“Împăcaţi-vă!”

Ceea ce ar fi trebuit să fie ultima şedinţă AGA a CPGC înainte de preluarea serviciilor de apă şi canalizare de către HidroPrahova s-a dovedit a fi un bluf total. Motivul? Unul foarte simplu: directorii CPGC - Carmen Radu (care va deveni director al Sucursalei Câmpina a HidroPrahova) şi Adrian Dascălu (care, probabil, va fi director al ceea ce mai rămâne din Compania Publică) s-au contrat în faţa consilierilor locali - membri în AGA - pentru un buldoexcavator, motopompe, pompe submersibile şi multe altele, despre care cei mai mulţi dintre consilieri nici nu ştiau ce reprezintă. A rezultat un haos total căruia i-a pus punct viceprimarul Gheorghe Tudor: “Aţi mâncat împreună o pâine. Puneţi-vă de comun acord şi împăcaţi-vă! Veniţi împăcaţi la noi!”

Convocată în mare viteză, şedinţa AGA a Companiei Publice, care ar fi trebuit să fie ultima înaintea preluării serviciilor de apă şi canal de către HidroPrahova, s-a transformat într-un circ totalPrincipalul subiect al întâlnirii a fost formularea unui răspuns la o solicitare a HidroPrahova privind cumpărarea mai multor utilaje pentru asigurarea continuităţii furnizării serviciilor de apă şi canalizare. Au lipsit consilierii Ion Dragomir, Horaţiu Zăgan, Aurel Oprea, Marian Nistor, Bogdan Ene, Gheorghe Iatan, iar Costel Ştefanovici a plecat înainte de finalul şedinţei, dar a fost prezentă Carmen Viţelar, director adjunct la HidroPrahova. Discuţiile tensionate de pe parcursul delegării acestor servicii s-au transferat asupra celor doi directori ai Companiei Publice - Carmen Radu şi Adrian Dascălu. S-a discutat mult, prea mult, Carmen Radu insistând pentru vânzarea utilajelor către HidroPrahova “pentru asigurarea continuităţii serviciilor de apă şi canalizare şi pentru a interveni în caz de avarii, aceste utilaje neputând fi folosite în alte scopuri, cu excepţia serviciilor de apă şi canalizare”, în vreme ce Adrian Dascălu a solicitat ca de aceste utilaje să mai poată beneficia şi Compania, mai ales în condiţiile în care se doreşte lărgirea obiectului de activitate a ceea ce mai rămâne din CPGC. Mai mulţi consilieri s-au arătat, în mod evident, împotriva acestui proiect. Dacă Elvis Arghir nu a surprins pe nimeni, Valentin Chiriacopol nu a reuşit decât să provoace o nouă reacţie de adversitate din partea (încă) şefului său de partid, Horia Tiseanu. Traian Drăguşin a recunoscut că “uşor-uşor mă convingeţi să mă bucur că nu am votat în favoarea delegării acestor servicii către Hidro Prahova”. Punctul pe “i” l-a pus Ion Mircea: “Aş vrea şi eu să ştiu dacă cei de la HidroPrahova ştiau, atunci când au solicitat delegarea celor două servicii, că ei nu au utilajele necesare. Pentru că, dacă ştiau, înseamnă că ne-au luat de păcălici!” Practic, Mircea nu a primit răspuns, dar şi tăcerea spune - uneori - multe... Întreaga tevatură s-a încheiat cu intervenţia lui Tudor şi Şerbănoiu. “Aţi mâncat împreună o pâine. Puneţi-vă de comun acord şi împăcaţi-vă! Veniţi împăcaţi la noi!”, a spus Tudor, în vreme ce Şerbănoiu a propus data de miercuri, 23 ianuarie, pentru o nouă şedinţă “în care Consiliul de Administraţie al Companiei Publice să vină cu un răspuns la toate problemele, eventual şi cu părerea cenzorilor şi... hotărâm!”

In memoriam...

Vineri, 18 ianuarie 2008, într-un apartament modest, dar încărcat de mii de cărţi, reviste, documente şcolare, s-a stins stimatul nostru profesor, Gheorghe Gh. Stanciu. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Născut la 24 ianuarie 1915 în comuna Proviţa de Jos, profesorul Gheorghe Gh. Stanciu a absolvit Liceul „D.B. Ştirbey“ - Câmpina şi Facultăţile de Drept, Filosofie şi Matematică, iar între anii 1950-1952 şi 1956-1960 a fost directorul Liceului „Nicolae Grigorescu“.În întreaga carieră didactică, profesorul Gh. Stanciu s-a distins printr-o remarcabilă cultură generală şi de specialitate, a făcut dovada unui management performant cu o proiectare, organizare şi desfăşurare exemplară a procesului de învăţământ.Vasta pregătire ştiinţifică, metodică şi psihopedagogică a profesorului Gh. Stanciu s-a materializat, pe parcursul celor 30 de ani de activitate, prin predarea unui larg evantai de discipline: psihologia, matematica, astronomia, economia, filosofia, punându-se accentul pe dezvoltarea gândirii logico-operaţionale. Mulţi dintre elevii săi, urmând exemplul personal de dăruire profesională, au devenit cadre didactice: prof. univ. dr. Marcela Antonescu, prof. univ. dr. Ion Mirel, prof. univ. dr. Ion Tudor, profesorii Livia Dârjan, Radu Gârbăcică, Adriana Hăbeanu... şi lista poate continua.Pentru activitatea desfăşurată, pe mai multe planuri, prof. Stanciu a fost distins cu titlul de „Profesor fruntaş“ şi i s-a acordat „Medalia muncii“.

Ţeapă cu rovigniete false

Trei persoane acuzate că ar face parte dintr-o filieră care vindea rovigniete false pe piaţa din România s-au ales cu dosare penale pentru fals, uz de fals şi înşelăciune. Cei trei suspecţi – dintre care unul din Câmpina – neagă acuzaţiile. Primul individ care a ajuns la poliţie pentru audieri este chiar intermediarul care-i vindea acum câteva zile unui transportator, rovigniete de 1.200 de euro cu 60% mai puţin. Dacă iniţial a promis că se prezintă la audieri şi că îi înapoiază transportatorului banii, bărbatul a dispărut o vreme. A fost găsit vineri, 18 ianuarie, la Câmpina şi dus pentru anchetă la Serviciul de Investigarea a Fraudelor din judeţul Ilfov. Tot în Prahova a fost găsit şi un al doilea intermediar. Poliţiştii îl caută acum pe şeful reţelei care după toate datele operează în zona oraşului Alexandria. Anchetatorii recunosc că depistarea acestei reţele este mană cerească. Falsificatorii foloseau rovigniete reale, pentru autoturisme, cu valabilitatea de o săptămână, care costă numai doi euro. Le revindeau drept rovigniete pe un an, pentru autocamioane, care costă de 500-600 de ori mai mult. Facturile şi chitanţele din dosar au fost emise se pare la o staţie Petrom din Alexandria. Ancheta nu a scos încă la iveală complicitatea vreunui angajat al acestei societăţi.Afacerea rovignietelor false a adus profituri uriaşe, estimează poliţiştii. La un calcul simplu, 10.000 de rovigniete false ar fi adus peste 11.000.000 de euro. Există informaţii că printre societăţile păgubite se numără şi câteva firme de transport în comun din Câmpina şi localităţile limitrofe. Ancheta poliţiştilor continuă.

Unde ajung banii “produşi” de sala “Grigorescu”?

Vă informam în ediţia noastră precedentă despre situaţia apărută la sala de sport a Colegiului Naţional “Nicolae Grigorescu”, acolo unde mai mulţi câmpineni au acuzat faptul că nu primesc nici un fel de chitanţă sau orice fel de act pentru banii pe care îi plătesc pentru a închiria sala în afara orelor de curs. Din partea Colegiului “Nicolae Grigorescu”, am stat de vorbă de profesorul de educaţie fizică Ioan Cristea, care ne-a precizat că “nici nu se pune problema să nu existe justificare pentru fiecare leu privind această sală. Există un ştat în care se semnează, iar banii obţinuţi din închirierea sălii în afara orelor de curs sunt folosiţi în trei direcţii. Şi anume, pentru autofinanţare, la Comitetul de Părinţi al Colegiului sau către clubul sportiv AS Ştiinţa. Cei ale căror fonduri merg spre autofinanţare primesc chitanţă, în vreme ce, în celelalte cazuri, cei care închiriază sala semnează o hârtie prin care sunt de acord cu destinaţia ulterioară a banilor. La capitolul de autofinanţare, vă pot spune că au fost achiziţionate materiale sportive, s-a cumpărat şi montat gresie şi faianţă într-un vestiar, iar în momentul de faţă strângem bani pentru montarea parchetului în sala de la subsol, al cărui cost este estimat la 200 milioane lei vechi. Mie nu-mi vine să cred că pot exista astfel de probleme din partea celor care închiriază sala, iar dacă au fost vreun fel de probleme ele ar fi putut fi sporadice şi numai până la finele anului trecut. De la 1 ianuarie 2008, atunci când Consiliul de Administraţie al Colegiului a decis mărirea chiriei de la 600.000 la 800.000 lei vechi, sunt convins că nu mai pot exista astfel de probleme”. În ciuda asigurărilor cadrelor didactice de la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, oamenii care ne-au semnalat această situaţie sunt destul de nemulţumiţi şi ne-au declarat că nu se vor mulţumi cu explicaţiile date de profesorul Ioan Cristea. Se pare că autorităţi cu atribuţii de control îşi vor face în scurt timp apariţia la sala “Grigorescu”.

48 miliarde lei de la buget pentru şcolile câmpinene

„Eu aş desfiinţa Ministerul Educaţiei pentru că administraţia locală trebuie să dea tot, de la burete, la sisteme video de supraveghere. Dacă nu ne ajută cu nimic, mai bine să nu mai auzim deloc de ei. Promit sprijin, apoi tot greul cade pe comunitatea locală. N-avem nevoie de băgători de seamă”, spunea viceprimarul Gheorghe Tudor, pe 2 noiembrie 2007, în plin scandal legat de implicarea financiară a administraţiei locale în repararea şi dotarea unităţilor de învăţământ din municipiul Câmpina. Plecând de la această declaraţie, Primăria a realizat o situaţie privind gradul de implicare financiară a administraţiei locale. Conform datelor respective, în perioada 1999 – 2007, numai pentru cheltuielile de reparaţii la unităţile de învăţământ din Câmpina s-au alocat şi cheltuit de la bugetul local 47.968.500.000 lei vechi, deci aproape 48 de miliarde. „Este o sumă importantă, care a fost alocată de administraţia locală. Aproape că nu mai există unitate de învăţământ fără încălzire centralizată, majoritatea au termopane, iar eu cred că în doi – trei ani, toate unităţile de învăţământ din Câmpina vor ajunge la un stadiu acceptabil. Noi am cheltuit aproape 50 miliarde lei vechi, în vreme ce din partea Ministerului Educaţiei nu ştiu dacă s-au primit câteva fonduri şi alea pe proiecte precis stabilite”, ne-a mai declarat Gheorghe Tudor.

Arghir vs. Consiliul Local

Tertipuri, excepţii, amânare...

Procesul dintre consilierul Elvis Arghir şi Consiliul Local, prin care fostul democrat solicită anularea hotărârii prin care i se revocă mandatul, a fost din nou amânat. Început de aproape cinci luni, procesul nu a ajuns încă nici măcar în faza judecăţii de fond. Marţi, 15 ianuarie, la ultimul termen, ambele părţi au ridicat câte o excepţie. Elvis Arghir a ridicat o excepţie de neconstituţionalitate, în vreme ce consilierul juridic al Consiliului Local, Laurenţiu Olăraşu, a ridicat o excepţie procedurală. Instanţa va trebui să se pronunţe în cursul acestei săptămâni. În cazul în care va fi acceptată excepţia invocată de Arghir, va trebui sesizată Curtea Constituţională, care se poate pronunţa într-un termen de... trei luni! Dacă va fi acceptată excepţia invocată de reprezentantul Consiliului Local, instanţa se va pronunţa asupra viitorului acestui proces. În cazul în care sunt respinse ambele excepţii invocate, instanţa va fixa un nou termen pentru a se trece la judecata pe fond a cazului. Mai sunt şi alte tertipuri care ar putea fi folosite, astfel încât este foarte probabil că procesul să ajungă să nu mai aibă obiect prin expirarea actualului mandat.

Consilierul Bondoc, cercetat de Poliţie

Consilierul local al PD-L, Viorel Bondoc, este cercetat de Poliţie, după ce pe numele său a fost depusă o reclamaţie de către Claudia Ionescu, cetăţean al municipiului Câmpina, care se plânge de “tulburare de posesie”. Claudia Ionescu este una şi aceeaşi persoană cu cea care a venit la şedinţa din luna noiembrie a Consiliului Local, atunci când l-a atacat virulent pe Viorel Bondoc, fără ca - poate, surprinzător - acesta să reacţioneze, singura apărare venind din partea lui Horia Tiseanu. Problema între cele două familii pare să fie ceva mai veche şi mai greu de elucidat. Este vorba despre utilizarea unei căi de acces între două terenuri care aparţin familiilor Bondoc şi Ionescu, cei din urmă plângându-se că folosirea acestei căi de acces de către noii proprietari ai unui alt teren vândut de Bondoc, pentru care se foloseşte aceeaşi cale de acces, duce la avarierea imobilului familiei Ionescu. Despre “aventura” la Poliţie, Viorel Bondoc ne-a declarat: “Mi s-a făcut o plângere la Poliţie pentru tulburare de posesie în privinţa utilizării unei căi de acces. Am fost la Poliţie şi am lămurit această problemă. Mai mult, am depus şi eu o plângere împotriva lor (familia Ionescu, n.r.) pentru hărţuire... psihică! Pentru că, pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti! Este neplăcut că am ajuns aici, dar asta e... Multitudinea de plângeri care mi le-au formulat - ba că îi deranjează câinele meu, ba că nu pot utiliza o cale de acces, la care se adaugă tot felul de materiale prin ziare şi la televiziuni m-au făcut să reacţionez. Nu se poate aşa ceva! Ei nu au absolut nici o treabă cu acea cale de acces şi nu înţeleg care este, până la urmă, problema?!”

Liberalii vor mai mult...

Ultimii, dar nu cei din urmă, în şirul conferinţelor de presă organizate de filialele locale ale partidelor politice au fost liberalii. “Refugiaţi” în Casa Tineretului, după ce sediul le-a fost inundat din cauza unei conducte sparte, liderii PNL Câmpina - Dragomir Enache, Doru Trifan, Mihai Stănescu şi Romulus Oprea şi-au prezentat nemulţumirile, dar şi proiectele pentru acest an.

Sediu pentru CAS

Unul dintre cele mai importante proiecte ale liberalilor este crearea, la Câmpina, a unui birou al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, birou care va deservi, în primă fază, toată partea de nord a judeţului. “Iniţiativa PNL este foarte importantă pentru întreprinzători, pentru oamenii de afaceri, dar şi pentru cetăţeni, care astfel nu vor mai trebui să bată drumul la Ploieşti. Conducerea CAS este foarte interesată de deschiderea acestui birou, care ar mai descongestiona activitatea lor. Nu sunt mulţumit de cum a reacţionat administraţia locală la această iniţiativă. Nu au fost de acord, ba mai mult vroiau bani! Sigur, CJAS va plăti, dar ar trebui să se ţină cont că este vorba de o activitate în folosul cetăţenilor şi al celor care oferă locuri de muncă şi contribuie la bugetele locale”, a afirmat preşedintele PNL Câmpina, Enache Dragomir. Proiectul va fi reintrodus într-o viitoare şedinţă a Consiliului Local, consilierul Mihai Stănescu declarând că “vom face lobby pe lângă colegii mei, aşa cum şi ei fac pentru diverse proiecte pe care le promovează”. S-a insistat asupra faptului că la acest birou ar urma să fie depuse numai acte, nu şi bani, iar după Câmpina, oficii similare vor mai fi deschise la Sinaia, Urlaţi şi Vălenii de Munte.
Împotriva “tăierilor de panglici”

În privinţa bugetului local pentru acest an, liberalii au avut mai multe lucruri de spus. “Solicităm publicarea în presă a proiectului de buget, pentru ca lumea să se pronunţe în cunoştinţă de cauză, să putem studia proiectul, nu uitându-ne într-o vitrină aburită a Primăriei. Vom milita pentru consumarea judicioasă a bugetului de investiţii pentru întregul an şi s-ar putea ca tăierea de panglici să se facă la debutul lucrărilor şi nu la finalizarea lor, că doar este an electoral! În buget vor trebui cuprinse sumele necesare pentru reabilitarea termică a blocurilor, pentru rezolvarea problemei lifturilor, care sunt vechi şi periculoase, dar şi pentru reabilitarea trotuarelor şi pentru mărirea spaţiilor verzi”, a mai spus Enache Dragomir. La rândul său, Mihai Stănescu a vorbit despre o iniţiativă personală, legată de... arborele de mătase: “Am văzut la Mangalia arborele de mătase şi mi-a plăcut foarte mult. Apoi, l-am revăzut la Breaza şi, pentru că se adaptează la clima noastră, am vorbit la seră şi s-au realizat mai mulţi arbuşti, astfel încât sper ca urbea să fie împânzită cu aceştia în primăvară”.
Referendum pentru FCM...

Un subiect aparte în cadrul discuţiilor pe tema bugetului l-a constituit aportul municipalităţii la asocierea cu FCM Câmpina. “N-avem nimic împotriva banilor care trebuie acordaţi pentru FCM Câmpina. Este un parteneriat legal, dar am văzut că aceia care se ocupă de echipă vor 9 miliarde lei vechi şi au ca obiectiv... să nu cadă. E un mare risc să dai bani unor oameni care au asemenea obiectiv”, a precizat Dragomir Enache. Surpriza a venit din partea lui Mihai Stănescu, unul dintre spectatorii fideli ai partidelor de acasă ale Municipalului: “Solicitarea FCM este de discutat şi, pentru că se discută mereu în contradictoriu despre acest subiect, soluţia noastră este să ne întoarcem la popor, cum a zis Băsescu. Adică, referendum! E stupid să aruncăm pisica moartă de la un partid la altul, să hotărască oamenii!”.
“Mai potrivit poate ar fi un sondaj de opinie, dar preşedintele Băsescu ne-a învăţat că toate problemele se rezolvă prin referendum”, a adăugat Dragomir Enache. Liberalii au mai precizat că ar fi vorba doar de stabilirea cuantumului în care clubul să fie sprijinit de la bugetul local. “Categoric, sprijinim echipa de fotbal, dar poate ar fi de discutat cuantumul”, a punctat şi Doru Trifan.
“Jenica Tabacu a început campania electorală”

Mihai Stănescu a prezentat o scrisoare semnată de consilierul PSD Jenica Tabacu prin care aceasta le mulţumea cetăţenilor din cartierele Câmpiniţa şi Muscel pentru că “la apelul meu, nu aţi ezitat să semnaţi, contribuind astfel la alegerea celor mai bune soluţii pentru a trăi într-un cartier - grădină, liniştit şi curat”.“Este o recunoaştere oficială, cu acte în regulă, prin care se demonstrează că a început campania electorală. Practic, Jenica a început campania, pentru că le mulţumeşte oamenilor, le face urări de sărbători, totul în cel mai clasic stil de campanie electorală”, a spus Mihai Stănescu.Mulţumirile Jenicăi Tabacu sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât în cadrul respectivei şedinţe a Consiliului Local, aceasta declara: “Eu nu sunt decât o portavoce a intereselor cetăţenilor! Ei au venit la mine şi mi-au solicitat sprijinul, nu invers".

Milu, aşteptat să revină la partid
Au trecut aproape cinci luni de la demisia lui Eduard Milu din funcţia de viceprimar. Din acel moment, apariţiile sale publice au fost ca şi inexistente. Despre acest subiect, preşedintele Dragomir Enache a spus: “Eduard Milu este în continuare membru PNL. A trecut printr-o situaţie mai delicată şi noi am căutat să-l înţelegem. Problemele pe care el le-a avut şi rezolvarea lor au fost exclusiv nişte decizii personale, care nu au implicat partidul. În preajma sărbătorilor de iarnă, a trecut pe la sediul nostru şi ne-a promis că va reveni mai aproape de noi de la începutul acestui an”.

Liderii PD-L şi-au prezentat proiectele şi... aspiraţiile

La fel ca şi celelalte formaţiuni politice locale, PD-L şi-a prezentat, într-o conferinţă de presă, proiectele şi aspiraţiile pentru anul electoral 2008.

“În acest an - a spus preşedintele Horia Tiseanu - vom susţine un buget care să se apropie cât mai mult de nevoile cetăţeanului şi să fie un buget european. Proiectul de buget este semnificativ mai mare decât în 2007, creşterea fiind de la 97 miliarde lei vechi, la 201 miliarde lei în acest an la capitolul investiţii”.

Proiecte europene

Tiseanu a surprins, în primul rând, prin numărul mare de proiecte europene cu care intenţionează să acceseze fonduri extrabugetare. “Dezvoltarea este cheia dezvoltării municipiului şi vrem să promovăm mai multe proiecte pentru obţinerea de fonduri europene. Vor fi multe proiecte depuse, dar puţine vor câştiga. Vom depune din nou proiectul de alimentare cu apă în zona de nord a localităţii, vom iniţia un proiect de reabilitare a sistemului de apă, canalizare şi epurare, care se va realiza prin Hidro Prahova şi care va fi cel mai grandios proiect de după 1989. De asemenea, vom continua cu etapa a doua privind reabilitarea B-dului Culturii şi vom depune proiecte privind fluidizarea circulaţiei, cu realizarea unui acces suprateran între Calea Dacia şi DN 1, modernizarea zonei de agrement «Fântâna cu Cireşi», calificarea unor categorii defavorizate de cetăţeni pentru găsirea unui loc de muncă, reactualizarea strategiei de dezvoltare locală, realizarea unui centru de zi pentru copii şi tineret”, a afirmat Horia Tiseanu. Acesta a vorbit şi despre alte proiecte care se vor regăsi în proiectul de buget pentru acest an: “Vom continua lucrările de asfaltare şi modernizare a unor străzi (vreo 10-12 la număr) şi reabilitarea termică a serei. Dintre aceste lucrări, până în vară vor fi gata aproximativ şase străzi şi sera. De asemenea, încercăm să demarăm o serie de lucrări noi: amenajarea noului local al Grădiniţei numărul 4 din cartierul Câmpiniţa, începerea construcţiei Casei Căsătoriilor, dezactivarea rampei vechi, asfaltarea şi modernizarea altor străzi, realizarea unor canalizări menajere, modernizarea drumurilor de acces şi a reţelelor edilitare în cartierul Erupţiei, iluminat public, fluidizarea circulaţiei, noi parcări, precum şi realizarea mai multor studii de fezabilitate. În acelaşi timp, proiectul de buget prevede alocarea sumelor de 5 miliarde lei vechi pentru activitatea spitalelor, 3 miliarde pentru culte şi 8 miliarde pentru activităţi sportive. Cel mai important este că bani există şi suntem dispuşi să facem orice discuţie pentru orice propunere fezabilă până la dezbaterea publică din 25 ianuarie”.În cifre absolute, proiectul de buget pentru 2008 este de 559 miliarde lei vechi, la care se adaugă 58 miliarde din fondul de rulment, practic, bani rămaşi necheltuiţi din anul precedent, 45 miliarde din credit şi 6,5 miliarde din fondurile de mediu, ceea ce înseamnă un total de 668,5 miliarde lei, adică bugetul cel mai mare din istoria urbei.
Corp nou la Piaţa Centrală
Din acest an, Serviciul Public al Pieţei nu va mai vărsa excedentul bugetar către bugetul local, astfel încât, pentru liderii PD-L a fost prilejul de a puncta un nou proiect. “În 2008 vom demara proiectul privind construcţia corpului C2 al pieţei, pe care-l vom finaliza în 2009. Finanţarea acestei investiţii, evaluată anul trecut la peste 7 miliarde lei vechi, se va face integral prin Serviciul Pieţei. Potrivit prevederilor legale, excedentul bugetar nu se poate folosi decât pentru investiţii şi, oricum, noi nu câştigăm prea mult din închirierea actuală a acelui teren”, a spus directorul Pieţei Centrale, Marian Nistor.
Atac la PC!
Horia Tiseanu şi-a continuat războiul cu conservatorii. “Nu am încercat să politizăm spectacolul din 8 ianuarie. Responsabilitatea exclusivă pentru repartizarea invitaţiilor revine doar Casei de Cultură, iar noi nu am încercat decât să impulsionăm distribuirea invitaţiilor şi prin unele societăţi comerciale. Trebuia să spun că nu mă interesează?! Oricum, remarc concurenţa fără precedent realizată de conservatori unui spectacol organizat de Consiliul Local, nu de Primărie. Nu suntem de acord cu încercarea de a cumpăra alegătorii cu un spectacol şi un pahar de vin fiert! În legătură cu spectacolul de Revelion, cetăţenii au fost împărţiţi în două grupuri inegale, pentru că, din informaţiile mele, au fost mai mulţi oameni la spectacolul nostru. Nu pot să nu remarc lipsa de fair-play a conservatorilor, care ne-au suflat, efectiv, formaţiile Iris şi Simplu. Cine a plătit aceste spectacole? Întreb public după ce s-a ajuns la o identificare între Partidul Conservator şi Grupul de firme Fibec şi va trebui verificat dacă s-a respectat legea privind finanţarea partidelor politice. Solicit public o verificare în acest sens, pentru că un grup de firme nu se poate identifica cu un partid când e vorba de bani!”, a spus Horia Tiseanu.

Balul pensionarilor de ziua lui... Ceauşescu!
Filiala locală a PD-L a anunţat organizarea unui nou bal pentru pensionari, care va avea loc pe data de 26 ianuarie, adică exact de ziua de naştere a lui... Nicolae Ceauşescu! Simplă coincidenţă sau un argument în plus la nostalgii, balul este deschis - cel puţin în principiu - tuturor pensionarilor din Câmpina, care vor fi invitaţi de această formaţiune politică.

Echipierii Municipalului ambalează motoarele

O victorie şi o înfrângere în “dubla” amicală cu Tricolorul Breaza

FCM Câmpina – Tricolorul Breaza 2-0 (1-0)
La o săptămână după reunirea lotului divizionarei secunde FCM Câmpina, echipierii acesteia au susţinut un prim joc de verificare, în compania „vecinilor” de la Tricolorul Breaza, care activează în Liga a III-a, partener tradiţional de pregătire al trupei prezidate de Dan Ştefan Chiţu. Dincolo de rezultatul acestei prime partide, antrenorii Municipalului, Imilian Şerbănică şi Cristian Dumitru, se arătau mulţumiţi de dispoziţia la efort a elevilor lor şi asta pentru că starea gazonului – acoperit cu un strat consistent de zăpadă – nu a permis un joc prea tehnic, în care să fie evaluată valoarea jucătorilor aflaţi în probe sau a celor împrumutaţi de la diverse alte echipe.După 90 de minute de joc aprig, câmpinenii s-au impus cu 2-0, prin golurile realizate de Baia (min. 17) (foto dreapta) şi Jecu (min. 86) (foto stânga), ambii finalizând din apropiere faze elaborate de atac ale Municipalului.FCM Câmpina: Plachta – Defta, Marciu, Aristan, Cristea, Ţiclea, Marcu, Bogdan Andronic (20 ani, jucător împrumutat de la Progresul Bucureşti), Jecu, Ene, Baia. Au mai jucat: D. Mihai, Schweffer – Dragomir, Ad. Vişan, M. Tudor, O. Tudor, Mihai Căldăroiu (junior, CSŞ Nucet). Antrenori: Imilian Şerbănică, Cristian Dumitru.Tricolorul Breaza: Blidaru – N. Ghiţă, Petcu, Costache, Marian Ispir (Concordia Chiajna), Olteanu, Pătraşcu (ambii de la Caraimanul Buşteni), G. Ghiţă, Topală, Negotei, M. Vişan. Au mai jucat: Anghelache (Caraimanul Buşteni) – Picior (Petrolul 95 Ploieşti), Enache, Pescaru, A. Stoica, And. Stoica. Antrenori: Florin Stăncioiu, Costin Plăvache.

FCM Câmpina – Tricolorul Breaza 0-1 (0-1)
La numai două zile după disputarea primei partide amicale din acest an (2-0), Municipalul câmpinean a oferit revanşa brezenilor. Iar elevii lui Florin Stăncioiu şi Costin Plăvache nu au stat prea mult pe gânduri, deschizând scorul în minutul 9, prin Ispir, la o greşeală mare a lui Schweffer, şi reuşind să-şi menţină avantajul până la fluierul final. Mai mult, brezenii au părut că s-au adaptat mai bine la terenul greu, acoperit cu un strat subţire de zăpadă îngheţată, şi au mai avut câteva ocazii mari de gol, prin Vişan.De partea cealaltă, trupa lui Şerbănică a părut mai preocupată de factorul fizic al întâlnirii. Chiar dacă pe final, orgoliul rănit al echipierilor Municipalului a făcut ca ocaziile la poarta lui Blidaru să abunde fără, însă, ca Jecu, Băia, Avram sau Aristan să reuşească un gol egalizator.FCM Câmpina: Schweffer – Marcu, Ţiclea, Marciuc, Defta, Aristan, Jecu, Ene, Cristea, Andronic, Băia. Au mai jucat: Plachta, D. Mihai – Avram, O. Tudor, M. Tudor, Căldăroiu, Ad. Vişan, Dragomir. Antrenori: Imilian Şerbănică, Cristian Dumitru.Tricolorul Breaza: Anghelache – Pescaru, N. Ghiţă, Petcu, Olteanu, Ispir, G. Ghiţă, Topală, Pătraşcu, Braga, M. Vişan. Au mai jucat: Blidaru, Sava – Costache, A. Stoica, And. Stoica, Enache, Filote, Negotei, Picior, Dogaru. Antrenori: Florin Stăncioiu, Costin Plăvache.

Ichim, în Germania
Unul dintre jucătorii de bază ai Municipalului, Cosmin Ichim a plecat la începutul săptămânii trecute. După ce a solicitat o învoire de câteva zile pentru a-şi rezolva unele probleme personale, Ichim a plecat în Germania, din câte se pare cu acordul clubului său, Dinamo Bucureşti, acolo unde participă la un „târg” de jucători, încercând să-şi găsească şi ceva de lucru prin Germania. Chiar dacă pare supărat pe polivalentul său jucător, Imilian Şerbănică speră ca Ichim să se alăture cât mai curând lotului Municipalului şi să intre în programul echipei încă din startul stagiului de pregătire centralizată.

A revenit Paul Borz
Chiar dacă nu a jucat în partida cu Tricolorul Breaza, mijlocaşul Paul Borz a revenit în trupa Municipalului. Proprietar al grupării Ceahlăul Piatra Neamţ, Borz a jucat în prima parte a actualului sezon la CSM Ploieşti, dar a revenit la Câmpina, echipă ale cărei culori le-a mai apărat în trecut. Deşi s-a obţinut acordul pentru un împrumut până în vară, preşedintele FCM Câmpina, Dan Ştefan Chiţu, poartă negocieri cu conducerea „pietrenilor” pentru a obţine împrumutul mijlocaşului Borz pe un an şi jumătate.

Eduard Bica, 65 de minute în Israel

Absent nemotivat la pregătirile Municipalului, Eduard Bica bifează prima sa acţiune externă la lotul naţional de juniori U18, al cărui antrenor este Adrian Văsâi. Pe parcursul săptămânii trecute, Bica şi coechipierii săi din Naţională au participa la un stagiu de pregătire în Israel, jucând şi două partide cu echipa similară a ţării gazdă. Partidele au avut loc la Ness Tziona, la 20 km de Tel Aviv, iar atacantul câmpinean a bifat 65 de minute în ambele dispute încheiate cu 0-3 şi 0-0. Bica a jucat 45 de minute în primul joc, înlocuindu-l pe Selagea, pentru ca, în partida revanşă, atacantul câmpinean să evolueze numai 20 de minute, în locul lui Huiban.Chiar şi în aceste condiţii, pentru tânărul atacant câmpinean, prezenţa la cele două jocuri internaţionale pot însemna mult atât pentru cartea sa de vizită, cât şi pentru bagajul de experienţă.
Un moldovean la Breaza
În partida de sâmbătă a debutat la formaţia brezeană un jucător din Republica Moldova, adus de preşedintele Constantin Anghelache. Este vorba de Braga, un mijlocaş de care Stăncioiu părea a fi mulţumit într-o primă fază. "Trebuie să-l vedem mai la primăvară, pe iarbă!", a adăugat tehnicianul brezean.În schimb, de la gruparea brezeană au lipsit Vasilescu şi Turiac, ambii aflându-se în probe la echipa pregătita de Marius Şumudică, Inter Gaz Bucureşti.
Chiţu şi Anghelache
Dacă la prima întâlnire între cele doua formaţii, numai preşedintele câmpinenilor, Dan Ştefan Chiţu, şi-a făcut apariţia la arena unde s-a disputat partida, sâmbătă, şi Constantin Anghelache a bifat acţiunea. Chiţu şi Anghelache au stat în prima repriză unul lângă celălalt, dar după pauză preşedintele oaspeţilor a preferat să stea la marginea terenului de joc, alături de tehnicienii formaţiei sale.

În 2007, 77 medalii pentru judo-ul câmpinean

Anul 2007 s-a dovedit a fi un an extrem de prolific pentru tinerii sportivi ai secţiei de judo care îşi desfăşoară activitatea în sala BAPS din Câmpina. Cei aproximativ 80 de sportivi din Brebu şi Câmpina, care-şi desfăşoară activitatea aici sub îndrumarea antrenorului Alexandru Răducan, au obţinut un număr de 77 de medalii la diverse competiţii naţionale. De departe cele mai importante medalii sunt cele de argint câştigate de Ana Maria Răducan şi Teodora Răducan, ambele la categoria sub 13 ani, în finalele desfăşurate la Constanţa. Ana Maria Răducan şi Cătălina Gruia au participat şi la finalele naţionale la categoria sub 15 ani, o categorie de vârstă superioară lor, unde au obţinut un onorabil loc 5.De asemenea, se cuvin subliniate şi eforturile celorlalţi sportivi medaliaţi la diverse întreceri naţionale: Ana Maria Răducan (3 locuri I, 3 locuri II, 3 locuri III), Vlad Iordache (5 locuri I, 3 locuri III), Teodora Răducan (3 locuri I, 3 locuri II), Cătălina Gruia (3 locuri I, 2 locuri III), Alin Foiţă (3 locuri I, 2 locuri III), Larisa Florea (1 loc I, 3 locuri III), Codruţa Băjenaru (1 loc I, 2 locuri II, 1 loc III), Daniel Băjenaru (1 loc II, 2 locuri III), Ancuţa Toporaş (3 locuri III), Tiberiu Foiţă (2 locuri I, 1 loc III), Alexandra Comşa (2 locuri II, 1 loc III), Amalia Manea (3 locuri III), Tiberiu Bucur (2 locuri III), Irina Toporaş (1 loc III), Ana Maria Iordache (1 loc III), Diana Dima (2 locuri III, dintre care unul pe echipe), Dragoş Enăchescu (2 locuri II), Costin Gheorghe (1 loc II), Traian Logojan (1 loc III), Ovidiu Vasile (1 loc III), Silviu Bălănică (2 locuri III), Ana Maria Toporaş (2 locuri III), Ana Maria Grigorescu (1 loc III), Alexandru Gavrilă (1 loc II), Fabian Bâlgă (1 loc III). Antrenorul tuturor acestor sportivi, Alexandru Răducan, ne-a declarat: “Fac cu foarte multă pasiune ceea ce fac, în condiţiile în care noi nu percepem nici un fel de taxă pentru copii şi le oferim şi echipament gratuit. nimic nu ar fi fost, însă, posibil fără ajutorul domnilor Liviu Luca şi Mihail Şerbănoiu, cei care susţin îndeaproape activitatea de aici, care se constituie în cel mai mare rezervor de talente pentru copii între 6 şi 17 ani”.