05 martie 2019

Municipalitatea vrea să modernizeze hotelul de la Casa Tineretului și ștrandul anexă, plus terasele învecinate Bulevardului Culturii

În urmă cu două săptămâni vă informam despre ședința de la Primăria Câmpina inițiată  de către doi consilieri municipali, Monica Clinciu (șefa Comisiei de Urbanism din Consiliul Local), și Florin Frățilă (șeful Comisiei de Cultură din legislativul municipal),  cu participarea unor consilieri din cele două comisii amintite, plus reprezentanți ai mai multor structuri din cadrul Primăriei și directori ai unor instituții subordonate Consiliului Local. Ședința cu pricina s-a desășurat sub forma unei interesante dezbateri despre modalitățile prin care administrația publică locală ar putea, cu ajutorul unor investitori privați, să reabiliteze și să modernizeze anumite terenuri și clădiri abandonate din domeniul municipiului, pentru a le repune în valoare și a aduce venituri cât mai mari la bugetul tot mai vitregit al Câmpinei. De principiu, s-a convenit ca una dintre soluții să fie parteneriatele public-privat. Inițiatorii acțiunii au propus o nouă întâlnire în același format, în care să se analizeze mai aplicat posibilitățile de reabilitare a zonelor abandonate de pe domeniul municipiului. Acum câteva zile, membri ai celor două comisii s-au întâlnit din nou cu reprezentanți ai unor importante direcții din executivul local. Au fost prezenți viceprimarul Adrian Pițigoi, administratorul public Remus Bădulescu, secretarul municipiului Elena Moldoveanu, arhitectul-șef al Câmpinei, Didona Căliman, juristul Consiliului Local, Laurențiu Olărașu ș.a. Florin Frățilă a condus din nou ședința, lansând dezbateri noi în legătură cu modernizarea hotelului de la Casa Tineretului, a ștrandului cu același nume, precum și a teraselor care mărginesc Bulevardul Culturii.

Hotelul de la Casa Tineretului 

Hotelul de la Casa Tineretului este, de multă vreme, nerentabil. Fără el, Casa Tineretului, instituție din subordinea municipalității care se autofinanțează, ar funcționa mult mai bine. Florin Frățilă a propus dezbaterea variantei în care imobilul ar fi transformat în spații comerciale și de birouri. 


Acum opt ani, a mai existat un proiect de modernizare a Casei Tineretului, despre care a vorbit la această întâlnire consilierul Monica Clinciu: ”La vremea aceea, se făcuse o evaluare a Casei Tineretului, iar valoarea acestui imobil trebuia recuperată prin redevențe în 25 de ani.  Și, în acele condiții, redevența anuală a ieșit la circa 36.000 de euro, o valoare care îndepărta orice investitor. Cu atât mai mult cu cât, pe lângă redevență, investitorul ar fi trebuit să suporte toate cheltuielile pentru renovarea hotelului și aducerea lui la categoria de trei stele, fiindcă așa îi impuneam noi prin caietul de sarcini. Iar ca să aduci de la o stea la trei stele un hotel, investiția este foarte mare. Lucrările de renovare ar fi costat circa un milion de euro. În plus, îi mai ceream investitorului să ne rezerve permanent și câteva camere în hotel, unde să cazăm oaspeții municipalității. Atunci a murit ideea modernizării Hotelului Casei Tineretului. Acum sunt convinsă că, dacă am reface studiul de oportunitate, valoarea imobilului este mai mică, au trecut ceva ani de atunci, și poate nu mai suntem obligați să recuperăm banii în aceeași perioadă impusă de legislația de altădată. Dacă redevența va scădea la o valoare suportabilă, poate reușim să concesionăm hotelul pentru reabilitare, fiindcă din punctul meu de vedere, nu ar fi eficient să îl transformăm în spații de birouri”, a susținut Monica Clinciu.

Ștrandul Tineretului 

Ștrandul de lângă Casa Tineretului, cunoscut și ca Ștrandul Tineretului, nu a mai fost deschis de mulți ani, deoarece nu îndeplinește normele europene de funcționare, mai ales în ceea ce privește dotările cu instalații moderne de purificare a apei. S-a convenit să nu se ofere spre modernizare unor potențiali investitori Casa Tineretului și Ștrandul Tineretului la pachet, ci fiecare dintre cele două obiective. Separat, pentru a putea fi modernizate pe rând, mai ușor și cu cheltuieli mai mici. Adunarea a fost de acord ca, pentru fiecare dintre cele două obiective, Primăria să realizeze câte un studiu de oportunitate, iar pentru ambele studii să fie prinse finanțări în bugetul local din acest an, care probabil se va aproba în luna mai 2019, cu o mare întârziere, cauzată de întârzierea cu care va fi adoptat bugetul României de către guvernul Dăncilă. 


Reabilitarea Ștrandului Tineretului a fost susținută ca prima prioritate de către toți cei prezenți, mai ales având în vedere că nu mai există niciun ștrand descoperit la care câmpinenii să aibă acces. Nu intră în discuție Bazinul didactic de înot, care este totuși altceva. S-a adus în discuție proiectul de modernizare a ștrandului, propus municipalității în 2005, prin care o firmă privată era dispusă să investească 100.000 de euro în acest ștrand, dar să organizeze aici nunți și botezuri. În timpul zilei și în afara acestor evenimente, biletul de intrare la piscină urma să coste 40 de lei, o sumă foarte mare pe vremea aceea, care ar fi blocat accesul câmpinenilor obișnuiți. Tot Monica Clinciu a vorbit și despre încercările consilierilor de a se opune unei asemenea modernizări a ștrandului: ”Îmi aduc aminte că majoritatea consilierilor s-a opus concesionării ștrandului, pentru că investitorul venise cu o ideea pe care ne-a impus-o. Voia să amenajeze un cort pentru evenimente, deci pentru nunți și botezuri, iar noi nu am  agreat ideea, deoarece ar fi însemnat să tulburăm liniștea celor cazați în hotel. Ideile proiectului erau ale investitorului, nu au venit de la noi. Or, eu cred că este bine să facem noi un proiect și să spunem investitorilor ce vrem de la ei, cum vrem să arate în final ștrandul. Nu trebuie să acceptăm în totalitate ideile lor. Desigur, trebuie să fim flexibili și deschiși, însă numai cât se poate, pentru a nu nemulțumi comunitatea locală. Mie mi se pare că ștrandul reprezintă o prioritate, deoarece nu mai există un alt ștrand descoperit în oraș.” În prezent, există o ofertă a unei firme din Ploiești, care ar fi dispusă să investească 100.000 de euro pentru a moderniza acest ștrand, după care ar dori să îi exploateze, singură sau în asociere cu Primăria. 

Terasa Bulevardului Culturii

O a treia zonă pe care un posibil investitor privat ar putea să o modernizeze ar fi terasa din dreapta Bulevardului Culturii, până la intersecția cu strada Plevnei. În această zonă, Primăria a realizat mai multe investiții cu fonduri guvernamentale, în urmă cu câțiva ani. Lucrările de amenajare a acestei zone, derulate prin Fondul de Mediu, au consolidat versantul care coboară spre DN1, înlăturând pericolul alunecărilor de teren, au reabilitat izvorul numit Gura Leului, au realizat un parc pentru copii, au reparat toate scările care coboară spre acest părculeț etc. 



După aproape 100 de ani de la amenajarea Bulevardului Culturii de către vestitul primar al Câmpinei interbelice, Victor Rădulescu, toate aceste pământuri meritau a fi modernizate. Anul trecut, prin toamnă, s-a reușit amenajarea unui skate-park atât de dorit de tinerii orașului. Astăzi, însă, bugetul local este poate cel mai sărac din ultimul deceniu, iar cauzele acestei situații nu pot fi explicate în acest articol. Participanții la ședința de la Primărie au propus tot felul de investiții pe care le-ar putea face investitori privați în această zonă, după ce Consiliul Local le va concesiona zone de teren cu suprafețe corespunzătoare. Au fost propuse realizarea unor restaurante tip terase, care să se integreze în mediul natural, parcuri de distracții cu tiroliene și trasee printre copaci, la înălțime, cafenele pentru tineri și tot felul de amenajări capabile să atragă localnicii, dar și turiștii care traversează Valea Prahovei. 


Viceprimarul Adrian Pițigoi a propus extinderea acestui proiect dedicat obiectivelor turistice și de divertisment prin includerea în el a zonei IREP (versantul străbătut de strada Lt. Col. Oprescu Adrian).  S-a decis ca și acest proiect să fie bugetat cât mai repede, o dată cu aprobarea bugetului local, finanțarea urmând să includă și costurile unui studiu de oportunitate. Arhitectul-șef, Didona Căliman, a ridicat și problema tunelurilor și a catacombelor existente pe versantul de la marginea Bulevardului Culturii, care ar putea fi cercetate și eventual amenajate tot în scop turistic, deoarece au potențial de circuite pline de adrenalină pentru doritori: ”Eu am văzut cât și-a introdus în patrimoniu Institutul (ICPT – n.red.). Are o catacombă și un pic de tunel. Dincolo de astea, mai sunt o mulțime de tuneluri, se văd o serie de intrări, de ieșiri, dar despre care noi nu știm nimic. Nu se poate să nu știm și noi despre ce e vorba! Sunt specialiști, topometriști specializați în mine, care ar intra în astfel de catacombe și am putea avea o situație cât mai exactă a lor, astfel încât să vedem apoi dacă nu putem să le transformăm într-o atracție turistică”. S-a decis ca toate demersurile pentru materializarea proiectelor (lucrări de cadastru etc), să fie gata înainte de aprobarea bugetului, pentru ca proiectele dezbătute să nu rămână doar discuții. Concesionarea zonelor respective unor investitori privați pentru a fi modernizate rămâne singura soluție pentru ca imaginea Câmpinei să arate mult mai bine în viitorul apropiat. Om trăi și om vedea. 
Adrian BRAD

2 comentarii:

  1. De ce nu recunoaste cei care sunt in fruntea Casei Tineretului si prin primarie ca sunt praf.Si sa mai reduca din ei aduc,,valoare adaugata ".Sala de spectacole numai in interesul tineretului nu ajunge,miros de mucegai si de fum de tigara pe holuri toalete jegoase.Faceti parteneriat cu UPG sa faca sectii ale facultatii la Campina,si tinerii raman acasa.Putina logica nu strica domnilor.Si ce mall vreti sa faceti....macar aduceti niste branduri,ca industria nu o resuscitati nici peste 20 ani

    RăspundețiȘtergere
  2. Sunt curios...In primaria aia nimeni nu a auzit de proiecte cu fonduri europene? Sunt convins ca nu sunt capabili sa faca un proiect european dar sa angajezi oameni capabili sau firma de ce nu, care e problema? Parteneriat? De ce nu vindeti direct? Asa cum aproape tot ceea ce era industrie, turism si alimentatie publica in Campina s-a vandut...

    RăspundețiȘtergere