cum se mișcă cei din Primărie și lucrătorii care au lucrat aici. Vă spun cu siguranță, fiindcă am experiență. Sunt cel mai bun la trotinetă din Câmpina. Nimeni nu se pune cu mine. Pe toți i-am învins în concursurile ”unu la unu”, pe care le facem de fiecare dată. Pe toți i-am bătut cu 5 la 1 sau 5 la 2.  Mă știu și cei din Ploiești. Se câștigă bani frumoși din scootering, dacă îți găsești un sponsor. Mi-am găsit și eu unul, dar mă mai gândesc dacă să mă bag sau nu”, mi-a mărturisit elevul Darius dintr-a VIII - a, prea mic ca să fie mare de vârstă, dar și prea mare ca să poată fi considerat un copil. Un tânăr pe care betonul fărâmițat de pe rampa centrală nu i-a fărâmițat speranțele că, peste câteva zile, va putea să-și umple din nou sufletul de bucurie, zburând cu bicicleta sa fermecată peste rampele skatepark-ului din Câmpina. Și ca el, zeci și sute de copii ai Câmpinei. I-o lua cineva în seamă? De-acolo, de sus, din vârful Primăriei...  
Adrian BRAD

Consiliul Local a decis modernizarea a două străzi importante din cartierul Muscel

La ultima ședință a legislativului municipal, aleșii câmpinenilor au decis modernizarea a două străzi importante din cartierul Muscel. Este vorba despre străzile Drumul Taberei (care duce la Fântâna cu Cireși și biserica de pe Voila), și Siret (care delimitează minicartierul locuințelor ANL și Parcul Soceram). Practic prin aprobarea documentației tehnico-economice, faza studiului de fezabilitate (S.F.), precum și a indicatorilor tehnico-economici pentru realizarea celor două obiective de investiţii, s-a dat undă verde pentru organizarea licitațiilor în vederea asfaltării celor două străzi. Modernizarea străzii ”Drumul Taberei” se încadrează în obiectivul general de îmbunătățire a infrastructurii locale în vederea sprijinirii creșterii economice prin crearea unui cadru favorabil atragerii investițiilor locale, dar și pentru crearea condițiilor optime pentru cetățeni și participanții la traficul rutier sau pietonal. Infrastructura modernizată va contribui la creșterea atractivității zonei pentru turism și agrement. Totodată, va contribui la protejarea mediului, care, pe termen lung, va conduce la  creșterea calității vieții. De asemenea, prin modernizarea acestei străzi se va asigura un acces sigur și facil către zona de agrement și către DJ 207. Strada Drumul Taberei are o lungime de aproape 2.100 de metri și este într-o stare tehnică necorespunzătoare. Valoarea totală a investiției se ridică la aproape 3,84 de milioane de lei (exclusiv TVA), lucrările urmând a fi executate în 12 luni. 


Asfaltarea și consolidarea străzii Siret se încadrează și ele în obiectivul general de îmbunătățire a infrastructurii locale, în vederea sprijinirii creșterii economice prin crearea unui cadru favorabil atragerii investițiilor locale. Necesitatea modernizării și consolidării tronsonului balastat al străzii Siret, format între B-dul Carol I și intersecția cu strada Slt. Erou Bogdan Vasile, pe o lungime de aproximativ 1.598 de metri, rezultă din nevoia accesibilizării zonei locuite în condiții de siguranță a circulației și de confort. De asemenea, este strict necesară stabilizarea alunecării de teren din zonă pe o lungime de circa 450 de metri. Modernizarea si consolidarea acestui tronson al străzii Siret va permite desfășurarea traficului rutier și pietonal în condiții optime de siguranță și confort. Valoarea totală a investiției se ridică la 4,334 milioane de lei (exclusiv TVA), ea urmând a fi terminată în 8 luni. 
Adrian BRAD

Dormi în pace, Ștefan Chiţu!

După ce, pe 21 decembrie 2018, moartea Jenicăi Tabacu a lăsat un mare gol în lumea culturală a Câmpinei, iată că, zilele trecute, la nici două luni de la dispariția dintre noi a fostului director al Muzeului Memorial ”B. P. Hasdeu”, lumea sportului câmpinean avea să cunoască, și ea, cea mai mare pierdere din istoria sa. Fiindcă, pe 18 februarie 2019, timpul nu a mai avut răbdare cu Dan Ștefan Chițu, polisportiv de talie internațională în tinerețile sale, iar acesta a decedat, răpus de o boală necruțătoare. Când a plecat într-o lume mai bună, Dan Chițu avea 74 de ani. Cei mai mulți câmpineni îl știu probabil de pe vremea când a fost proprietarul echipei de fotbal Poiana – Câmpina,  pe care a patronat-o (sub diverse denumiri), din 1991 și până în anul 2008, atunci când, din motive financiare, clubul s-a desființat. Tot începând cu anul 1991, Dan Ștefan Chițu a fost patronul societății Carpatin, care deține Hotelul Muntenia. Însă cei tineri trebuie să știe că cel mai cunoscut sportiv al Câmpinei, în anii tinereții sale, a fost unul dintre marii campioni ai României la motocros, fost antrenor al lotului național de motocros, dar și campion național de bob (sport pe care l-a îmbrățișat, după ce a renunțat, în 1975, la motocros).  


Dan Chițu s-a născut pe data de 27 decembrie 1944 la Breaza. A început motocrosul de performanță la Clubul Poiana Câmpina, în anul 1962. Doi ani mai târziu a plecat la Steaua București, unde a rămas până în anul 1975, când a revenit la Poiana Câmpina, pentru a prelua funcția de antrenor. A fost declarat cel mai bun sportiv al României la motocros în anii 1971, 1972 și 1973. În palmaresul său se numără șapte titluri de campion național, cinci titluri de campion balcanic. A fost singurul motocrosist român care a câștigat o etapă a Cupei Mondiale: Marele Premiu al Spaniei, la Barcelona, în 1970. La scurt timp după această mare performanță, avea să câștige și Cupa Prietenia, în 1971 și 1973. Apoi, între anii 1982 și 1989, a fost antrenor al lotului național al României. După 1975, s-a retras din motocros și a început o carieră în bobul de performanță, ca pilot. A fost campion național la bob două persoane și vicecampion național la bob patru persoane. De asemenea, în 1978 a câștigat Trofeul Carpați, la bob două persoane, alături de Gheorghe Lixandru.
Pentru a-i cinsti bogata și valoroasa activitate dăruită sportului de performanță, în anul 2002, Consiliul Local Câmpina l-a declarat pe Dan Ștefan Chițu cetățean de onoare. Același lucru l-a făcut și Consiliului Local Breaza, pe 30 martie 2017. 

În ultimul interviu pe care l-a acordat publicaţiei noastre în anul 2016, deplângea soarta fotbalului câmpinean, în special şi a activităţii sportive locale, în general.
Adrian BRAD

CÂMPINA, O ISTORIE ÎN DATE. Anarhistul I. Neagu-Negulescu, fondator al Universității Populare Socialiste din Câmpina

Iuliu Neagu Negulescu
1920 (înainte de luna aprilie). 
I. Neagu Negulescu tipăreşte local (Editura Univesităţii Populare Socialiste Câmpina, colecţia „Biblioteca noastră” nr. 1), placheta „Călăii – Scenă de la 1907”, piesă de teatru într-un act (fără an), inspirată de evenimentele răscoalei din 1907, subintitulată „Scenă de la 1907” (tipografia şi legătoria de cărţi „M. S. Gheorghiu”, 15[16] pagini, format 18,5 x 12,5 cm).
„Scena - scrie Mihai Apostol în articolul „O lucrare dramatică necunoscută despre 1907” (v. „Studii şi materiale privitoare la trecutul istoric al judeţului Prahova”, II, Ploieşti, 1969, p. 155/6) -  are loc într-o cârciumă unde doi săteni (...) Moise, ostaş demobilizat (...) povesteşte (...) [celuilalt], Cănuţă, ororile văzute în timpul când, ca soldat, a participat la reprimarea răscoalei”. „Dezvăluie mijloacele abrutizante de care se foloseau comandanţii” militari, faptul că unii dintre ostaşi „nu au vrut să asculte de comandanţi”, dând „mâna cu răzvrătiţii” ori cazul sergentului Oprea Gheorghe, care a preferat închisoarea decât să ucidă pe răsculaţi sau sinuciderea sergentului Sireteanu, care n-a voit (...) să devină călăul fraţilor săi răzvrătiţi pentru dreptate”.
„Finalul piesei (...) scoate în relief faptul că Moise a fost şi el unul din executanţii ordinelor primite (...) îndeplinind crime odioase orbeşte. Lucrul acesta iscă indignarea lui Cănuţă şi a sătenilor din cârciumă şi cortina cade după povaţa pe care o dă săteanul băiatului de prăvălie: «Copile, ia aminte, ca la vremea ta să nu cazi şi tu în ispita ruşinii în care s-a tăvălit ticălosul acesta»”.
Nu ştim astăzi dacă piesa a văzut ori nu lumina scenei. Nu ştim dacă biblioteca ploieşteană în care Mihai Apostol a găsit un exemplar tipărit la Câmpina al piesei îl mai păstrează ori nu astăzi. 
Referitor la placheta în cauză, Ştefan Baciu, apropiat al scriitorului în perioada sa braşoveană, notează peste ani într-un text dedicat acestuia şi apărut în volumul „Însemnările unui om fără cancelarie”: „Stăteam de vorbă ore întregi. Îmi plăcea să ascult povestirile (...) despre răscolele din 1907, despre care Neagu Negulescu tipărise o broşură a cărei copertă încă o văd, asemănătoare cu aceea a popularei «Biblioteca pentru toţi»” (p. 48-49). 
Existenţa unui exemplar al broşurii a fost semnalată (poate existând şi astăzi) de Mihai Apostol într-o bibliotecă din Ploieşti (fără a o nominaliza). 
(Biblioteca Academiei Române, cotă I, 56891)

1920. 
Iuliu Neagu Negulescu tipăreşte la Câmpina volumul de „povestiri” – „O noapte grozavă”. Volumul a apărut în colecţia „Biblioteca noastră” nr. 3, „Editura Universităţii Populare Socialiste Câmpina” şi a fost imprimat local la „Tipografia şi legătoria de cărţi M.S. Gheorghiu” (p. 2, verso). Format: 17 x 12,5 cm, 96 [98] pagini, cost 3 lei. 
Sumar: „O noapte grozavă” (p. 5-25), „O concentrare” (p. 27-37), „Un om cu noroc” (p. 39-52), „Inimă zdrobită” (p. 53-61), „Popa Preda” (p. 63-75), „Povestea rezervistului” (p. 77-88), „Bene – merente” (p. 89-96). 
Volumul se deschide cu textul „1907” semnat „I.N.N.” (Iuliu Neagu Negulescu). 
„Cât de uşor se trece la noi peste întâmplările mari ne dovedeşte faptul uitării acestui an sângeros. 1907 nu trebuie aşa uşor trecut cu vederea, iar în vremea de astăzi trebuie să slujească sociologilor cel puţin drept oglinda unui popor care cu toată umilinţa asupririlor nu şi-a şters din suflet voinţa să trăiască, să năzuie spre libertate şi mai bine. 1907 ne mărturiseşte că ţărănimea românească este vrednică să se jertfească pentru dezrobirea ei. Dacă, uitată până atunci de toţi, s-a ridicat fără nici o rânduială, astăzi apostolii dreptăţii cată să nu mai facă crima, s-o lase uitării de la îndrumările lor. Să nu se uite că jertfele de la 1907 tot n-au rămas zadarnice pentru ţărănime. Resfeţurile umilitoare, zilele de clacă şi podvezile fanariotice, abia cu sângele vărsat atunci şi le-au spălat ţăranii de pe cap. Cât este de adevărat că asuprimea şi umilinţa nu se şterg fără durere şi cum drepturile nu se dobândesc prin milă, ci prin vrednicie. Într-adevăr, dacă revoltele din 1907 au mântuit pe ţărani de ruşinea unui trecut umilitor, totodată i-au făcut să-şi dobândească dreptul asupra izlazurilor comunale şi asupra moşiilor prin întovărăşirea în obşti. 1907 mai înseamnă că în sufletul poporului ţărănesc veghează acea vlagă de nădejde bună, în virtutea căreia noroadele şi-au aflat mântuirea din cătuşele tiraniilor prin ele înşile. Dar 1907 mai avu darul să ne înveţe cum burghezia capitalistă română, deşi risipită în multe partide politice, în faţa poporului ridicat pentru dreptate, se strânge într-o singură îmbrăţişare. Cine nu-şi aduce aminte de dulcea sărutare a oligarhiei liberale înfăţişată în piticul Sturdza, democraţia conservatoare, înfăţişată prin sofistul Tache? Astăzi, câmpul politic al burgheziei româneşti ne înfăţişează ca şi atunci, aceeaşi bună cumetrie. Liberalii, conservatorii şi progresiştii cu toţii urlă împotriva freamătului furtunii de trezire a poporului ce simt că-i vor spulbera din spinarea lui şi iarăşi istoria se repetă. Asupritorii acestei ţări şi-au tocmit gâdele. Generalul Averescu, strategul meşter, să nimicească ţărănimea răzvrătită pentru dreptate, generalul Averescu este chemat astăzi să-şi desăvârşească opera începută la 1907 chitind acum şi asupra muncitorimii orăşeneşti. Povestirile din această carte fie ca să aibă măcar darul să împrospăteze în mintea cititorilor crimele săvârşite asupra unui popor ridicat cu nădejdea dezrobirii de către oligarhia română, prin unealta ei sângeroasă, întruchipată atunci, ca şi astăzi, în generalul Averescu. Cu atât mai mult, să aibă darul acesta, povestirile de faţă, cu cât înfăţişează faptele petrecute aievea. 
1920, aprilie/ I.N.N.”
Într-un text publicitar tipărit la p. 98 se menţionează: „Numere apărute în [colecţia] «Biblioteca noastră»: nr. 1, Călăii – teatru pentru popor; nr. 2, Factorii revoluţiei sociale. Costul fiecărui număr este de 1 leu. Comenzile se fac direct secretarului Universităţii Populare Socialiste din Câmpina. Revânzătorilor ei se face rabat”. 
(Biblioteca Academiei Române, cotă I, 56902)
Ion T. ŞOVĂIALĂ
Din volumul „Câmpina, pagini dintr-o istorie în date. Oameni, fapte, evenimente, ipostaze, secvenţe de viaţă” (II) 



Iuliu Neagu Negulescu (1878-1940)

Scriitorul și publicistul Iuliu Neagu-Negulescu  este autorul straniei cărți „Arimania sau Țara Buneiînțelegeri”, editată la Tipografia românească din Brăila din 1923. Aproape cu totul uitată, „Arimania” este una din rarele utopii scrise în limba română, un text aparținând unui autor el însuși pierdut din vedere aproape cu totul azi: Iuliu Neagu-Negulescu.
Scrisă în 1921, pe când acesta se afla la închisoarea Văcărești, „Arimania” va fi publicată abia în 1923 și, deși nu a trezit mari ecouri în epocă, rămâne până azi un document remarcabil. 
La aproape un veac distanță de la prima sa tipărire, „Arimania sau Țara Buneiînțelegeri” este redată cititorilor într-o nouă ediție (Ed. Pagini Libere, 2018). 


„Reeditarea utopiei scrise de Iuliu Neagu-Negulescu face parte dintr-un demers mai cuprinzător început de colectivul „Pagini Libere” care-și propune, printre altele, recuperarea și republicarea textelor “clasice” aparținând anarhiștilor români: de la traduceri, la povestiri, de la memorialistică, la poezii și de la articolele teoretice, la scrierile utopice. Istoria anarhismului în România, foarte mult timp neglijată, este, contrar unei prejudecăți destul de răspândite, surprinzător de bogată și de diversă, însă aproape complet necunoscută” - se arată în prefaţa cărţii.
În capitolul „Repere cronologice” aflăm, între altele, următoarele informaţii legate de I. Neagu-Negulescu: „1903 - 1910 | Activitate intensă de agitație dusă de Neagu-Negulescu în toată țara în favoarea organizării sindicale și pentru înființarea de cooperative de către muncitori și țărani. Ca centru de greutate al activităților sale se conturează orașele Ploiești și Câmpina. În Câmpina participă la înființarea unei școli libere și a unei cooperative de consum. Distribuie scrieri anarhiste și sindicaliste. Autoritățile statului supraveghează activitățile lui Neagu-Negulescu. Ministerul de Interne și serviciile de informații îl consideră drept „curierul întregii mișcări socialiste și libertare din țară”. Se dau ordine pentru stricta sa supraveghere”; „1920 | Iuliu Neagu-Negulescu activează ca secretar sindical în Comisia Locală a Sindicatelor din Valea Prahovei. Din această poziție va sprijini luptele muncitorilor. Ține discursuri în timpul 14 grevelor și este unul dintre organizatorii grevei generale a muncitorilor petroliști. Este membru fondator al Universității Populare Socialiste din Câmpina, unde va ține prelegeri și lecturi. Apare lucrarea sa teoretică fundamentală Factorii revoluției sociale”.

Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr”, gazda unei expoziţii de icoane

Marţi, 19 februarie, la Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” a avut loc vernisajul expoziției itinerante de icoane cu titlul „Icoana, imagine călăuzitoare”. Cele 55 de icoane pictate pe lemn au fost realizate de pictorul Severian Luca, absolvent al Facul­tății de Arte Vizuale și Design din Iași și al Facultății de Teologie Ortodoxă din București şi au constituit obiectul unei expoziţii la Galeria apARTe din Iași în luna ianuarie, prima din succesiunea expunerilor programate de artist. 


La evenimentul de la Câmpina au fost prezenți preoți, cadre didactice de la școala de agenți de poliție și elevi ai instituției.
Expoziția deschide seria evenimentelor religioase ce vor avea loc anul acesta la Școala de Poliție „Vasile Lascăr”, care vor culmina cu sfințirea capelei instituției, în luna mai. 


„Eu cred că pe lângă ceea ce învățăm în școală, partea de drept, partea de aplicare a legii, este bine să nu uităm niciodată de rugăciune.  Mă bucur că am văzut în dormitoarele voastre, aproape în fiecare dormitor, că aveţi o icoană a unui sfânt sau a Maicii Domnului” - a spus elevilor, între altele, comisar-şef Vasile Tache, directorul instituției.
„Expoziţia «Icoana, imagine călăuzitoare» este o expoziţie personală. Poate vă între­bați de ce am ales acest titlu. Am plecat de la starea cotidiană, deoarece trăim într-o lume cu multă informație vizuală şi auditivă și este bine să privim icoana ca un reper în această lume. Pentru mine icoana este putere, nădejde și călăuză” - a declarat pictorul Severian Luca.
Expoziția „Icoana, imagine călăuzitoare” poate fi vizitată la Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu”. 

Cronica de Artă plastică: PICTURĂ EPOXILICĂ ȘI ÎN ULEI

Duminică, 24 februarie, înainte de prânz, „a 34-a după Rusalii, a Întoarcerii Fiului Risipitor”, după datina poporală a „Dragobetelor”, studioul cândva fotografic „Mircea Zisopol”, devenit „Cafeneaua 5 To Go”, și-a recăpătat virtutea de Salon Artistic, grație expoziției d-nei Amalia Suruceanu și elevei d-sale, juna Aida Ionescu. Al doilea eveniment al distinsei artiste plastice, președintă a Filialei Câmpina a Uniunii de profil, oficiat în intimistul spațiu, pe 20 octombrie 2018, se deosebește de acesta prin două trăsături și anume: prima – tehnica și materia folosite în elaborarea lucrărilor – rășina epoxilică (compus organic întrebuințat în obținerea glicolilor, a plastifianților) și polimerizarea ei, pe suport solid, a doua – includerea picturilor în ulei a ucenicei pe care valoroasa plasticiană o pregătește. 


Simezele Salonului 5 TO GO au oferit numerosului public – deja unul inițiat –, în premieră absolută, din câte știm, lucrări pictate cu rășină epoxilică, a căror finisare produce un efect vizual uimitor: sentimentul că artista acoperă toate nuanțele cu clasicul… geam, creând impresia artistică perfectă. Experimentul îmbină de minune tehnica picturală cu a reacției chimice ingenios  finalizate tehnic. Rezultă viziunea într-un spațiu cu adâncime, perspectiva în care privești, într-un peisaj viu, real, pe distanța dintre retină și marginea orizontului – limita în care ochiul se oprește fără voia lui. Procedeul AA = AmasArt, inventat și folosit de artista plastică Amalia Suruceanu, l-am omologat prin vernisarea expoziției inedite, sub semnul DRAGOBETELOR, în 24 Făurar, împreună cu scriitorul Florin Dochia. Fenomenul polimerizării, ca modalitate a procesului chimic omonim, a fost transpus în arta picturii, de o pictoriță cu pregătire științifică ireproșabilă (șefă de promoție în Chimia industrială), urmare ingeniozității confirmată de seria de „Margarete”, „Maci”, „Orizonturi” (Colinele peste care se răsfiră Cornu, Comarnicul, Pietriceaua, Secăria, Hârsa, Telega, aducând în timpane rapsodica „Poemă Română” de George Enescu) și „Cosmosul” („Măsuța pentru cafea”). Omul de știință în simbioză cu Artistul dau suma temeiurilor experienței. Inginera și Pictorița – într-aceeași Amalia Suruceanu, cu un palmares plastic impresionant: 7 octombrie – Slobozia, 20 octombrie – Câmpina, expoziții de Artă oferite publicului de pe-aici – București, Sinaia, Timișoara, expoziția itinerantă „Amalia Rodriguez” (Capitala Țării-Brașov-Cluj-Timișoara-Oradea), iar prin Europa, consemnate de Mediile locale din Madrid (Spania). Florența (Italia), Londra (Anglia), Erfurt (Germania), Megiret-Toureine (Franța) și Balcik (Bulgaria).


Ivită în lumea artelor plastice, Amalia Suruceanu ni se arată o redutabilă componentă a ei, dăruită cu talentul picturii la egalitate cu însușirile tehnico-științifice. Osmoza lor edifică și valorizează forța intelectuală a Câmpinei, drept rezultantă a vectorilor Industrie – emblemă „Steaua Română”, schela de Petrol, Institutul de pe Bulevard și ACC-ul, cu vectorul emblematic Istorie (Hasdeu) - Știință (Istrati) - Pictură (Grigorescu). Precedentele reușite o îndrituiesc pentru un nou curs în evoluția climatului artistic și științific al Câmpiei secolului XXI. Îndrăzneala și curajul – sursele înnoirii, confirmate cu certitudine până astăzi, proiectează pe fundalul viitorului imediat o autentică și originală artistă plastică. Întrezărim progresul și prin lucrările elevei de Școală și de Artă Aida Ionescu, expuse în același cadru feeric, de la 5 To Go, relevantă paradă de forme, culori și imagini în compoziții cu profil uman, peisagistic și spiritual, galerie de gingășie și proaspăt univers al Copilăriei, pe care, în alternanța Părinți – Profesor, Aida este sortită a-l străbate, fiindcă s-a născut cu harul Frumosului. Felicitările pentru ambele expozante rămân doar un gest de circumstanță; Opera Omnia le vor reprezenta, peste timp, în panoplia Artelor plastice, urcușul discipolei marcând, cu pași plin de talent, cărarea maestrei – într-o zbuciumată ascensiune. Și cât de fericită este/ va fi lumea existând – astfel – în preajma frumoaselor – sufletește – Amalia Suruceanu și Aida Ionescu!
Serghie Bucur

Recitarea poemelor de dragoste, tema unui concurs ocazionat de ziua de Dragobete

Sărbătoare puternic înrădăcinată în cultura română, Dragobetele transmite din generație în generație, de la vechii daci, povestea unui personaj transformat într-un protector al tinerilor și patron al iubirii. Conform unor legende populare, Dragobetele este chiar fiul babei Dochia, un tânăr chipeș și iubăreț care obișnuia să seducă toate femeile care îi ieșeau în cale. În zilele noastre, Dragobetele reprezintă pentru români simbolul suprem al dragostei autohtone.


Păstrând tradiția, elevii Școlii Gimnaziale „Ion Câmpineanu” au participat la un concurs de recitări având ca temă poezia de dragoste. Concursul s-a desfășurat în sala „Constantin Radu” a Casei de Cultură „Geo Bogza”. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „Dr. C. I. Istrati”. În deschidere, au luat cuvântul directorul școlii, prof. Raluca Gabriela Crețu și Dan Popescu, profesor de limba română. Din juriul concursului au făcut parte: Florin Dochia – scriitor, Leotescu Lenuța și Bădulescu Georgiana - bibliotecari, prof. Raluca Gabriela Crețu și Alexandra Gheorghe - reprezentant al Consiliului Elevilor.




Din cei 48 de copii care au participat, 10 au fost desemnați cei mai buni recitatori şi câștigători ai competiţiei. Toți ceilalți au primit diplome de participare, iar profesorilor coordonatori le-au fost înmânate diplome de excelență. Premiile, constând în cărți și rechizite, au fost asigurate de către Consiliul Local și Primăria Câmpina.
Câștigătorii au fost următorii: Ana-Daria Dragomir (premiul I); Adina Niță (premiul al II-lea); Luana Luculescu (premiul al III-lea); Alexia Bordei, Miruna Mihai, Andrada Pârvu, Mihaela Rus, Katrinel Tabacu, Andrei Veliche, Clara Vîiu (menţiune). 

Minihandbal feminin la Câmpina

Clubul Sportiv Câmpina, Asociaţia Judeţeană de Handbal Prahova, Consiliul Local şi Primăria Câmpina au organizat duminică, 24 februarie, în sala de sport a Colegiului Naţional „N. Grigorescu”, etapa judeţeană a Campionatului Naţional de Minihandbal Feminin, manifestare sportivă la care au participat echipele CS Câmpina, Tricolorul Breaza, Nova Academy Ploieşti, CSS Ploieşti şi CS Blejoi.


Iniţiativa organizării, în premieră la Câmpina, a unei astfel de întreceri sportive a aparţinut în egală măsură CS Câmpina şi AJH Prahova, care odată cu înfiinţarea şi evoluţia secţiei de handbal a clubului municipalităţii câmpinene, şi-au propus să promoveze cât mai mult, în cel de-al doilea municipiu al judeţului, acest sport de echipă. 

Jocul tinerelor handbaliste, desfăşurat pe teren cu dimensiuni reduse şi fără a se ţine cont de numărul de goluri marcate, conform regulamentului, a fost urmărit şi aplaudat de o asistenţă numeroasă, ceea ce demonstrează, după părerea prof. Adrian Stoican, preşedintele CS Câmpina, că „handbalul are potenţial la Câmpina”.

Despre acest proiect sportiv aflat încă la începuturile sale, Adrian Stoican a mai declarat: „Nu cu mult timp în urmă am înfiinţat secţia de handbal feminin a clubului, din dorinţa de a dezvolta această ramură sportivă la nivelul municipiului Câmpina. În scurt timp am reşit să aducem o antrenor foarte bun şi să formăm grupe de copii pe care îi iniţiem în tainele acestui sport. După cum s-a putut vedea şi la etapa de azi, proiectul a prins contur şi vrem ca pe viitor să-l dezvoltăm. Cred că întrecerea sportivă de azi a constituit o bună propagandă a acestui sport în oraşul nostru”. 

Punctele forte ale Maternităţii SanConfind

(P) Tarifele pachetelor de nașteri la Maternitatea SanConfind sunt printre cele mai mici din sistemul medical privat românesc. Însă acest lucru nu înseamnă o calitate inferioară a serviciilor Maternității SanConfind în comparație cu marile maternități private din țară, care au tarife de două ori mai mari. Păstrarea unor tarife decente la o calitate înaltă a serviciilor medicale reprezintă o caracteristică SanConfind. Această reușită de excepție este posibilă și datorită faptului că, pentru conducerea unității, pacienții trebuie să fie cele mai importante persoane din spital, iar în marketingul medical promovat de SanConfind un loc important îl are componenta umanistă. 
În opinia doamnei doctor Oana Dumitrescu, medic specialist obstetrică-ginecologie, atuurile Maternității SanConfind sunt: un bun climat al personalului la locul de muncă, tarife rezonabile, o calitate deosebită a oricărui act medical.  
„Cred că sunteti de acord că o relație bună între colegi sau între șefi si subalterni este foarte greu de menținut. Un bun climat la locul de muncă, atât pentru angajaţi, cât şi pentru şefi este asigurat în primul rând de felul în care patronul se raportează la fiecare membru al echipei sale, de cât de bine îi cunoaşte la nivel individual, pentru că fiecare angajat poate avea dorinţe şi nevoi diferite. Raportarea patronului la angajaţi este foarte importantă. Patronul trebuie să încerce să cunoască angajatul la nivel individual şi să cunoască toţi membrii echipei sale, astfel încât să înţeleagă ce anume îl motivează pe omul respectiv, care sunt dorinţele şi aşteptările sale. Este posibil ca o parte din angajaţi să fie motivaţi de performanţe, iar atunci acel om trebuie stimulat să evolueze la locul de muncă. Însă alţi angajaţi se mulţumesc să rămână în zona de confort şi să fie în zona de execuţie, iar atunci trebuie să ne raportăm diferit la acești oameni. În opinia mea, punctul forte al Maternității SanConfind îl reprezintă relația dintre patron și subalterni, dar și relațiile dintre angajați, deoarece doar un angajat mulțumit și satisfăcut la locul de muncă înseamnă și pacienți mulțumiți și bine tratați. În raport cu alte maternități private din țară, la SanConfind prețurile sunt mai mici, fără a se face rabat de la calitate. În centrul tuturor afacerilor stă omul. Politica spitalului nostru este bazată  pe umanitate, pe respectul față de om. În centrul atenției personalului medical trebuie să fie pacientul, la finalul muncii noastre să avem satisfacția că pacientul a plecat în siguranță din spital. A exercita corect medicina înseamnă a raspunde prompt, onest și cu  înțelegere la diferite nevoi și cereri față de actul medical, care va trebui însoțit întotdeauna de constiință etică. Viața apare ca valoarea cea mai ridicată a lumii materiale, iar sănătatea reprezintă bunul suprem al omului, ea nu are preț”, consideră doamna doctor Oana Dumitrescu.

19 februarie 2019

Cadastru gratuit pentru sute de localităţi, în baza unui program naţional

Statul român, prin Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, s-a angajat, acum câțiva ani, în fața forurilor de conducere ale Uniunii Europene, ca, până în anul 2023, să înregistreze gratuit pentru cetățeni toate imobilele de pe teritoriul țării. Lucrările au început în anul 2015. Până în anul 2020, vor fi înregistrate toate terenurile agricole care fac obiectul subvențiilor APIA. 
„Această acțiune este un pas foarte important pentru țara noastră; este un pas spre normalitate”, a declarat Radu Codruț Ștefănescu, președinte-director general al ANCPI. Lucrările gratuite de cadastru se vor face cu o consistentă cofinanțare europeană, cu sume importante provenite din bugetul ANCPI, dar și cu fonduri de la UAT-uri (unitățile administrativ-teritoriale; mai exact, primăriile). În România sunt peste 2800 de comune și aproximativ 320  de orașe. Reușita acestui demers a constat în contactul direct cu cetățenii, cu reprezentanții primăriilor și ai prestatorilor implicați în Programul Național de Cadastru și Carte Funciară. Dintotdeauna oamenii au dorit ca să aibă bine delimitate proprietățile deținute, nu doar ca dreptul de proprietate să le fie garantat de către stat. Chiar dacă primăriile au informat cetățenii prin diverse instituții mass-media, încă sunt mulți români care nu au cunoștință despre acest demers al autorităților statului. Din această rațiune, a informării cetățenilor câmpineni despre realizarea gratuită a cadastrului pentru unele zone din municipiul nostru, s-a născut și acest material, cu toate informațiile pe care le conține.



Aproape 700 de comune

Începând cu anul 2015, anul începerii programului național, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a publicat, în fiecare an, lista localităților care vor beneficia de cadastrare integral din fonduri externe nerambursabile. România a atras peste 310 milioane de euro prin Programul Operațional Regional 2014-2020. În cadrul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, ce vizează înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor din România până în 2023, sunt cuprinse 660 de comune din toate județele țării care vor beneficia de fonduri europene. 
„Vom folosi aceste fonduri, aproximativ 312 de milioane de euro, pentru a înregistra, gratuit, 5.756.387 de hectare de teren din mediul rural, reprezentând suprafața totală a 660 de unități administrative-teritoriale”, a declarat, în 2017, în exclusivitate pentru revista Capital , Radu-Codruț Ștefănescu, președinte-director general al ANCPI. „Pe lista comunelor care vor fi cadastrate integral din fonduri europene pot fi regăsite și UAT-urile în care au fost deja iniţiate procedurile pentru înregistrarea imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară şi care îndeplinesc criteriile de prioritizare. În acest caz, vor fi scoase la licitație doar sectoarele cadastrale în care nu au început lucrările”, a mai spus Radu-Codruț Ștefănescu. Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară este finanțat, de asemenea, din veniturile proprii ale ANCPI, peste 860 milioane euro. O a treia sursă de finanțare o reprezintă și fondurile din bugetele locale ale primăriilor.


Comisia specialiștilor din PNCCF

Potrivit ANCPI, localitățile care vor beneficia de cele aproximativ 312 de milioane de euro au fost selectate de o comisie formată din specialiști din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Transporturilor, dar și din cadrul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Această comisie va coordona întregul Program Național de Cadastru și Carte Funciară. Comisia interministerială a întocmit lista UAT-urilor care vor fi cadastrate din bani europeni, cu respectarea criteriilor de prioritizare, conform Programului Operaţional Regional 2014-2020. Astfel, comunele alese trebuie să îndeplinească cel puțin una dintre următoarele condiții: a) să facă obiectul dezvoltării proiectelor de infrastructură prevăzute în Master Planul General de Transport al României, aprobat prin HG nr. 666/2016; b) să implementeze ori să fie incluse în proiecte de dezvoltare a infrastructurii în cadrul altor programe, potrivit legii; c) să includă zone cu vulnerabilităţi sociale particulare privind accesul informal la proprietate. Criteriul va avea în vedere zone cu comunităţi rome, precum şi zonele defavorizate. 
„Am convingerea că proprietarii și posesorii de imobile din aceste comune înțeleg beneficiile Programului național de cadastru de carte funciară atît la nivel individual, cât și la nivel de comunitate și vor participa activ, pentru ca lucrările să se desfășoare în condiții optime. Dacă ai cadastrul făcut înseamnă că poți să dispui de proprietatea ta așa cum dorești: să o vinzi, să o ipotechezi pentru a face un credit, să accesezi mai ușor fonduri europene. Avantaje importante sunt și la nivel de UAT. O evidență clară a imobilelor înseamnă o bază reală de impozitare, un venit sigur, înseamnă dezvoltarea proiectelor de infrastructură și, implicit, posibilitatea de a atrage investitori’, a mai precizat Radu-Codruț ȘTEFĂNESCU, președinte director -general al ANCPI.  Din suma totală alocată cadastrării, 265,96 de milioane de euro provin din Fondul European de Dezvoltare Regională, în timp ce 46,93 de milioane de euro reprezintă cofinanțare de la bugetul de stat. Obiectivul principal al PNCCF este înregistrarea gratuită pentru cetățeni, persoane fizice și juridice, a tuturor imobilelor (terenuri, clădiri și apartamente) din România în Sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Unele localități au fost cadastrate parțial, altele în totalitate. Este important de menționat că de acest program au beneficiat și orașele, nu doar comunele. 

Câmpina intră în programul național

În acest an, municipiul nostru este inclus în lista localităților în care se vor realiza lucrări cadastrale gratuite. Lucrările vor cuprinde doar anumite zone din oraș, în special acelea în care alternează terenurile intravilane cu cele extravilane. În prima jumătate a acestei luni, au început și primele demersuri. După ce este cadastrat gratuit, terenul respectiv poate fi înregistrat în sistemul integrat de carte funciară. Lucrările respective vor fi realizate de firme de specialitate și finanțate de către Oficiul de Cadastru și Proprietăți Imobiliare Prahova. Măsurătorile vor fi efectuate de firma Arhicad Geotop SRL, care a câștigat selecția de oferte organizată de Primărie. Prima etapă de execuție a cuprins măsurarea imobilelor situate în cinci sectoare, delimitate după cum urmează: Sectorul 12 - DN1, strada Pictor Grigorescu, Bd. Carol I și pârâul Câmpinița; Sectorul 6 - Calea Doftanei, râul Doftana, Șoseaua Paltinu și strada Dealului; Sectorul 34 - Calea Doftanei, râul Doftana, străzile Rampei, Muncii, Păcuri și Fabricii; Sectorul 57 - strada Rampei, râul Doftana, strada Petrolistului și strada Oborului; Sectorul 72 -strada Izvoarelor, râul Doftana și Bd. Bălcescu. 
„Lucrările de cadastru se realizează numai în anumite zone, respectându-se un criteriu de bază: sectoarele de studiu trebuie să conțină parcele mixte de intravilan și extravilan. De asemenea, tot aici sunt regăsite mai multe proprietăţi private, deci este considerat un sprijin acordat mai multor cetăţeni ai municipiului. Finanțarea primită de la OCPI este de peste 96.000 de lei (plus TVA), iar numărul de imobile care vor fi cadastrate este în jur de 1.600 -  case și terenuri. Termenul de finalizare a acestei prime etape de execuție este 31 august 2019. Oricum, la sfârșitul lunii octombrie noi trebuie să confirmăm la OCPI Prahova că s-au terminat cu bine lucrările de cadastru”, ne-a declarat săptămâna trecută, viceprimarul municipiului, Adrian Pițigoi. 


Fonduri recente și nesperate

De câteva zile, s-a mai primit o nouă finanțare și, grație acestor fonduri suplimentare, se vor executa lucrări cadastrale și în alte zone.
„Recent, pentru Câmpina s-au mai aprobat încă 100.000 de lei (plus TVA) de la OCPI Prahova, pentru continuarea lucrărilor de cadastru pe câteva sectoare, tot mixte. Cu acești bani, vom face următoarele zone: strada Voila, pe partea dreaptă cum te duci spre Valea Doftanei, până la Șoseaua Paltinu, apoi tot strada Voila și tot pe partea dreaptă a ei, spre Spitalul Voila, înțelegând aici terenuri și clădiri situate înaintea și după Spitalul Voila (până la Podul cu Tei), plus zona dintre Cornu și Câmpina, cea de lângă pârâul Câmpinița. Inițiativa guvernanților este foarte bună și ajută UAT-urile să termine odată cadastrul general, căci altfel, aceste lucrări nu se puteau face cu fonduri proprii. Cadastrarea aceasta națională este foarte bună, pentru că, mergând la limita intravilanului, se pot realiza grănițuirea localităților, adică stabilirea granițelor acestor localități. În acest fel, nu mai apar litigii între localități, pornite de la acuzații reciproce, că au intrat unii peste domeniile altora, și tot așa. După ce  vom încercui municipiul cu lucrări de cadastru, vom ști clar care sunt limitele de proprietate ale Câmpinei. Sperăm că acest program național va continua și anul viitor la Câmpina, și că tot mai mulți câmpineni vor avea acces la realizarea gratuită a cadastrului”, ne-a mai informat recent al doilea demnitar al orașului nostru.  

Comunicatul Primăriei

Primăria Câmpina face apel la cetățenii orașului să permită accesul pe proprietățile lor ale reprezentanților firmei care face măsurătorile, Arhicad Geotop SRL. De asemenea, cetățenii trebuie să prezinte actele doveditoare ale dreptului de proprietate, să identifice limitele imobilelor împreună cu echipa de topometriști care realizează lucrările și să verifice informațiile privitoare la imobile în etapa de publicare a documentelor tehnice cadastrale. 
„În vederea demarării lucrarilor de cadastru, subliniem necesitatea colaborării dvs. cu firma executantă, S.C. Arhicad Geotop S.R.L, cu scopul efectuării măsurătorilor și verificării actelor doveditoare ale dreptului de proprietate asupra imobilelor (terenuri/ clădiri), în sensul: de a permite accesul pe proprietate a reprezentanților firmei executante, S.C. Arhicad Geotop S.R.L;  de a prezenta actele doveditoare ale dreptului de proprietate asupra imobilelor deținute; de a identifica limitele imobilelor, împreună cu echipa care realizează lucrările de specialitate; de a verifica informațiile privitoare la imobilele pe care le detineți, în etapa de publicare a documentelor tehnice cadastrale”, se arată într-un comunicat al Primăriei Câmpina. ”Astfel, este necesar să vă prezentați la sediul Primăriei Câmpina, în zilele de luni până vineri, în intervalul orar 9.00 – 12.00 sau la sediul S.C. Arhicad Geotop S.R.L, în intervalul orar 9.00 – 17.00, cu actele doveditoare ale dreptului de proprietate asupra imobilelor, în copie (contract de vânzare-cumpărare, titlu de proprietate și, după caz, certificat de moștenitor, certificat de legatar, hotărâre judecătorească, act de partaj, act de donație, etc), actele de identitate (copie) ale proprietarilor/moștenitorilor. Daca nu dețineți acte de proprietate, vă recomandăm ca, după realizarea măsurătorilor proprietății, dvs. să vă prezentați la Primaria Municipiului Câmpina, pentru a objine ADEVERINȚA CARE ATESTĂ POSESIA TERENULUI. Pentru terenurile cu proprietari neidentificați, se va face înscrierea provizorie a dreptului de proprietate în favoarea Unității Administrativ Teritoriale Câmpina”, se arată în același comunicat.
Date de contact: - S.C. Arhicad Geotop S.R.L. - B-dul Carol I, Nr.75, BI.R54, Ap.2, CAMPINA, Jud. PRAHOVA. ing.topograf STOICESCU Doina, tel:0722489955, fax: 0244376801, email: arhicadgeotop@yahoo.com;
- Primaria Municipiului Campina, tel. 0244 336134, int.144, 219.
Adrian BRAD

Editorial. METASTAZE

Cum spune recent filozoful Mihai ȘORA - unul dintre puținele simboluri naționale care ne-au mai rămas -: poporul nostru a obosit! Sau s-a născut gata obosit, precum generațiile x, y, z de azi. Și totuși, n-a fost mereu obosit: nu era astfel acum 100 de ani, cînd spera, nici în 1989, când spera, nici măcar după al doilea război mondial, cînd tot spera. Cît spera, nu era obosit. Ăștia au reușit să-l lovească la punctul vulnerabil: și-a pierdut încrederea în viitor și a pornit în bejenie, refuză să mai facă copii (demografii văd în natalitate un exact indicator al speranței), refuză să se implice social. Un popor obosit își merită creierele odihnite care-l distrug. A somnolat la primele semne ale prăpădului și metastaza a cuprins întreg corpul social. 


Mă aflu într-o mare dilemă: nu pot scrie cu speranță, pentru că nu văd niciuna, și îmi dau seama că astfel sporesc boala însăși. Ticăloșii au ocupat țara, cu complicitatea idioților utili, indiferent de diplomă. Că sînt Coloana V a Rusiei, cum s-a spus, aproape nu mai contează. Că dinspre clasa politică nu mai este de așteptat nicio reformă internă, cred că nu se îndoiește nimeni, nici măcar susținătorii alianței roșii. Că societatea civilă, „strada” cum spun ziariștii, s-a destructurat și nu mai are nicio vlagă după 10 august, e ceva mai greu de recunoscut, dar se vede că, în ciuda lucrurilor grave care se petrec, nu avem nicio reacție publică. Rămîne votul, total nesemnificativ și nedemocratic. Poate părea șocant ce spun, dar, în cazul nostru, al unei populații majoritar dez-alfabetizate literal și civic, idiotizate prin televiziuni care au depășit de mult orice nivel imaginabil al ticăloșiei, procentele electorale nu au o foarte mare reprezentativitate. Este un scrutin din capul locului viciat. Și totuși, ce fac „oamenii de bine”? Ei există, firește! Păsări rare! Și izolate. Nu sînt un stol care să întunece cerul. 
Mă stupefiază oamenii care ar trebui, din punctul de vedere al pregătirii, să susțină o anume cauză. Cum să fii profesor și să nu vezi analfabetismul lui Dăncilă, Andrușcă sau Daea? Sau îl observi dar ți se pare nesemnificativ sau, și mai rău, spui: or fi analfabeți, or fi hoți, dar mi-au mărit salariul. Sau pensia. Asta ilustrează perfect eșecul moral al acestui neam. Trăim o epocă aiuritoare în care infractorii îi judecă pe procurori. În care cazierul este certificat de bun politician. În care neica nimeni decide viitorul țării. „Rafinatul” Năstase ne invita să-i numărăm ouăle. Mai ghiolbanul Dragnea ne cheamă să i-o ținem la baie. În vremea asta, o doamnă procuroare declară cu seninătate, acum răsplătită pentru combativitate cu o înaltă funcție, declară cu seninătate deci (mai sînt posibile și alte atribute): eu nu am fost niciodată independentă! De introdus în toate manualele de știință a Dreptului. 
Asist cu un acut sentiment al neputinței la sinuciderea prin complicitate și indiferență a poporului meu. Singurul lucru pe care-l pot face este să scriu despre asta. Nu mă mai surprinde nimic din imaginația întru ticăloșie a pegrei conducătoare. Scăparea? Noile partide, încă neîncercate în nicio bătălie politică, pasive față de abuzurile alianței, nu au arătat nici doctrinar, nici în practică, a fi altceva decît imitații de carton presat ale unor căi politice vag actuale. Abia după alegeri se va putea vorbi cu sens despre identitatea lor. Distrugerea României înaintează cu pași siguri. Spre deosebire de celelalte „oi negre” ale regiunii (Ungaria, Polonia... care au conduceri perfect blindate ideologic și intelectual și care apără cu tărie interesele naționale împotriva UE), România are pur și simplu o conducere stupidă, incapabilă, anti-intelectuală în teancul de diplome false, încît și anti-europenismul care a început să răsune din trompetele alianței guvernamentale este doar o caricatură jalnică. Dar pînă și această hîrîială de flașnetă demagogică prinde incredibil la o masă abrutizată prin lipsa de educație. De aceea este distrus de 30 de ani cu atîta precizie învățămîntul. Numai dacă UE va ieși din mărginirea ei birocratică și va face cu adevărat politică de anvergură, cu perspectivă, și ne va împiedica să ne auto-distrugem, mai avem o șansă. Poate ultima. Altfel, cum să poți iubi o țară de bacalbași?
Christian CRĂCIUN

Legăturile sfântului Calinic cu Câmpina se întăresc

Săptămâna aceasta câmpinenii au o ocazie unică să se întâlnească, spiritual dar și material, cu unul dintre marii sfinți români, cel care este cel mai legat de orașul nostru: Calinic Cernicanul. De multe ori ne raportăm la sfinți destul de vag și impersonal, ca la ceva intangibil, însă sunt multe cazuri când ei au fost adevărate personalități ale timpului lor, oameni compleți, implicați în societate, cu prieteni și dușmani, cu opinii, concepții și caractere puternice. Asemenea personaj, ce a lăsat în urmă o moștenire concretă, influențând nu doar viața contemporanilor, ci chiar cultura română, a fost și sfântul Calinic, pe numele de mirean Constantin Antonescu. Născut într-o mahala bucureșteană în 1787 (an al unuia dintre războaiele ruso-austro-turce, dar și al constituției americane), el a fost contemporan cu ultimele decenii fanariote, cu zavera lui Tudor, cu anii Regulamentului organic și epoca pașoptistă, cu Unirea principatelor, apucând la bătrânețe chiar primii ani de domnie ai lui Carol I. A scris astfel și el istorie, alături de oamenii vremii, în timpurile renașterii naționale șipe parcursul întregii perioade de transformare profundă a societății românești sub influența apusului.
Intrat la tinerețe în cinul monahal, s-a dovedit un excelent organizator, nelăsând deoparte nici trăirea duhovnicească; este modelul de călugăr echilibrat, realist, care a excelat în ambele laturi ale vieții (materială și spirituală) ca un mentor și exemplu demn de urmat pentru contemporani și posteritate. Un adevărat lider cu prestanță și autoritate, în același timp dând exemplu de mare modestie, știind să fie după împrejurări: când aspru și exigent, când smerit și blând.
Legăturile sale cu târgușorul care era Câmpina la începutul veacului al XIX-lea sunt mai degrabă de natură administrativ-gospodărească, dar opera sa de binefacere are totuși bătaie lungă spre prezent și viitor, inclusiv din punct de vedere spiritual. Fiind ales stareț al mânăstirii Cernica la vârsta de doar 31 ani, a dat în scurt timp o mare strălucire locului, devenind repede vestit pentru virtuțile sale duhovnicești, înțelepciune și buna chivernisire. Harul său atrăgea și mulți dintre boieri, cărora le-a devenit duhovnic, printre ei aflându-se și cei care stăpâneau părți din moșia Câmpina – precum Bujorenii. Am scris cu alt prilej (11 Aprilie 2017) în acest ziar, cât de mult a ajutat el localitatea noastră, prin excelenta gestionare a averilor boierilor filantropi, înființând aici două azile pentru sărmani și două școli, îngrijindu-se de ridicarea a două dintre cele trei biserici vechi ale târgului (cea de „la Piață” și cea de „la Han”).

Luni dimineață la parohia Slobozia: pomenirea schimonahului Dionisie,
lângă racla cu moaştele sfântului Calinic de la Cernica, aduse acolo duminică seara.
Foto: Radu Dragomir
Cu prilejul vizitei moaștelor sale în orașul nostru, din această săptămână (vezi mai jos programul detaliat), s-ar părea că se conturează ipoteza unui al treilea loc din zonă, legat de personalitatea sfântului Calinic: metocul mânăstirii Sinaia, aflat în satul Slobozia (pe atunci separat de târgul Câmpinei). Astfel, părintele Petru Moga de la parohia Slobozia a lansat ipoteza cum că monahul Dionisie (împreună cu care Calinic a fost în Muntele Athos la vârsta de 30 ani, înainte de a deveni stareț) ar putea fi nimeni altul decât schimonahul Damaschin-Dionisie, fostul stareț grec al mânăstirii Sinaia, care și-a trăit ultimul deceniu de viață aici, la metocul mânăstirii de la marginea moșiei Câmpina, numit Slobozia. Osemintele lui Dionisie, mort în 1820, au fost descoperite de părintele Moga în anul 2007 sub duşumeaua bisericii mici, împreună cu fundațiile vechii biserici de zid ridicate de acesta la finele veacului al XVIII-lea, pe când era stareț la Sinaia. Cercetări viitoare pot confirma ipoteza părintelui, dacă într-adevăr ctitorul de la Slobozia s-a cunoscut cu sfântul Calinic și dacă își va fi luat schima mare de la mânăstirea Cernica. Cert este că amândoi au fost oameni cu un deosebit spirit gospodăresc, buni „manageri” care au lăsat în urma lor și o moștenire materială concretă, dar de natură să poată reînvia mereu viața spirituală – ceea ce s-a și întâmplat, cel puțin la Slobozia Câmpinei, în ultimele decenii.
Așadar, iată încă un posibil element care se adaugă – dacă mai era nevoie – celor deja știute care arată legătura deosebită a marelui ierarh român cu orașul nostru, căruia îi este cu siguranță protector, chiar dacă deocamdată nerecunoscut oficial.
Mădălin-Cristian Focșa

Programul manifestărilor:

Marţi, 19 februarie, ora 08.30 – Sfânta Liturghie la Parohia Sfânta Treime Câmpina; ora 17.00 – Întâmpinarea Sfintelor Moaşte la Parohia Adormirea Maicii Domnului (paroh: pr. Izvoranu Gheorghe) şi oficierea slujbei Acatistului Sfântului Ierarh Calinic;
Miercuri, 20 februarie, ora 08.30 – Sfânta Liturghie la Parohia Adormirea Maicii Domnului; ora 17.00 – Întâmpinarea Sfintelor Moaşte la Parohia Naşterea Maicii Domnului – Voila (paroh: pr. Radu Nicolae) şi săvârşirea Acatistului;
Joi, 21 februarie, ora 08.30 – Sfânta Liturghie la Parohia Naşterea Maicii Domnului – Voila; ora 17.00 - Întâmpinarea Sfintelor Moaşte la Parohia Sfântul Apostol Andrei (paroh: pr. Radu Mihail) şi săvârşirea slujbei Paraclisului Sfântului Ierarh Calinic;
Vineri, 22 februarie, ora 08.30 – Sfânta Liturghie la Parohia Sfântul Apostol Andrei; ora 17.00 - Întâmpinarea Sfintelor Moaşte la Parohia Sfinţii Voievozi (paroh: pr. Simion – Bogăţoiu Octavian) şi oficierea Acatistului Sfântului Calinic;
Sâmbătă, 23 februarie, ora 08.30 – Sfânta Liturghie la Parohia Sfinţii Voievozi; ora 17.00 - Întâmpinarea Sfintelor Moaşte la Parohia Sf. Mc. Dimitrie (paroh: Protoiereu Melnic Grigore) şi oficierea Acatistului Sfântului Calinic şi a Sfântului Maslu;
Duminică, 24 februarie, ora 08.30 – Sfânta Liturghie la Parohia Sf. Mc. Dimitrie

Municipalitatea caută investitori privaţi pentru modernizarea unor spaţii publice abandonate

Zilele trecute, la inițiativa a doi consilieri municipali, Monica Clinciu (șefa Comisiei de Urbanism din Consiliul Local), și Florin Frățilă (șeful Comisiei de Cultură din legislativul municipal),  în sala de ședințe a Primăriei Câmpina a avut loc o întâlnire în care s-a dezbătut un subiect care frige de multă vreme, dar parcă acuma, și mai mult: cum ar putea Primăria, cu ajutorul unor investitori privați, să reabiliteze și să modernizeze anumite terenuri și clădiri abandonate din domeniul municipiului, pentru a le revalorifica și a aduce venituri cât mai mari în bugetul tot mai vitregit al Câmpinei. În afara celor doi inițiatori ai acțiunii, la ședința cu pricina au participat reprezentanți ai administrației publice a Câmpinei (viceprimarul Adrian Pițigoi, secretarul municipiului - Elena Moldoveanu, directorul Direcției Economice - Alice Tudorache, șeful Serviciului Juridic - Monica Voicu), consilierul județean Marian Nistor (directorul Pieței Centrale), consilierii locali Dragomir Enache, Adrian Dochia, Lucian Cercel, Andrei Duran și Gabriel Dima, ca și consilierul juridic al Consiliului Local, Laurențiu Olărașu. Au mai participat consilierii personali ai primarului Horia Tiseanu: Ioana Bumbăcea și Marian Dulă. Din partea mediului privat a participat omul de afaceri local Florin Abagiu. Lucrările ședinței le-a condus Florin Frățilă, care a ținut să marcheze, de la începutul întâlnirii, importanța subiectului și a tematicii.


Florin Frățilă: „Am inițiat această întâlnire împreună cu colega mea din Consiliul Local, Monica Clinciu, pentru a vedea ce putem face pentru acest oraș, astfel încât să nu mai aibă atâtea zone, terenuri și clădiri abandonate sau căzute în paragină. Pentru că trebuie să ne gândim responsabil la acest oraș, ne-am propus să încercăm, prin parteneriate cu oameni de afaceri locali sau din orice zone ar veni, să repunem în valoare locurile care au fost pur și simplu abandonate. Să le repunem în valoare și să le găsim utilități publice, astfel încât să aducem, prin aceste parteneriate public – privat, cât mai mulți bani la bugetul local, aflat în mare suferință. Să dezvoltăm turismul local, ce ne-ar putea aduce venituri suplimentare cu ajutorul cărora am putea realiza investiții publice importante. Câmpina are încă foarte multe zone nefolosite și nemodernizate. Vrând-nevrând, trebuie să schimbăm destinul economic al Câmpinei - dintr-un oraș industrializat, cum era odată, într-unul orientat mai mult spre turism. O primă listă a acestor zone, listă care rămâne deschisă, cuprinde ștrandul și hotelul de la Casa Tineretului, terenul din proximitatea bazinului didactic de înot și a terenului de fotbal cu gazon sintetic din Complexul Petrol, zona Bulevardului Culturii – versantul dinspre DN1, Satul de Vacanță de pe Voila, Fântâna cu Cireși, Podul cu Tei, clădirile fostelor Cămine Petrol”. 
Monica Clinciu a ținut să atragă atenția asupra formei juridice pe care trebuie să o îmbrace colaborările dintre municipalitate și diverși agenți economici privați: „Înainte de a prezenta aceste zone spre dezvoltare unor parteneri privați, trebuie să ne gândim bine la forma juridică a acestor parteneriate, care nu este tocmai simplă. Mai ales că, în acest moment, legea parteneriatului public –privat este aproape inaplicabilă. Când vine cineva să discute cu noi, trebuie să știm exact ce putem să facem noi din punct de vedere legal. Când avem stabilite oportunitatea și forma juridică a colaborării, putem să promovăm ideea. Zone sunt multe în oraș, ar putea să iasă lucruri frumoase, dar trebuie să vedem cum putem să facem acest lucru”. 
Dragomir Enache a venit și el cu câteva propuneri de zone ce ar putea fi modernizate și puse foarte bine în valoare: „Pe IREP, un arhitect specialist în peisagistică, ar putea crea ceva deosebit de frumos și util. Strada Câmpineanu poate deveni un al doilea bulevard al Câmpinei, mai ales dacă o legăm cu zona Lacului Curiacul. De asemenea, Lacul Curiacul ar trebui modernizat și pe versantul dinspre calea ferată. Am putea avea în vedere o nouă imagine a porților municipiului, de la sud și de la nord, ca și modernizarea și extinderea serelor municipalității”. 
Lucian Cercel: „Ar trebui să stabilim prioritățile, iar din punctul meu de vedere primele ar trebui să fie ștrandul de la Casa Tineretului și zona Fântâna cu Cireși - Satul de Vacanță, zone unde se desfășoară multe acțiuni în timpul anului. Atunci când vom moderniza strada Drumului Taberei, ar trebui să armonizăm această arteră (sistemul de iluminat sau ce îmbunătățiri vom mai aduce străzii), cu reabilitarea Satului de Vacanță și modernizarea Fântânii cu Cireși.  
Andrei Duran a propus ca municipalitatea însăși să se modernizeze, înainte de a se trece la modernizarea unor zone care nu arată deloc bine: „În condițiile în care orașul se stinge, pentru că industrie nu prea mai există, ca să continuăm dezvoltarea ar trebui să ne reorientăm. Primăria ar trebui să aibă mintea un pic mai deschisă la nou, la inovație, în primul rând. Adică mi-ar plăcea foarte mult să nu ne mai întâlnim aici de șapte ori și să spunem apoi că nu e nimic de făcut, cum s-a întâmplat anul trecut, în cazul proiectului de modernizare a transportului public. Pentru dezvoltarea turismului putem începe cu niște pași mai mici - punerea la punct a site-ului Primăriei și al Centrului de Promovare Turistică. Vă dau ca exemplu orașul Sinaia, care s-a branduit foarte tare. Acest lucru putem să îl facem și noi, dar ar trebui ca Primăria să fie mai deschisă. Oricine vrea să facă ceva cu ceva care este al nostru ar trebui încurajat. Și să nu ne mai gândim că ăla face profit prea mare cu ceva care e al nostru. Pentru că, oricum, acel ceva al nostru era dărăpănat sau stătea degeaba”. 
Adrian Dochia: „Ar trebui să facem o campanie prin care să anunțăm potențialii parteneri de intenția noastră, pentru că degeaba vrem noi ceva, dacă nu a aflat nimeni despre intenția noastră. Consilieri municipali au mai avut, în trecut, inițiative de modernizare a unor zone, au mai fost privați care au dorit parteneriate cu noi, inclusiv cu ștrandul de la Casa Tineretului, dar nu i-am băgat în seamă.
Marian Nistor: „Este pentru prima dată din 2016 când sunt invitat oficial la o discuție la Primăria Câmpina în calitate de consilier județean. Am încercat să trec această invitație prin filtrul unei posibile asocieri și cu Consiliul Județean. Din păcate, ordonanța care reglementează parteneriatul public-privat are un caracter foarte restrictiv. Pentru administrația locală, cred că ar trebui făcută o prioritizare a acestor obiective, văzute care sunt posibilitățile de finanțare și ca o ultimă soluție parteneriatul public-privat, pentru că, din păcate, cadrul legal este destul de ambiguu și pentru că din punct de vedere legal obiectivele trebuie să fie profitabile pentru a face obiectul unui parteneriat public-privat”.
Adrian Pițigoi: „În principiu, ideile exprimate aici sunt benefice. Nu trebuie să uităm însă că, din păcate, legislația este deficitară în acest domeniu. Câmpina nu are nici muntele în spate, nici marea la picioare, dar cu siguranță avem unele avantaje pe care trebuie să le fructificăm într-un turism de nișă. Dintre toate obiectivele prezentate aici, cred că ar trebui să începem cu cele care în momentul de față consumă bani de la bugetul local. Și mă refer aici la hotelul de la Casa Tineretului și la Căminul Petrol”.
Florin Abagiu: „Câmpina are un potențial turistic extraordinar. Nu cred că trebuie să ne resemnăm că suntem sortiți unui turism de nișă. Acum suntem o zonă de tranzit, dar se poate face mult mai mult. Eu am început cu administrația publică un parteneriat mutual, nu am semnat niciun document între noi. Dar există o simbioză între Hotel Seva și baza sportivă de la Petrol. De trei ani, de când am făcut Hotelul Seva, noi am beneficiat de apropierea terenului de sport de la Căminul Petrol, ca și de bazinul didactic de înot, dar și aceste investiții au fost sprijinite de existența hotelului nostru lângă ele. Am încercat un turism de nișă și m-am adresat taberelor de copii, care sunt la modă în ziua de azi. Si mi-am zis: hai, să încep cu tabere de copii pe înot, pe fotbal, pe handbal și alte sporturi. Am făcut un parteneriat cu diferite cluburi sportive din București. Noi organizăm din timp tabere școlare axate pe sport, iar în vară nu mai avem niciun loc liber de cazare. Copiilor le plac împrejurimile Câmpinei. Deci, există oportunități. Avem grijă să le facem un program mai amplu, punându-le la dispoziție autocare pentru a vizita muzeele din oraș, Parcul Socercam, Breaza și alte împrejuirimi. Se pot face foarte multe, idei există, dar trebuie să existe o coordonare și o strategie comună, pe care doar administrația locală o poate realiza. De exemplu, v-aș propune ca să nu mai închideți terenul de sport de la Petrol, de lângă hotel. Nicăieri în lume terenurile de sport nu se încuie. Dacă un copil vrea să alerge, la orice oră se hotărește, ar trebui să îl lăsăm să alerge. Că nu fură nimic de acolo”.
Adrian BRAD