27 octombrie 2008

Lichidatorii

Consiliul Local Câmpina are numai trei-patru luni de la constituire, dar şi-a trecut deja în cont cea de-a doua... lichidare. Pentru că, după ce a îngropat în numai câteva minute echipa de fotbal FCM Câmpina, marţi, 21 octombrie, Consiliul Local a aprobat dizolvarea şi lichidarea Companiei Publice de Gospodărie Comunală.Nu a fost deloc o şedinţă AGA uşoară şi liniştită. Preşedintele ei, Gheorghe Tudor, a recunoscut că “niciodată n-am condus o şedinţă atât de nepregătită”. S-a ajuns la această situaţie pentru că, pe de o parte, consilierii locali au lăsat la latitudinea Consiliului de Administraţie al CPGC pregătirea acestei şedinţe şi detaliile privind dizolvarea şi lichidarea, în vreme ce, pe de altă parte, membrii Consiliului de Administraţie au arătat că decizia aparţine exclusiv administraţiei locale. “Asta s-a dorit de la început, asta s-a realizat!”, a spus cu năduf Adrian Dascălu, directorul general al CPGC. Mai mult, acesta a refuzat să conducă şedinţa, afirmând “nu vrea să-mi pun eu semnătura pe actul de deces al Companiei”.De altfel, au fost şi consilieri care au ridicat problema responsabilităţii acestei decizii: “Nu se poate ca tocmai cei care sunt responsabili de această situaţie, pentru că au fost consilieri şi în legislatura trecută, să nu se prezinte la această şedinţă”, a spus Alin Moldoveanu. “Şi primarul trebuia să fie aici”, a mai adăugat Dragomir Enache.Şedinţa a fost la un pas de a fi întreruptă, după ce consilierii PNDC, dar şi Gheorghe Tudor, au anunţat că ei refuză să voteze o astfel de decizie extrem de importantă, în condiţiile în care cvorumul a fost asigurat la limită. Au lipsit, în afara primarului Tiseanu, consilierii Elvis Arghir, Marian Nistor, Mihaela Neagu Petrovici, Adrian Piţigoi, Gena Preda, Gheorghe Sandu, Bogdana Ţiţei şi Horaţiu Zăgan. În cele din urmă, Ion Dragomir şi-a convins colegii să voteze: “Orice lungire a bolii duce la pierderi şi cred că sunteţi conştienţi cu toţii că nu mai există cale de întoarcere”. În cele din urmă s-a trecut la vot, chiar şi consilierii PNDC şi Gheorghe Tudor acceptând situaţia ca atare. “Cine este pentru?” a întrebat preşedintele şedinţei. Rând pe rând, consilierii au ridicat mâna, doar Florin Marcu nelăsându-se convins nici măcar de şeful său de partid. Oricum, nu mai conta, pentru că erau deja zece voturi “pentru”, numărul minim necesar. “Hai domnu’ Marcu, ridică mâna!”, i-a sugerat directorul general al CPGC, Adrian Dascălu. “Nu”, a spus Marcu sec, dar decizia era luată: CPGC se dizolvă şi, apoi, se lichidează. Consilierii au mai stabilit că întregul proces va fi realizat de lichidatorul Paul Tifigiu, s-a stabilit un onorariu “de deschidere” de 100 milioane lei vechi şi s-a fixat termenul până la care să se realizeze dizolvarea societăţii: 30 noiembrie. Întâmplător sau nu, exact data alegerilor.Şi asta a fost toată şedinţa, sintetizată inspirat de Gheorghe Tudor: “Un nebun a aruncat un bolovan şi noi ne chinuim să-l scoatem!” Totuşi, au fost foarte multe momente cu scântei, acestea ieşind aproape la orice încercare de dialog între Elena Albu - numită inspirat de cineva pe hol drept “această Elena Udrea locală” - şi Ion Dragomir, de o parte, şi Adrian Dascălu, secondat cu un limbaj colorat de Andrei Hortopan, de cealaltă parte. “Nu mai ştergeţi cu noi pe jos, aşa cum aţi făcut de trei şedinţe încoace şi să ne jigniţi”, a spus Elena Albu, la care Dascălu a replicat senin: “Nu am făcut decât să spun ceea ce a făcut Consiliul Local”. “Vă bateţi joc de noi!”, i-a spus Dragomir lui Dascălu. “Domnu’ Dragomir, n-are rost să mai discutăm”, a replicat directorul CPGC. “V-aţi semnat singur concediul! Să văd cine o să vă încheie cartea de muncă”, a continuat Dragomir. “Eu, conform legii”, a replicat Dascălu, la un pas să erupă. “S-o văd şi p-asta!”, a contraatacat Dragomir, dar ultimul cuvânt a ţinut să-l aibă tot Elena Albu, care şi-a jignit, prin aroganţa de care a dat dovadă, inclusiv unii dintre colegi. Oricum, şedinţa de dizolvare a CPGC a ilustrat perfect relaţia dintre această instituţie şi administraţia locală!

„Numai votul uninominal m-a determinat să intru în politică”

- declară Ioan Simion, preşedintele Consiliului de Administraţie al societăţii Confind Câmpina şi, totodată, candidatul PNL pentru Colegiul nr. 2 Câmpina – deputaţi
„Am lucrat 35 de ani pentru stat, cinci ani pentru mine, iar acum, cred că patru ani este cazul să muncesc pentru oameni” - aceasta poate fi sinteza interviului care urmează, acordat publicaţiei noastre de un om care a cunoscut greutăţile şi sărăcia în tinereţe şi care a ajuns, prin tărie de caracterşi muncă asiduă, în funcţii de mare răspundere în fostul minister al petrolului şi, nu în cele din urmă,în „Top 500 Miliardari”, realizat recent de ziarul „Adevărul”.
Domnule Simion, v-aş ruga pentru început, o scurtă prezentare...M-am născut în anul 1945, în comuna Proviţa de Jos. Am fost elev la Şcoala Elementară din comună, după care am urmat cursurile profilului real de la Liceul „Grigorescu”, în perioada 1959 -1963. Am stat la internat, pentru că provin dintr-o familie de muncitori... Am dus-o foarte greu, mai ales că, în aceeaşi perioadă, tatăl meu şi-a schimbat locul de muncă. Ţin minte că avea salariul de 600 lei, iar pentru locul meu la internat trebuia să plătească 150 lei. De aceea, câteva luni nu am mai stat la internat şi am făcut naveta pe jos între Proviţa şi Câmpina, indiferent de anotimp. Părinţii s-au străduit, s-au sacrificat şi până la urmă am revenit la internat. În liceu mi-a plăcut foarte mult fizica, poate şi datorită doamnei profesoare Dimulescu. Numai de la dânsa mi-au rămas noţiuni de bază ale fizicii, chiar şi astăzi, pe unii dintre cei care vin să se angajeze îi mai întreb dacă ştiu viteza luminii sau a sunetului. Consider că orice inginer trebuie să aibă aceste noţiuni elementare. Din acest motiv, nu ţin cont decât în mică măsură de CV-uri şi pun multe întrebări. Şi asta pentru că, din păcate, facultăţile au devenit fabrici de făcut diplome.Înainte cum era facultatea? De fapt, cum a fost pentru dumneavoastră facultatea?Am urmat cursurile Facultăţii de Mecanică din Politehnică în perioada 1963 - 1968. Nu se intra aşa uşor la Politehnică, cum se întâmplă acum... Am fost foarte mândru când am intrat la facultate. Am considerat că am ales bine pentru viitorul meu această facultate, inginerii mecanici putând lucra în orice fel de fabrică. Sunteţi, aşadar, un om pragmatic?Da, sunt un om pragmatic şi cred că am moştenit acest lucru de la părinţi. Spre deosebire de alţii, eu am pus mereu în faţă răul, pentru că partea bună este mai uşor de trecut peste ea. Din acest motiv am şi ales o asemenea facultate, pe care am considerat-o de viitor. Şi ar mai fi un lucru. Eu am stat cinci ani, cât am făcut facultatea, la cămin. Este foarte bine, iar experienţa aceasta ar trebui s-o aibă orice student adevărat. Poate şi de asta, în ziua de astăzi, mulţi copii habar n-au ce e munca, pentru că au totul de-a gata, dar vor avea destule probleme în viaţă!Ce a urmat după facultate?În anul 1968 am terminat facultatea. Am fost repartizat la un institut de cercetări energetice din Bucureşti, unde am lucrat în primii trei ani. În al treilea an am luat primul contact cu lumea petrolului. Atunci am realizat o cameră de ardere, care a devenit una dintre metodele de recuperare secundară a ţiţeiului la exploatarea de la Suplacu de Barcău, unde se găseşte cel mai mare zăcământ din lume exploatat şi astăzi prin combustie subterană. La trei ani după ce mă căsătorisem, în anul 1971, m-am mutat la Câmpina. Cei de la Miliţie s-au închinat că eu, cu buletin de Bucureşti, vin să-mi fac mutaţie la Câmpina, când toată lumea umbla după buletin de Bucureşti. Am spus de atunci că mă voi întoarce la Bucureşti când mă vor chema ei!
“Eu m-am făcut respectat prin muncă!”
În Câmpina, unde aţi lucrat?În specialitatea mea aveam două opţiuni - IRA sau Uzina Poiana. Am fost la IRA, la directorul Alexandriu, iar acesta m-a acceptat în două secunde. Apoi, împreună cu tatăl meu, am fost la Gheorghe Chivu, care era directorul Uzinei Poiana. Şi aici am rămas. Din septembrie 1971 până în anul 1986. Am parcurs toate treptele - de la şef birou până la inginer şef. M-am făcut respectat prin muncă şi pentru că directorul Chivu mă lua mereu la Bucureşti la întâlnirile cu reprezentanţii Ministerului Petrolului, de care aparţinea uzina, am avut contacte dese cu cei de acolo şi m-am remarcat pentru că eram bine pregătit şi nu puteam fi întors din vorbe. Când a ieşit unul dintre directorii din minister la pensie, am fost chemat eu, iar în două secunde am acceptat. Timp de 17 ani, din 1986 până în 2003, am condus direcţia mecano-energetică din petrol, indiferent de forma de existenţă administrativă, minister, regie sau SNP. Nu ştiu câţi au mai rezistat în această perioadă pe o asemenea funcţie.La Uzina Poiana, v-aţi ocupat şi de echipa de fotbal?Da, am primit sarcină de serviciu. Era în Divizia C, iar eu am promovat-o în Divizia B. Am văzut acum că echipa a dispărut.... Câmpina merită să aibă o echipă de fotbal, oamenii merită să asiste la un spectacol sportiv şi pentru acest motiv voi înfiinţa o echipă de fotbal, care să fie a localităţii. Va fi sprijin de la Confind, poate va sprijini şi Virgil Guran cu şcoala lui de fotbal, astfel încât Câmpina să aibă din nou o echipă, cel puţin în Liga a doua. Când şi cum a apărut ideea înfiinţării societăţii Confind?După Revoluţie au fost vreo patru luni în care nu am lucrat nimic. Atunci mi-a încolţit în minte această idee, ca o alternativă la ceea ce se putea întâmpla mai rău. Nu ştiam ce avea să vină. Aşa am înfiinţat, împreună cu prietenii mei din Câmpina, firma Confind, dar eu mă ocup personal de ea din 2003, mai exact din 14 iulie, căderea Bastiliei... Astfel, am avut posibilitatea să-mi demonstrez că pot reuşi şi în sistemul privat. Iar eu când mă apuc de o treabă o duc la bun sfârşit, indiferent de disproporţia efortului meu faţă de rezultate. De altfel, toată viaţa am lucrat zi-lumină... Am avut, însă, mare noroc, pentru că soţia şi familia m-au înţeles şi m-au sprijinit întotdeauna.De ce candidaţi?Din punct de vedere psihologic sau ca fire, eu am tendinţe liberale şi nu văd ca lumea să progreseze altfel decât printr-o politică de tip liberal. M-au contactat cei de la PNL. Am stat mult pe gânduri, am cântărit avantajele şi dezavantajele. Numai votul uninominal m-a determinat să intru în politică. M-am gândit că am lucrat 35 de ani pentru stat, cinci ani pentru mine, iar acum, patru ani, cred că este cazul să muncesc pentru oameni, să-mi aduc contribuţia la îmbunătăţirea vieţii oamenilor cu posibilităţi materiale reduse. Pentru că nu ştiu cum se pot descurca unii cu şapte-zece milioane lei lunar, când, poate, soţia nu are serviciu, are şi copii de crescut... Totuşi, dacă-mi aduc bine aminte, când eram la Proviţa de Jos, erau vremuri în care mâncam numai mămăligă cu nuci sau marmeladă, dar aveam demnitate. Dacă voi intra în Parlament, eu nu am să mă ocup de politică. Am să fac parte din comisiile economice şi voi contribui la realizarea de legi în acest domeniu. Dacă nu am să fiu ales, mă retrag.
Despre experienţa de viaţă, echilibrul, seriozitatea şi succesele în afaceriale lui Ioan Simion s-ar putea scriezeci de pagini. Pe lângă faptul că este un interlocutor care îţi provoacă o mare plăcere a conversaţiei, de la Ioan Simion poţi învăţa lucruri despre care foarte puţini oameni mai vorbesc în zilele noastre. Respectul cuvântului dat şi continuarea unui lucru început sunt numai două dintre principiile după care se ghidează Ioan Simion şi de la care nu s-a abătut niciodată. Şi asta nu neapărat din spusele domniei sale, cât mai ales din aprecierile celor care îl cunosc.Şi care nu sunt puţini.

Omul Georgică Diaconu se prezintă...

Georgică Diaconu este cunoscut tuturor prahovenilor pentru că a fost prefectul judeţului în perioada 2001 - 2005. Locuieşte la Cornu, este un apropiat al Câmpinei şi locuitorilor ei, iar la alegerile parlamentare din 30 noiembrie candidează în Colegiul 1 Senat pentru un loc în viitorul Parlament al României.
“Am încercat să mut centrul de greutate de la Ploieşti la Câmpina”
Domnule Diaconu, deşi sunteţi un om cunoscut în mediile politic şi administrativ, vă invit să vă prezentaţi.M-am născut la 26 iulie 1956 şi am absolvit Liceul Petrol din Câmpina, promoţia 1976. Am intrat primul la facultate, la Institutul de Petrol şi Gaze din Ploieşti. Am absolvit facultatea în anul 1982, la profilul Forajul şi exploatarea zăcămintelor de petrol. Am fost repartizat la Schela Băicoi, unde am parcurs toate treptele, de la şef de atelier, până la inginer şef, iar la momentul respectiv - în 1989 - eram unul dintre cei mai tineri ingineri şefi din ţară la o schelă de mărimea celei de la Băicoi. Am continuatsă lucrez la schelă ca inginer şef până în 1996. Apoi, am îndeplinit funcţia de director general al societăţii Petroconstruct, până în anul 2000, atunci când mi-am susţinut şi teza de doctorat în plan ştiinţific. Între anii 2001 şi 2005 am fost prefectul judeţului Prahova, fiind, de asemenea, unul dintre cei mai tineri prefecţi din ţară. Sunt căsătorit, am doi copii - Marian, inginer petrolist la OMV, şi George Cătălin, student - şi ar mai trebui să vă spun că locuiesc dintotdeauna la Cornu.În plan politic?Din anul 1993 sunt membru al PSD, indiferent de cum s-a numit această formaţiune politică. Am parcurs toate eşaloanele ajungând până la funcţiile de prim-vicepreşedinte şi preşedinte interimar al Organizaţiei Judeţene. Am încercat de foarte multe ori să mut centrul de greutate de la Ploieşti la Câmpina şi asta, în primul rând, pentru oamenii de mare valoare pe care îi are Câmpina. Se ştie că municipiul Câmpina deţine două titluri - numărul cel mai mare de intelectuali raportat la mia de locuitori şi numărul cel mai mare de zile însorite dintr-un an. Luând exemplul oamenilor de valoaredin această zonă,m-am format ca om.În plan administrativ, actualmente sunt consilier judeţeanşi liderul grupuluide consilieri judeţeniai PSD. De altfel, împreună cu Consiliul Judeţean mă voi lupta pentru punerea în practică a unor proiecte de mare importanţă pentru această zonă.
“Am foarte multe proiecte pentru zona Câmpinei”
Puteţi exemplifica?Sigur. Este vorba de realizarea ieşirii din Câmpina spre DN1, şoseaua de centură a municipiului Câmpina, sprijinirea consiliilor locale din Băicoi, Câmpina, Breaza, Comarnic, Sinaia, Buşteni, Azuga, prin parteneriate cu Consiliul Judeţean, pentru alimentarea cu apăa tuturor zonelor, realizarea de canalizări, infrastructură şi, în general, tot ceea ce ţine de creşterea nivelului de trai al oamenilor. De asemenea, mă preocupă în mod deosebit repunerea unor personalităţi din această zonă în direcţiile deconcentrate, sunt preocupat de punereaîn aplicare a legii privind creşterile salariilor pentru profesori, dar printr-o politică de stânga, de găsire a soluţiilor pentru celelalte categorii de bugetari din administraţia publică - poliţişti, poliţişti comunitari, spitale, aparatul propriu al primăriilor. Sunt preocupat de o seriede proiecte, la nivel judeţean, care să aducă măsuri de protecţie a mediului, colectarea deşeurilor în sistem centralizat, dar şi de reluarea unor proiecte, cum ar fi “Superschi în Carpaţi”. Sunt preocupat şi vom găsi soluţii pentru ca în fiecare oraş să se poată construi locuinţe prin ANL atât pentru tineri, dar şi pentru persoanele care trăiesc în locuinţe revedendicate, numaila Sinaia existând peste 600 de familii în această din urmă situaţie. În plan personal, am ca preocupare sprijinirea bisericilor şi a unor proiecte care au ca obiect susţinerea copiilor ce provin din familii nevoiaşe şi a persoanelor vârstnice, care nu-şi pot asigura singure existenţa. Pentru aceste proiecte voi asigura legătura cu Direcţia de Protecţie a Copilului, dar şi cu cei de la protecţia persoanelor în vârstă. De asemenea, am în vedere în zona Breaza, Adunaţi, Talea, Comarnic, care este o zonă cu un şomaj ridicat, să găsim soluţii pentru dezvoltarea unui parc industrial, pe ceea ce a reprezentat uzina Hidrojet Breaza. În cazulîn care voi ajunge în Senat, voi milita pentru o guvernare fără ordonanţe de urgenţă, pentru promovarea politicilor de stânga, dar şi pentru promovarea şi susţinerea IMM-urilor. Sunt preocupat de dezvoltarea metropolitană a Câmpinei şi sunt preocupat de susţinerea şi dezvoltarea învăţământului subtoate formele, inclusiv de promovarea şi susţinerea elevilorde elită.
“Armonie, siguranţă şi linişte - asta îmi doresc pentru prahoveni”
De ce candidaţi în acest colegiu?Candidez în acest colegiu pentru că simt nevoia ca locuitorii zonei de la Băicoi până la Azuga să aibă senatorul lor. Sunt un om care trăieşte aici, care are familia în această zonă şi prin care cetăţenii vor avea o uşă deschisă către forul legislativ al României, către autorităţile judeţene şi locale. De asemenea, mă preocupă siguranţa cetăţenilor, dezvoltarea într-un cadru concurenţial, dar onest, a IMM-urilor, realizarea de parteneriate locale şi sper ca împreună şi cu sprijinul meu, cetăţenii să trăiască în armonie, siguranţă şi linişte - asta îmi doresc pentru prahoveni..
“Ca prefect,am sprijinit permanent Câmpina”
Aţi fost patru ani prefectul judeţului Prahova. Ce aţi făcut în această perioadă pentru oamenii din această parte a judeţului?În toată această perioadă am susţinut promovarea oamenilor de valoare din această zonă în conducerile direcţiilor deconcentrate judeţene - în poliţie, învăţământ, sănătate, la nivelul Consiliului Judeţean. În aceeaşi perioadă am înfiinţat la Câmpina singurul Oficiu Prefectoral din România, situat în altă localitatate decât reşedinţa de judeţ. Am susţinut şi sprijinit, în măsura în care am avut acces la astfel de informaţii, ca oameniisă nu fie şantajaţi. Am sprijinit aducerea multor investiţii pentru dezvoltarea zonei, creşterea numărului locurilor de muncă.Am sprijini construcţia blocurilor ANL, construcţia de unităţide învăţământ, modernizarea spitalelor, iar în plan personal, am contribuit la construirea unor biserici.
“Doresc să-i salut pe toţi candidaţii”
Credeţi că va fi o campanie civilizată, elegantă sau va fi o campanie dură, lipsită de corectitudine şi de respect?Eu vreau doar să-i asigur pe cetăţenii zonei cuprinse între localităţile Băicoi şi Azuga că atât eu, candidatul PSD la Senat, Georgică Diaconu, cât şi colegii mei - Ilie Colorian (Colegiul 1 Deputaţi), Horaţiu Zăgan (Colegiul 2 Deputaţi) şi Daniel Spiridon (Colegiul 3 deputaţi) - vom face o campanie corectă, onestă, cu respect faţă de cetăţeni, cât şi faţă de adversarii politici.De altfel, pe această cale, prin intermediul dvs, doresc să-i salutpe toţi candidaţii.

Au început demolările!


Ziua de 28 octombrie ar fi trebuit să reprezinte data la care urmau să fie demolate locuinţele construite ilegal pe domeniul public, pe străzile Oborului şi Cărămidari. Din motive mai degrabă sociale, acţiunea a fost amânată pentru primăvara anului viitor. Totuşi, luni, 27 octombrie, o echipă din partea Primăriei a participat la demolarea unor construcţii de pe strada Petrolistului. În spatele stadionului Rafinăriei, s-a demolat un fost gater, al cărui chiriaş nu şi-a mai plătit dările către bugetul local.

A fost Ziua Armatei


Şi în acest an Ziua Armatei a fost sărbătorită tot cu o gardă din partea unei unităţi a Ministerului de Interne. A fost şi un prilej pentru prezenţa în mijlocul mulţimi a politicienilor. În afara lor, veterani - atât din Armată, cât şi de la “Interne” - dar şi numeroşi copii, cercuri de profil din mai multe şcoli fiind premiate cu acest prilej de Asociaţia “Cultul Eroilor”. Iar întreaga ceremonie s-a derulat la... spatele Soldatului Necunoscut din centrul Câmpinei. Ca în fiecare an...

Ei vor să fie parlamentari în colegiile Câmpinei

Senat
Georgică Diaconu - PSD
Tatiana Grigore - PRM
Liviu Ilaşi - PNL
Cătălin Mihalache - PNG-CD
Andras Pusok - UDMR
Georgică Severin - PD-L
Camera Deputaţilor
Florin Anghel - PD-L
Ion Nicolae Băluţă - PRM
Aron Csaba Jacab - UDMR
Ioan Simion - PNL
Adrian Ţintea - PNG-CD
Horaţiu Zăgan - PSD
S-au definitivat listele de candidaţi pentru colegiile din judeţul Prahova, dosarele celor înscrişi în cursa electorală fiind înregistrate şi validate de Biroul Electoral Judeţean.Până la urmă, în colegiile în care este inclus şi municipiul Câmpina sunt câte şase pretendenţi la cele două fotolii de... senator şi deputat, deci în total 12 candidaţi. Se poate spune “mulţi chemaţi, puţin aleşi”, dar încă nu se ştie în raniţa căruia dintre aceşti candidaţi se află bastonul de mareşal, pardon, de parlamentar.La Senat, lupta se va duce între Diaconu, Ilaşi şi Severin, reprezentanţi ai celor trei partide principale din România. Georgică Diaconu este cunoscut ca fost prefect al judeţului Prahova. În prezent este om de afaceri şi locuieşte la Cornu. Este membru PSD, acesta fiind, de altfel, singurul partid din care a făcut parte.Liviu Ilaşi este director general al puternicei societăţi Conpet Ploieşti. Este membru PNL din 2002 şi se poate spune că se numără printre candidaţii care pot reprezenta o frumoasă surpriză... politică la 44 de ani. Georgică Severin este singurul câmpinean dintre cei şase candidaţi pentru Senat. Profesor de istorie, după 1989 s-a dedicat afacerilor, fiind patronul trustului de presă QED. A fost membru PNL, a încercat să constituie în Câmpina o filială a PLD, în momentul în care mai mulţi liberali, cu Stolojan în frunte, au părăsit PNL, apoi s-a retras din politică pentru ca ulterior să se înscrie în PD-L, iar acum să candideze la Senat din partea acestei formaţiuni politice. Tot la Senat a candidat şi în 2004, din partea Alianţei D.A., fiind al treilea pe lista de atunci, dar n-a fost să fie...Ceilalţi trei candidaţi la Senat, Andras Pusok, Cătălin Mihalache şi Tatiana Grigore pot fi consideraţi outsideri. Tatiana Grigore este o profesoară care nu are nici un fel de legătură cu viaţa politică din Prahova. Mihalache este consilier local la Breaza, din partea PNG-CD, candidând în vară şi la funcţia de primar.Andras Pusok (UDMR) este director tehnic al Companiei de Apă Cluj, filiala Sălaj. A mai candidat la alegerile locale pentru un loc de consilier local la Zalău, de pe poziţia a şaptea, dar nu au intrat în CL decât primii patru candidaţi.La Camera Deputaţilor, lucrurile stau cam tot aşa. Adică există trei candidaţi cu şanse reale şi trei outsideri.Florin Anghel. Câmpinean, prosper om de afaceri, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova în perioada 2004-2008, a trecut pe la mai multe formaţiuni politice - PNŢCD, PUR, PNL, a revenit apoi în PUR-ul rebotezat PC, PNDC şi acum PD-L. Nu se poate spune că în politică a avut norocul care i-a surâs în afaceri, dar a fost întotdeauna o locomotivă pentru alţii şi unul dintre puţinii politicieni locali cunoscut la nivel central.Ioan Simion este un alt câmpinean intrat în această cursă, dar care se află la prima experienţă politică. Are 63 de ani şi este patronul societăţii Confind.Horaţiu Zăgan este consilier local în Câmpina, singurul ales local aflat la al patrulea mandat consecutiv. Este inginer, unul dintre directorii societăţii de salubritate Floricon Salub, iar din punct de vedere politic nu a făcut parte decât din rândurile PSD.Ion Nicolae Băluţă candidează pentru PRM şi nu se ştie despre el decât că este un ofiţer în rezervă.Adrian Ţintea este consilier local la Valea Doftanei din partea PNG-CD şi a candidat şi pentru funcţia de primar în vara acestui an.Aron Csaba Jacab candidează din partea UDMR. Acesta este un lucru interesant, UDMR nu are organizaţie judeţeană, dar a depus liste complete de candidaţi, unii politicieni mai versaţi afirmând că UDMR face jocul unui alt partid, având în vedere faptul că şansele de a câştiga vreun mandat în judeţele unde nu există minoritate maghiară sunt nule.Ca o concluzie, credem că este puţin probabil ca, în vreunul din cele două colegii câmpinene, un candidat să obţină 50%+1 din numărul voturilor valabil exprimate, astfel încât să-şi asigure mandatul fără emoţii. Astfel, candidaţii vor depinde de listele existente la nivel judeţean şi naţional şi, implicit, de redistribuirea voturilor.
104 candidaturi validate
Biroul Electoral Judeţean a validat 104 candidaturi pentru cele 17 colegii uninominale din judeţul Prahova (12 pentru Camera Deputaţilor şi 5 pentru Senat).Sunt 73 de candidaturi pentru deputaţi şi 31 pentru senatori. Şase partide sau alianţe au depus liste complete. Partidul Popular şi al Protecţiei Sociale a depus două candidaturi, iar singurul independent nu a fost validat, pentru că nu a prezentat numărul de semnături cerute de lege.
Buletinele de vot se tipăresc la Galaţi
Prefectul judeţului Prahova, Doru Marius Nechiti, a anunţat că licitaţia pentru tipărirea buletinelor de vot a fost câştigată de firma Romprima Galaţi, care a concurat cu Gravos Print Brazi, societatea prahoveană fiind descalificată pentru că nu a prezentat scrisoarea de garanţie bancară. Se vor tipări 1.520.000 buletine de vot (câte 760.000 pentru fiecare cameră a Parlamentului), costul total fiind de 2,605 miliarde lei vechi, fără TVA.

La Băneşti, a fost inaugurat sâmbătă,

Monumentul înfrăţirii între popoare
Sâmbătă, la Băneşti a fost sărbătoare mare. A fost dezvelit monumentul înfrăţirii între popoare, amplasat la kilometrul 0 al comunei şi în acelaşi timp pe cea mai importantă arteră a României, monument care simbolizează înfrăţirea dintre localităţile Băneşti (România), Policoro (Italia) şi Mejorada del Campo (Spania). Conform primarului comunei Băneşti, Petre Ion Costache, monumentul celebrează un eveniment de excepţie - semnarea acordurilor bilaterale şi depunerea jurământului de înfrăţire, care au avut loc pe 29 iunie 2008, într-o şedinţă comună a consiliilor din cele trei localităţi.La eveniment au participat ambasadorul Italiei la Bucureşti, Mario Cospito, primarul localităţii Policoro, Nicola Lopatrielo, însoţit de doi consilieri, Pino Cala şi Cosimo Simone. De asemenea, au fost prezenţi şi alţi invitaţi de onoare, printre care Florin Anghel şi Georgică Diaconu, prezentaţi de primarul Costache drept „prieteni vechi şi buni ai băneştenilor“.Acţiunile de sâmbătă de la Băneşti au fost întregite cu un program artistic susţinut de ansamblurile „Floare de Cireş“ din Băneşti şi „Floricica“ din Comarnic, prin vizitarea unei expoziţii de fotografie la bibliotecă, vizitarea şcolii generale din Băneşti şi a târgului de toamnă.

Prea multe semne de întrebare în activitatea spitalului

Despre numeroasele semne de întrebare care au apărut în funcţionarea Spitalului Municipal s-a tot scris... De altfel, şi vehiculata schimbare a directorului interimar pare a avea la bază tocmai spulberarea tuturor aceste semne de întrebare. În ediţia de faţă ne vom referi la două aspecte extrem de interesante.
Gazele la Esco Energy, o afacere de familie?

Încă există numeroase probleme în privinţa siguranţei furnizării gazelor pentru această iarnă. Deşi primarul Tiseanu a dat asigurări că vor fi gaze pentru Spitalul Municipal, încă nu se cunoaşte modalitatea propriu-zisă de furnizare a acestui serviciu şi, mai ales, nu s-a stabilit modalitatea de plată a uriaşei datorii de 3,5 miliarde lei vechi. Această datorie a fost acumulată după ce firma ieşeană Esco Energy nu a plătit facturile de gaze naturale către Distrigaz, în ciuda faptului că spitalul achitase aceste facturi! Între conducerea spitalului şi Esco Energy Iaşi par a exista relaţii mai mult decât principiale, soţul directorului interimar, Constanţa Ţiţei, fiind responsabilul staţiei de gaze până la momentul contractului. Mai mult, pe site-ul firmei ieşene există chiar şi fotografii care atestă legătura între soţul Constanţei Ţiţei şi reprezentanţii firmei din Iaşi.În privinţa activităţii firmei Esco Energy, se poate observa tot parcurgând site-ul acesteia, că Spitalul Municipal este primul, singurul şi - foarte probabil - ultimul client al Esco Energy.
Reparaţii de peste 3,3 miliarde, realizate într-o lună...
Un alt subiect delicat pentru conducerea Spitalului Municipal este cel al reparaţiilor capitale şi renovărilor în Ambulatoriul de specialitate, lucrare care a cuprins holul central, holul de acces în Policlinică, grupurile sanitare de la parter şi etajul I, precum şi spaţiul de la demisol, care a fost transformat apoi în cabinet de pediatrie, de aici declanşându-se un întreg scandal.Întreaga lucrare a costat - conform contractului - 3.300.060.400 lei vechi. Contractul cu pricina a fost înregistrat la numărul 9.176 în data de 26 noiembrie 2007 şi a avut ca termen de execuţie 31 decembrie 2007. Adică, puţin mai mult de o lună! Cine sunt autorii acestei performanţe? Firma cu care s-a încheiat acest contract se numeşte Mon Design Control SRL, e din Bucureşti, este administrată de Liviu Tonciu, iar acţionării săi sunt Yvonne Monica Pârvu şi Viorel Daniel Pârvu. Interesant este că pentru această lucrare nu există nici un proiect, singurul document pe care cei de la Spitalul Municipal l-au putut pune la dispoziţie fiind caietul de sarcini pe baza căruia s-a realizat licitaţia. În aceste condiţii, nu ştie nimeni cum s-a stabilit ca spaţiul de la demisol să aibă destinaţia de “cabinet medical”. Şi asta pentru că nu există nici un document în acest sens, iar recomandarea Autorităţii de Sănătate Publică a fost de mutare a cabinetului de pediatrie de la etajul I la parter, în locul cabinetului de expertiza muncii şi nu la demisol.Conform documentelor, recepţia preliminară a acestei lucrări s-a realizat în 6 decembrie 2007, adică la numai zece zile după semnarea contractului. Chiar dacă mulţi dintre angajaţi îşi amintesc că la grupurile sanitare de la etajul I se lucra şi după campania electorală din acaestă vară (?!), totuşi, conform actelor, acestea erau gata încă din 6 decembrie anul trecut.În schimb, nu se poate găsi nici un document care să ateste recepţia finală - sau măcar parţială - a lucrărilor din spaţiul de la demisol unde a fost mutat cabinetul de pediatrie! Nici măcar vreo situaţie de lucrări sau vreun document care să ateste că a fost prelungit termenul de execuţie şi din ce motive. Absolut nimic! Nu mai are rost să amintim de o serie întreagă de alte... detalii. Astfel, conform caietului de sarcini, în spaţiul de la demisol sunt prevăzute - numai pe hârtie - inclusiv dozatoare de săpun lichid şi patru baghete pentru prosoape. Ei bine, nimic din toate acestea nu se regăseşte nici măcar astăzi în cabinetul de pediatrie!Dacă asupra termenelor impuse forţat, ar putea exista explicaţia - valabilă şi în alte cazuri - a necesităţii încadrării în nişte termene, în caz contrar sancţiunea fiind pierderea banilor alocaţi, în schimb, nu este de înţeles rabatul de la calitatea lucrărilor. Cel mai probabil, aşa cum se întâmplă tot mai des pe la noi, după ce s-a realizat o recepţie preliminară înainte de fatidicul termen de 31 decembrie 2007, constructorul a lăsat-o mai moale... De-abia după apariţia primelor articole în presă, lucrurile au început să se mişte din nou... De altfel, se afirmă că dr. Dumitrescu ar fi declarat unui apropiat că “primarul tocmai urma să plătească o nouă tranşă constructorului, iar acesta să revină la lucru”.Din punct de vedere calitativ, sunt destule probleme. Cel puţin pentru spaţiul de la demisol nu a fost prevăzută nici o izolaţie, ci doar o acoperire a ţevilor din palfon şi tratarea peretelui ud cu fungicid. La o primă vedere se constată că sunt foarte multe manopere de scoatere şi îndepărtare a unor ţevi, conducte, faianţe, adică degrevarea spaţiului de ceea ce se afla aici anterior. Practic, nu se poate verifica nimic din toate acestea, atâta vreme cât nu este prevăzută nici o recuperare de materiale în urma lor şi nu s-a întocmit nici o situaţie defalcată de lucrări pe nici un tronson. Cam multe semne de întrebare, nu credeţi?!


Campanie anti-fumat
În luna noiembrie, în cadrul Spitalului Municipal Câmpina se derulează o campanie împotriva fumatului. Începută cu o masă rotundă la care au participat aproape toţi medicii de familie, campania continuă cu tratarea fumătorilor în vederea abandonării consumului de tutun. De asemenea, se oferă gratuit medicamentaţia necesară, dar numai în urma unei consultaţii de specialitate la Dispensarul TBC.


Tomograf la Câmpina
Spitalul Municipal Câmpina a anunţat că, până la sfârşitul acestui an, aici va funcţiona un computer tomograf performant. Astfel, toţi cei interesaţi pentru realizarea unui asemenea control nu vor mai fi nevoiţi să bată drumul până la Ploieşti, la Spitalul Judeţean, acolo unde se afla singurul astfel de aparat din Prahova. Realizarea se datorează unui parteneriat public-privat, intermediat de Marian Oprea, directorul revistei “Lumea”.

„Au existat discuţii în legătură cu numirea mea ca director interimar“

- a declarat dr. Călin Tiu
În cursul săptămânii trecute a prins contur o informaţie conform căreia dr. Călin Tiu urmează să fie numit ca director interimar al Spitalului Municipal. Acesta a fost pretextul următorului dialog:
- Sunteţi sau nu noul director al spitalului?
- Deocamdată nu este nimic oficial. Din câte ştiu eu, până la momentul discuţiei noastre nu a venit nici un fel de hârtie oficială în acest sens.
- Totuşi, aţi avut discuţii în acest sens cu directorul ASP?
- Da, au existat discuţii în legătură cu numirea mea ca director interimar al Spitalului Municipal, atât la nivelul conducerii ASP, dar şi la nivelul conducerii Primăriei. Mi s-a spus că urmează, probabil în câteva zile, să se facă o numire a directorului interimar.
- Aţi fi dispus să acceptaţi acest post şi care ar fi primele măsuri?
- Da, am văzut că există o intenţie din partea conducerii ASP şi a Primăriei Câmpina de a sprijini, inclusiv din punct de vedere financiar, spitalul, astfel încât cred că ar exista premisele creării unei noi echipe manageriale care să recupereze unele neajunsuri ivite în activitatea spitalului şi despre care inclusiv presa a scris în mai multe rânduri. În privinţa măsurilor, dacă voi fi numit ca director interimar, primul lucru pe care îl voi face va fi să solicit un control de fond din partea ministerului.

Comitetul Etic a amânat decizia în cazul “Mită la spital”

După cum v-am prezentat în ediţia noastră precedentă, Comitetul Etic de la Spitalul Municipal s-a reunit joi, 23 octombrie, pentru a discuta despre presupusul caz de mită, reclamat de câmpineanca Maria Aron. Din păcate, din cei patru membri ai Comitetului de Etică doar dr. Mihai Badea şi consilierul juridic al Consiliului Local, Laurenţiu Olăraşu, s-au prezentat, absentând directorul de îngrijiri medicale al spitalului, Emilia Rotaru şi dr. Virgil Rădulescu. În aceste condiţii, Comitetul Etic nu a putut lua o decizie propriu-zisă, ci doar a audiat părţile implicate, urmând ca în cursul acestei săptămâni să aibă loc o nouă întrunire, în care să se stabilească o poziţie oficială faţă de acuzaţiile aduse. La audieri a fost prezentă şi Mihaela Matei, referentul care a fost acuzat de Maria Aron că a cerut şi primit 20 milioane lei vechi pentru un certificat medical şi care a dezminţit informaţiile furnizate de oficialii Spitalului Municipal că ar fi fost internată la Ploieşti: “Nu am fost internată la Ploieşti. Am vrut să-mi iau concediu de odihnă pentru că vroiam să-mi fac nişte investigaţii medicale, dar conducerea spitalului a insistat că, dacă lipsesc, să-mi iau concediu medical şi nu de odihnă. În privinţa acuzaţiilor care mi s-au adus sunt doar răutăţi. Nu o cunosc pe acea femeie, nu am văzut-o niciodată şi nu este nimic adevărat din tot ceea ce a afirmat ea în publicaţia dvs. De altfel, intenţionez s-o dau în judecată, nu numai pentru că mi-a stricat mie imaginea, dar a adus un deserviciu de imagine şi Spitalului Municipal”.

Eveniment cultural la biserica din Slobozia

Biserica “Pogorârea Sfântului Duh” din cartierul Slobozia a fost, marţea trecută, gazda unui eveniment cultural de excepţie - vernisajul expoziţiei “Ansamblul parohial Sfântul Nicolae din Câmpina”, care a obţinut premiul naţional pentru arte la secţiunea arhitectură, principalul realizator fiind arhitect Livia Câlţia. Extrem de emoţionată, aceasta a primit o distincţie din partea Patriarhiei şi titlul de ”Cetăţean de Onoare” al municipiului Câmpina, împreună cu soţul său, Ştefan Câlţia.Eveniment a fost cu adevărat nu numai datorită oamenilor care au onorat vernisajul - Andrei Pleşu, fostul ministru Nicolae Noica, părintele Iustin de la Biserica Stavropoleos din Bucureşti, protopopul Costică Dumitru, alte feţe bisericeşti, fostul primar Romul Remus Micu, actualul edil Horia Tiseanu, candidaţi, profesori, dar şi mulţi enoriaşi - ci şi pentru că astfel Câmpina are deschise noi posibilităţi de a se remarca în cultura românească. Noul ansamblu va cuprinde şi mormintele recent descoperite chiar lângă Casa Parohială şi care datează de acum 3.500 de ani, fiind cea mai veche mărturie a civilizaţiei umane pe aceste meleaguri.Şi ar mai fi două lucruri - diametral opuse ca simbol şi semnificaţie - care se cuvin remarcate: modestia şi simplitatea în vorbe şi gesturi a Liviei Câlţia şi a părintelui Petru Moga, parohul bisericii din Slobozia, şi absenţa oricărui consilier local din actuala legislatură.

Un deceniu de existenţă a bibliotecii engleze

Secţia de limbă engleză a Bibliotecii Municipale “Dr CI Istrati” a sărbătorit, la finele săptămânii trecute, împlinirea unui deceniu de existenţă. La eveniment au fost prezenţi primarului Horia Tiseanu şi consilieru său personal, Irina Modrogan, viceprimarul Ion Dragomir, consilierii Jenica Tabacu şi Viorel Bondoc, profesori, elevi, obişnuiţi ai acţiunilor similare din Câmpina, reprezentanţi ai Bibliotecii Municipale. Au lipsit tocmai cei care au contribuit decisiv la realizarea acestei secţii, primarul Romul Remus Micu, dar şi reprezentanta Fundaţiei EEIST din Marea Britanie, Wendy Pratt. A fost prezentat un scurt film documentar despre realizarea acestei secţii şi s-a vorbit despre importanţa sa în viaţa Câmpinei.

Soţii Mărgăriţoiu împlinesc 60 de ani de căsnicie

La data de 31 octombrie 1948, Niculina şi Gheorghe Mărgăriţoiu îşi uneau destinele. Atunci, Niculina avea 19 ani, iar Gheorghe 24 de ani, iar la finele acestei săptămâni vor aniversa nu mai puţin de 60 de ani de căsnicie. O căsnicie frumoasă, presărată cu bune şi cu rele, o viaţă de om trăită în doi.“Amândoi suntem din Aluniş”, îşi începe Gheorghe Mărgăriţoiu povestea. Şi continuă: “Eu am lucrat la sonde, până m-am mutat cu serviciul la Bucureşti, tot în domeniul sondelor. Făceam naveta şi era foarte greu. Nu existau mijloace de transport, ca acum, nici căruţe nu prea erau... Mergeam pe jos de la Aluniş la Vărbilău şi de-abia d-acolo puteam ajunge la Bucureşti. De altfel, la Bucureşti ne-am şi căsătorit. În anul 1955 am revenit cu serviciul la Câmpina şi am făcut naveta pe jos de la Aluniş la Câmpina. Până în anul 1963, atunci când ne-am mutat definitiv la Câmpina. Am mai lucrat în comerţ, la «21 Decembrie», apoi la Fabrica de Ciorapi, de unde am şi ieşit la pensie. Soţia nu a lucrat, a fost casnică, dar ea a avut grijă de familie. atâta vreme cât eu eram la serviciu. Avem trei copii - doi băieţi şi o fată - care sunt aşezaţi la casele lor. Avem şi o nepoată, din partea fetei, care este la Bucureşti, şi un nepot, care este instructor auto, aici, în Câmpina. de asemenea, avem şi două familii de fini”.La 84, respectiv 79 de ani, atât cât au soţii Mărgăriţoiu, viaţa nu este chiar simplă. “Eu nu am pensie prea mare - ne spune Gheorghe Mărgăriţoiu - dar economisim. Prima grijă, de fiecare dată când i-au pensia, este să plătim dările casei, iar ceea ce ne rămâne împărţim în aşa fel încât să putem trăi cât mai bine până la următoarea pensie”.Cine discută cu doi soţi care au ajuns la 60 de ani de căsnicie şi nu-şi doreşte să afle secretul acestei longevităţi?! Gheorghe Mărgăriţoiu ne-a răspuns cu o simplitate dezarmantă: “Nu este nici un secret. Am iubit întotdeauna oamenii cumsecade. Secretul ar putea fi înţelegerea, respectul reciproc pe care ni l-am purtat, dar şi alimentaţia, care ne asigură să nu avem probleme de sănătate.Am mâncat mereu cumpătat şi fără excese de nici un fel. Viaţa este atât de frumoasă, încât merită trăită din plin. Dar liniştea sufletească pe care ne-o dădea bunaînţelegere din casă, nu se compară cu nimic. Viaţa trebuie trăită şi nu se merită să-ţi baţi joc de cei apropiaţi, iar familia a fost întotdeauna pe primul plan”. Ce vă doriţi acum? - l-am întrebat pe Gheorghe Mărgăriţoiu. “Să avem sănătate şi dacă om mai avea zile să ne bucurăm de mult sau puţin, atât cât ne-o da Dumnezeu. Nu cu ură, nu cu duşmănie, ci cu iubire faţă de oamenii cumsecade, pentru că, cel mai frumos lucru pe lumea asta este să fii om!”

Ce au romii cu Prefectura...

De ce sunt romii discriminaţi pozitiv de prefectul Nechiti?
V-am prezentat în ediţia precedentă solicitarea prefectului judeţului Prahova, Doru Marius Nechiti (foto), de rezolvare a problemei romilor, ale căror locuinţe urmau să fie demolate deoarece au fost construite ilegal. De ce a simţit prefectul Doru Marius Nechiti nevoia să intervină? Oficial, Prefectura a fost sesizată de Asociaţia Romilor “Frăţia”. Totuşi, după cum reiese chiar din scrisoarea înaintată primarului Horia Tiseanu de prefectul Nechiti, au mai fost şi alte motive: “aceste construcţii sunt locuinţe ale unui număr de 45 de familii cu un număr mare de copii minori; necesitatea respectării de România a angajamentelor asumate prin Pactul internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale şi Convenţia Internaţională pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială; faptul că, în prezent, este formulată de Centre on Housing Rights and Evictions o plângere împotriva României la Grupul de lucru al Consiliului Drepturilor Omului din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin care se sesizează cazuri asemănătoare celor pentru care Primăria Câmpina a somat cele 45 de familii rome şi se consideră o încălcare, de către ţara noastră, a angajamentelor asumate prin Pactul internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale şi Convenţia Internaţională pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială; necesitatea evitării unor situaţii tensionate între comunitatea de romi şi autoritatea locală care ar putea avea efecte negative în eforturile de incluziune socială a comunităţilor defavorizate de romi”.Cam multe inexactităţi. În primul rând, nu este vorba de 45 de familii de romi, aşa cum s-au plâns cei de la Asociaţia Romilor “Frăţia” la Prefectură. Conform Primăriei, au fost emise somaţii pentru 15 familii, care ocupau abuziv, fără nici un fel de forme legale, spaţii de pe domeniul public. În plus, nu toate familiile somate aparţin comunităţii de romi. De ce insistă Prefectura ca familiile de romi să nu fie evacuate, împiedicând astfel punerea în aplicare a legii?! Mai mult, multe dintre familiile de romi de pe strada Oborului au recunoscut că au primit teren de la Primărie pentru a-şi realiza o locuinţă, dar nu au făcut nimic, deşi au trecut mai bine de trei ani de atunci, complăcându-se în continuare în vechea stare de fapt, care este în afara legii! De altfel, chiar în protocolul semnat cu două zile înainte de apariţia scrisorii prefectului, se spune că “reprezentanţii persoanelor care au fost notificate în vederea demolării construcţiilor ridicate de acestea, ilegal, pe domeniul public şi privat al municipiului Câmpina, pe străzile Oborului şi Cărămidari, constată legalitatea acţiunii, dar solicită clemenţă şi amânarea demolării construcţiilor respective până la data de 15 martie 2009”.Aşadar, până şi cei în cauză recunosc că sunt în afara legii şi solicită doar o amânare. În schimb, prefectul Nechiti o ţine pe-a lui. Poate ar putea să-i explice unui contribuabil român - indiferent de etnie - de ce el trebuie să respecte legea şi să fie evacuat dintr-o locuinţă retrocedată, în vreme ce un alt cetăţean român - să zicem rom - are privilegiul de a nu respecta legea, deşi chiar el recunoaşte că a încălcat-o?Dar, cine este prefectul Doru Marius Nechiti. A fost instalat în această funcţie printr-o hotărâre a Guvernului luată chiar în ultima şedinţă dinaintea Paştelui din acest an. Numirea sa a provocat mare vâlvă pentru că a venit chiar în momentul în care Nechiti era cercetat de DNA, pentru că, în calitate de director general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, a cumpărat 195 de ATV-uri la preţul de 20.000 euro bucata, mult peste preţul pieţei. Aşa că, în ce calitate dă prefectul Nechiti autorităţilor locale lecţii despre respectarea legii?!

Jandarmii şi-au deschis porţile


În cadrul acţiunilor organizate pentru sărbătorirea Zilei Armatei, Unitatea de Jandarmi din Câmpina a avut şi o zi a porţilor deschise. Au fost invitaţi elevi de la Grupul Şcolar Energetic şi de la Şcoala Generală din comuna Cornu. Elevii au fost primiţi la monumentul din faţa unităţii, au vizitat principalele spaţii, iar la final au avut surpriza unei demonstraţii de folosire a armamentului - un pistol mitralieră automat.

O sută de elevi de la „Petrol“, păcăliţi de o agenţie de turism

Tot mai des auzim despre agenţii de turism care oferă un pachet de servicii, încasează o sumă de bani pentru care eliberează chitanţe, dar oferă alte servicii, mult inferioare faţă de cele prevăzute în contract. O astfel de experienţă au avut şi elevii liceului Petrol din urbea noastră, care au organizat o excursie în culoarul Rucăr Bran, sâmbata trecută prin agenţia „Elena Travel” din Ploieşti. „Mi s-a părut ceva cusut cu aţă albă încă de luni, deoarece după ce ne-a stabilit preţul de persoană pe ruta Câmpina -Rucăr - Târgovişte, în urmă căruia am plătit un acont, în momentul achitării integrale doamna Elena Iacob (patroana agenţiei) ne-a mai cerut încă 20%, deoarece o duduie de la agenţie a uitat să includă în traseu şi Târgovişte!” ne–a declarat dezamagită Mioara Vasile, unul din profesorii promotori ai excursiei. Şi ca şmecheria să continue, sâmbătă 25 octombrie, în momentul plecării, firma de transport subcontractată de agenţie avea trecut în foaia de parcurs alt traseu decât aveam noi în contract! „După ce am sunat la agenţie de zeci de ori, într-un târziu (eram deja la Râşnov), doamna Iacob a fost contactată şi de colegul meu Nicu Geantă, căruia i-a replicat că traseul iniţial costa mult mai mult şi că preţul negociat cu mine a fost de fapt telefonic! O minciună gogonată, deoarece eu aveam contractul şi facturile pentru ambele autocare, semnate şi ştampilate la dânsa în birou”, ne-a mai declarat d-na Vasile. „După mai multe discuţii, d-na Iacob, a dispărut de pe fir, şi ne-a lăsat în ceaţa Râşnovului. M-a surprins că nu a avut nici cea mai mică dorinţă de înţelegere şi m-a aburit cu declaraţii mncinoase”, ne-a menţionat şi Nicolae Geantă. “Cum poţi să explici la 100 de elevi, care au 17-18 ani, că, de fapt, ei au plătit un traseu, dar firma de turism le oferă altul? Şi ce credibilitate mai ai ca profesor în faţa lor sau a părinţilor acestora?”, ne-a mai declarat d-na Vasile, care spune că nu se va opri aici şi va sesiza organele competente. Prin amabilitatea lui Adrian Manea, patronul firmei de transport EuroTour, care a suportat personal pierderea pentru a nu afecta distracţia copiilor (şi culmea, d-na Iacob i-a plătit cu multe sute de lei sub preţul cerut elevilor!), excursia s-a desfăşurat normal.

Sărbătoare la Proviţa de Sus

Comuna Proviţa de Sus a îmbrăcat duminică straie de sărbătoare. Autorităţile locale au organizat o zi a comunei, în cadrul căreia, în afara tradiţionalului spectacol, cei care au venit duminică la Proviţa de Sus au putut vedea creaţii ale meşterilor populari din localitate, dar şi din împrejurimi, produse tradiţionale, dintre acestea nelipsind pastrama şi brânza de burduf. La invitaţia primarului Elena Cosmoiu, la evenimentul de la Proviţa de Sus au fost prezenţi numeroşi reprezentanţi ai politicii şi administraţiei judeţene. Nu au lipsit reprezentanţii principalelor partide politice, care şi-au afişat candidaţii pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Spre deosebire de ceilalţi candidaţi în colegiile care includ şi comuna Proviţa de Sus, singurul care este originar de pe aceste meleaguri este Ioan Simion, candidatul PNL pentru Camera Deputaţilor.

Şmecheri de Câmpina


B 71 DDJ. O “şmecheră” şi-a oprit ditamai maşina pe banda a doua, doar ca să intre într-un magazin!

Victorie şi revenire pe banca tehnică

Unirea Câmpina - Petrotrans Ploieşti 2-1
Unirea Câmpina a avut parte de un meci extrem de dificil în ultima etapă de campionat a Ligii A Prahova. Şi asta pentru că, pe de o parte, existau destule probleme interne în sânul echipei, după ce Pălănceanu îşi anunţase intenţia de a părăsi banca tehnică, iar, pe de altă parte, la Câmpina poposea una dintre echipele valoroase ale eşalonului de elită al fotbalului judeţean, Petrotrans Ploieşti.În ciuda acestor dificultăţi, echipierii Unirii s-au mobilizat exemplar şi au reuşit să facă o partidă foarte bună, care le-a adus nu numai o victorie meritată, dar şi aprecierea publicului spectator câmpinean, avid de competiţii fotbalistice, după desfiinţarea în această vară a Municipalului.Câmpinenii au deschis scorul prin Ţigănuş, iar după ce au fost egalaţi au reuşit să obţină toate cele trei puncte prin golul decisiv realizat de Vane.Unirea a utilizat următoarea formulă de start: Păpuşoiu - Gratie, Cazan, Basma, Cârstei - Ungureanu, Plăvache, Ţigănuş, Chejnoiu - Burlacu, Vane. Au mai intrat Căldăroiu şi Stoica, în vreme ce pe banca de rezerve s-au mai aflat şi patronii Bogdan Mănescu şi Mărgărit Ciobotaru.Victoria cu 2-1 în faţa echipei Petrotrans Ploieşti le-a adus câmpinenilor nu numai trei puncte extrem de importante, dar şi revenirea pe banca tehnică a lui Marius Pălănceanu.

Juniorii Corunei au încheiat turul pe podium şi au fost premiaţi cu o excursie în Ghencea

Juniorii Corunei au încheiat prima parte a campionatului judeţean, iar patronul Virgil Guran are motive de bucurie. Trupa lui Alin Postolache a încheiat prima parte a campionatului pe primul loc, în ultima etapă învingând cu scorul de 3-1 prin neprezentarea adversarilor de la FC Filipeşti, în vreme ce puştii lui Roberto Opanschi au avut cea mai bună evoluţie din tur, învingând la Ploieşti, formaţia CSM, cu scorul de 4-0. Golurile au fost realizate de Adrian Vintilă (3) şi Mancu. Opanschi ne-a declarat că „a fost cel mai bun meci al acestor copii“.De altfel, ca recompensă pentru parcursul bun din acaestă pimă parte a campionatului, junioorii Corunei au fost invitaţi de patronul lor duminică după prânz la o pizza, după care s-au îmbarcat spre Bucureşti, unde au asistat pe „Ghencea“ la partida din prima ligă dintre Steaua Bucureşti şi Gloria Buzău, scor 1-1. „Am vrut să-i motivăm, pentru că mulţi dintre copii sunt de valoare, dar nuj au văzut niciodată de pe stadion un meci de prima ligă şi în nocturnă. Au fost încântaţi şi sperăm ca astfel să-i determinăm să se pregăteascu serios, astfel încât într-o bună zi şi unii dintre ei să poată juca în prima ligă“, ne-a mai precizat Roberto Opanschi.

Atleţii câmpineni s-au remarcat la Ploieşti


Recent, la Ploieşti, s-a desfăşurat ediţia a II-a a Cupei “Prahova” la atletism, competiţie rezervată copiilor şi la care au participat şi sportivi de la Grupul Şcolar Petrol, antrenor-coordonator Nicolae Pavel (foto). Micuţii atleţi câmpineni au avut următoarele rezultate:Aniţa Dumitraşcu - locul I la înălţime fete; locul II la greutate fete; locul II la 50 m garduri fete;Diana Marcu - locul II la înălţime fete;Miruna Trifan - locul III la 50 m fete; locul III în clasamentul general fete;Iulian Niţeanu - locul III la 50 m băieţi; locul III în clasamentul general băieţi.

24 octombrie 2008

A murit Mărgărit Muşat


Notarul public Mărgărit Muşat, fost consilier local, a încetat din viaţă în noaptea de joi spre vineri, la vârsta de numai 56 de ani. Câmpina a pierdut un om de mare valoare. Condoleanţe familiei îndurerate!

22 octombrie 2008

Dr. Călin Tiu, noul director al Spitalului Municipal


Dr. Călin Tiu urmează să fie numit ca director interimar al Spitalului Municipal Câmpina, înlocuind-o astfel pe Constanţa Ţiţei, care revine la funcţia de director economic. Deocamdată! În ediţia de marţi, 28 octombrie, a publicaţiei noastre veţi putea citi un interviu cu dr. Călin Tiu.

20 octombrie 2008

Mită la spital?

Câmpineanca Maria Elena Aron a depus la Spitalul Municipal plângerea nr. 3787 din 9 octombrie, în care prezintă fapte incredibile, ce s-ar fi petrecut în această instituţie. Sinteza acestei plângeri ne-a fost prezentată chiar de Maria Aron: “Am un necaz mare cu casa în care locuiesc şi pentru asta mă tot judec de câţiva ani. La un moment dat, prin martie anul acesta, la dosar am avut nevoie de un act medical. M-am dus la spital, iar cineva mi-a făcut legătura cu o fată de la registratură, care facilita obţinerea unor astfel de certificate medicale. M-am dus la această fată, pe care o cheamă Mihaela Matei, mi-a dat o hârtie şi m-a pus să fac o cerere, spunându-mi că «se rezolvă». I-am dat cererea, actele necesare şi s-a dus la doctorul care ar fi trebuit să-mi elibereze certificatul. Când s-a întors mi-a zis că doctorul a cerut 20 de milioane lei vechi, pe care să-i aduc în aceeaşi zi. M-am făcut luntre şi punte şi am venit cu banii. I-am dat fetei banii şi s-a dus imediat să-i ducă doctorului, spunându-mi că «îşi face şi el casă şi are nevoie». A doua zi, m-a sunat că trebuie să mai duc două milioane, unul pentru un timbru fiscal, iar un alt milion mi-a zis că «pentru nebuna de directoare», dar eu nici n-am mai scris asta în plângere ca să nu se supere pe mine. Am făcut eu scandal, dar n-a vrut să-mi dea certificatul medical de care aveam nevoie până nu i-am mai dat două milioane. I-am dat, ce era să fac?! Între timp procesul meu a continuat, iar când s-a ajuns la actul respectiv, mi s-a spus că nu este bun. M-am dus înapoi la spital, dar nu m-am mai dus la fată, ci direct la doctorul Victor Mihailov. El s-a arătat foarte înţelegător şi am mers împreună la secretariat rugând pe cineva de acolo să-i facă un duplicat cu modificările necesare. Şi mi-a zis că trebuie să plătesc timbru fiscal de 10 bani, 50 de bani sau un leu. Am crezut că-mi vine rău, pentru că fata de la registratură îmi ceruse un milion pentru timbru! Doctorul săracu’ nu mi-a cerut absolut nimic, dar eu l-am întrebat dacă au ajuns banii la el. S-a schimbat la faţă, nu-i venea să creadă nici lui, dar nici mie... Mi-a zis că nici măcar nu-şi face casă, el stând într-un apartament. Mi-am dat seama că am fost păcălită. Am făcut această plângere şi solicit să mi se dea banii înapoi, pentru că, dacă nu se întâmplă asta, ajung până la ministru. Şi-au bătut joc de mine! Eu pot dovedi tot ceea ce am spus, pentru că, în momentul când i-am dat banii acelei fete, o nepoată de-a mea era de faţă, deci am martori”.Managerul interimar al Spitalului Municipal, Constanţa Ţiţei, ne-a confirmat că a primit o plângere, iar situaţia va fi discutată în Comitetul Etic: “Da, este adevărat că am primit o astfel de plângere şi am dispus convocarea Comitetului Etic pentru a discuta această situaţie neplăcută. Din păcate, referentul Mihaela Matei, care este acuzată în această plângere, s-a internat miercuri (n.r. - 15 octombrie) la Ploieşti, astfel că am fost nevoiţi să amânăm şedinţa Comitetului Etic din 16 octombrie pentru 23 octombrie. Eu nu ştiu dacă s-au dat bani, câţi s-au dat, dar lucrurile trebuie lămurite”.Precizăm că din Comitetul Etic fac parte directorul de îngrijiri medicale al spitalului, Emilia Rotaru, dr. Virgil Rădulescu, dr. Mihai Badea, dar şi consilierul juridic al Consiliului Local, Laurenţiu Olăraşu.

Cine şi unde candidează...

La 21 octombrie, deci chiar astăzi, expiră termenul de depunerea candidaturilor pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Introducerea votului uninominal i-a bulversat mult pe alegători, dar şi pe candidaţi, “exigenţele”, mai ales cele de ordin financiar, ducând la multe răsturnări de situaţie. Vă propunemsă mai aruncăm o privire în cele două colegii - pentru Senat şi Camera Deputaţilor - care includ şi municipiul Câmpina, cu precizarea că este posibil să mai apară surprize de ultimă oră.La Senat, avem trei candidaţi cerţi: Georgică Diaconu (PSD, fostul prefect, domiciliat în Cornu), Cătălin Mihalache (PNG-CD, consilier local la Breaza) şi Georgică Severin (PD-L, patronul trustului media QED).La PNL ar putea apărea surprize, fiindla fel de probabile atât revenirea lui Emanoil Savin, primarul oraşului Buşteni, cât şi intrareaîn cursă “senatorială” a lui Florin Anghel.Această din urmă situaţie ar putea aduceo competiţie - de idei, desigur - extrem de interesantă între doi (foşti) prieteni - Anghel şi Severin. Situaţie posibilă doar în cazul în care nu se adevereşte informaţia potrivit căreia Florin Anghel ar candida la deputăţie din partea PD-L. Da, da, aţi citit bine! Aşa se aude şi... nu s-ar auzi dacă nu ar fi povestit cineva ceva despre asta. Se pare că Anghel nu vrea la Senat, din motive care ţin de negocieri la vârf între anumite partide, ceva de genul “să scoatem noi senator la Slănic, de exemplu, iar vouă vă lăsăm cale liberă în alt colegiu”. Aşa se aude... Dar se aude tot mai insistent. Dacă e adevărată treaba asta,iar Anghel va candidadin partea PD-L, iar dacă Savin chiar s-a retrasdin cursa pentru parlamentare, atunci liberalii vor trebui să găsească un candidat pentru Senat, cee cenu este deloc uşor. La Camera Deputaţilor lucrurile sunt şi mai complicate. Cert este doar candidatul PSD, consilierul localcâmpinean Horaţiu Zăgan. Reamintim că,în cazul PNL, se ştia despre candidatura lui Florin Anghel. Cum despre el se spune că trece la PD-L, liberalii mizează acum pe candidatura patronului societăţii Confind Câmpina, Ioan Simion. Acesta nu a prea fost prezent în viaţa publică locală, fiind cunoscut mai degrabă în mediile de afaceri şi în rândul amatorilor de statistici, care l-au regăsit de curând în “Top 500 miliardari”, realizat de cotidianul “Adevărul”, acolo unde Simion apare pe locul 229, cu o avere estimată la 37-40 milioane euro.Revenind la... Florin Anghel, cel care nu încetează să ofere tot felul de surprize politice, reamintim că, în cazul în care într-adevăr va candida la Camera Deputaţilor din partea PD-L, atunci el practic va prelua locul lăsat liber de notarul câmpinean Mărgărit Muşat. Acestaa decis să nu mai candideze la parlamentarele din noiembrie, deşi fusese anunţat oficial ca şi candidat din partea PD-L în colegiul care include şi Câmpina. Oricum, democrat-liberalii auşi o variantă de rezervă - consilierul local Marian Nistor, cel pe care Horia Tiseanu, preşedintele PD-L Câmpina, pare decis să-l arunce în luptă pentru a-i creşte cota, probabil, în perspectiva localelor din 2012. Sau poate că, pur şi simplu, pedeliştii nu aveau altă soluţie.Până la lămurirea lucrurilor mai este foarte puţin timp. Practic,în seara zilei de marţi totul va trebui elucidat. Apoi, va urma nebunia, pardon, campania electorală.
Lista finală a candidaţilor
Senat
Georgică Diaconu - PSD
Liviu Ilaşi - PNL
Cătălin Mihalache - PNG-CD
Andrei Pusok - UDMR
Georgică Severin - PD-L
Camera Deputaţilor
Florin Anghel - PD-L
Aron Csaba Jacob - UDMR
Ioan Simion - PNL
Adrian Ţintea - PNG-CD
Horaţiu Zăgan - PSD

Cei mai bogaţi câmpineni

Oamenii au vrut întotdeauna să ştie care sunt averile celor mai bogaţi pământeni. De la celebrul Forbes, până la autohtonul “Top 300”, fiecare are gradul său de relativitate, dar, cu toate acestea, ambele sunt la fel de căutate. Din acest an, în peisajul media românesc a mai apărut un top - “Top 500 miliardari”, editat de ziarul “Adevărul”. Lăsând la o parte faptul că, în acest din urmă top, prima poziţie este deţinută de patronul publicaţiei cu pricina, Dinu Patriciu, în vreme ce în topul revistei “Capital”, primul loc este ocupat de Gigi Becali, noi vă prezentăm în ediţia de faţă care sunt, în accepţiunea celor două topuri româneşti, cei mai bogaţi câmpineni.
Mihai Tufan
Cumulând datele din cele două topuri autohtone, pe primul loc în topul celor mai bogaţi câmpineni s-ar situa Mihai Tufan. Cu o avere estimată la 40-43 milioane euro, Mihai Tufan este destul de discret în viaţa publică locală. Conform “Top 500”, omul de afaceri câmpinean este partener de afacericu Mihai Anastasescu, deţinând câteva businessuri valoroase în Prahova şi Dâmboviţa. Prin intermediul firmei Metaleuroest, acesta deţine acţiuni semnificative la Neptun Câmpina şi Elsid Titu. Împreună cu Anastasescu, Tufan mai este asociat la Neptun Trading, Forja Neptun, Neptun Construct, Stok Metal, Fontec şi mai deţine acţiuni la Fishing Tour, Ectadvertising, Agroinvest. Conform aceluiaşi top, Neptun a avut în luna septembrie 2008 o capitalizare la bursa Rasdaq de aproximativ 17 milioane euro, estimându-se un profit brut pentru anul 2008 de 3 milioane euro. În privinţa Elsid Titu, aceasta a avut o capitalizare în septembrie 2008 de 23 milioane euro. În aceste condiţii, Mihai Tufan deţine primul loc în topul celor mai bogaţi câmpineni, cu o avere de 40-43 milioane euro, dar abia locul 211 în “Top 500”, dar nu apare în “Top 300”.
Ioan Simion
La o distanţă foarte mică se află patronul societăţii Confind, Ioan Simion, cu o avere estimată la 37-40 milioane euro. În “Top 500” apare pe locul 229, dar nu se regăseşte şi în “Top 300”.Simion a condus timpde 17 ani activitatea mecano-energeticădin fostul minister al Petrolului. Se ocupă de firma Confind, al cărei acţionar principal este, doar din anul 2003, deşi firma este înfiinţată din anul 1991. În anul 2007, Confind a înregistrat o cifră de afaceri de 50 milioane euro.De asemenea, Confind are monograma americană API, iar până la 80% din producţia societăţii este destinată partenerilor externi - Ascom (Moldova), Danieli (Italia) şi Sterling (Germania). De asemenea, pentru clienţii ruşi, Confindare o reprezentanţăla Moscova. Societatea câmpineană a realizatşi echipat rafinării în Kazahstan, Kurdistan, Sudan.Un pasionat al muncii, după propria sa declaraţie dată celor de la “Adevărul”, Ioan Simion cocheteazăşi cu politica, avândcele mai mari şansesă fie candidatul PNLîn colegiul de deputaţi care include şi municipiul Câmpina, însă nu este cotat cu prima şansă.
Mihai Anastasescu
Pe locul 230 în “Top 500” se află Mihai Anastasescu. La fel ca ocupanţii primelor două locuri, nici el nu se regăseşte în “Top 300”.Averea lui Mihai Anastasescu a fost estimată de cei de la “Top 500” la 35-40 milioane euro. Împreună cu Stelian Anastasescu şi Mihai Tufan deţin societatea Metaleuroest, prin intermediul căreia controlează Compania Neptun Câmpina şi Elsid Titu. Autorii topului mai fac o referire la Mihai Anastasescu: “se ştie în mediul local de afaceri că deţine mai multe spaţii comerciale a căror chirie îii aduce acestuia venituri substanţiale”. Probabil că autorii topului se referă la faptul că Metaleuroest a dobândit şi pachetul majoritar de acţiuni al societăţii Paltinu, fosta ICSM, controlând astfel cea mai mare parte a spaţiilor comerciale cu vad din centrul municipiului Câmpina.
Alexandru Rizea
Ocupă locul 235 în “Top 500” cu o averede 35-37 milioane euro, dar nu apare şi în “Top 300”.Este fondatorul uneia dintre cele mai importante companiidin domeniul mobilei, Lemet. Anul trecut, compania a înregistrato cifră de afaceri de peste 23,2 milioane euro şi un profit net de 5 milioane euro. Pentru acest an, Alexandru Rizea are planificată demararea lucrărilorla două noi halede producţie, cu o suprafaţă totală de 5.000 mp, în care investeşte aproapedouă milioane euro.Pentru vânzări, Rizea a înfiinţat propria reţea de magazine, care numără 150 de unităţi, dintre care 90 sunt în franciză. Lanţul de magazine Lemet se întinde până în Bulgaria şi este prioritatea principală în strategia de dezvoltare a companiei în care exporturile reprezintă doar 20%.În prima jumătate a acestui an, Lemet a rulat afaceri în valoare de 10 milioane euro, o creştere cu 25% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.În viaţa publică locală este extrem de discret şi nu are nici o ambiţie de natură politică.
Florin Anghel
Este primul câmpinean prezent atât în “Top 500” (locul 351), dar şi în “Top 300” (locul 246). În vreme ce primii i-au estimat averea la 18 milioane euro, ceilalţi cred că Anghel are o avere de 25-27 milioane euro.Cea mai mare parte a averii lui Florin Anghel provine din afacerile firmei Fibec. Începuturile acesteia sunt în anul 1994. Anghel a plecat atunci la specializare în Japonia şi s-a întors cu o idee de afacere: ţeavă de polietilenă pentru gaze şi apă. S-a asociat cu prietenul său de fotbal Emil Dima şi cu unul dintre cumnaţii săi, Claudiu Bara, şi au înfiinţat Fibec. A fost şi director general la Romtelecom, dar a dat şi meditaţii pe vremea lui Ceauşescu la matematică şi fizică, renunţând la un post în Securitate.În prezent, priorităţile de afaceri ale lui Florin Anghel sunt să mute fabrica de confecţii metalice în afara Câmpinei, undeva în apropiere de DN1,şi să creeze o staţiune pe raza comunei Secăria, acolo unde a cumpărat 70 hectare la preţul de 250.000 euro şi a mai concesionat alte 30 hectare de pădure de la administraţia locală.A fost preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova în perioada 2004-2008, iar acumşi caută locul pentru a candida la un post de parlamentar la alegerile din 30 noiembrie.
Claudiu Bara
Cumnatul şi asociatul lui Florin Anghel, Claudiu Bara ocupă locul 391 în “Top 500”, cu o avere de 14-15 milioane euro, şi locul 257 în “Top 300”cu o avere de 23-24 milioane euro.Discret în viaţa publică, locuind într-o vilă de pe malul Lacului Bisericii, Claudiu Bara este unul dintre asociaţii de la Fibec, holding care cuprinde şase divizii care se ocupă de telecomunicaţii, construcţii civile şi industriale, confecţii metalice, reţele de apă, gaze şi termoficare. La sfârşitul anului 2007, holdingul a avut o cifră de afaceri de 46 milioane euro, în creştere cu 220% faţă de 2006. Fibec şi-a mărit portofoliul, achiziţionând firmele Upsae (actuala Fibec Metalglas), fabrica producătoare de tâmplărie din lemn stratificat Fildas şi una dintre companiile de transport local, Transorizont. Fibec mai deţine un complex comercial şi o bază de sport şi agrement.
Emil Dima
Cel de-al treilea asociat al Fibec este Emil Dima, aflat în ambele topuri. La 51 de ani, Emil Dima ocupă locul 397 în “Top 500” cu o avere de 14 milioane euro şi locul 257 în “Top 300”, unde averea sa a fost estimată la 23-24 milioane euro. A lucrat la fosta fabrică Upsae, de unde a demisionat în 1995, atunci când avea funcţia de director general. Ulterior, a cumpărat fabrica la care a lucrat şi are ambiţia de a o transforma în cea mai mare companie din România de structuri metalice pentru construcţii, clădiri şi poduri. Pentru acest deziderat este necesară mutarea fabricii pe un teren dintr-o zonă nepopulată, cu ieşire la DN1, dar şi achiziţia de utilaje performante, investiţia totală fiind estimată la 10 milioane euro.Extrem de discret în viaţa publică, nu are nici o treabă cu politica, dar în fiecare săptămână joacă fotbal pe un teren artificial de dimensiuni reduse, aflat în incinta Arenelor de Tenis “Fibec”.
Viorica şi Ovidiu Cord
Familia Cord ocupă locul 346 în “Top 500”, averea lor fiind estimată la 18-19 milioane euro.Viorica şi Ovidiu Cord deţin compania de comerţ Cord Impex, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 23,8 milioane euro şi un profit net de peste 300.000 euro. De asemenea, soţii Cord produc băuturile alcoolice distilate B&B, care le-au adus o cifră de afaceri anul trecut de 18,4 milioane euro, cu un profit net de peste 300.000 euro. Printre afacerile familiei se mai numără o societate producătoare de carne, Diavist Product, cu un rulaj de 4 milioane euro în anul 2007. Nu în ultimul rând, soţii Cord deţin două societăţi de transport - Cord şi Autogara Com, aceasta din urmă administrând şi vechea autogară a municipiului Câmpina.Viorica şi Ovidiu Cord mai deţin numeroase terenuri, care însumate înseamnă cam 28.000 metri pătraţi în judeţul Prahova şi 3.500 mp în judeţul Cluj.Conform declaraţiei de avere a lui Ovidiu Cord, acesta are venituri lunare de 91,5 milioane lei vechi, rezultate din salarii şi chirii.Soţii Cord sunt naşii de cununie ai şefului Poliţiei Câmpina, Romeo Văsii, iar din punct de vedere politic prezintă o particularitate aparte: ea este membru PSD, el este membru PD-L. De altfel, Ovidiu Cord este din această vară, în urma alegerilor locale,şi consilier judeţean din partea PD-L.
Mihai Vasiliu
Patronul Turnătoriei Centrale Orion, Mihai Vasiliu, ocupă locul 397 în “Top 500”, cu o avere de 14 milioane euro.Imediat după Revoluţia din ‘89 şi-a deschis o turnătorie la Cornu. Apoi, în anul 2000, când turnătoria din Câmpina, la care lucrase în tinereţe, a fost scoasă la privatizare, s-a decis s-o cumpere. De atunci, a făcut investiţii de peste 9 milioane euro, Turnătoria Centrală Orion Câmpina devenind una dintre cele mai importante din ţară. TCO este furnizorul de piese turnate ale OMV Petrom şi singura turnătorie din România care realizează cămăşi de pompe de extracţie. Fabrica produce între 650 şi 800 tone lunar, circa 38% fiind destinat exportului în ţările Uniunii Europene, dar nu numai. În anul 2007, TCO a înregistrat o cifră de afaceri de 14 milioane euro, iar pentru următoarea perioadă se intenţionează achiziţionarea unei instalaţii de turnare în forme fără rame şi a unei instalaţii de filtrare a aerului.Destul de prezenţi pe scena publică, Mihai Vasiliu şi soţia, Ştefana, sunt simpatizanţi ai PSD, Ştefana Vasiliu fiind chiar consilier judeţean din partea acestei formaţiuni politice în mandatul trecut.
Cei mai bogaţi prahoveni
Sebastian Ghiţă
La 31 de ani este cel mai bogat prahovean în “Top 300”, cu o avere de 71-76 miliarde euro, care-l clasează pe locul 103, în vreme ce în “Top 500”, se află pe locul 203, cu o avere estimată la 40-45 milioane euro. Patron al firmei Asesoft, Ghiţă are afaceri în domeniul IT, producţie, distribuţie, vinificaţie şi imobiliare. De asemenea, este patronul echipei de baschet masculin Asesoft Ploieşti şi controlează trustul de presă Prahova.
Constantin Cătălin Vasile
Ocupă locul 131 în “Top 500”, cu o avere de 65-70 milioane euro, şi locul 140 în “Top 300”, unde averea sa este estimată la 54-56 milioane euro. Este unul dintre patronii grupului de firme “Aquila”.
Alin Adrian Dociu
Asociatul lui Constantin Cătălin Vasile, conducând împreună grupul de firme Aquila, care se ocupă cu activităţi de transport, distribuţie, dar şi construcţii. Ocupă aceleaşi poziţii cu asociatul său în ambele topuri şi are o avere aproximativ egală cu acesta.
Petrică Uşurelu
Are 34 de ani şi este pe locul 157 în “Top 300”, fără a apărea şi în “Top 500”. Are o avere estimată la 48-50 milioane euro, realizată din activiăţi în domeniile import-export, imobiliare, mobilă, construcţii, retail şi distribuţie. Este acţionarul majoritar al cunoscutului brand Piritex.
Iustin Paraschiv
Este din Mizil şi are o avere de 44-46 milioane euro, care l-a propulsat pe locul 170 în “Top 300”, fără a-l include şi în “Top 500”. Are numai 27 de ani, iar principalele sale afaceri sunt în domeniile industrializarea cărnii şi imobiliare.
Iulian Stanciu
Este asociatul lui Sebastian Ghiţă la grupul Asesoft, derulând afaceri în domeniile IT, distribuţie şi imobiliare. A strâns o avere estimată la 35-37 milioane euro, care îl situează pe locul 235 în “Top 500”. Nu este nominalizat şi în celălalt top autohton.
Emanoil Savin
Primarul oraşului Buşteni, Emanoil Savin are o avere de 30-32 milioane euro (“Top 500 - locul 258) sau 19-21 milioane euro (“Top 300” - locul 271). La 50 de ani, principalele sale afaceri sunt în domeniul imobiliar şi în turism, fiind proprietarul hotelului “Alexandros” din Buşteni. Savin are deja terenul pentru o investiţie similară şi în Sinaia, unde va construi un frate al hotelului din Buşteni.
Nicolae Guţu
Ocupă locul 310 în “Top 500”, cu o avere estimată la 20-23 milioane euro. Derulează afaceri în domeniile turism, imobiliare, construcţii şi deţine hotelul “Bastion” din Sinaia, care a apărut prin reamenajarea fostelor grajduri regale.
Mihai Gavrilă
Primarul comunei Drajna are o avere de 13-14 milioane euro, care îl situează pe locul 403 în “Top 500”. Are afaceri numai în domeniul mobilei, producând pentru grupul suedez Ikea.
Cei mai bogaţi români
Dinu Patriciu
Locul 1 în “Top 500”, Dinu Patriciu are o avere estimată la 1,9-2 miliarde euro. Deţine 25% din Rompetrol, compania aeriană EuroJet, proiecte imobiliare de 500 milioane euro, compania media “Adevărul”, investiţii de portofoliu de 700 milioane euro, afaceri în IT de 70 milioane euro, două afaceri în Olanda în domeniul energiei alternative. Are proprietăţi de 110 milioane euro, locuinţe la Snagov şi Saint Martin, două iachturi, avion personal.
George Becali
Locul 1 în “Top 300”, Gigi Becali are o averede 2,5 miliarde euro. Afacerea sa de bază este în imobiliare. Deţine 250 ha în Pipera, 27 ha în Sectorul 1, 9,5 ha în Sectorul 2, 130 ha în Popeşti-Leordeni, 100 ha în Piteşti, 12.500 ha în Brăila, 25 ha în Baloteşti, 20 ha în Otopeni. Acţionar majoritar la compania de construcţii Arcom, Avicola Iaşi şi Mecanica Drăgăşani, Gigi Becali este şi patronul formaţiei Steaua Bucureşti. Are o vilă imensă în Pipera şi un autoturism Maybach.

Prefectura, interesată de soarta romilor câmpineni

La două zile după ce administraţia locală semna un protocol cu reprezentanţii persoanelor ale căror locuinţe urmau a fi demolate şi care sunt cu preponderenţă romi, prefectul Doru Nechiti i-a trimis o scrisoare primarului Tiseanu. Scrisoarea venea în urma unei sesizări depuse de Asociaţia Romilor “Frăţia” la Prefectură. Nechiti îi solicita lui Tiseanu să ţină seama că aceste construcţii, care urmau a fi demolate, sunt locuinţe ale unui număr de 45 familii cu mulţi copii minori, că România trebuie să respecte angajamente internaţionale pentru eliminarea tuturor tipurilor de discriminare, că deja împotriva României s-a formulat o plângere prin care sunt sesizate cazuri asemănătoare, dar şi că sunt de evitat situaţii tensionate între comunitatea de romi şi autoritatea locală.De asemenea, prefectul îi solicita primarului Tiseanu să organizeze o masă rotundă pentru consultarea celor direct afectaţi, să identifice soluţii alternative de sprijin pentru legalizarea locuinţelor deţinute de familiile afectate, să identifice soluţii alternative de locuire pentru aceste familii, să informeze familiile în cauză despre căile de atac sau contestare ale somaţiilor şi să informeze familiile afectate despre prevederile privind asistenţa legală acordată persoanelor care au nevoie în momentul în care se adresează instanţelor de judecată. Este de discutat oportunitatea demersului prefectului Nechiti, dar nu cumva se ajunge ca o minoritate să aibă mai multe drepturi decât majoriotatea, doar pentru a nu fi discriminată. Am militat pentru discutarea fiecărui caz în parte, dar se poate ajunge foarte uşor în extrema opusă şi să asistăm la nerespectarea legii. Şi de ce un cetăţean român - de altă etnie decât romă - trebuie să respecte legea şi să fie evacuat dintr-o casă retrocedată, iar un alt cetăţean român - de etnie romă - are privilegiul nerespectării legii?!

Trotuare pentru Europa mileniului III


Aşa arată trotuarul de pe B-dul Carol I, între Complexul ABC, prin faţa hotelului “Muntenia” şi până în apropierea sediului Romtelecom. Orice comentariu ar fi de prisos, dacă astea-s trotuarele în Europa mileniului III... Este greu şi pentru guvernanţii locali să vadă aceste “detalii” din maşinile lor luxoase, aşa că măcar în ceasul al doisprezecelea, poate se găseşte vreo soluţie. Dacă se vrea!

Astăzi i se pune cruce Companiei

Astăzi (marţi, 21 octombrie) de la ora 17.00, este programată ultima şedinţă a Adunării Generale a Acţionarilor de la Compania Publică de Gospodărie Comunală Câmpina. Este ultima şedinţă pentru că AGA, formată din cei 19 consilieri locali, va hotărî dizolvarea Companiei şi lichidarea ei, din cauza lipsei oricărui obiect de activitate. Faptul că tot administraţia locală a decis eliminarea oricărui obiect de activitate pentru CPGC (şi asta după ce tot administraţia a oferit pe tavă către HidroPrahova cele mai importante servicii al Companiei - apa şi canalizarea) este elocvent în privinţa locului unde trebuie căutat vinovatul. Cât despre povestea cu salvarea patrimoniului Companiei Publice, aşteptăm prima vânzare de active ale CPGC pentru a vedea ce justificări se vor mai găsi pentru acest gen de “salvare” a patrimoniului. Prin vânzare, pe care, eventual, s-o poată realiza tocmai administraţia locală. Cât despre “dirijor”, să auzim de bine!

“Politicienii trebuie să dea dovadă, în primul rând, de decenţă, responsabilitate şi credibilitate politică”

L-am invitat pe Horaţiu Zăgan să comenteze ultima mişcare importantă de pe eşichierul politic local, trecerea lui Florin Anghel de la PNL la PD-L, Anghel fiind unul dintre contracandidaţii actualului consilier local PSD pentru parlamentarele din 30 noiembrie. De altfel, tot mai multe surse confirmă trecerea lui Florin Anghel la PD-L, după ce a părăsit PNDC pentru a... staţiona o vreme în gara liberală. Referitor la această situaţie, Zăgan a declarat: “În ceea ce-l priveşte pe Florin Anghel, nu mă mai surprinde nimic. Îl respect ca om de afaceri - lucru, de altfel, recunoscut inclusiv prin apariţiile sale în topul celor mai bogaţi oameni din România - dar în privinţa activităţii sale politice cred că ar trebui inventat un «Top 10» al celor mai mari turişti politici, unde Anghel şi-ar găsi un loc fruntaş. Trecând, totuşi, la lucruri serioase, cred că politicienii trebuie să dea dovadă, în primul rând, de decenţă, responsabilitate şi credibilitate politică. Trebuie să recunoaştem că imaginea Parlamentului şi a parlamentarilor în ochii cetăţenilor nu este tocmai bună. Parlamentul nu se va schimba din proprie iniţiativă. Parlamentul se va schimba numai dacă cetăţenii vor acest lucru. Oamenii au acum această posibilitate prin votul uninominal - într-o formă discutabilă şi perfectibilă - să-i cântărească bine pe cei pe care doresc să-i trimită în Parlament să le reprezinte interesele. Repet, este nevoie, în primul rând, din partea celor care solicită votul cetăţenilor să dea dovadă de decenţă, responsabilitate şi credibilitate politică. Mă întreb ce se poate crede despre cineva care în patru ani a trecut prin patru-cinci partide politice, iar în 24 de ore a trecut de la un partid aflat la putere la unul în opoziţie? Cred că şi pentru dvs., ziariştii, este greu să ţineţi pasul şi să urmăriţi acţiunile politice ale unui asemenea politician. Nu aţi obosit?

Cu actele spitalului şi ale ASP, Dr. Minerva Stanciu demonstrează că a avut dreptate!

Despre ceea ce se întâmplă în Spitalul Municipal Câmpina am tot scris, dar realităţile de acolo ne forţează să revenim mereu asupra acestui subiect. De curând am primit la redacţie o scrisoare din partea dr. Minerva Stanciu, cea care continuă războiul său în justiţie cu actuala conducere a spitalului. Dr. Minerva Stanciu a solicitat mai multe acte şi documente ale Spitalului Municipal şi ale Autorităţii de Sănătate Publică, acte care nu fac altceva decât să demonstreze că dreptatea a fost de partea medicului pediatru.Vă prezentăm punctul de vedere al dr. Minerva Stanciu, cu precizarea că asupra numeroaselor probleme din Spitalul Municipal vom reveni, mai ales după ce concluziile controlului de audit intern realizat de Primăria Câmpina, vor deveni publice.
“Stimată redacţie, În urma publicării punctului de vedere al Spitalului Municipal Câmpina, cu privire la declaraţiile mele din presă şi veridicitatea acestora, vă rog să respectaţi dorinţa legitimă a instituţiei de verificare a informaţiilor, prezentând conţinutul unor documente direct legate de problemele respective (condiţiile din Cabinetul de pediatrie şi decesul nou-născutului). Am solicitat aceste documente în baza Legii 544/2001, a liberului acces la informaţii de interes public, ele fiindu-mi înaintate în copie zilele trecute.u Referatul nr. 2339/18 iunie 2008, întocmit de colega mea, dr. Mariana Constantin, la două zile după mutarea în demisol, în care se solicită un minim de dotări necesare cabinetului şi se consemnează aceleaşi probleme precum cele semnalate de mine o lună mai târziu, în declaraţiile din presă.u Nota de constatare nr. 289, întocmită de ASP în... 12 iunie 2008 (când Cabinetul de pediatrie se afla încă la etajul I), unde se constată doar că... avem grupuri sanitare noi, paviment şi pereţi lavabili, în ciuda lipsurilor consemnate de d-na doctor în referatul de mai sus, şase zile mai târziu. Descrierea se opreşte brusc la tavanul fals şi sursele de apă din cabinete, iar mirosul de mucegai oricum nu putea fi reprodus în cuvinte.u Bonul de magazie din 25 iulie 2008 (data controlului ASP în urma căruia am fost sancţionată), care atestă eliberarea din magazie a lavoarului din cabinet şi materialelor necesare instalării, după apariţia declaraţiilor din presă, la mai mult de o lună după întocmirea referatului de solicitare.u Bonul de magazie care atestă că am fost racordaţi la apa caldă abia în 8 septembrie 2008u Documentul ASP Prahova din 15 octombrie 2008, în care se precizează că nu s-a făcut nici o determinare cu mijloace de măsurare specifice, conform normelor de control, a factorilor de microclimat de la demisol (umiditate, iluminare etc), acestea fiind evaluate de echipele de control doar... din privire.u Nota internă emisă de conducerea spitalului în... 15 septembrie 2008, care mi-a fost adusă la cunoştinţă în... 14 octombrie 2008 (ultima zi a termenului legal de răspuns la referatul întocmit de mine în 12 septembrie 2008 asupra decesului copilului Dudu), în care sunt reproduse propunerile mele referitoare la măsurile legale ce se impuneau. Departe de a contesta ceva din relatarea mea - aşa cum s-a întâmplat în şedinţa din 17 septembrie - nota şi răspunsul spitalului dovedesc veridicitatea declaraţiilor mele şi legătura acestora cu calitatea actului medical. Inexplicabil rămâne faptul că nu mi-a fost adusă la cunoştinţă la data emiterii, când încă lucram în spital şi nici nu s-a pomenit de ea în şedinţa din 17 septembrie. Cu siguranţă, aş fi apreciat bunele intenţii ale conducerii şi nu aş mai fi demisionat! u Nota 405/3 iulie 2007, prin care ASP Prahova a recomandat din nou mutarea Cabinetului de pediatrie în spaţiul ocupat de Cabinetul pentru expertiza capacităţii de muncă de la parterul policlinicii (care nu avea autorizaţie sanitară de funcţionare), nu la demisol. Termenul dat pentru această mutare a fost 31 decembrie 2007. În mod uluitor, în nota 289/12 iunie 2008, existenţa Cabinetului de expertiză în exact acelaşi loc trece neobservată.Mulţumind conducerii spitalului pentru solicitudine şi respectul pentru adevăr dovedit prin înaintarea acestor documente, îmi permit să mai adaug doar că, luate global, acestea fac dovada nedorită a ineficienţei dialogului civilizat, motiv pentru care - în ultimă instanţă - m-am şi adresat presei, asumându-mi şi consecinţele acestui demers. Corect ar fi să se explice şi motivele pentru care s-a decis menţinerea cabinetului de expertiză, care nici nu aparţine spitalului (şi nici nu cred că e autorizat), în locaţia în care se recomandase să fie mutată pediatria, tocmai pentru respectarea circuitelor.Minerva Stanciu”

Rafinăria, favorizată cu aproape patru miliarde de administraţia publică locală

V-am promis în ediţia precedentă că vom dezvolta subiectul privind neregulile constatate de inspectorii Curţii de Conturi la ultimul control efectuat la Primăria Câmpina.Sunt multe semne de întrebare, sunt menţionate anumite firme favorizate de administraţia locală - mereu aceleaşi - dar controlul a identificat şi un prejudiciu total de aproximativ 5,5 miliarde lei vechi şi a stabilit inclusiv responsabilii.Cu ocazia parcurgerii acestui raport, se cuvine remarcată şi o idioţenie a legii. Concret, în cazul pe care vi-l prezentăm în actuala ediţie, s-a generat un prejudiciu de aproape patru miliarde lei vechi. Odată depistat acest prejudiciu, dacă acesta este recuperat în timpul controlului, fapta dispare, ca şi cum dacă un poliţist te surprinde după ce ai furat un portofel, dacă-l dai înapoi, nu mai ai nici o problemă! Doar în România şi, poate, în vreo ţară bananieră, se întâmplă aşa ceva!
Printre altele, inspectorii Curţii de Conturi au stabilit că “prin schimbarea nelegală a categoriei de terenuri curţi - construcţii în suprafaţă de 283.792 mp în alte categorii de terenuri agricole (fâneaţă, terenuri cu ape, terenuri neproductive) nu s-a stabilit, înregistrat, urmărit şi încasat un impozit pe teren în sumă de 2.028.100.000 lei vechi, cu accesorii aferente de 1.811.730.000 lei vechi, din partea Rafinăriei «Steaua Română»”.Ce s-a întâmplat de fapt?Până la 27 aprilie 2005, Rafinăria nu avea terenuri agricole înregistrate în Registrul Agricol al Primăriei. Prin adresa nr. 4.804 din 26 aprilie 2005, Rafinăria a solicitat dispunerea schimbării poziţiei şi categoriei de folosinţă a unei suprafeţe de 288.849 mp. Din această suprafaţă, doar 5.057 mp au rămas cu destinaţia iniţială, pentru restul de 283.792 mp schimbându-se încadrarea. A doua zi după primirea adresei - câtă operativitate! - a fost întocmită nota de constatare nr. 7769, realizată de Silvia Ionescu, consilier fond funciar la Primăria Câmpina, şi Georgeta Ion, consilier juridic la Rafinărie. Prin această notă se constata că “din suprafaţa totală de 288.849 mp, încadrată iniţial la categoria curţi - construcţii, numai 5.057 mp corespund acestei categorii de folosinţă, 65.594 mp fiind fâneaţă naturală, 63.802 mp ape, iar restul de 154.396 mp sunt suprafeţe de teren degradat, infestat cu noxe”.În urma celor două documente, la Direcţia Economică se fac modificările necesare. Prin procesul verbal nr. 4824 din 27 aprilie 2005, care a făcut obiectul verificării Direcţiei Economice la Rafinărie în perioada 14-27 aprilie, s-a procedat la stabilirea impozitului pe teren. Interesant este că doleanţa Rafinăriei, exprimată în 26 aprilie, a fost verificată în perioada 14-27 aprilie!Inspectorii Curţii de Conturi susţin că “modificarea categoriilor de folosinţă a terenului şi înscrierea în Registrul Agricol nu au temei legal” şi justifică astfel. Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului pentru Rafinăria “Steaua Română” a fost emis de Ministerul Industriilor în data de 29 septembrie 1994, iar conform acestui document “întreaga suprafaţă de teren de 496.154 mp este destinată obiectului de activitate”. Practic, înseamnă că aproximativ jumătate din terenul atribuit Rafinăriei nu este folosit pentru obiectul de activitate al societăţii.De asemenea, în viziunea inspectorilor Curţii de Conturi, un alt motiv pentru nelegalitatea acestui demers ar fi că se încalcă dispoziţiile din normel tehnice privind completarea Registrului Agricol, norme care prevăd că “se înscriu în Registrul Agricol numai gospodăriile populaţiei şi unităţile cu personalitate juridică ce deţin terenuri agricole şi silvice, precum şi cele care deţin animale”.Nu în ultimul rând, competenţa de stabilire a terenurilor degradate este atributul exclusiv al comisiiilor de specialişti constituite prin ordinul prefectului, la propunerea Consiliului Local.Direcţia Economică a trecut la recalcularea impozitului pe teren deţinut de Rafinărie, rezultând o diferenţă de 2.028.100.000 lei vechi, la care au fost calculate majorări sau dobânzi în sumă de 1.674.190.000 lei vechi şi penalităţi de întârziere în sumă de 137.540.000 lei vechi.În raportul Ccurţii de Conturi se precizează şi responsabilii acestei situaţii: Gheorghe Ecaterinescu, directorul Direcţiei Economice, Silvia Ionescu, consilier fond funciar, despre care inspectorii spun că “a schimbat nelegal categoria de folosinţă a terenului”, Marius Vişan, şef serviciu impozite şi taxe, şi Aurelian Petrişor, consilier superior în cadrul Direcţiei Economice.
Reprezentanţii administraţiei locale au semnat raportul Curţii de Conturi “cu obiecţiuni”. Ei bine, în privinţa acestui subiect, al încadrării terenurilor Rfainăriei, Primăria, printr-un document semnat de primarul Horia Tiseanu, şi-a exprimat următorul punct de vedere: “În cursul anului 2005, la solicitarea scrisă a reprezentanţilor Rafinăriei, având în vedere ultima lucrare cadastrală a localităţii, întocmită în anul 1985, precum şi deplasarea efectuată la faţa locului de către angajaţii Biroului Registrului Agricol, în vederea constatării stării de fapt, au fost înregistrate corect, în opinia noastră, suprafeţele de teren în Registrul Agricol. Urmare a celor prezentate, impozitul a fost stabilit în baza înregistrărilor efectuate în Registrul Agricol, pe categorii de folosinţă. Luând în consideraţie că, în materie fiscală, dispoziţiile Codului Fiscal prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, se observă astfel că se respectă întocmai prevederile legale, implicit cele care prin raportul de control se consideră a nu fi respectate”.
Curtea de Conturi a înaintat Primăriei Câmpina şi decizia nr. 36 din 28 decembrie 2007, semnată de însuşi directorul Nicolae Balalia, prin care se dispune: “Suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale referitoare la modificarea cotelor de impunere a terenului deţinut de Rafinăria Steaua Română din Câmpina, având în vedere faptul că modul de stabilire a categoriilor de teren s-a realizat invocând legislaţia în care nu se încadrează contribuabilul respectiv”.
Referitor la modul de îndeplinire a măsurilor dispuse de decizia Curţii de Conturi, Primăria Câmpina a trimis răspunsul nr. 4765 din 29 februarie 2008, semnat de primarul Horia Tiseanu şi Gheorghe Ecaterinescu, directorul Direcţiei Economice. Printre altele, se menţionează: “În vederea suspendării măsurilor de modificare a cotelor de impunere a terenului deţinut de Rafinărie s-a iniţiat acţiunea de constatare.Prin documentele prezentate suplimentar, societatea a justificat încadrarea unor suprafeţe ca teren degradat pentru 57.146 mp batal Bucea, 33.623 mp batal Turnătorie şi 84.712 mp Lacul Peştelui, pentru aceste suprafeţe fiind întocmite şi planuri de acţiune pentru reabilitare. Prin reclaculare, în noua soluţie, diferenţa de plată la 31 decembrie 2006 este de 2.821.600.000 lei vechi”.
Chestionat asupra concluziilor raportului Curţii de Conturi, primarul Horia Tiseanu ne-a declarat în privinţa acestei modificări a încadrării unor terenuri ale Rafinăriei că “prejudiciul a fost recuperat integral în timpul controlului”.Principial, nu este posibil ca, după ce se constată o încălcare a legii, care mai duce pe deasupra şi la crearea unui prejudiciu din banii publici, cei vinovaţi să nu fie traşi la răspundere, doar pentru că s-a recuperat integral prejudiciul.Deşi acest lucru este legal, nu se demonstrează decât că legea este făcută pentru cei puternici, care îşi pot permite să o încalce, iar dacă - eventual - sunt prinşi, returnează prejudiciul şi totul s-a rezolvat.