10 iulie 2019

CÂMPINA, DOCUMENTE ÎN ALB-NEGRU: O bijuterie hidrotehnicã - Barajul Paltinu

Barajul Paltinu [1] a fost amplasat într-un cadru natural splendid, la confluenţa apelor Doftanei cu pâraiele sale Pãltinoasa şi Secãria, pe un itinerar plin de minunate peisaje de deal şi de munte.
Constructorii au folosit îngustarea Vãii Doftanei în punctul numit „La Tocile“ [2], loc în care se exploata gresia pentru pietre de moarã şi unde a fost încastrat barajul. 


Având o formã semisfericã, acesta impresioneazã prin înãlţimea sa de 108 metri şi lungimea, la coronament, de 465 metri.[3]
Lucrarea care a durat câţiva ani a fost terminatã în 1971. În spatele barajului s-a format, ulterior, un lac de acumulare cu un volum maxim de 56 milioane de m3 şi o lungime de 3 km. [4]


Construit, în principal, pentru alimentarea cu apã industrialã a celor douã mari oraşe Ploieşti şi Câmpina, situate în aval [5], la baza barajului a fost amplasatã şi o micã hidrocentralã electricã, având o putere instalatã de 10,2 MW.
Douã fotografii datate 1970 ne prezintã imaginea grandioasã a şantierului şi cea a zonei de maximã ridicare a barajului.
Victor DUMITRU

Note:
1. „Menţionãm cã denumirile de lacul şi barajul Pãltinoasa au intrat greşit în uz, sub numele de Paltinu. Mai sus de baraj întâlnim pârâul, valea şi muntele Pãltinoasa, care dau locului numirea lui autenticã“ - Velcea, I., Niculescu, Gh., Prahova - Ghid turistic al judeţului Prahova, Ed. Sport-Turism, Buc., 1979.
2. Ibidem, p. 85.
3. Niculescu, Gh. - Valea Prahovei, Ed. Sport-Turism, Buc., 1984, apud - p. 130.
4. Ibidem, p. 130.
5. Cu mai mulţi ani în urmã, oraşul Breaza a fost şi el racordat la aceastã sursã de alimentare cu apã. 
Sursa: Câmpina literar-artistică şi istorică, an. II, nr.7/ martie 2007 

Un comentariu:

  1. Adevărați oameni, bravo lor! De la omule partid, pana la cel necalificat, au lăsat ceva în urma lor. Acum, parculete ieftine, artificii, spectacole de prost gust și.... cam atât.

    RăspundețiȘtergere