19 februarie 2019

Cadastru gratuit pentru sute de localităţi, în baza unui program naţional

Statul român, prin Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, s-a angajat, acum câțiva ani, în fața forurilor de conducere ale Uniunii Europene, ca, până în anul 2023, să înregistreze gratuit pentru cetățeni toate imobilele de pe teritoriul țării. Lucrările au început în anul 2015. Până în anul 2020, vor fi înregistrate toate terenurile agricole care fac obiectul subvențiilor APIA. 
„Această acțiune este un pas foarte important pentru țara noastră; este un pas spre normalitate”, a declarat Radu Codruț Ștefănescu, președinte-director general al ANCPI. Lucrările gratuite de cadastru se vor face cu o consistentă cofinanțare europeană, cu sume importante provenite din bugetul ANCPI, dar și cu fonduri de la UAT-uri (unitățile administrativ-teritoriale; mai exact, primăriile). În România sunt peste 2800 de comune și aproximativ 320  de orașe. Reușita acestui demers a constat în contactul direct cu cetățenii, cu reprezentanții primăriilor și ai prestatorilor implicați în Programul Național de Cadastru și Carte Funciară. Dintotdeauna oamenii au dorit ca să aibă bine delimitate proprietățile deținute, nu doar ca dreptul de proprietate să le fie garantat de către stat. Chiar dacă primăriile au informat cetățenii prin diverse instituții mass-media, încă sunt mulți români care nu au cunoștință despre acest demers al autorităților statului. Din această rațiune, a informării cetățenilor câmpineni despre realizarea gratuită a cadastrului pentru unele zone din municipiul nostru, s-a născut și acest material, cu toate informațiile pe care le conține.



Aproape 700 de comune

Începând cu anul 2015, anul începerii programului național, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a publicat, în fiecare an, lista localităților care vor beneficia de cadastrare integral din fonduri externe nerambursabile. România a atras peste 310 milioane de euro prin Programul Operațional Regional 2014-2020. În cadrul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, ce vizează înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor din România până în 2023, sunt cuprinse 660 de comune din toate județele țării care vor beneficia de fonduri europene. 
„Vom folosi aceste fonduri, aproximativ 312 de milioane de euro, pentru a înregistra, gratuit, 5.756.387 de hectare de teren din mediul rural, reprezentând suprafața totală a 660 de unități administrative-teritoriale”, a declarat, în 2017, în exclusivitate pentru revista Capital , Radu-Codruț Ștefănescu, președinte-director general al ANCPI. „Pe lista comunelor care vor fi cadastrate integral din fonduri europene pot fi regăsite și UAT-urile în care au fost deja iniţiate procedurile pentru înregistrarea imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară şi care îndeplinesc criteriile de prioritizare. În acest caz, vor fi scoase la licitație doar sectoarele cadastrale în care nu au început lucrările”, a mai spus Radu-Codruț Ștefănescu. Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară este finanțat, de asemenea, din veniturile proprii ale ANCPI, peste 860 milioane euro. O a treia sursă de finanțare o reprezintă și fondurile din bugetele locale ale primăriilor.


Comisia specialiștilor din PNCCF

Potrivit ANCPI, localitățile care vor beneficia de cele aproximativ 312 de milioane de euro au fost selectate de o comisie formată din specialiști din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Transporturilor, dar și din cadrul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Această comisie va coordona întregul Program Național de Cadastru și Carte Funciară. Comisia interministerială a întocmit lista UAT-urilor care vor fi cadastrate din bani europeni, cu respectarea criteriilor de prioritizare, conform Programului Operaţional Regional 2014-2020. Astfel, comunele alese trebuie să îndeplinească cel puțin una dintre următoarele condiții: a) să facă obiectul dezvoltării proiectelor de infrastructură prevăzute în Master Planul General de Transport al României, aprobat prin HG nr. 666/2016; b) să implementeze ori să fie incluse în proiecte de dezvoltare a infrastructurii în cadrul altor programe, potrivit legii; c) să includă zone cu vulnerabilităţi sociale particulare privind accesul informal la proprietate. Criteriul va avea în vedere zone cu comunităţi rome, precum şi zonele defavorizate. 
„Am convingerea că proprietarii și posesorii de imobile din aceste comune înțeleg beneficiile Programului național de cadastru de carte funciară atît la nivel individual, cât și la nivel de comunitate și vor participa activ, pentru ca lucrările să se desfășoare în condiții optime. Dacă ai cadastrul făcut înseamnă că poți să dispui de proprietatea ta așa cum dorești: să o vinzi, să o ipotechezi pentru a face un credit, să accesezi mai ușor fonduri europene. Avantaje importante sunt și la nivel de UAT. O evidență clară a imobilelor înseamnă o bază reală de impozitare, un venit sigur, înseamnă dezvoltarea proiectelor de infrastructură și, implicit, posibilitatea de a atrage investitori’, a mai precizat Radu-Codruț ȘTEFĂNESCU, președinte director -general al ANCPI.  Din suma totală alocată cadastrării, 265,96 de milioane de euro provin din Fondul European de Dezvoltare Regională, în timp ce 46,93 de milioane de euro reprezintă cofinanțare de la bugetul de stat. Obiectivul principal al PNCCF este înregistrarea gratuită pentru cetățeni, persoane fizice și juridice, a tuturor imobilelor (terenuri, clădiri și apartamente) din România în Sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Unele localități au fost cadastrate parțial, altele în totalitate. Este important de menționat că de acest program au beneficiat și orașele, nu doar comunele. 

Câmpina intră în programul național

În acest an, municipiul nostru este inclus în lista localităților în care se vor realiza lucrări cadastrale gratuite. Lucrările vor cuprinde doar anumite zone din oraș, în special acelea în care alternează terenurile intravilane cu cele extravilane. În prima jumătate a acestei luni, au început și primele demersuri. După ce este cadastrat gratuit, terenul respectiv poate fi înregistrat în sistemul integrat de carte funciară. Lucrările respective vor fi realizate de firme de specialitate și finanțate de către Oficiul de Cadastru și Proprietăți Imobiliare Prahova. Măsurătorile vor fi efectuate de firma Arhicad Geotop SRL, care a câștigat selecția de oferte organizată de Primărie. Prima etapă de execuție a cuprins măsurarea imobilelor situate în cinci sectoare, delimitate după cum urmează: Sectorul 12 - DN1, strada Pictor Grigorescu, Bd. Carol I și pârâul Câmpinița; Sectorul 6 - Calea Doftanei, râul Doftana, Șoseaua Paltinu și strada Dealului; Sectorul 34 - Calea Doftanei, râul Doftana, străzile Rampei, Muncii, Păcuri și Fabricii; Sectorul 57 - strada Rampei, râul Doftana, strada Petrolistului și strada Oborului; Sectorul 72 -strada Izvoarelor, râul Doftana și Bd. Bălcescu. 
„Lucrările de cadastru se realizează numai în anumite zone, respectându-se un criteriu de bază: sectoarele de studiu trebuie să conțină parcele mixte de intravilan și extravilan. De asemenea, tot aici sunt regăsite mai multe proprietăţi private, deci este considerat un sprijin acordat mai multor cetăţeni ai municipiului. Finanțarea primită de la OCPI este de peste 96.000 de lei (plus TVA), iar numărul de imobile care vor fi cadastrate este în jur de 1.600 -  case și terenuri. Termenul de finalizare a acestei prime etape de execuție este 31 august 2019. Oricum, la sfârșitul lunii octombrie noi trebuie să confirmăm la OCPI Prahova că s-au terminat cu bine lucrările de cadastru”, ne-a declarat săptămâna trecută, viceprimarul municipiului, Adrian Pițigoi. 


Fonduri recente și nesperate

De câteva zile, s-a mai primit o nouă finanțare și, grație acestor fonduri suplimentare, se vor executa lucrări cadastrale și în alte zone.
„Recent, pentru Câmpina s-au mai aprobat încă 100.000 de lei (plus TVA) de la OCPI Prahova, pentru continuarea lucrărilor de cadastru pe câteva sectoare, tot mixte. Cu acești bani, vom face următoarele zone: strada Voila, pe partea dreaptă cum te duci spre Valea Doftanei, până la Șoseaua Paltinu, apoi tot strada Voila și tot pe partea dreaptă a ei, spre Spitalul Voila, înțelegând aici terenuri și clădiri situate înaintea și după Spitalul Voila (până la Podul cu Tei), plus zona dintre Cornu și Câmpina, cea de lângă pârâul Câmpinița. Inițiativa guvernanților este foarte bună și ajută UAT-urile să termine odată cadastrul general, căci altfel, aceste lucrări nu se puteau face cu fonduri proprii. Cadastrarea aceasta națională este foarte bună, pentru că, mergând la limita intravilanului, se pot realiza grănițuirea localităților, adică stabilirea granițelor acestor localități. În acest fel, nu mai apar litigii între localități, pornite de la acuzații reciproce, că au intrat unii peste domeniile altora, și tot așa. După ce  vom încercui municipiul cu lucrări de cadastru, vom ști clar care sunt limitele de proprietate ale Câmpinei. Sperăm că acest program național va continua și anul viitor la Câmpina, și că tot mai mulți câmpineni vor avea acces la realizarea gratuită a cadastrului”, ne-a mai informat recent al doilea demnitar al orașului nostru.  

Comunicatul Primăriei

Primăria Câmpina face apel la cetățenii orașului să permită accesul pe proprietățile lor ale reprezentanților firmei care face măsurătorile, Arhicad Geotop SRL. De asemenea, cetățenii trebuie să prezinte actele doveditoare ale dreptului de proprietate, să identifice limitele imobilelor împreună cu echipa de topometriști care realizează lucrările și să verifice informațiile privitoare la imobile în etapa de publicare a documentelor tehnice cadastrale. 
„În vederea demarării lucrarilor de cadastru, subliniem necesitatea colaborării dvs. cu firma executantă, S.C. Arhicad Geotop S.R.L, cu scopul efectuării măsurătorilor și verificării actelor doveditoare ale dreptului de proprietate asupra imobilelor (terenuri/ clădiri), în sensul: de a permite accesul pe proprietate a reprezentanților firmei executante, S.C. Arhicad Geotop S.R.L;  de a prezenta actele doveditoare ale dreptului de proprietate asupra imobilelor deținute; de a identifica limitele imobilelor, împreună cu echipa care realizează lucrările de specialitate; de a verifica informațiile privitoare la imobilele pe care le detineți, în etapa de publicare a documentelor tehnice cadastrale”, se arată într-un comunicat al Primăriei Câmpina. ”Astfel, este necesar să vă prezentați la sediul Primăriei Câmpina, în zilele de luni până vineri, în intervalul orar 9.00 – 12.00 sau la sediul S.C. Arhicad Geotop S.R.L, în intervalul orar 9.00 – 17.00, cu actele doveditoare ale dreptului de proprietate asupra imobilelor, în copie (contract de vânzare-cumpărare, titlu de proprietate și, după caz, certificat de moștenitor, certificat de legatar, hotărâre judecătorească, act de partaj, act de donație, etc), actele de identitate (copie) ale proprietarilor/moștenitorilor. Daca nu dețineți acte de proprietate, vă recomandăm ca, după realizarea măsurătorilor proprietății, dvs. să vă prezentați la Primaria Municipiului Câmpina, pentru a objine ADEVERINȚA CARE ATESTĂ POSESIA TERENULUI. Pentru terenurile cu proprietari neidentificați, se va face înscrierea provizorie a dreptului de proprietate în favoarea Unității Administrativ Teritoriale Câmpina”, se arată în același comunicat.
Date de contact: - S.C. Arhicad Geotop S.R.L. - B-dul Carol I, Nr.75, BI.R54, Ap.2, CAMPINA, Jud. PRAHOVA. ing.topograf STOICESCU Doina, tel:0722489955, fax: 0244376801, email: arhicadgeotop@yahoo.com;
- Primaria Municipiului Campina, tel. 0244 336134, int.144, 219.
Adrian BRAD

Editorial. METASTAZE

Cum spune recent filozoful Mihai ȘORA - unul dintre puținele simboluri naționale care ne-au mai rămas -: poporul nostru a obosit! Sau s-a născut gata obosit, precum generațiile x, y, z de azi. Și totuși, n-a fost mereu obosit: nu era astfel acum 100 de ani, cînd spera, nici în 1989, când spera, nici măcar după al doilea război mondial, cînd tot spera. Cît spera, nu era obosit. Ăștia au reușit să-l lovească la punctul vulnerabil: și-a pierdut încrederea în viitor și a pornit în bejenie, refuză să mai facă copii (demografii văd în natalitate un exact indicator al speranței), refuză să se implice social. Un popor obosit își merită creierele odihnite care-l distrug. A somnolat la primele semne ale prăpădului și metastaza a cuprins întreg corpul social. 


Mă aflu într-o mare dilemă: nu pot scrie cu speranță, pentru că nu văd niciuna, și îmi dau seama că astfel sporesc boala însăși. Ticăloșii au ocupat țara, cu complicitatea idioților utili, indiferent de diplomă. Că sînt Coloana V a Rusiei, cum s-a spus, aproape nu mai contează. Că dinspre clasa politică nu mai este de așteptat nicio reformă internă, cred că nu se îndoiește nimeni, nici măcar susținătorii alianței roșii. Că societatea civilă, „strada” cum spun ziariștii, s-a destructurat și nu mai are nicio vlagă după 10 august, e ceva mai greu de recunoscut, dar se vede că, în ciuda lucrurilor grave care se petrec, nu avem nicio reacție publică. Rămîne votul, total nesemnificativ și nedemocratic. Poate părea șocant ce spun, dar, în cazul nostru, al unei populații majoritar dez-alfabetizate literal și civic, idiotizate prin televiziuni care au depășit de mult orice nivel imaginabil al ticăloșiei, procentele electorale nu au o foarte mare reprezentativitate. Este un scrutin din capul locului viciat. Și totuși, ce fac „oamenii de bine”? Ei există, firește! Păsări rare! Și izolate. Nu sînt un stol care să întunece cerul. 
Mă stupefiază oamenii care ar trebui, din punctul de vedere al pregătirii, să susțină o anume cauză. Cum să fii profesor și să nu vezi analfabetismul lui Dăncilă, Andrușcă sau Daea? Sau îl observi dar ți se pare nesemnificativ sau, și mai rău, spui: or fi analfabeți, or fi hoți, dar mi-au mărit salariul. Sau pensia. Asta ilustrează perfect eșecul moral al acestui neam. Trăim o epocă aiuritoare în care infractorii îi judecă pe procurori. În care cazierul este certificat de bun politician. În care neica nimeni decide viitorul țării. „Rafinatul” Năstase ne invita să-i numărăm ouăle. Mai ghiolbanul Dragnea ne cheamă să i-o ținem la baie. În vremea asta, o doamnă procuroare declară cu seninătate, acum răsplătită pentru combativitate cu o înaltă funcție, declară cu seninătate deci (mai sînt posibile și alte atribute): eu nu am fost niciodată independentă! De introdus în toate manualele de știință a Dreptului. 
Asist cu un acut sentiment al neputinței la sinuciderea prin complicitate și indiferență a poporului meu. Singurul lucru pe care-l pot face este să scriu despre asta. Nu mă mai surprinde nimic din imaginația întru ticăloșie a pegrei conducătoare. Scăparea? Noile partide, încă neîncercate în nicio bătălie politică, pasive față de abuzurile alianței, nu au arătat nici doctrinar, nici în practică, a fi altceva decît imitații de carton presat ale unor căi politice vag actuale. Abia după alegeri se va putea vorbi cu sens despre identitatea lor. Distrugerea României înaintează cu pași siguri. Spre deosebire de celelalte „oi negre” ale regiunii (Ungaria, Polonia... care au conduceri perfect blindate ideologic și intelectual și care apără cu tărie interesele naționale împotriva UE), România are pur și simplu o conducere stupidă, incapabilă, anti-intelectuală în teancul de diplome false, încît și anti-europenismul care a început să răsune din trompetele alianței guvernamentale este doar o caricatură jalnică. Dar pînă și această hîrîială de flașnetă demagogică prinde incredibil la o masă abrutizată prin lipsa de educație. De aceea este distrus de 30 de ani cu atîta precizie învățămîntul. Numai dacă UE va ieși din mărginirea ei birocratică și va face cu adevărat politică de anvergură, cu perspectivă, și ne va împiedica să ne auto-distrugem, mai avem o șansă. Poate ultima. Altfel, cum să poți iubi o țară de bacalbași?
Christian CRĂCIUN

Legăturile sfântului Calinic cu Câmpina se întăresc

Săptămâna aceasta câmpinenii au o ocazie unică să se întâlnească, spiritual dar și material, cu unul dintre marii sfinți români, cel care este cel mai legat de orașul nostru: Calinic Cernicanul. De multe ori ne raportăm la sfinți destul de vag și impersonal, ca la ceva intangibil, însă sunt multe cazuri când ei au fost adevărate personalități ale timpului lor, oameni compleți, implicați în societate, cu prieteni și dușmani, cu opinii, concepții și caractere puternice. Asemenea personaj, ce a lăsat în urmă o moștenire concretă, influențând nu doar viața contemporanilor, ci chiar cultura română, a fost și sfântul Calinic, pe numele de mirean Constantin Antonescu. Născut într-o mahala bucureșteană în 1787 (an al unuia dintre războaiele ruso-austro-turce, dar și al constituției americane), el a fost contemporan cu ultimele decenii fanariote, cu zavera lui Tudor, cu anii Regulamentului organic și epoca pașoptistă, cu Unirea principatelor, apucând la bătrânețe chiar primii ani de domnie ai lui Carol I. A scris astfel și el istorie, alături de oamenii vremii, în timpurile renașterii naționale șipe parcursul întregii perioade de transformare profundă a societății românești sub influența apusului.
Intrat la tinerețe în cinul monahal, s-a dovedit un excelent organizator, nelăsând deoparte nici trăirea duhovnicească; este modelul de călugăr echilibrat, realist, care a excelat în ambele laturi ale vieții (materială și spirituală) ca un mentor și exemplu demn de urmat pentru contemporani și posteritate. Un adevărat lider cu prestanță și autoritate, în același timp dând exemplu de mare modestie, știind să fie după împrejurări: când aspru și exigent, când smerit și blând.
Legăturile sale cu târgușorul care era Câmpina la începutul veacului al XIX-lea sunt mai degrabă de natură administrativ-gospodărească, dar opera sa de binefacere are totuși bătaie lungă spre prezent și viitor, inclusiv din punct de vedere spiritual. Fiind ales stareț al mânăstirii Cernica la vârsta de doar 31 ani, a dat în scurt timp o mare strălucire locului, devenind repede vestit pentru virtuțile sale duhovnicești, înțelepciune și buna chivernisire. Harul său atrăgea și mulți dintre boieri, cărora le-a devenit duhovnic, printre ei aflându-se și cei care stăpâneau părți din moșia Câmpina – precum Bujorenii. Am scris cu alt prilej (11 Aprilie 2017) în acest ziar, cât de mult a ajutat el localitatea noastră, prin excelenta gestionare a averilor boierilor filantropi, înființând aici două azile pentru sărmani și două școli, îngrijindu-se de ridicarea a două dintre cele trei biserici vechi ale târgului (cea de „la Piață” și cea de „la Han”).

Luni dimineață la parohia Slobozia: pomenirea schimonahului Dionisie,
lângă racla cu moaştele sfântului Calinic de la Cernica, aduse acolo duminică seara.
Foto: Radu Dragomir
Cu prilejul vizitei moaștelor sale în orașul nostru, din această săptămână (vezi mai jos programul detaliat), s-ar părea că se conturează ipoteza unui al treilea loc din zonă, legat de personalitatea sfântului Calinic: metocul mânăstirii Sinaia, aflat în satul Slobozia (pe atunci separat de târgul Câmpinei). Astfel, părintele Petru Moga de la parohia Slobozia a lansat ipoteza cum că monahul Dionisie (împreună cu care Calinic a fost în Muntele Athos la vârsta de 30 ani, înainte de a deveni stareț) ar putea fi nimeni altul decât schimonahul Damaschin-Dionisie, fostul stareț grec al mânăstirii Sinaia, care și-a trăit ultimul deceniu de viață aici, la metocul mânăstirii de la marginea moșiei Câmpina, numit Slobozia. Osemintele lui Dionisie, mort în 1820, au fost descoperite de părintele Moga în anul 2007 sub duşumeaua bisericii mici, împreună cu fundațiile vechii biserici de zid ridicate de acesta la finele veacului al XVIII-lea, pe când era stareț la Sinaia. Cercetări viitoare pot confirma ipoteza părintelui, dacă într-adevăr ctitorul de la Slobozia s-a cunoscut cu sfântul Calinic și dacă își va fi luat schima mare de la mânăstirea Cernica. Cert este că amândoi au fost oameni cu un deosebit spirit gospodăresc, buni „manageri” care au lăsat în urma lor și o moștenire materială concretă, dar de natură să poată reînvia mereu viața spirituală – ceea ce s-a și întâmplat, cel puțin la Slobozia Câmpinei, în ultimele decenii.
Așadar, iată încă un posibil element care se adaugă – dacă mai era nevoie – celor deja știute care arată legătura deosebită a marelui ierarh român cu orașul nostru, căruia îi este cu siguranță protector, chiar dacă deocamdată nerecunoscut oficial.
Mădălin-Cristian Focșa

Programul manifestărilor:

Marţi, 19 februarie, ora 08.30 – Sfânta Liturghie la Parohia Sfânta Treime Câmpina; ora 17.00 – Întâmpinarea Sfintelor Moaşte la Parohia Adormirea Maicii Domnului (paroh: pr. Izvoranu Gheorghe) şi oficierea slujbei Acatistului Sfântului Ierarh Calinic;
Miercuri, 20 februarie, ora 08.30 – Sfânta Liturghie la Parohia Adormirea Maicii Domnului; ora 17.00 – Întâmpinarea Sfintelor Moaşte la Parohia Naşterea Maicii Domnului – Voila (paroh: pr. Radu Nicolae) şi săvârşirea Acatistului;
Joi, 21 februarie, ora 08.30 – Sfânta Liturghie la Parohia Naşterea Maicii Domnului – Voila; ora 17.00 - Întâmpinarea Sfintelor Moaşte la Parohia Sfântul Apostol Andrei (paroh: pr. Radu Mihail) şi săvârşirea slujbei Paraclisului Sfântului Ierarh Calinic;
Vineri, 22 februarie, ora 08.30 – Sfânta Liturghie la Parohia Sfântul Apostol Andrei; ora 17.00 - Întâmpinarea Sfintelor Moaşte la Parohia Sfinţii Voievozi (paroh: pr. Simion – Bogăţoiu Octavian) şi oficierea Acatistului Sfântului Calinic;
Sâmbătă, 23 februarie, ora 08.30 – Sfânta Liturghie la Parohia Sfinţii Voievozi; ora 17.00 - Întâmpinarea Sfintelor Moaşte la Parohia Sf. Mc. Dimitrie (paroh: Protoiereu Melnic Grigore) şi oficierea Acatistului Sfântului Calinic şi a Sfântului Maslu;
Duminică, 24 februarie, ora 08.30 – Sfânta Liturghie la Parohia Sf. Mc. Dimitrie

Municipalitatea caută investitori privaţi pentru modernizarea unor spaţii publice abandonate

Zilele trecute, la inițiativa a doi consilieri municipali, Monica Clinciu (șefa Comisiei de Urbanism din Consiliul Local), și Florin Frățilă (șeful Comisiei de Cultură din legislativul municipal),  în sala de ședințe a Primăriei Câmpina a avut loc o întâlnire în care s-a dezbătut un subiect care frige de multă vreme, dar parcă acuma, și mai mult: cum ar putea Primăria, cu ajutorul unor investitori privați, să reabiliteze și să modernizeze anumite terenuri și clădiri abandonate din domeniul municipiului, pentru a le revalorifica și a aduce venituri cât mai mari în bugetul tot mai vitregit al Câmpinei. În afara celor doi inițiatori ai acțiunii, la ședința cu pricina au participat reprezentanți ai administrației publice a Câmpinei (viceprimarul Adrian Pițigoi, secretarul municipiului - Elena Moldoveanu, directorul Direcției Economice - Alice Tudorache, șeful Serviciului Juridic - Monica Voicu), consilierul județean Marian Nistor (directorul Pieței Centrale), consilierii locali Dragomir Enache, Adrian Dochia, Lucian Cercel, Andrei Duran și Gabriel Dima, ca și consilierul juridic al Consiliului Local, Laurențiu Olărașu. Au mai participat consilierii personali ai primarului Horia Tiseanu: Ioana Bumbăcea și Marian Dulă. Din partea mediului privat a participat omul de afaceri local Florin Abagiu. Lucrările ședinței le-a condus Florin Frățilă, care a ținut să marcheze, de la începutul întâlnirii, importanța subiectului și a tematicii.


Florin Frățilă: „Am inițiat această întâlnire împreună cu colega mea din Consiliul Local, Monica Clinciu, pentru a vedea ce putem face pentru acest oraș, astfel încât să nu mai aibă atâtea zone, terenuri și clădiri abandonate sau căzute în paragină. Pentru că trebuie să ne gândim responsabil la acest oraș, ne-am propus să încercăm, prin parteneriate cu oameni de afaceri locali sau din orice zone ar veni, să repunem în valoare locurile care au fost pur și simplu abandonate. Să le repunem în valoare și să le găsim utilități publice, astfel încât să aducem, prin aceste parteneriate public – privat, cât mai mulți bani la bugetul local, aflat în mare suferință. Să dezvoltăm turismul local, ce ne-ar putea aduce venituri suplimentare cu ajutorul cărora am putea realiza investiții publice importante. Câmpina are încă foarte multe zone nefolosite și nemodernizate. Vrând-nevrând, trebuie să schimbăm destinul economic al Câmpinei - dintr-un oraș industrializat, cum era odată, într-unul orientat mai mult spre turism. O primă listă a acestor zone, listă care rămâne deschisă, cuprinde ștrandul și hotelul de la Casa Tineretului, terenul din proximitatea bazinului didactic de înot și a terenului de fotbal cu gazon sintetic din Complexul Petrol, zona Bulevardului Culturii – versantul dinspre DN1, Satul de Vacanță de pe Voila, Fântâna cu Cireși, Podul cu Tei, clădirile fostelor Cămine Petrol”. 
Monica Clinciu a ținut să atragă atenția asupra formei juridice pe care trebuie să o îmbrace colaborările dintre municipalitate și diverși agenți economici privați: „Înainte de a prezenta aceste zone spre dezvoltare unor parteneri privați, trebuie să ne gândim bine la forma juridică a acestor parteneriate, care nu este tocmai simplă. Mai ales că, în acest moment, legea parteneriatului public –privat este aproape inaplicabilă. Când vine cineva să discute cu noi, trebuie să știm exact ce putem să facem noi din punct de vedere legal. Când avem stabilite oportunitatea și forma juridică a colaborării, putem să promovăm ideea. Zone sunt multe în oraș, ar putea să iasă lucruri frumoase, dar trebuie să vedem cum putem să facem acest lucru”. 
Dragomir Enache a venit și el cu câteva propuneri de zone ce ar putea fi modernizate și puse foarte bine în valoare: „Pe IREP, un arhitect specialist în peisagistică, ar putea crea ceva deosebit de frumos și util. Strada Câmpineanu poate deveni un al doilea bulevard al Câmpinei, mai ales dacă o legăm cu zona Lacului Curiacul. De asemenea, Lacul Curiacul ar trebui modernizat și pe versantul dinspre calea ferată. Am putea avea în vedere o nouă imagine a porților municipiului, de la sud și de la nord, ca și modernizarea și extinderea serelor municipalității”. 
Lucian Cercel: „Ar trebui să stabilim prioritățile, iar din punctul meu de vedere primele ar trebui să fie ștrandul de la Casa Tineretului și zona Fântâna cu Cireși - Satul de Vacanță, zone unde se desfășoară multe acțiuni în timpul anului. Atunci când vom moderniza strada Drumului Taberei, ar trebui să armonizăm această arteră (sistemul de iluminat sau ce îmbunătățiri vom mai aduce străzii), cu reabilitarea Satului de Vacanță și modernizarea Fântânii cu Cireși.  
Andrei Duran a propus ca municipalitatea însăși să se modernizeze, înainte de a se trece la modernizarea unor zone care nu arată deloc bine: „În condițiile în care orașul se stinge, pentru că industrie nu prea mai există, ca să continuăm dezvoltarea ar trebui să ne reorientăm. Primăria ar trebui să aibă mintea un pic mai deschisă la nou, la inovație, în primul rând. Adică mi-ar plăcea foarte mult să nu ne mai întâlnim aici de șapte ori și să spunem apoi că nu e nimic de făcut, cum s-a întâmplat anul trecut, în cazul proiectului de modernizare a transportului public. Pentru dezvoltarea turismului putem începe cu niște pași mai mici - punerea la punct a site-ului Primăriei și al Centrului de Promovare Turistică. Vă dau ca exemplu orașul Sinaia, care s-a branduit foarte tare. Acest lucru putem să îl facem și noi, dar ar trebui ca Primăria să fie mai deschisă. Oricine vrea să facă ceva cu ceva care este al nostru ar trebui încurajat. Și să nu ne mai gândim că ăla face profit prea mare cu ceva care e al nostru. Pentru că, oricum, acel ceva al nostru era dărăpănat sau stătea degeaba”. 
Adrian Dochia: „Ar trebui să facem o campanie prin care să anunțăm potențialii parteneri de intenția noastră, pentru că degeaba vrem noi ceva, dacă nu a aflat nimeni despre intenția noastră. Consilieri municipali au mai avut, în trecut, inițiative de modernizare a unor zone, au mai fost privați care au dorit parteneriate cu noi, inclusiv cu ștrandul de la Casa Tineretului, dar nu i-am băgat în seamă.
Marian Nistor: „Este pentru prima dată din 2016 când sunt invitat oficial la o discuție la Primăria Câmpina în calitate de consilier județean. Am încercat să trec această invitație prin filtrul unei posibile asocieri și cu Consiliul Județean. Din păcate, ordonanța care reglementează parteneriatul public-privat are un caracter foarte restrictiv. Pentru administrația locală, cred că ar trebui făcută o prioritizare a acestor obiective, văzute care sunt posibilitățile de finanțare și ca o ultimă soluție parteneriatul public-privat, pentru că, din păcate, cadrul legal este destul de ambiguu și pentru că din punct de vedere legal obiectivele trebuie să fie profitabile pentru a face obiectul unui parteneriat public-privat”.
Adrian Pițigoi: „În principiu, ideile exprimate aici sunt benefice. Nu trebuie să uităm însă că, din păcate, legislația este deficitară în acest domeniu. Câmpina nu are nici muntele în spate, nici marea la picioare, dar cu siguranță avem unele avantaje pe care trebuie să le fructificăm într-un turism de nișă. Dintre toate obiectivele prezentate aici, cred că ar trebui să începem cu cele care în momentul de față consumă bani de la bugetul local. Și mă refer aici la hotelul de la Casa Tineretului și la Căminul Petrol”.
Florin Abagiu: „Câmpina are un potențial turistic extraordinar. Nu cred că trebuie să ne resemnăm că suntem sortiți unui turism de nișă. Acum suntem o zonă de tranzit, dar se poate face mult mai mult. Eu am început cu administrația publică un parteneriat mutual, nu am semnat niciun document între noi. Dar există o simbioză între Hotel Seva și baza sportivă de la Petrol. De trei ani, de când am făcut Hotelul Seva, noi am beneficiat de apropierea terenului de sport de la Căminul Petrol, ca și de bazinul didactic de înot, dar și aceste investiții au fost sprijinite de existența hotelului nostru lângă ele. Am încercat un turism de nișă și m-am adresat taberelor de copii, care sunt la modă în ziua de azi. Si mi-am zis: hai, să încep cu tabere de copii pe înot, pe fotbal, pe handbal și alte sporturi. Am făcut un parteneriat cu diferite cluburi sportive din București. Noi organizăm din timp tabere școlare axate pe sport, iar în vară nu mai avem niciun loc liber de cazare. Copiilor le plac împrejurimile Câmpinei. Deci, există oportunități. Avem grijă să le facem un program mai amplu, punându-le la dispoziție autocare pentru a vizita muzeele din oraș, Parcul Socercam, Breaza și alte împrejuirimi. Se pot face foarte multe, idei există, dar trebuie să existe o coordonare și o strategie comună, pe care doar administrația locală o poate realiza. De exemplu, v-aș propune ca să nu mai închideți terenul de sport de la Petrol, de lângă hotel. Nicăieri în lume terenurile de sport nu se încuie. Dacă un copil vrea să alerge, la orice oră se hotărește, ar trebui să îl lăsăm să alerge. Că nu fură nimic de acolo”.
Adrian BRAD

„Actriţele” - un spectacol aşteptat la Casa de Cultură „Geo Bogza"

Marţi, 5 martie, de la ora 19.00, pe scena Casei de Cultură „Geo Bogza” se va juca spectacolul de teatru „Actriţele”, ale cărui protagoniste sunt Florina Cercel, Carmen Tănase, Dana Dogaru şi Anca Dinicu.
Evenimentul, ocazionat de apropierea zilei de 8 Martie, constituie cadoul oferit câmpinencelor de către administraţia locală. Astfel, biletele ce vor fi puse în vânzare începând cu 20 februarie vor avea preţuri subvenţionate: 20 de lei în prima parte a sălii, respectiv 15 lei în partea a doua.
„Fiindcă întâmplarea joacă foarte des un rol important în viețile noastre, citind piesa Actrițele a autorului spaniol Josep Maria Benet i Jornet despre profesia atât de frumoasă, dar și imponderabilă de slujitor al scenei, imediat m-am gândit la cele patru doamne pe care veți avea plăcerea să le vedeți în distribuție și cu care mărturisesc că am avut o mare bucurie estetică descoperind împreună în timpul repetițiilor resorturile și motivațiile fiecărui caracter în parte” (Cristian Ioan – regizor).

Expoziţie de icoane pe lemn la Muzeul „Nicolae Grigorescu”

Duminică, 24 februarie, de la ora 12.00, Muzeul Naţional „Nicolae Grigorescu” găzduieşte vernisajul unei  expoziţii de icoane pe lemn. Realizator: Luca Severian. 
Pictorul în vârstă de numai 30 de ani este absolvent al Seminarului Teologic Ortodox „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț, are un masterat în specializarea „Arte Decorative” absolvind cursurile Facultății de Arte Vizuale și Design – Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, precum şi studiile de licență ale Facultății de Teologie Ortodoxă „Justianian Patriarhul” din București. 
De-a lungul timpului a obţinut numeroase premii la diferite concursuri naţionale şi a participat cu lucrări în cadrul mai multor expoziţii colective. 

Dr. Oana Dumitrescu, medic specialist obstetrică-ginecologie: „Refacerea completă a lăuzei durează între două și patru săptămâni”

(P) Dr. Oana Dumitrescu, unul dintre cei mai buni medici obstetricieni din capitala județului, are, de vreo doi ani, o colaborare fecundă cu Maternitatea SanConfind din Poiana Câmpina. Și nici nu se putea altfel, datorită profesionismului desăvârșit al doamnei doctor, dar și pentru că activitatea domniei sale are legătură directă cu minunea numită fecundarea ovulului matern și nașterea puiului de om. Foarte apreciată și iubită de toate gravidele din Ploiești și din Câmpina (și din multe alte localități de baștină ale parturientelor care au născut cu domnia sa), doamna doctor sfătuiește proaspetele mămici cum să se recupereze cât mai bine și cât mai rapid, atât după nașteri naturale, cât și după operații cezariene. 


„Nașterea implică un efort puternic al organismului femeii. În timp relativ scurt, însă, echilibrul se va restabili și aceasta se va putea ocupa liniștită de bebelușul ei. Lăuzia este o nouă perioadă fiziologică, de 6-8 săptămâni, după naștere. În acest timp, organele genitale și întregul organism al proaspetei mămici revine la stadiul de dinaintea sarcinii. Vulva și perineul, mult destinse în timpul nașterii, îşi revin încă din primele zile la normal. Uterul începe să își micșoreze volumul și, în același timp, se reface și colul uterin, care a fost larg deschis în timpul nașterii. Refacerea completă va dura între 2 și 4 săptămâni. În timpul lăuziei, mămica are o imunitate scăzută și, deci, este mai predispusă contactării unor posibile infecții. Mijlocul cel mai eficient de a evita astfel de situații neplăcute este interzicerea vizitelor. Vizitele (la spital sau, în primele zile, acasă) trebuie să aibă loc doar din partea persoanelor foarte apropiate lăuzei și nou-născutului, persoane cum ar fi asistenta, medicul, tatăl. Agitația și gălăgia sunt și ele deranjante pentru proaspăta mămică, dar și pentru nou-născut. Perioada lăuziei durează, totuși, șase săptămâni, chiar dacă proaspăta mămică se poate simți excelent după doar câteva zile. Ea nu-și poate relua în totalitate activitățile de dinainte, ci trebuie ajutată, menajată, astfel încât să se poată odihni de mai multe ori în cursul zilei. În fond, de mediul ambiant depind foarte mult liniștea ei și liniștea nou-născutului, dar și felul în care mămica va ști să își disciplineze puiul, încă din primele zile de viață, ceea ce este foarte important pentru armonia întregii familii, care acum are un membru în plus”, consideră doamna doctor Oana Dumitrescu.