03 septembrie 2019

Securitatea ca poliţie politică la Câmpina

Au trecut 30 de ani de la căderea comunismului, Securitatea ca organ represiv al statului ceauşist a dispărut odată cu evenimentele petrecute în decembrie 1989 şi, cu toate astea, românii se tem şi în prezent să vorbească deschis despre acest capitol sumbru din istoria noastră recentă.
Interviul publicat săptămâna trecută, în care fostul lider sindical Iosif Mihăilescu - fost preşedinte al CNS Cartel - Alfa filiala Prahova - a povestit cu lux de amănunte aspecte importante din activitatea Securităţii comuniste ca poliţie politică la Câmpina şi a arătat dimensiunea structurii informatorilor Securităţii angajaţi la uzina Neptun, pare o excepţie de la această regulă a tăcerii, care prin efectele ei menţine societatea românească în zona obscură a atât de adesea invocatului „stat paralel” la care se face trimitere în zilele noastre. În aceste condiţii, este lesne de înţeles de ce mărturiile lui Iosif Mihăilescu au născut vii polemici pro şi contra în mediul online şi nu numai, unii afirmând la adresa fostului lider sindical că ar fi un mincinos notoriu, că tot ceea ce spune ar fi o invenţie, ba chiar că ar fi fost el însuşi informator al Securităţii, în timp ce alţii îi susţin afirmaţiile.
Legat de faptul că fostul lider sindical ar fi colaborat cu Securitatea, am primit zilele trecute la redacţie documentul prin care CNSAS-ul infirmă această ipoteză, document pe care îl vom publica odată cu partea a doua a interviului, reprogramată pentru ediţia următoare.
Dincolo de afirmaţiile lui Iosif Mihăilescu, care printre altele a subliniat în interviul acordat că „în decembrie 89 am văzut cu ochii mei lista scurtă a informatorilor securităţii angajaţi la uzina Neptun” sau că „după 90 am avut curiozitatea să îmi citesc dosarul de la Securitate şi am găsit acolo multe poveşti turnate de cunoscuţii mei, printre care şi un bun prieten”, există încă multe documente ce demonstrează, indubitabil, dimensiunea şi structura reală a reţelei de informatori, în scopul de poliţie politică, construită de Securitate în general şi la Câmpina în mod special, având în vedere că suntem interesaţi de întâmplările petrecute în comunitatea noastră.


În acest sens publicăm în continuare un set de documente ce demonstrează activitatea Securităţii câmpinene ca poliţie politică. Începem cu un scurt istoric al înfiinţării Securităţii comuniste, urmat de câteva cazuri de supraveghere a unor câmpineni care aveau relaţii cu străinii, dar şi de un foarte interesant raport, clasificat strict secret în anul 1986, realizat de un membru al Corpului de Control al ministrului de Interne, ce scoate în evidenţă activitatea prolifică a securiştilor câmpineni şi a reţelei de informatori  care, cităm: „a fost dezvoltată de la an la an (700 surse)...”  Documentul este un raport al Ministerului de Interne – Corpul de Control al Ministrului, datat în 5 aprilie 1986, ce cuprinde principalele concluzii după inspecţia efectuată la securitatea oraşului Câmpina. (F.F.)

Scurt istoric al înfiinţării Securităţii

În data de 30 august 1948 lua fiinţă Direcţia Generală a Securităţii Poporului, cunoscută sub titulatura de Securitate, o instituţie rămasă în memoria colectivă românească drept una a terorii. În toate ţările est-europene intrate sub tutela Moscovei, partidele comuniste au acţionat în preluarea puterii prin intermediul acestui gen de instituţii de şoc ce aveau menirea să lichideze brutal forţele de opoziţie anti-comunistă.
Instituţionalizarea regimului comunist în România a însemnat şi lichidarea vechilor structuri de informaţii şi ordine publică, cum ar fi: Jandarmeria, Poliţia, Siguranţa, Serviciul special de Informaţii şi înlocuirea lor cu noi instituţii organizate după model sovietic: Direcţia de Informaţii Militare, Miliţia, Securitatea. Astfel, se pregătea cadrul legal pentru naşterea poliţiei politice comuniste.
În data de 10 iunie 1948, la o şedinţă de analiză în cadrul secretariatului Comitetului Central al PMR, Gheorghe Gheorghiu Dej, Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu au căzut de acord asupra structurii noii Direcţii Generale a Securităţii Poporului, subliniind că aceasta va fi o instituţie militarizată. La 30 august 1948, Preşedinţia Marii Adunări Naţionale a emis Decretul nr. 221 de înfiinţare în cadrul Ministerului de Interne a Direcţiei Generale a Securităţii Poporului (DGSP). Conform Decretului, noua DGSP avea rolul de a apăra cuceririle democratice şi de a asigura securitatea RPR împotriva uneltirii duşmanilor interni şi externi.
DGPS a fost organizat în zece direcţii centrale: Direcţia I (Informaţii interne), Direcţia a II-a (Contrasabotaj), Direcţia a III-a (Contrainformaţii în penitenciare), Direcţia a IV-a (Contrainformaţii militare), Direcţia a V-a (Cercetări penale), Direcţia a VI-a (Protecţia ministerelor), Direcţia a VII-a (Tehnică), Direcţia a VIII-a (Cadre), Direcţia a IX-a (Secţia politică a PMR), Direcţia a X-a (Administrativă). Departamentele auxiliare erau de două categorii şi anume cele cu sarcini operative, care se ocupau de cenzura corespondenţei, supravegherea şi interceptarea telefoanelor şi cele neoperative, cu sarcini de secretariat, evidenţă şi arhive. 
Fără un cadru instituţional bine pus la punct, Direcţia Securităţii Poporului a suferit mai multe reorganizări printre care, la 30 martie 1950, aceea de schimbare a denumirii în Direcţia Generală a Securităţii Statului. Printre obiectivele Securităţii, asemănătoare sau identice cu cele ale NKVD-ului, se numărau demascarea activităţii de spionaj imperialist sau identificarea şi distrugerea oricărei forme de activitate subversivă a duşmanilor poporului. Duşmani ai poporului erau consideraţi, printre alţii, foştii proprietari de întreprinderi, moşierii, liderii partidelor istorice, foşti ofiţeri şi poliţişti, ţăranii. Astfel, fără probe şi dovezi, duşmanii poporului au înfundat puşcăriile şi coloniile de muncă, cei mai mulţi fără judecată.
În primăvara anului 1978, Consiliul Securităţii Statului, ca organ deliberativ şi de conducere al Securităţii, a fost desfiinţat. Prin Decretul Consiliului de Stat nr. 121 din 3 aprilie 1978, Securitatea devenea o instituţie distinctă în cadrul Ministerului de Interne, având ca principală sarcină să răspundă de modul în care se aplică politica partidului şi statului în domeniul apărării securităţii statului. Prin această prevedere, Securitatea devine o instituţie subordonată direct preşedintelui României, Nicolae Ceauşescu. 
După evenimentele din decembrie 1989, la data de 30 decembrie 1989, printr-o hotărâre a Frontului Salvării Naţionale, Securitatea a fost dizolvată, pentru ca la data de 26 martie 1990 să fie înfiinţat Serviciul Român de Informaţii. (sursa: http://stiai-despre-istorie.blogspot.ro)

Listă de documente din dosarul 7823/ 5 privind supravegherea cetăţenilor câmpineni care aveau relaţii cu străinii

1972. Fişă personală a contabilei Dima Cristina Ştefania, care solicitase viză pentru o călătorie în Franţa. Deşi iniţial a primit-o, Securitatea din Prahova a decis să i-o anuleze când a aflat că femeia voia să rămână definitiv în străinătate.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, ff. coperta, 66)



30 august 1972. Scrisoare în limba franceză primită de D. A. din Câmpina de la o femeie din Luxemburg, care fusese în vacanţă pe litoralul românesc.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, ff. 10-12)


10 noiembrie 1972. Raport întocmit de UM 0891 din Câmpina cu privire la un subofiţer de la Şcoala de Specialişti din localitate, care îşi denunţase fiul vitreg deoarece avea relaţii cu o femeie din Occident.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, ff. 9-9v)


24 noiembrie 1972. Adresă trimisă de Unitatea Militară nr. 0627 din Ploieşti a Ministerului de Interne la Biroul de Securitate Câmpina în care se menţionează că trimite un material despre D.A., denunţat de tatăl său viteg că are relaţii cu o străină.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, f. 8)


11 februarie 1976. Referat redactat de Securitatea Câmpina în care propune clasarea materialelor întocmite cu privire la D.A., deoarece acesta nu mai avea relaţii cu cetăţenii străini.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, f. 6)


20 iunie 1977. Raport trimis de Securitatea Câmpina la Serviciul II din cadrul Inspectoratului Judeţean Prahova al Ministerului de Interne. Documentul este semnat de lt. col. Toma Constantin şi mr. Dobre Nicolae şi se referă la o tânără angajată la Uzina „Victoria” din Floreşti, semnalată de tatăl ei cu intenţii de evaziune.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, f. 161)


16 ianuarie 1980. Notă informativă primită de Securitatea oraşului Câmpina de la un cetăţean care oferea date despre o rudă îndepărtată a sa, rămasă ilegal în RFG.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, f. 135)


10 noiembrie 1982. Notă a Securităţii oraşului Câmpina cu privire la o scrisoare trimisă de o femeie din localitate în care aceasta vorbeşte despre deplasarea făcută recent la Viena.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, ff. 26-26v)


13 iunie 1985. Notă întocmită de Securitatea oraşului Câmpina cu privire la o scrisoare trimisă de un student străin din Braşov, unei tinere din localitate.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, f. 21)


21 iunie 1985. Notă a Securităţii oraşului Câmpina despre o scrisoare trimisă de un student străin din Braşov unei tinere din localitate. Tânărul se întreabă de ce nu primeşte corespondenţa expediată de femeie.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, f. 22)


28 iunie 1985. Notă întocmită de Securitatea oraşului Câmpina cu privire la o scrisoare trimisă de o femeie din localitate studentului Shaddad Faisal din Braşov cu ocazia zilei de naştere a acestuia.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, f. 23)

9 iulie 1985. Notă a Securităţii oraşului Câmpina referitoare la o scrisoare trimisă de o femeie din localitate unui tânăr străin din Bucureşti.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7823, vol. 5, f. 24)


3 octombrie 1987. Adresă trimisă de Inspectoratul Judeţean Prahova – Securitatela Direcţia Paşapoarte, Evidenţa Străinilor şi Controlul Trecerii Frontierei –Bucureşti. Se solicită verificarea amănunţită a bagajelor unei femei care urma să plece din ţară prin PCTF Curtici, deoarece existau informaţii că va încerca să ducă în străinătate „mesaje şi scrisori cu conţinut necorespunzător”.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 7858, f. 93)


Raport cuprinzând principalele concluzii desprinse ca urmare a inspecției executate la securitatea orașului Câmpina

Pe baza planului tematic, în perioada 31 martie - 5 aprilie a.c. [1986 - n.r.], un colectiv de ofițeri au inspectat activitatea informativ-operativă desfășurată de aparatul de securitate din orașul Câmpina, în perioada anului 1985 și primul trimestru din 1986, rezultând, în principal, următoarele:


Sub permanenta conducere a șefului inspectoratului și a șefului securității județene Prahova, cu sprijinul Comitetului orășenesc de partid Câmpina, personal a primului secretar și al organizației de bază, munca biroului de securitate Câmpina a fost orientată în spiritul documentelor de partid, al orientărilor și operelor secretarului general al partidului, comandantul nostru suprem, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru executarea tuturor sarcinilor ce decurg din ordine și instrucțiuni, din Programele de măsuri ale Departamentului Securității Statului. Este de subliniat că întreaga activitate specifică se desfășoară cu respectarea strictă a Hotărârii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din martie 1979, privind întărirea controlului și îndrumării de către partid a organelor de securitate, a legalității, în subunitate fiind un climat propice de muncă, ordine și disciplină.
La baza principalelor concluzii asupra cărora vom face o succintă prezentare stau studiul a 31 dosare de urmărire informativă, materiale referitoare la 245 persoane aflate în supraveghere, analiza a 392 surse de informare, controlul la 7 posturi de miliție comunale și discuțiile purtate cu 11 ofițeri și subofițeri de securitate și 19 subofițer de miliție.
Din studiul documentelor de organizare și planificare a muncii specifice rezultă că șeful subunității, lt. colonel Toma Constantin, a reușit să elaboreze documentele de lucru, funcție de cerințele programelor de măsuri elaborate pe plan central și județean, adaptate corespunzător la specificul socio-politic, economic și al situației operative existente în această zonă care se care caracterizează prin: o impetuoasă dezvoltare economică în valoare de cca. 8 miliarde lei, existența unor obiective economice de importanță republicană deosebită, chiar de unicat în țară, cum ar fi Întreprinderea Mecanică Câmpina pentru scule de foraj pentru industria petrolieră; Întreprinderea „NEPTUN”, constructoare de reductoare pentru toate nevoile țării; Întreprinderea de piese turnate, care satisface nevoile de piese ale celor două întreprinderi enunțate, cât și pentru „1 Mai” Ploiești, și a altora din țară; Întreprinderea mecanică Breaza, alte 2 întreprinderi mari (unicat) care asigură reparațiile materialelor rulante necesare activităților industriei petroliere, etc., în total 15 mari întreprinderi cu dosare de obiectiv, cât și altele mai mici. De asemenea, menționăm existența Institutului de cercetări și proiectări petrol și gaze Câmpina cu 10 sucursale în țară și cooperare permanentă cu Institutul similar al Franței și ocazional cu alte unități din Italia, Anglia, R.F.G., S.U.A. și Japonia (cca. 40.000 de oameni ai muncii); activități de export ceea ce reprezintă cca. 25% din producția marfă a întreprinderilor la care ne-am referit; o bază de lucru complexă printre care 468 membri ai fostei organizații legionare, 404 membri ai altor foste partide și organizații, 225 persoane fără antecedente, inclusiv problematica ce o ridică unele persoane care lucrează în învățământ, sănătate, artă-cultură, justiție, etc. Un element cu totul specific rezidă în existența unui număr mai mare de oameni ai muncii încadrați în obiectivele economice, sociale, etc., decât locuitorii orașului Câmpina (40.000 față de 36.000) cu consecința directă a acestui element, navetismul (cca. 20.000 de persoane) și evident cu implicațiile de neînlocuit pentru toate domeniile de activitate inclusiv al muncii de securitate.
Analizând cu rigurozitatea cerută de documentele de partid, de ordine și de însuși planul tematic al controlului actual ordonat de conducerea Departamentului Securității Statului, raportăm că, cu o singură excepție, activitatea de ansamblu a tuturor ofițerilor este predominant pozitivă. Se acționează organizat, chiar metodic, avându-se permanent în vedere cunoașterea, în cât mai bune condiții a situației operative în complexitatea ei, pentru prevenirea oricăror acte, fapte și evenimente de natură să aducă atingere economiei naționale și securității statului în general. În legătură cu această cerință fundamentală a muncii noastre specifice, relevăm că în perioada de referință nu au avut loc acte, fapte și evenimente care să influențeze ori să prejudicieze la modul grav economia orașului sau climatul politic foarte bun existent în zonă.
Fără a trata la pozitiv fiecare domeniu de activitate întrucât la nivel județean urmează să facem o analiză exhaustivă pe fiecare profil de muncă, menționăm că în culegerea de informații aparatul se situează la cote apreciabile și că s-au înțeles mai bine față de alte perioade, cerințele programelor de măsuri ale Departamentului Securității Statului. De exemplu în perioada de referință [anul 1985 și primul trimestru din anul 1986 - n.r.]  s-au obținut peste 7.000 de informații de interes operativ, din care circa 1.600 în formele organizate de muncă; nu există element aflat chiar în cartoteca general documentară care să nu fi fost contactat cu rețea cel puțin o dată în această perioadă, ceea ce noi apreciem ca fiind pozitiv. Această atitudine și orientare corecte au condus la un mod de acțiune ofensiv în procesul de urmărire și supraveghere informativă, care în majoritatea cazurilor se desfășoară cu profesionalitate. Un alt exemplu de natură să releve buna orientare a aparatului rezidă în faptul că din numărul mare de informații de primă sesizare obținute în urma verificărilor conform ordinelor, au fost luate în preocupări în 1985, 237 persoane dintre care 29 pe linia muncii de informații interne, 63 pe contraspionaj și 134 pe profil de contrainformații în sectoarele economice, deci un raport în concordanță cu elementele specifice situației operative existente; în ce privește volumul lor rămâne de discutat în partea a doua.


Este meritorie preocuparea întregului aparat de a acoperi informativ toate obiectivele, problemele, locurile și mediile date în competență cât și interesul pentru îmbunătățirea calitativă a muncii specifice, care din analiza comparativă cu alți ani din urma perioadei controlate, se află, fără dubii, în continuu progres și putem semnala existența unui sistem de culegere a informațiilor eficient în mare măsură. Consecința directă a acestor activități sunt măsurile de prevenire inițiate în această perioadă, printre care: 78 persoane au fost puse în discuția colectivelor de oameni ai muncii, 130 au fost avertizate, atenționate ori influențate pozitiv. S-au destrămat 3 anturaje compuse din 19 persoane. S-au organizat 48 de acțiuni colective cu 5.165 persoane și 483 individuale, de pregătire contrainformativă. Au fost inițiate 12 controale de fond și 35 sondaj, iar potrivit prevederilor legale s-au luat măsuri corespunzătoare (au fost sancționați administrativ 119, îndepărtați de la B.D.S [Biroul Documente Secrete - n.r.] și compartimentele cu documente secrete 11 persoane, la 26 li s-a desfăcut contractul de muncă, 48 au fost condamnate la Decretul 400 prin organele de miliție și 78 retrogradați și schimbați din locurile de muncă respective). S-a prevenit rămânerea în străinătate a 49 persoane, luându-se măsuri de protejare pentru 32 cercetători, 5 teme de cercetare, 38 contracte de comerț exterior. S-au avizat pentru deplasări în exterior în interes de serviciu și particular peste 450 de persoane. Un volum mare de verificări (peste 600) s-au efectuat în acțiunile „ATLAS” și „ALFA”. Totodată menționăm că efectivele organului orășenesc execută toate lucrările de investigații (15-20 săptămânal de către fiecare ofițer) necesare muncii proprii cât și altor compartimente ale județului ori organe de securitate din țară.
Datele obținute au mai fost valorificate prin 128 informări prezentate organelor locale de partid, 245 conducătorilor organizațiilor socialiste, 105 organelor de miliție, 197 la buletinul inspectoratului județean, precum și în 98 rapoarte înaintate serviciilor de linie, care au făcut obiectul unor informări la nivelul unităților centrale de profil, care în parte au fost valorificate de către conducerea Departamentului Securității Statului.
Dintre măsurile preventive la care ne-am referit relevăm anturajele destrămate care vizau preocupări ale unor tineri din Câmpina de a pleca ilegal din țară, 5 persoane, precum și de a asculta și comenta în grup știrile ostile transmise de posturile de radio reacționare 8 persoane. Toți aceștia au fost discutați în prezența părinților și a factorilor educativi, iar prin informațiile obținute ulterior se constată că măsura a fost eficientă. Pe baza informațiilor, în luna februarie a.c. s-a stabilit că la I.P.T. Câmpina procesul tehnologic de turnare în forme a unor șarje de oțel nu corespunde pe deplin normelor tehnice sub aspectul compoziției chimice, luându-se măsuri corespunzătoare de către factorii competenți pentru punerea la punct a tehnologiei, prevenindu-se producerea unor pagube în valoare de 2.400.000 lei. S-au eliminat prin măsuri specifice și prin intervenția organismelor de specialitate livrarea beneficiarilor din țară de robineți de siguranță pentru prăjini de antrenare cu abateri dimensionale și de calitate necorespunzătoare. De altfel, în perioada de referință s-a intervenit în 34 de situații care ar fi adus importante daune economiei naționale dintre care mai relevăm încălcarea prevederilor legii 6/ 82, cu privire la turnarea arborilor cotiți pentru pompele de apă grea, fără a specifica faptul că aceste piese fac parte din programul nuclear, iar I.P.T. nefiind autorizată pentru astfel de lucrări.
Prin direcția de resort a Departamentului Securității Statului, s-au întreprins măsuri corespunzătoare, fabricația fiind oprită, precum și prevenirea executării și livrării unui lot de 30 reductoare pentru export către un partener din China. De către compartimentul de resort s-au identificat 4 cercetători români asupra cărora există suspiciunea că s-a acționat asupra lor de către unele servicii de spionaj și firme străine, de asemenea avertizarea a 2 cetățeni francezi pentru activitățile neloiale statului nostru.
În rezolvarea problemelor de fond sunt implicați șefii serviciilor la nivel județean inclusiv șeful securității care cu toții și-au adus aportul la rezultatele bune obținute. Din acest punct de vedere cu excepția lt. Hogea Ioan, evidențiem activitatea desfășurată de către toți ofițerii cu o mențiune în plus pentru lt. col. Păul Miron și lt. Sora Ion, plt. adj. Dumitrache Constantin, precum și a organizației de partid care a desfășurat o activitate permanentă și responsabilă pe toate laturile, mobilizând efectiv comuniștii pentru îndeplinirea calitativă și eficiență sporită a sarcinilor profesionale.
Cu toate rezultatele bune obținute în muncă și de necontestat, în activitatea de ansamblu a securității orașului Câmpina, se mai mențin încă o seamă de lipsuri, printre care:
De ordin subiectiv în procesul de urmărire și supraveghere informativă se mai tergiversează soluționarea unor cazuri aflate în lucru pe toate profilurile de muncă de mai mult timp. În cazurile „Robescu”, „Adam”, „Toboc” și „Bran”, în care lucrează lt. col. Păun Miron, deși s-au întreprins măsuri specifice bune, de natură să permită tragerea concluziilor maxime asupra activității acestora, se tergiversează soluționarea, o lipsă revenind și șefului serviciului 1 de la Securitatea județeană, pe același profil de muncă asemănător se procedează în cazurile „Secăreanu” și „Dănescu Ioana”, lucrate de lt. Savu Ion. Ridicăm această problemă întrucât situația operativă pe profil de informații interne reclamă intervenții prin măsuri specifice pentru asigurarea controlului informativ în locurile și mediile de interes pentru activitatea de securitate tineret învățământ, persoane fără antecedente în mod deosebit.
Pe linia contrainformațiilor în sectoarele economice, s-a acționat necorespunzător în cazul „Codruț”, de la Institutul de cercetări și proiectări petrol și gaze Câmpina, a cărui documentare a activității ostile manifestată de acesta a fost deficitară, motiv pentru care ne însușim concluziile șefului securității ca elementul să fi lucrat în continuare pentru clarificarea suspiciunilor care au stat la baza deschiderii acestei acțiuni. De asemenea, în acțiunea „Petre”, lucrată în din 1980 cu aprobare (inginer geolog în cadrul aceluiași institut), soția sa a refuzat înapoierea în țară aflată în S.U.A., deși lucrează la teme de cercetare de mare importanță, în pofida faptului că au trecut atâția ani, măsurile întreprinse nu sunt de natură să elucideze poziția sa prezentă. Acest caz îl punem în atenția conducerii securității care în termen de 30 de zile să întreprindă măsuri menite să revigoreze acțiunea. În aceeași situație se mai află și acțiunile „Tudor”, „Bianca” și „Georgel”, lucrate cu aprobare de circa 4 ani pe profil de contraspionaj fiind suspecţi de transmitere de informații. Măsurile întreprinse sunt lipsite de profesionalitate, pierzându-se unele momente operative iar sarcinile de perspectivă nu sunt de natură să clarifice suspiciunile de bază. În același termen și condiții punem aceste cazuri în atenția șefului serviciului județean de resort și a șefului securității.
Am făcut apel la aceste exemple nu pentru a critica neapărat lipsurile ltj. Croitoru Mihai, lt. Hogea Ion și ltj. Datcu Ștefan ci pentru a releva că la Institutul de cercetări respectiv în ansamblu luat munca de culegere de informații este deficitară în parte din motive subiective dar și obiective. De aceea supunem atenției conducerii inspectoratului și a securității să reanalizeze repartizarea obiectivelor pe ofițerii care în marea lor majoritate sunt supraîncărcați, ceea ce face să nu se poate desfășura o muncă de profunzime, de calitate și funcție de componentele situației operative.
În ceea ce privește baza de lucru, față de capacitatea reală a aparatului, o considerăm în dinamica ei îmbunătățită corespunzător cu posibilități de perfecționare în actuala organigramă. Astfel, se lucrează în 30 dosare de urmărire informativă, iar în anul ce a trecut fiind soluționate 9 acțiuni cu măsuri operative dintre cele menționate. În supraveghere și verificări se află 964 persoane, în anul 1985 s-au finalizat și clarificat 207 cazuri. Se remarcă existența unui volum de muncă corespunzător posibilităților de care se dispune. Față de problematica complexă existentă de natura unor relații cât și tendințele de evoluție a unor componente ale situației operative, precum și numărul mare de deținători de secrete, de relații cu străini, mulți cu deplasări frecvente în exterior, cazurile aflate în lucru nu reflectă ca număr concordanța cu informațiile existente cât și necesarul realmente obiectiv. Şi din acest punct de vedere se impune o analiză a posibilităților de cuprindere a aparatului existent.
Rețeaua informativă a fost dezvoltată de la an la an (700 surse), media pe lucrător fiind de peste 80 surse și cu toate acestea nevoile sunt mai mari și pun serioase probleme în cuprinderea acestora, deși în anul ce a trecut și primul trimestru actual s-au recrutat peste 130 surse, iar cca. 50% dintre surse sunt date în rezidentură (35), dintre care unii lucrează cu aport deosebit. De menționat că în afara rețelei din legătura lt. Hogea Ion, întreaga rețea informativă este contactată la zi, furnizează informații. Este analizată în totalitate și verificată prin alți informatori. În cazurile mai deosebite 103 s-au folosit și alte mijloace ale muncii de securitate. Suntem în fața unei situații bune pentru care au merite toți ofițerii dar și șeful organului pentru care munca cu rețeaua informativă este preocupare prioritară.


Se impune și în acest domeniu o analiză de perspectivă. De exemplu la informații interne dintr-un lot de 82 informatori analizați 46 sunt în vârstă de peste 60 ani chiar de 70 și 80. Desigur ei lucrează în rândul politicienilor din trecut, se impune însă să avem în vedere structura de viitor a rețelei informative, cât și scoaterea acelora de randament slab, nu sunt multe dar sunt, pentru a crea și prin acest mod posibilități de noi recrutări. Cu toate aceste, munca cu rețeaua informativă la acest organ de securitate rămâne un model de seriozitate și o preocupare meritorie demnă de evidențiat.
În ce privește munca de securitate în mediul rural, organul orășenesc are în răspundere 14 posturi comunale, unde asigură, în general, îndeplinirea prevederilor ordinului 00140. Întrucât și pe această latură noi vom face o analiză aparte la nivel județean, ne vom opri asupra unui singur aspect pe care îl considerăm de fond. În viitorul imediat apropiat se cere îmbunătățirea structurii rețelei informative pentru a putea să rezolvăm problemele muncii aflate în strictă actualitate. Că este așa, ne-o ilustrează formă de evidență „B”, unde la cele 7 posturi inspectate fac obiectul preocupărilor câte 2-7 elemente, situație cu mult sub nivelul realului. Un singur exemplu în com. Valea Doftanei, cu 8.200 locuitori, cu o dezvoltare economică (șantiere, exploatări forestiere, 2 dispensare medicale, peste 1.000 de navetiști) în această formă sunt 4 persoane, cauzele fiind foarte clare, 10 informatori la cei 3 subofițeri și 2 la ofițerul de securitate, structura necorespunzătoare (2 pensionari, 3 gestionari, 4 muncitori, 1 pădurar), care nu au forță de penetrare în toate locurile și mediile existente, în care nu avem informatori (șantierul de construcții, dispensare, etc.). Rămâne pentru comanda organului orășenesc, dar și pentru serviciul 1 de la județul sarcină rămâne pentru comanda organului orășenesc dar și pentru serviciul 1 de la județ o sarcină prioritară.
Şeful biroului, lt. colonel Toma Constantin, conduce cu competență și autoritate aparatul din subordine, având meritul de a fi contribuit cu pricepere și răbdare la formarea multor ofițeri. Este bine pregătit politic și profesional, având o îndelungată experiență în munca de securitate și în cea de conducere cu un stil personal corespunzător și o metodică de natură să asigure, pe fond, îndeplinirea sarcinilor. De fapt este responsabil în tot ce face, dovedind seriozitate, chiar severitate, fără să depășească limitele. A militat cu consecvență pentru însușirea de către aparat a documentelor Congresului al XIII-lea al P.C.R., a celorlalte ulterior apărute, a operelor secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a ordinelor și programelor de măsuri. A raportat sistematic în mod real situația operativă la securitatea județeană, și atunci când a fost nevoie tovarășului prim secretar, menționând că are dintre cele mai bune relații de muncă cu conducătorii organizațiilor socialiste, natur[ pe care a pretins-o în aceste relații și ofițerilor din subordine reușind în mare măsură. Personal lucrează bine și foarte bine cu 12 surse de informare, având corect acoperit fiecare domeniu de activitate, precum și în 2 acțiuni de urmărire și 1 în supraveghere de mai mare dificultate. Menționând ca o trăsătură generală că este un bun executant al ordinelor cât și al sarcinilor de partid, cerem lt. colonelului Toma Constantin, să fie mai profund în analiza situației operative în unele probleme, în special a unor obiective de mare importanță, cărora să le acordă prioritate, printr-o organizare mai judicioasă a muncii personale. Să fie mai exigent în ce privește preocuparea ofițerilor pentru completarea studiilor, întrucât rezultatele obținute nu sunt corespunzătoare condițiilor pe care le avem și chiar a posibilităților și de asemenea să ceară documentarea și însușirea politicii partidului nostru cu operativitate, întrucât sondajul făcut a fost de natură să nu satisfacă, existând o anumită tergiversare în luarea la cunoștință imediat a unor documente de partid, același lucru îl cerem și secretarului organizației de bază de partid.
Problemele ridicate în raport, cât și altele, au fost pe larg discutate cu tot ce ofițerii și cu șeful organului orășenesc.
Menționăm de asemenea, că între organul de securitate și miliția orășenească, există o bună conlucrare cu rezultate operative în interesul muncii Ministerului de Interne.
[semnătură indescifrabilă]
(ACNSAS, fond Documentar, doar nr. 8124, ff. 30-34)

Editorial. DESPRE ALEGERI DIN PERSPECTIVA ZILEI LIMBII ROMÂNE

Se poate? Se poate. Ce legătură să fie între guvernul nostru și limba română? Una evident încurcată, dacă spun că liderii au mari dificultăți de exprimare o să mă dea în judecată ca pe președinte când a spus că sînt corupți. Ca de obicei, un insuportabil miros de formală tămîie apologetică (ce limbă frumoasă și bogată avem!), amestecat cu jelanie față de „starea decăzută de azi” a limbii a fost tonul manifestărilor publice. Nu poți decide dacă guvernanții sînt rodul acestei precarități a limbii pe care o folosesc (sărăcia cumplită a limbii înseamnă sărăcie a gîndirii) sau ei sînt însăși cauza bine coordonatei acțiuni de distrugere cotidiană a limbii. Pare gravă ipoteza mea, dar sînt două argumente puternice: degringolada învățămîntului în genere și a predării limbii și literaturii române în special și limba folosită în presă. Prima este locul infecției, a doua calea prin care ea se difuzează practic instantaneu în tot organismul social. Felul în care se predă limba română în școală face din ea doar un instrument minimal de comunicare, nimic despre valoarea culturală, spirituală a limbii. Nu intru aici, nu-i locul, într-o analiză detaliată. Programa literaturii este astfel concepută încît să-i îndepărteze cît mai decisiv pe elevi de plăcerea lecturii. Nu-s de vină neapărat profesorii fără har, cum se spune îndeobște, criteriile de examen, absolut stupide, obsedate de o imposibilă exactitate de 20 de sutimi a evaluării, îi obligă pe profesori să predea chestii aberante, pentru că alea se cer la examene. Soluția? E simplă... și inaplicabilă: 1. gramatică predată serios pînă în ultima clasă de liceu, indiferent de profil, eventual cu subiect aferent la bac.; 2. examen adecvat de limba română – eliminatoriu - pentru întreg sistemul de învățămînt superior; 3. examen serios de literatura română pentru înalții funcționarii publici. Abia atunci un candidat precum Thedor Paleologu nu va mai face figura de lebădă neagră, lumea se miră (neobservînd cît de anormală este această mirare însăși) că avem un candidat cu o solidă cultură clasică (nu poți face politică înaltă fără să-i știi bine pe Shakespeare, pe tragicii greci sau pe moraliștii francezi, ăsta e adevărul!) care vorbește articulat, o limbă bogată, cu sevă, știe retorică, are o ironie mușcătoare și o excelentă înlănțuire a argumentației. De fapt, astfel de calități ar trebui să fie obligatorii pentru un politician. La noi ele par, iată, o ciudățenie, de unde și zburlirea generală împotriva acestui candidat care iese din canon. 


Incultura patentă a clasei noastre politice, avînd drept corolar inevitabil ura față de cultura înaltă, înlocuirea ei cu fușăraia „manifestărilor” de pîine (mici & bere) și circ care umplu programele „bifate” de tot felul de foruri culturale, acest dispreț față de limbă explică foarte bine starea de azi a societății. În vremea asta, case și locuri memoriale și situri arheologice dispar zilnic. Sîntem detașat pe ultimul loc european la producția de carte, la numărul de cărți citite, numărul de biblioteci șamd. Toate astea sînt suficiente explicații ale faptului că avem această clasă politico-mediatică pentru care limba română este o mare necunoscută. Ziua limbii române ar trebui să fie prilej nu de poeme dedicate „comorii” îngropate sau, mai rău, de elucubrații după care limba română ar fi strămoașa tuturor limbilor europene, ci de tăcută reflecție și de lectură. Sînt acestea „chestiuni secundare” față de construcția de autostrăzi sau dezastrul material și mai ales uman din spitale? N-aș crede! Mai ales că este un domeniu în care nu banii sînt problema principală, ci mintea. Deschiderea. D-na Dăncilă nu înțelege că nu din cauza faptului că este femeie este atacată, (așa au învățat-o consilierii să treacă la contraatac), ci din cauza maltratării la care supune cu fiecare prezență limba română. Nu doar atunci cînd face greșeli flagrante, ci și atunci cînd citește discursuri concepute într-o insuportabilă limbă de lemn. Dar dînsa este doar cazul cel mai flagrant. Radu Paraschivescu vă poate da sute de exemple. Sigur, calitatea și frumusețea limbii vorbite nu vor fi nicicînd un criteriu în alegerea unui candidat. În primul rînd pentru că pe alegători îi doare-n fund de asta. Și candidații știu foarte bine. Foarte „patriot” cînd e vorba să-i înjure pe străini, fie ei unguri sau americani sau nemți sau austrieci sau orice-ar fi, românul e total lipsit de instinct național cînd e vorba de corectitudinea și bogăția limbii. Doar se laudă, dar n-ar aplica nimic din această bogăție, cu excepția, poate, a înjurăturilor. Agramatismul a devenit un fel de certificat de apartenență, dacă vorbești îngrijit, ești dintr-o dată suspect că nu ești printre admiratorii mamei națiunii. Ziua limbii române ar fi trebuit să fie și o zi a interogației necruțătoare asupra identității naționale. Care identitate?
Christian CRĂCIUN

Un moment al iepocii: anihilarea bisericii din Castelul Iulia Hasdeu (5)

În numerele precedente am re-publicat articolul Cum vreau eu, sau Hasdeu?, scos din revista „Contemporanul” de Tamara Dobrin, vicepreședinta Consiliului Culturii și Educației Socialiste, în August 1987; Castelul Iulia Hasdeu sub asediul imposturii. Un muzeu mutilat, din „Flacăra”, 1-15 Ianuarie 1991, pp. 1, 12-13; Hasdeu creatorul, apărut în „Literatorul”, II, nr. 19, la 8 Mai 1992, pp. 10-11, și comunicarea Propuneri pentru reconstituirea temei creatorului din turnul central al Castelului IuliaHasdeu din Câmpina, susținută la Muzeul din Botoșani și tipărită în Anuarul acestuia în „Hierasus”, X, 1995, pp. 393-402. Astăzi vin cu o altă comunicare: B.P. Hasdeu și Octav Băncilă, din același „Hierasus”, pp. 313-322, citită la sesiunea din Noembrie 1994. Toate au fost atitudini publice, măsurabile cu cotul sau cu unghia, pipăibile cu amprenta degetului.
Partea cealaltă, care, cu mână văzută sau nevăzută, a știut să pună mereu în mișcare constanta apăsare, simțită sau ne-simțită, a șenilelor administrative, de a rămas din mine numai spiritul, a fost și ea în lucrare. Ba încă a avut și ieșiri spectaculoase și de largă audiență, notorie fiind desbaterea de la Televiziunea Română, din 1996, de la emisiunea Orizonturi culturale. Spre cinstea lui, redactorul de atunci (se roteau, la 4-6 săptămâni, cei de la redacția culturală), D-l Sandrino Gavriloaia, a lăsat neșterse și o parte din cuvintele mele. Poate că vreun pasionat a înregistrat-o, căci a fost reluată în câteva rânduri. Altă dată – la o dată pe care poate ne-o precisează cineva – pictorii Strâmbu au umplut Galeria Căminul Artei de lângă Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București cu desenele ce urmau a fi transpuse pe pereții Castelului. Cred că n-au lipsit cronicile admirative și extazul miilor de admiratori, pe care le las altora mai vrednici decât mine să le dea la lumină.

B. P. HASDEU ŞI OCTAV BĂNCILĂ

Relaţiile lui B. P. Hasdeu cu diferiţi artişti plastici – pictori, sculptori şi graficieni – contemporani cu el s-au întins, practic, pe întreaga durată a vieţii sale. Faptul nu trebuie să surprindă, dacă ne gândim că, în familia sa, artele au fost cultivate până la profesie. Astfel, Tadeu Petriceicu Hasdeu, bunicul său, „dessinait très gentiment et s’essaya même aux portraits à l’huile. Un peu musicien aussi, il jouait de la flûte”1 – adică „zugrăvia şi cânta din flaut”2. Fiul cel mare al lui Tadeu, tot Tadeu, „jouait très-bien du violon" - cânta foarte bine la vioară – după cum ne spune nepotul său3