În ultima zi a mandatului său interimar de ministru al Sănătăţii,

Videanu l-a înlocuit pe Călin Tiu cu Alexandru Matei

Ce face un ministru interimar al Sănătăţii în ultima zi a scurtului său mandat? Schimbă directori de spitale! Pare greu de crezut (sau nu), dar ministrul interimar al Sănătăţii Adriean Videanu, cu numai o zi înainte ca noul Cabinet Boc să depună jurământul, a semnat o dispoziţie prin care înlocuieşte mai mulţi directori de unităţi medicale. Printre aceştia se numără şi dr. Călin Tiu, manager interimar al Spitalului Municipal Câmpina. Acesta se aştepta la o asemenea măsură, după rezultatul alegerilor prezidenţiale. Este cunoscut faptul că medicul Călin Tiu a fost susţinut de PSD în accederea în această funcţie. Mai mult, plin de umor, dar şi cu un gust amar, Călin Tiu ne-a precizat că “mă aşteptam la un asemenea deznodământ după rezultatul alegerilor. Practic, lumea a avut de ales pentru spital între Tiu şi Ţiţei şi a ales... Ţiţei. Aşa că nu-mi rămâne decât să mă concentrez pe priorităţile mele, pe care le cam neglijasem în ultima vreme în favoarea problemelor spitalului. Îmi pare într-un fel rău, pentru că lucrurile începuseră să se mişte şi nu aveam nevoie decât de un pic de susţinere pentru a trece de toate problemele. Oricum,din punct de vedere financiar, strict pe exerciţiul mandatului meu, las Spitalul Municipal pe plus”. Dacă pentru Călin Tiu lucrurile sunt destul de clare, incertă rămâne situaţia celorlalţi membri ai staff-ului administrativ. Nicolae Mijea şi Elena Dumitrescu par dispuşi să intre în noua echipă managerială şi sub comanda lui Alexandru Matei, în vreme ce Carmen Coman va părăsi, cel mai probabil, funcţia de director economic al unităţii medicale câmpinene. Interesant este că noul manager interimar al Spitalului Municipal, dr. Alexandru Matei, se judecă în continuare cu... Ministerul Sănătăţii, după ce în primăvara anului 2007, după numai câteva luni în fruntea spitalului, era demis prin ordin al ministrului Eugen Nicolăescu. La fel de interesant va fi de urmărit cum va evolua disputa pe marginea contractului cu Romgermed, extrem de păgubos pentru spitalul câmpinean, în condiţiile în care acest contract poartă şi semnătura directorului de atunci al spitalului... Alexandru Matei! De asemenea, va fi interesant de văzut care va fi disponibilitatea autorităţilor locale în a sprijini noua conducere a unităţii medicale, mai ales că, la ultima şedinţă a Consiliului Local, reprezentanţi ai partidului aflat la putere au fost destul de duri cu solicitările lui Călin Tiu pentru spital.Concluzia ar putea fi că telenovela în jurul Spitalului Municipal Câmpina continuă... Aşteptăm cu interes să vedem ce decizii se vor lua pentru binele spitalui, al pacienţilor, al cadrelor medicale. Că de decizii politice ne-am săturat...

Retrospectiva anului 2009

Ca la orice final de an, se cuvine să aruncăm o privire retrospectivă asupra a ceea ce a însemnat 2009 la Câmpina. Au fost şi lucruri bune, şi altele mai puţin bune, important este ca noi toţi, dar în special cei care conduc municipiul, să învăţăm din greşeli şi să încercăm să nu le repetăm...

Ianuarie
- Irina Modrogan, consiliera personală a primarului Horia Tiseanu, demisiona din această funcţie fără nici o explicaţie publică;

9 - Ion Dragomir era desemnat preşedinte interimar al organizaţiei locale a PSD;

28 - Luiziana Preda făcea greva foamei în faţa Primăriei Câmpina, pentru a i se acorda un spaţiu cu chirie, unde să-şi desfăşoare activitate de comerţ cu flori;

30 - Marian Dulă depune jurământul în Consiliul Local, înlocuind-o în funcţia de consilier local pe Bogdana Ţiţei;
Februarie
- cei cinci consilieri ai PNDC (Monica Clinciu, Gena Preda, Alin Moldoveanu, Florin Marcu, Daniel Telegescu) au anunţat trecerea la PD-L, profitând de o decizie definitivă a instanţei supreme care consfinţea dizolvarea PNDC. Ulterior, printr-un alt proces, s-a uzat de o cale de atac extraordinară împotriva acestei decizii, dar acest proces încă nu a fost finalizat şi nici nu mai poate produce efecte, cel puţin la nivelul administraţiei câmpinene şi mai ales în condiţiile politice actuale;

4 - Marian Miluţ, preşedintele PNŢ-CD, dezvelea la Câmpina, chiar în sediul filialei locale a partidului său, un bust al lui Iuliu Maniu;

5 - maşina nouă, de aproape 100.000 lei, achiziţionată de la bugetul local pentruCasa de Cultură era “împrumutată” Jenicăi Tabacu, după ce aceasta fusese numită între timp coordonatorul programelor culturale din Primăria Câmpina;

14-18 - Marian Dulă participă la Koln, Germania, la un seminar internaţional militar dedicat aniversării a 60 de ani de la înfiinţarea NATO;

27 - senatorul PD-L Georgică Severin îşi deschidea cabinetul parlamentar din incinta sediului PD-L;
Martie

8 - concurs de miss şi spectacol organizat la Casa de Cultură cu ocazia Zilei Femeii;
Aprilie
3 - Virgil Guran era ales preşedinte al PNL Câmpina;

4 - Beatrice Brânză, nepoata parlamentarului PD-L William Brânză, deceda pe Dealul Muscel, după un accident cu ATV-ul;
Mai
15 - se sărbătorea, la Poiana Câmpina, împlinirea a 110 ani de la înfiinţarea fabricii, actualmente SC Petroutilaj SA Poiana Câmpina;

29-30 - Câmpina a găzduit Conferinţa Naţională a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România;
Iunie
7 - alegerile europarlamentare scoteau din case 26,33% dintre câmpineni, iar rezultatele erau: PD-L 32,08%, PSD 28,22%, Elena Băsescu 11,64%, PNL 10,91%;

7 - Marius Andrieş, factor poştal, în vârstă de 44 ani, a ameninţat că se aruncă de pe clădirea neterminată din zona Notariatelor. A fost convins de prietena lui să renunţe la gest şi a fost amendat de poliţişti;

15 - Irina Nistor, fosta consilieră personală a primarului Tiseanu şi soţia consilierului local Marian Nistor, era numită şef al Serviciului Public de Exploatare şi Administrare a Pieţei Centrale;

17 - Miron Cozma, temutul lider al minerilor din Valea Jiului, omul care a schimbat guverne, a fost la Câmpina, împreună cu soţia sa, avocat. A stat mai multe ore pe terasa de la fostul cinematograf şi a discutat cu mai multe persoane despre posibila înfiinţare a unei filiale a viitorului său partid şi la Câmpina;

26 - viceprimarul Ion Dragomir şi consilierii Horaţiu Zăgan, Elvis Arghir şi Marian Nistor plecau la Kuşadasi, Turcia, într-o delegaţie oficială;

Iulie

20 - se derula, la Casa Tineretului, unul dintre cele mai controversate şi... contestate evenimente plătite din bani publici - “Câmpina, în stil dulce”, o manifestare iniţiată de Jenica Tabacu şi care, foarte probabil, nu se va mai organiza prea curând;
August
3 - dr. Călin Tiu era numit manager general interimar al Spitalului Municipal;

22 - 31 - Elena Albu, Gena Preda, Elvis Arghir şi Gheorghe Sandu participau la un seminar internaţional în regiunea Alsacia, Strasbourg;
Septembrie
1 - Grupul Şcolar Petrol devine Colegiul Tehnic “Constantin Istrati”;

5 - 11 - Mihaela Neagu Petrovici, Marian Dulă, Viorel Bondoc, Lucian Cercel, Daniel Telegescu, Marian Nistor şi Gheorghe Tudor se afla în Antalya, Turcia, participând la un seminar pe tema serviciilor publice;

7 - se emitea, de către prefectul judeţului, ordinul prin care se constata starea de incompatiblitate a consilierului local PIN, Jenica Tabacu şi necesitatea de a fi înlocuită;

14 - imediat după Congresul PNŢ-CD, în care s-a stabilit susţinerea în campania electorală prezidenţială a lui Traian Băsescu, şeful filialei Câmpina a ţărăniştilor, dr. Dan Gavrilescu, a demisionat, declarând că “nu pot face campanie unui asemenea om”;

19 - 20 - avea loc cea de-a doua ediţie a Serbărilor Toamnei, prilej pentru Câmpina să intre în “Guinness Book” cu cea mai mare pensulă din lume;

22 - Biblioteca Municipală “Dr. CI Istrati” aniversa 60 de ani de la înfiinţare;

30 - la sediul Primăriei Câmpina, în prezenţa preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, primarul Câmpinei, Horia Tiseanu, şi secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, Răzvan Murgeanu, semnau contractul de finanţare pentru modernizarea Căii Dacia, cea mai importantă lucrare cu fonduri europene, de la Câmpina. Execuţia propriu-zisă începe anul viitor şi vizează îmbunătăţirea accesului în DN1;
Octombrie
10 - s-a inaugurat Clubul Pescarilor şi Iubitorilor de Natură, cu sediul într-un imobil de pe Strada 1 Decembrie 1918;

29 - Luminiţa Viorica Dumitrescu depune jurământul în Consiliul Local, înlocuind-o astfel pe Jenica Tabacu;
Noiembrie
22 - primul tur al alegerilor prezidenţiale aducea la Câmpina următoarele rezultate: Traian Băsescu 37,43%, Mircea Geoană 25,19%, Crin Antonescu 21,45%;
Decembrie
6 - în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, la Câmpina, candidatul susţinut de PD-L, Traian Băsescu, îl învingea categoric pe Mircea Geoană, candidatul PSD, cu un procent de 54,64% faţă de 43,36%;

10 - urmare a schimbării legislaţiei, şefii Poliţiei Comunitare renunţau la aceste funcţii în favoarea păstrării pensiei, Alexandru Lefter fiind înlocuit de Cristina Radu, iar Alexandru Apostol - de Ovidiu Tudose; ambele numiri sunt interimare. De asemenea, Nicuşor Pohrib, şeful Biroului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Primăriei Câmpina, aflat în aceeaşi situaţie, renunţa la pensie în favoarea serviciului, în vreme ce Lucian Draghia, din cadrul Biroului de Integrare Europeană, renunţa la serviciu în favoarea pensiei;

22 - printr-un ordin semnat de ministrul interimar al Sănătăţii, Adriean Videanu, managerul interimar al Spitalului Municipal, dr. Călin Tiu, era înlocuit cu... fostul director, dr. Alexandru Matei.

Gafa anului
Prezenţa unui lider al PD-L, Liviu Corcodel, următorul supleant pe lista pentru Consiliul Local, în sediul PSD la finalul zilei celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Corcodel a băut şampanie alături de liderii PSD, iar a doua zi dimineaţă, la aflarea rezultatului numărării voturilor, dându-şi seama de gafă, şi-a dat demisia din PD-L. “Ne-a scutit pe noi să-l dăm afară din partid”, a fost comentariul preşesintelui PD-L, Horia Tiseanu.

Probleme rămase nerezolvate în anul 2009

• colaborarea defectuoasă cu HidroPrahova;
• cheltuielile nejustificat de mari pentru două evenimente iniţiate de Jenica Tabacu - “Balconul înflorit” şi “Câmpina, în stil dulce”;
• lichidarea Companiei Publice de Gospodărire Comunală;
• Câmpina nu are o bază sportivă proprie la un nivel minim acceptabil;
• situaţia economică şi contractele păguboase ale Spitalului Municipal.

Colinde şi daruri înainte de Crăciun

Pachete pentru asistaţii social

Cantina socială - administrată de Marga Perian şi care se află în incinta Grupului Şcolar Construcţii de Maşini din cartierul Turnătoriei - deserveşte aproximativ o sută de asistaţi social din Câmpina. Pe perioada sărbătorilor de iarnă, la fel ca şi în anii trecuţi, cantina este închisă, astfel încât persoanele deservite de această cantină au fost chemate pe 22 decembrie pentru a-şi primi pachetele pentru întreaga perioadă.După cum ne-a explicat chiar Marga Perian “este vorba de câte un pachet în valoare de circa o sută de lei pentru fiecare om. Orice asistat primeşte mâncare în valoare de 6 lei în fiecare zi, iar pentru cele 12 zile în care cantina este închisă ar veni un pachet de 72 lei, la care s-au mai adăugat unele sponsorizări din partea unor oameni generoşi, astfel încât valoarea totală a pachetului ajunge la aproximativ o sută de lei”.Prezent la începutul acţiunii de împărţire a acestor pachete, primarul municipiului Câmpina, Horia Tiseanu, a trecut în revistă conţinutul unui asemenea pachet, s-a adresat celor prezenţi la Cantina Socială şi ulterior ne-a declarat: “Am văzut că pachetele sunt destul de consistente şi conţin, pe lângă ulei, zahăr, făină, mălai şi o serie de alte produse, precum salam, lebăr, brânză, pui, peşte şi nelipsitul cozonac. Cred că este un gestpe care oamenii îl apreciază, pentru că dacă nu ar exista acest sprijin din partea noastră, mulţi dintre ei nu ar avea ce să pună pe masă pentru ei şi copiii lor. Astfel, măcar de sărbători vor avea şi ei cele necesare şi cuvenite la un asemenea momentcum este Crăciunul”.

Tradiţionalele colinde în Parcul Milia
La fel ca în fiecare an, înaintea sărbătorii Naşterii Domnului, în Centrul Civic al municipiului Câmpina, în Parcul Milia, are loc un concert de colinde. Păstrând tradiţia, organizatorii au solicitat şi de această dată grupuri de colindători de la majoritatea unităţilor de învăţământ din localitate, copii care au colindat şi au oferit tuturor trecătorilor un moment apropiat de ceea ce ar trebui să însemne magia sărbătorilor. Imediat după încheierea colindelor, Moş Crăciun, care a fost prezent la faţa locului,le-a oferit daruri micilor sau mai marilor colindători, precum şi tuturor copiilor care au fost prezenţi la acest concert de colinde. Spre deosebire de anii anteriori, de această dată, după încheirea spectacolului din centru, fiecare ceată de colindători a pornit spre câte un cartier al Câmpinei, unde copiii au fost primiţi cu bucurie şi simpatie de locuitori. Poate şi pentru că e o mai mare bucurie atunci când vine cineva la tine acasă să te colinde, decât atunci când mergi în centrul urbei la un spectacol de colinde. Poate şi această idee va deveni o tradiţie, ea având ecouri favorabile atât în rândurile colindătorilor, cât şi a celor colindaţi.

Moş Crăciun a poposit şi la PD-L

Chiar în Ajunul Crăciunului, la sediul PD-L a poposit Moş Crăciun, însoţit de doi spiriduşi. Zeci de copii, cei mai mulţi dintre ei trecători ocazionali, s-au bucurat de darurile primite de la Moş Crăciun într-o sacoşă... portocalie. În aceasta se aflau două portocale, o ciocolată, o napolitană şi o sticlă de suc, copii fiind deosebit de încântaţi de surpriză.La momentul sosirii lui Moş Crăciun, la sediul PD-L erau prezenţi atât preşedintele filialei locale, Horia Tiseanu, cât şi numeroşi consilieri locali ai acestui partid. De altfel, Horia Tiseanu ne-a declarat: “Mă bucur că am putut organiza pentru al şaselea an consecutiv sosirea lui Moş Crăciun. De altfel, copiii ştiu deja de această tradiţie şi au venit cu mult timp înaintea sosirii moşului la sediul partidului nostru. Am încercat şi sper eu că am şi reuşit cu ajutorul unor sponsori să aducem o clipă de bucurie unor copii, aceasta fiind doar o picătură din oceanul de bunătate cu care ar trebui întâmpinată sărbătoarea Naşterii Domnului. Au fost 300 de pachete, pe care Moş Crăciun le-a oferit tuturor copiilor care s-au oprit pentru o clipă la... sacul moşului”.

Administraţia locală aprobă mai des liste pentru locuinţe decât... construirea lor!

Consiliul Local Câmpina a aprobat, la ultima sa şedinţă, lista cu solicitanţii îndreptăţiţi să primească o locuinţă cu chirie din fondul locativ de stat. Din păcate, este doar o listă, clasarea pe un loc mai în faţă neaducând nici un avantaj concret... Lista include 137 de persoane şi foarte rar se întâmplă să apară mici modificări şi asta pentru că municipiul Câmpina stă foarte prost la capitolul locuinţe de închiriat. Mai ales că fondul locativ scade de la an la an deoarece s-a permis cumpărarea locuinţelor de către chiriaşii care au dorit acest lucru. Consilierii au recunoscut că aprobă o lista şi… atât. Că oamenii cer case, dar nu li se dă pentru că municipalitatea nu dispune de aşa ceva. Cu alte cuvinte, treaba cu lista e doar o formalitate. “Simt o strângere de inimă că oamenii care au nevoie de la noi de o locuinţă nu primesc decât o listă... Mi se pare dureros...”, a spus Gena Preda. La rândul său, secretarul Paul Moldoveanu a avut o intervenţie care a fost uşor trecută cu vederea de consilieri, deşi făcea referire la un lucru destul de grav: “Această listă a apărut în virtutea inerţiei, pentru că nu ştim cum se ajunge la acel punctaj!” “Nu aş vrea să întâlnesc pe nici unul dintre oamenii de pe această listă pentru că nu aş şti ce să-i spun”, a punctat, în stilu-i caracteristic, şi Dragomir Enache.Concluzia a venit - aproape ca de fiecare dată - din partea primarului Horia Tiseanu şi se poate spune că toţi consilierii şi-au însuşit-o din moment ce proiectul s-a votat în unanimitate. “Este foarte greu să construieşti locuinţe. Costă foarte mult şi nu ne putem permite. De exemplu, pentru un singur bloc cu o scară şi patru etaje ar trebui să dăm peste 20 de miliarde de lei vechi. Noi am preferat să dam aceşti bani pentru modernizarea străzilor, investiţie de care beneficiază mii de locuitori, nu doar un număr restrâns. Alte soluţii ar fi cele prin ANL. Dar Agenţia Naţionala pentru Locuinţe a început, cu mare greutate, construirea celor două blocuri din cartierul Turnătorie, e vorba de apartamentele cu chirie. Tot ANL construieşte pe Erupţiei şi în cartierul Muscel, dar aici sunt case pentru cei care dispun de bani. Noi dorim să realizăm şi nişte locuinţe de necesitate, unde să-i mutăm pe cei din blocurile care urmează să fie reabilitate, iar după finalizarea lucrărilor respectivele locuinţe să le dăm cu chirie. Dorim să luăm şi terenul de la Şcoala de Poliţie, dar aici e un blocaj pe care sperăm să-l rezolvăm după ce actualul guvern intră în activitate. Avem peste 200 de cereri de la tinerele familii care doresc un loc pe care să-şi construiască o casă. Ne gândim la soluţii, încă mai aşteptăm şi oferte de la societăţile comerciale care să construiască la preţuri mai mici, aşa cum s-a întâmplat prin alte părţi”, a spus primarul Horia Tiseanu.

Supravieţuitori, oficialităţi şi jandarmi i-au comemorat pe eroii de la Otopeni

22 decembrie 2009. La Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor pentru Comunicaţii, Informatică şi Logistică Jandarmi din Câmpina a avut loc un ceremonial religios şi unul militar de comemorare a eroilor unităţii căzuţi la datorie în zorii zilei de 23 decembrie 1989, în faţa Aeroportului Otopeni.Marcarea a 20 de ani de la acele evenimente a adus mai multă lume decât în ultimii ani, numărul celor prezenţi fiind comparabil doar cu ceea ce se întâmpla în primii ani de după evenimentele din 1989. La ceremonial au participat numeroase oficialităţi locale, de la primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Ion Dragomir şi consilierul judeţean Ovidiu Cord, până la consilierii locali câmpineni. De asemenea, a fost prezent un număr însemnat dintre cei 43 de supravieţuitori ai acelor cumplite momente, ei chiar depunând o coroană de flori în cinstea colegilor lor ucişi atunci. Dintre cei 43 de supravieţuitori, peste 30 au fost prezenţi la ceremonialul de la Câmpina, în condiţiile în care unul dintre ei a decedat între timp, alţi trei sunt plecaţi în străinătate (Canada, Franţa şi Spania). În ochii fiecăruia dintre ei se derula parcă filmul acelei groaznice zile, în care moartea a fost printre ei, răpindu-le 37 de colegi, astăzi eroi. Pentru supravieţuitorii prezenţi, apelul solemn a fost poate cel mai emoţionant moment, în ochii multora putându-se vedea lacrimi... Lacrimi pentru foştii lor colegi.Ceremonialul din faţa Monumentului Eroilor a inclus intonarea imnului naţional, apelul solemn al eroilor, o ceremonie religioasă, depunerea de coroane de flori şi defilarea Gărzii de Onoare a unităţii câmpinene. La fel ca şi la alte evenimente care includ un ceremonial militar, acesta a fost cel mai aşteptat moment al întregului ceremonial. De altfel, spre deosebire de ultimii ani, circulaţia rutieră pe B-dul Nicolae Bălcescu a fost întreruptă pe întreaga durată a ceremoniei de comemorare, întreaga activitate putându-se desfăşura fără probleme.

Andreea Dumitran continuă tratamentul la Bonn, în Germania, şi pare a fi pe drumul cel bun

Până în urmă cu aproximativ două săptămâni, în Câmpina s-a derulat o campanie intensă pentru strângerea câtorva zeci de mii de euro vitali pentru viaţa Ioanei Andreea Dumitran, o fetiţă de numai opt ani, diagnosticată cu o tumoare la cap.Din 14 decembrie, Ioana Andreea se află în Germania, la Bonn, la Mediclin Robert Janker Clinic (foto). Încă din prima zi, Ioana Andreea a început programul de tratament, unul minuţios, specific german. Astfel, dimineaţă se face radioterapie cu sistemul Novalis, care durează aproximativ 15 minute, iar seara este programată chimioterapia. Tratamentul va dura 30 de şedinţe şi are o serie de efecte secundare, dar nu de mare importanţă sau gravitate, cum ar fi pusee de căldură şi transpiraţie, dar fără stare de febră.Ioana Andreea se simte destul de bine,i-a revenit pofta de mâncare şi chiar s-a îngrăşat trei kilograme în cele două săptămâni de când se află în Germania.Părinţii sunt foarte mulţumiţi nu numai de tratamentul în sine, ci şi de felul în care se comportă cadrele medicale de la această clinică germană. De altfel, însuşi managerul general al clinici a vizita-o pe Ioana Andreea în camera sa, pentru a se interesa de evoluţia tratamentului. Acesta a dorit să o încurajeze pe fetiţa din Câmpina şi să o susţină în lupta sa pentru a se însănătoşi.În paralel, chiar şi după plecarea Ioanei Andreea în Germania, colegii săi şi elevii voluntari de la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu” au continuat campania de strângere de fonduri. Reamintim că Ioana Andreea a plecat imediat după ce s-a strâns suma minimă necesară de 20.000 euro, dar, între timp, s-a reuşit completarea sumei colectate cu încă 15.000 euro, astfel încât, în momentul de faţă,s-a strâns întreaga sumă necesară pentru tratamentul fetei. Familia fetiţei este foarte mulţumită de evoluţia stării de sănătate, de grija cadrelor medicale de la Mediclin Robert Janker Clinic din Bonn şi îşi doresc să se întoarcă acasă cât mai repede, cu Ioana Andreea sănătoasă şi să mulţumească tuturor celor care au contribuit la salvarea fetiţei lor.

Bugetul local va plăti datoriile CPGC către foştii salariaţi?

La ultima lor şedinţă din acest an, consilierii locali au fost înştiinţaţi în scris, de lichidatorul Companiei Publice, Paul Tifigiu, că a mai apărut o sumă de plată în valoare de 278.373 lei. De unde provine această sumă? Compania Publică a pierdut la Curtea de Apel Ploieşti procesul intentat de foştii săi salariaţi, care revendică plata a zece salarii nete pe economie, conform prevederilor contractului colectiv de muncă. Fosta conducere a Companiei Publice a refuzat să facă această plată, astfel că salariaţii CPGC s-au văzut nevoiţi să se adreseze instanţei, care - iată -le-a dat dreptate.Acum, suma efectivă de plată către foştii salariaţi ai CPGC este de 231.370 lei, la care se adaugă actualizarea sumei prin aplicarea indicelui de inflaţie - 8.607 lei, la care se mai adaugă impozitul către bugetul de stat în valoare de 38.396, adică un total de 278.373 lei.Lichidatorul Companiei Publice, Paul Tifigiu, menţionează în adresa înaintată Consiliului Local că “CPGC nu dispune de disponibilităţi băneşti, unitatea are conturile blocate de organul fiscal”, solicitând Consiliul Local, în calitate de acţionar unic al CPGC, să ia în discuţie posibilitatea de a contribui cu această sumă, ca aport în numerar, la rezolvarea acestui litigiu. De asemenea, se mai precizează posibilitatea ca foştii salariaţi ai CPGC să se adreseze unui executor judecătoresc pentru recuperarea sumelor stabilite de instanţă, ceea ce ar duce la creşterea sumei finale, pe care tot de la bugetul local va trebui să fie achitată. Paradoxal, poate, consilierii nu au dorit să-şi strice cheful ultimei şedinţe din acest an cu o asemenea discuţie, care - cel mai probabil - va fi amânată tocmai pentru finele lunii ianuarie 2010.

Lucrările pe tronsonul Câmpina - Predeal au adus pierderi CFR

Este vremea bilanţului, aşa cum se întâmplă la finele oricărui an. Într-un astfel de bilanţ al unei companii naţionale apare şi o referire la Câmpina. Este vorba despre Compania CFR Călători, care a anunţat că a înregistrat în acest an o scădere a traficului de pasageri cu 13% faţă de anul trecut. Printre motivele enumerate de conducerea Companiei CFR Călători se regăseşte şi scuza lucrărilor pe tronsoanele Bucureşti - Constanţa şi Câmpina - Predeal.“În aceste condiţii veniturile totale preliminare a se realiza în anul 2009 reprezintă 98% faţă de realizările anului 2008”, susţin reprezentanţii companiei, fără a preciza la cât se ridică această valorare. Compania a pus în circulaţie zilnic 1.594 de trenuri de călători.În privinţa lucrărilor care se desfăşoară pe calea ferată în zona municipiului Câmpina, poate reprezentanţii Companiei CFR Călători ar fi trebuit să fie mai critici la adresa executantului lucrării, care este deja într-o întârziere de aproximativ un an faţă de graficul de lucru iniţial. Lucrările de reabilitare a tronsonului Câmpina - Predeal sunt finanţate în cea mai mare parte prin Programul ISPA al Uniunii Europene - 125.814.534,48 euro, în vreme ce contribuţia Guvernului României este de numai 41.938.178,16 euro. Chiar dacă lucrările principale sunt realizate de firma austriacă PORR, atât ritmul de lucru, dar mai ales costurile finale sunt în cel mai pur stil românesc...

Lupta cu nămeţii, înainte de Crăciun

Aproape în toate zilele săptămânii trecute, pe mai multe artere din Câmpina, mai ales în zona centrală, s-a lucrat intens la deszăpezire şi la îndepărtarea nămeţilor de pe marginea drumului.În mod special pe Bulevardul Carol I, salariaţi de la firma de salubritate - care asigură şi deszăpezirea drumurilor pe timpul iernii - şi cei de la atelierul de reparaţii străzi al Primăriei au încărcat sute de metri cubi de zăpadă în camioane pentru a asigura o bună fluenţă a circulaţiei rutiere, dar şi pietonale.Utilajele au afectat în mică măsură traficul rutier în zonele în care lucrau, dar conducătorii auto, ca şi pietonii, nu au părut deranjaţi de micile şi inerentele inconveniente, având în vedere rezultatele finale.Din păcate, aceleaşi utilaje au reuşit în mică măsură să intre şi pe drumurile laterale, întâmpinându-se probleme inclusiv în zona centrală, din cauza maşinilor lăsate parcate pe marginea drumului.Iar când toate lucrurile păreau să intre păreau să ajungă pe un făgaş normal, a început din nou să ningă... Că doar iarna nu-i ca vara...

Ursarii din Moldova au poposit la Câmpina, în Ajunul Crăciunului

Printre mulţii colindători care au poposit în Ajunul Crăciunului pe la casele câmpinenilor s-a aflat şi un grup ceva mai bine organizat, de oameni în toată firea. Cu blănuri de urs pe ei, cu tobe şi un întreg acompaniament specific colindelor, ursarii au parcurs centrul localităţii, intrând şi în mai multe instituţii, pe care ei le-au considerat de mai mare interes.Unul dintre aceştia, aflat sub “acoperire”. ne-a precizat: “Suntem din Bacău şi umblăm de câteva zile prin ţară, intenţionând ca exact în ziua de Ajun să ajungem în staţiunile de pe Valea Prahovei. Facem acest traseu de ani buni şi constatăm că se simte criza din ce în ce mai acut inclusiv în recompensarea colindătorilor”.Totuşi, numeroşi câmpineni au băgat mâna în buzunar - mai mult sau mai puţin adânc, fiecare după posibilităţi - pentru a le da câţiva bănuţi acestor colindători.

Reţeaua de apă a ajuns la Cornu de Sus

Pe 22 decembrie, în satul Cornu de Sus, aparţinând de comuna Cornu, a avut loc recepţia lucrării de extindere a reţelei de alimentare cu apă. Lucrarea a început în luna martie a acestui an şi a costat 250.000 lei. Banii au fost obţinuţi de la bugetul de stat, în baza HG 577/1977 (republicată) privind Programul de alimentare cu apă la sate. Lungimea conductei de distribuţie a apei este de 1, 5 km şi va deservi aproximativ 1.300 locuitori.

Tentativă de furt...

Într-una dintre nopţile dinaintea sărbătorii Crăciunului, un tânăr câmpinean s-a gândit să joace rolul lui Moş Crăciun şi să facă rost de mai multe bunuri. Aşa că tânărul, Octavian R., de 21 de ani, a sustras de la mama sa cheia de la magazinul la care aceasta este angajată ca vânzătoare. A ieşit din casă şi s-a îndreptat spre magazin, dar a fost surprins chiar în timp ce încerca să pătrundă în incinta respectivă. Poliţiştii din Câmpina continuă cercetările asupra tânărului, acesta fiind acuzat de tentativă de furt calificat.

Retrospectiva sportivă a anului 2009

Ianuarie
15 - la Sala “Grigorescu” avea loc un meci demonstrativ între o echipă de veterani ai fotbalului câmpinean şi echipa naţională a actorilor, din care nu au lipsit Miodrag Belodedici, Adrian Enache, Aurelian Temişan şi mulţi alţii;
Martie
27 - la stadionul “Rafinăriei” avea loc reinaugurarea vestiarelor, după ce aici avuseseră loc ample lucrări de renovare şi modernizare;
Mai

30 - în Centrul Civic al Câmpinei avea loc o manifestare sportivă inedită “Arenele de joacă”, la care participa şi marea campioană Gabriela Szabo;
Iunie
6 - finala fazei judeţene a Cupei României, Intersport Plopeni - Caraimanul Buşteni, scor 2-0, avea loc pe stadionul “Rafinăriei”; 13 - Tricolorul Breaza câştiga turneul de baraj de la Buzău şi Rm. Sărat promovând în Liga a II-a; 16 - 21 - la arenele de tenis Fibec se desfăşura Cupa “Fibec” la tenis de câmp pentru copii şi juniori; 26 - meci între veterani pe stadionul “Rafinăriei”, între fostele glorii ale cluburilor Poiana şi Unirea Câmpina;

Iulie
8 - 12 - atletul de la GŞI CSŞ Petrol Câmpina, Ionuţ Iorga, a participat la Bressanone, în Italia, la Campionatul European de Atletism pentru Juniori II, concurând la proba de aruncarea suliţei; 18 - joc amical foarte interesant pe stadionul “Poiana”, Tricolorul Breaza - Gloria Bistriţa, scor 0-1; 30 - la Casa Tineretului a avut loc lansarea şi prezentarea lotului CSM Câmpina;
August
20 - amical de lux între Unirea Câmpina şi formaţia secundă a clubului cipriot Omonia Nicosia, joc încheiat la egalitate, 0-0; 28 - 30 - arenele de tenis Fibec au găzduit Cupa “Partener” la tenis de câmp;

Septembrie
5, 7 - dublu joc amical internaţional feminin pe stadionul “Poiana” între echipele naţionale ale României şi Belgiei; 24 - pista de motocros de pe dealul Muscela fost distrusă de buldozere, care au amenajat drumul către mănăstirea din apropiere; 25 - 27 - Cupa Municipiului Câmpina la echitaţie a însemnat şi prima competiţie ecvestră organizată pe noul traseu de pe dealul Muscel;

Octombrie
3 - Unirea Câmpina - Intersport Plopeni, scor 1-2, în derby-ul Ligii A Prahova; după acest joc Mărgărit Ciubotaru a anunţat că se retrage din fotbal;21 - meci demonstrativ susţinut de echipa de baschet masculin Asesoft Ploieşti, cu ocazia prezentării echipei de baschet feminin a clubului CSM Câmpina;
Noiembrie
1 - competiţie ecvestră pe Dealul Muscel; 20 - arbitrul Mihai Amorăriţei a promovat în Liga a III-a.

Cum ar fi arătat Câmpina astăzi, dacă nu exista Revoluţia din 1989?

Ce aveam până în 1989? Cincinalul în patru ani şi jumătate, întuneric, frig în case, galantare goale, program la televizor de numai două ore, salam cu soia, cozi la tacâmuri şi – poate mai mult decât orice altceva – teama de a vorbi, teama de a spune ceea ce gândeam cu adevărat. Mai existau şi Radio Europa Liberă, antena pentru bulgari, micile supape prin care se mai făcea respiraţie gură la gură unui popor despre care toţi credeau că este o… „mămăligă”. Sunt destui cei care nu au prins acele vremuri. Dacă nu le-ai trăit este foarte greu să le înţelegi… Poate tocmai de aceea am vrut să aflăm de la câteva dintre personalităţile locale ce ar fi însemnat Câmpina astăzi, în anul 2009, dacă nu ar fi existat evenimentele din decembrie 1989, care au dus la căderea lui Nicolae Ceauşescu. E doar un exerciţiu de imaginaţie, fără nostalgii şi fără regrete.

Ion Stamen (în 1989 – maior, comandantul unităţii de securitate, actualmente Centrul de Perfecţionare al Jandarmeriei Câmpina; în 2009 – colonel în rezervă): „Nu m-am gândit niciodată… Probabil că oraşul s-ar fi dezvoltat în continuare, dar pe coordonatele trasate, aşa cum se făcea atunci, de la nivel central, cu un accent mai mare pe cantitate şi mai puţin pe calitate. Probabil că se mai dezvoltau şi societăţile economice din Câmpina, despre care se spunea, la sfârşitul anilor ’80, că produceau cât un întreg judeţ. Probabil că ar fi crescut şi numărul de salariaţi, după ce acum 20 de ani numărul acestora ajunsese să egaleze numărul locuitorilor. Ştie toată lumea ce aglomeraţie era în autogară şi prin toate staţiile unde veneau maşinile din comunele din jur. Poate că atunci ne mulţumeam cu puţinul care ni se dădea, atât din punct de vedere al confortului, cât şi al hranei şi căldurii. Sunt convins că ne doream mai mult, dar nu exista curajul s-o spunem. Oricum, în primii ani de după ’90 visam la mai mult decât a ajuns acum Câmpina…”

Victor Bercăroiu (în 1989 – viceprimarul Câmpinei; 2009 – om de afaceri; în perioada 2000-2004 a fost deputat în Parlamentul României, iar în iunie 2008 a candidat la funcţia de primar al Câmpinei): „Nu ştiu dacă s-ar fi putut, pentru că ceva trebuia să se întâmple… Aşa cum erau lucrurile atunci, în acel context internaţional, nu se mai putea… Chiar înainte cu multe zile de acele evenimente m-a sunat Doru Ecaterinescu să mă întrebe dacă facem revelionul împreună. I-am zis că o să vedem dacă în anul acela aveam să facem revelionul. Eu simţeam poate mai mult decât oricine altcineva revolta oamenilor şi problemele lor, pentru că la mine veneau foarte mulţi oameni în audienţă. Şi ei aveau două probleme majore – locuri de muncă şi locuinţe. Eu eram ales viceprimar din anul 1987, eram la acel moment cel mai tânăr viceprimar din ţară, iar în toamna anului 1989 am avut privilegiul de a merge în RDG, la Magdeburg, împreună cu Şerban Teodorescu, fost ministru al Construcţiilor de Maşini, la acel moment secretar economic al judeţului, şi cu Puiu Gheorghe, actual director la Romtelecom, atunci primar la Boldeşti. Am avut şansa de a fi în tribună atunci când Gorbaciov a vorbit despre utilitatea căderii Zidului Berlinului. Mi-a fost limpede că sfârşitul acelui regim era aproape şi era inevitabil să se întâmple ceva şi la noi. Dar nu credeam că avea să fie o schimbare atât de dură… Pentru Câmpina erau pregătite lucrări edilitare de mare importanţă în programul din perioada 1990-1995. Era vorba de dezvoltarea oraşului în zona de nord, realizarea unei pasarele peste calea ferată de la fostul Electromontaj până la fosta staţie Peco de la intersecţia Carol I cu Strada Istrati, o sală de sport cu 2.000 locuri, construirea unui al doilea cinematograf, construirea unei şcoli noi în locul Şcolii Generale nr. 2, precum şi construirea de noi blocuri de locuinţe. Numai în 1989 se realizaseră 400 de apartamente… Nu cred că de atunci s-au mai realizat în toţi aceşti ani 400 de apartamente…”

Florin Buda (în 1989 – inginer la Neptun; 2009 – director al Casei Tineretului): „Cred că oraşul nu arată cu mult diferit faţă de cum arăta acum 20 de ani. S-a făcut un cartier nou, Erupţiei, s-au făcut case prin ANL, s-a populat zona dintre Câmpiniţa şi Muscel, iar restul lucrărilor nu au fost decât cele normale, fireşti, care cred că s-ar fi realizat indiferent de regimul politic. În primii ani s-au finalizat unele lucrări începute înainte de 1989 – parcul de la notariate, parcul Milia şi altele. Şi poate cel mai important lucru ar fi că am devenit municipiu, dar asta implica unele avantaje înainte de ’89, acum nu mai înseamnă mare lucru, poate doar o chestiune de orgoliu”.

Dragomir Enache (în 1989 – inginer IRA Câmpina; 2009 – consilier local): „Pentru că evenimentele din 1989, printr-o „întâmplare gândită”, dar prost gândită, au întinat Sfânta zi de Crăciun a anului 1989, îmi este greu să-mi imaginez acum cum ar fi arătat astăzi Câmpina de atunci. Şi totuşi o să încerc: centrul oraşului ar fi arătat la fel pentru că are aceleaşi blocuri, dar are astăzi mai puţine magazine cu vitrine frumoase, care să fie pregătite de „vitrinieri” (meserie dispărută astăzi), mai multe magazine cu vitrine pline „ochi” cu băuturi; calea ferată, tot pe centru, are barieră nouă, deşi trenul trece mai rar; bulevardul oraşului oricum ar fi arătat mai bine, pentru că acum arată rău… Cartierele ar fi arătat mai rău pentru că acum arată mai bine (unele au case rezidenţiale, altele - protecţie administrativă). Noroc că asfaltarea este îmbrăcămintea care ne dă nouă tuturor senzaţia de nou şi bunăstare, dar nu ştiu dacă ne ţine şi de cald. Câmpina, oricum, a arătat întotdeauna bine datorită aşezării sale fericite şi datorită, în primul rând, oamenilor care s-au aşezat aici, pentru că omul sfinţeşte locul, iar dacă mai este şi liber se poate comporta ca atare. Dacă n-ar fi fost ’89, n-ar fi fost oameni liberi, n-ar fi fost egalitate în faţa şanselor, competiţie... Deci, Câmpina nu ar fi arătat mai rău, dar cred că poate să arate şi mai bine!”

Gheorghe Ecaterinescu (în 1989 – director general adjunct Uzina Mecanică; 2009 – director Direcţia Economică a Primăriei Câmpina): „Este foarte greu de spus… Nu ştiu… Era şi atunci destul de greu… Oricum, în Câmpina s-au făcut multe lucruri în ultimii 20 de ani, dar probabil că ar fi fost şi mai multe realizări, în special pe linie edilitară, de infrastructură, transport, pentru că aşa era sistemul care funcţiona atunci. Dar erau şi alte lucruri… Spre exemplu, dacă ningea aşa cum ninge acum, nu circula nimic şi veneam pe jos de la Băneşti până la uzină”.

Marian Dulă (în 1989 – ofiţer MApN; 2009 – colonel în rezervă, consilier local): „Dacă nu ar fi existat Revoluţia, dar ar fi existat celelalte evenimente (în principal căderea „Cortinei de Fier”), Câmpina nu ar mai fi avut piaţă de desfacere pentru produsele realizate de cei 42.000 de angajaţi. Câmpina s-a adaptat repede la noile condiţii economice. Dacă nu ar fi fost Revoluţia, Câmpina ar fi pompat resurse la bugetul de stat, pentru dezvoltarea altor localităţi, neglijându-se pe sine. Se vede şi acum că în 45 de ani nu s-a construit o primărie, nu s-au realizat creşe şi grădiniţe şi chiar şcoli. Câmpina ar fi devenit un oraş cenuşiu, fără legătură cu Bucureştiul, capitala ţării şi cu străinătatea”.

Gheorghe Tudor (în 1989 – inginer, director adjunct ICIM; 2009 – pensionar, consilier local; între anii 2000-2004 a fost primarul Câmpinei): „Poate s-a şi distrus ceva înainte de ’89… Ţin minte, era o clădire foarte frumoasă, chiar pe centru, unde era o farmacie… Era o clădire în stil veneţian, de prin 1910 şi mi-a părut tare rău când a fost demolată. Important este că nu a rămas nici un loc neutilizat, s-a reconstruit, acordându-se o altă perspectivă centrului Câmpinei. După 20 de ani au rămas cam aceleaşi societăţi, cam cu aceeaşi activitate, inclusiv Rafinăria. Din păcate, şi aici avem o vină cu toţii, în ultimii 20 de ani, Câmpina nu a beneficiat de nici o investiţie majoră, reprezentativă”.

A venit iarna...

În sfârşit, a venit iarna...O iarnă adevărată, cu zăpadă din abundenţă...În a doua parte a săptămânii trecute, câteva zile a nins aproape fără întrerupere, aşa cum fiecare dintre noi îşi imaginează că ninge doar în basme...Ninsoarea a dat destule bătăi de cap autorităţilor locale şi responsabililor cu deszăpezirea. Chiar dacă pe străzile principale s-a intervenit de la căderea primilor fulgi, ninsoarea abundentă, continuă, făcea aproape inutilă intervenţia. S-a circulat cu greutate, în condiţii specifice de iarnă, iarpe străzile laterale şi în cartierele mărginaşe lucrurile au stat cu mult mai rău decât în zona centrală.O problemă mult mai mare a părut a fi cea a trotuarelor. Porţiunile unde se realizase deszăpezirea alternau cu cele unde nu intervenise nimeni, ceea ce ducea (şi duce) la o stare de disconfort a pietonilor. De altfel, Primăria Câmpina chiar a atras atenţia, într-un comunicat de presă, asupra obligaţiei fiecărui agent economic de a realiza deszăpezirea în dreptul magazinului sau firmei sale. Ce ne facem, însă, cu porţiunile de trotuar unde acest lucru ar fi trebuit realizat de administraţia locală şi care nu arătau delocca un exemplu pentru ceilalţi?Ninsoarea căzută din abundenţă a afectat şi zonele limitrofe Câmpinei, producând disfuncţionalităţi majore în buna circulaţie dintre Câmpina şi localităţile învecinate. Astfel, dacă ieşirile şi intrările din Câmpina au fost prioritatea absolută a firmei care se ocupă de deszăpezire, în primele zile de ninsoare nu s-a putut urca la Brebu, drumul fiind practic închis zeci de ore. De asemenea, o bună porţiune de drum între lacul de acumulare de la Paltinu şi comuna Valea Doftanei a fost impracticabilă, ceea ce a dus la izolarea comunei vecine.În concluzie, autorităţile locale, dar şi cele judeţene par a fi la limită în privinţa obţinerii unei note de trecere pentru examenul cu iarna... Scuza că i-a luat ninsoarea prin surprindere cu o săptămână înaintea Crăciunului ar fi de-a dreptul jenantă...

“Borduriadă” în cartierul Câmpiniţa, cu facturi umflate!

n Aceasta a fost concluzia controlului efectuat de inspectorii Curţii de Conturi la Primăria Câmpina n Firma vinovată şi-a recunoscut implicit “greşeala”

Mai bine de două luni şi jumătate, la Primăria Câmpina s-a derulat obişnuitul control al Curţii de Conturi. Spre mulţumirea oficialilor administraţiei locale, controlul nu a descoperit nereguli importante în activitatea specifică. Poate cu o singură excepţie...Inspectorii Curţii de Conturi au depistat plăţi pentru cheltuieli directe nejustificate în valoare de 33.897 lei în cadrul lucrării de reabilitare a trotuarelor din cartierul Câmpiniţa, pe B-dul Carol I, de la intersecţia cu Strada Rahovei şi până la intersecţia cu Strada Siret. Această lucrare a fost adjudecată prin licitaţie publică de firma Soluţii Urbane SRL Bucureşti, la valoarea de 277.000 lei.Inspectorii Curţii de Conturi au găsit decontate cheltuieli directe nejustificate, printre care: pentru 255 de tone de moloz rezultat din execuţia lucrării, pentru înscrierea nejustificată în deviz a unei cantităţi transportate mai mare decât cea reală (de la 1.000 tone la 782 tone), pentru transportul rutier al betonului, pentru transportul unor materiale cu... lopata, cu roaba, toate acestea fiind stabilite cu ajutorul unui calcul simplu prin utilizarea indicelui de densitate al materialelor respective.În urma controlului inspectorilor Curţii de Conturi s-a realizat un deviz de diferenţă pentru suma de 33.897 lei, care reprezintă mai mult de 10% din valoarea totală a lucrării. Ca un semn de recunoaştere a “greşelii” de umflare a facturilor, firma bucureşteană a acceptat devizul de diferenţă, urmând a returna suma încasată nejustificat. În cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, litigiul nu va putea fi rezolvat decât în faţa instanţei, unde administraţia locală ar avea câştig de cauză fără echivoc, raportul Curţii de Conturi având valoare de experiză judiciară.În ciuda rezolvării acestui caz rămân două întrebări: ce s-ar fi întâmplat dacă inspectorii Curţii de Conturi nu descopereau aceste facturi umflate şi dacă mai există astfel de lucrări la care s-au umflat facturile?

Cine este beneficiarul?

SC Soluţii Urbane SRL Bucureşti este furnizorul echipamentului de joacă pentru cunoscutul lanţ de restaurante McDonalds. Firma este administrată de Petronel Butuc şi are un singur asociat, pe Ruxandra Dobrescu. În anul 2008, firma bucureşteană a avut o cifră de afaceri de 24.692.801 lei şi un profit de 5.948.322 lei, obţinut cu 24 de angajaţi.

Au apărut primele disensiuni între administraţia locală şi conducerea spitalului

Consiliul Local a aprobat, în cadrul rectificării bugetare, alocarea a 300.000 lei pentru plata utilităţilor restante la Spitalul Câmpina. S-au aprobat banii, dar nu înainte ca unii consilieri să ridice unele semne de întrebare faţă de activitatea managerilor spitalului. Actualii manageri, nu cei vechi, în timpul cărora s-au acumulat restanţele! “Eu nu ştiu sigur dacă aceşti bani se duc pe utilităţi. Le solicit colegilor mei consilieri un acord de principiu pentru ca de acum înainte să nu se mai aloce nici un ban pentru spital până când solicitarea de finanţare nu trece pe la comisiile de buget-finanţe şi sănătate ale Consiliului Local… Sunt de acord să le dăm aceşti bani, dar în mod normal trebuia să analizăm şi noi situaţia, să vedem pentru ce se cer banii şi cum sunt folosiţi”, a spus Alin Moldoveanu. Primarul Horia Tiseanu a adăugat: “Am avut o discuţie cu managerul spitalului, Călin Tiu, şi ştiu că există unele datorii. Dar nu îmi place să fim în faţa faptului împlinit”. Interesant este că primarul Horia Tiseanu a mai tăiat din lista de datorii înaintată de conducerea spitalului, care solicitase suma de 388.880 lei, reprezentând restanţele la plata utilităţilor. Adică, Electrica – 112.405 lei, GDF Suez Bucureşti (gazul metan) şi preluare termoficare de la Esco Energy Iaşi – 151.467 lei, HidroPrahova (apa şi canalizare) – 12.961 lei, Floricon Salub – aproximativ 37.943 lei, Petroutilaj – 60.365 lei, Jovila Construct (furnizorul de apa pentru Secţia Poiana) – 1.926 lei, RomTelecom – 11.814 lei. Ultimele trei nu au fost agreate de primarul Tiseanu, care şi-a justificat gestul: “Nu mi se pare normal ca de la bugetul local să fie plătite telefoanele, internetul şi alte datorii”. Toată această tensiune post-electorală vine după un moment în care noua conducere a spitalului a reuşit să achite o parte din datoriile moştenite, ajungând cu nivelul acestora de la 677.324 lei la 388.880 lei. Ceea ce nu e deloc puţin lucru! Şi atunci, de unde această reacţiea unora dintre aleşii locali? Să fie acesta semnalul decisiv pentru Călin Tiu de a renunţa la conducerea interimară a Spitalului Municipal Câmpina?

Expoziţie de Crăciun a copiilor de la Şcoala Specială Voila

În holul Primăriei Câmpina a fost amenajată o expoziţie cu vânzare. Sunt felicitări şi alte obiecte specifice sărbătorilor de iarnă, create de copiii de la Şcoala Specială din cadrul Spitalului de Psihiatrie Voila. Sunt copii care au probleme reale şi a căror viaţă nu este tocmai uşoară. Ei au pus mult suflet în obiectele create, iar noi toţi îi putem răsplăti cumpărând aceste obiecte. Nu au preţ, fiecare dă cât vrea sau cât poate, dar fiecare bănuţ strâns contează. Aşa că, dacă aveţi drum prin zonă, nu ezitaţi să intraţi în sediul Primăriei şi să cumpăraţi măcar o felicitare! Banii strânşi vor fi folosiţi pentru copiii de la Şcoala Specială!

Colindători la Centrul Sf. Filofteia

Vineri după-amiază, pompierii din Câmpina, împreună cu reprezentanţi ai Primăriei, i-au ţinut locul lui Moş Crăciun, vizitând Centrul Sf. Filofteia din localitate. Aici, copiii i-au primit pe oaspeţi cu tradiţionalele colinde şi s-au bucurat cu sinceritate de toate cadourile oferite.

Centrul de Instruire al Jandarmeriei din Câmpina se pregăteşte să comemoreze 20 de ani de la jertfa eroilor unităţii în Revoluţia română (III)

În ultimele săptămâni, am încercat să reaminim evenimente importante din Revoluţia din decembrie 1989. În acest ultim episod, vă prezentăm o scurtă mărturie a unuia dintre supravieţuitorii masacrului de la Otopeni căruia i-au căzut victime şi 37 de militari şi angajaţi ai actualului Centru de Perfecţionare al Jandarmeriei din Câmpina. Unul dintre ofiţerii superiori prezenţi atunci la Otopeni a fost Aron Bugoiu, acum colonel în rezervă. “23 decembrie 1989 a fost o zi foarte lungă, cu o succesiune de momente care ne-au marcat tuturor viaţa până astăzi. Este o zi pe care nu am cum să o uit, atât din cauza intensităţii acelor evenimente, a faptului că s-a murit lângă mine, dar şi pentru că nici dumneavoastră nu mă lăsaţi! Acea zi a început la 3 dimineaţa, când s-a dat alarma. Dormisem foarte puţin după ce pe 21 şi 22 decembrie fusesem în zona Comitetului Central. S-a pus problema de la început să mergem la Otopeni, apoi a început să se tragă asupra cazărmii de la Băneasa şi ordinul a fost amânat. În cele din urmă, am plecat spre Otopeni, trecând prin mai multe punctede control, de recunoaştere. Eu eram în al treilea camion şi ultimul. Când am intrat pe aleea care se face din DN1 spre clădirea aeroportului, la puţin timp s-a dezlănţuit măcelul. Când am realizat că se trage asupra noastră, am fost convins că am fost prinşi într-o ambuscadă, deşi nu ştiam cine trage asupra noastră. Eu am avut noroc cu pădurea din partea dreaptă a acelui drum... Am sărit din cabina camionului, care mi-a fost scut în faţa focului. Se trăgea dinspre aeroport, din faţă, dar şi de pe clădirea Departamentului Aviaţiei Civile, din partea stângă, acolo unde şi astăzi este o zonă restricţionată. Nu am înţeles nici până astăzi de ce se trăgea şi de acolo... Apoi, nu-mi pot explica de ce s-au comportat faţă de noi aşa cum au făcut-o, atât în timpul focului, cât şi încă patru ore după aceea, deşi fusesem recunoscuţi conform consemnului anterior. Am fost trataţi foarte rău până în dimineaţa zilei de 27 decembrie când am plecat spre Câmpina. Sunt amintiri dureroase, dar aveam datoria de a le evoca în semn de respect faţă de cei care au murit atunci”, a declarat Aron Bugoiu. Astăzi, 22 decembrie, de la ora 11.00 la monumentul din faţa unităţii va avea loc comemorarea eroilor.

Ultima şedinţă, ultimul scandal...

Joi, 17 decembrie, a avut loc ultima şedinţă din anul 2009 a Consiliului Local Câmpina. Per ansamblu, a fost o şedinţă liniştită, bine strunită de liberalul Dragomir Enache, o şedinţă în care nu s-a făcut nici măcar o aluzie la rezultatele alegerilor prezidenţiale, până la momentul... şampaniei. Aceasta a fost oferită de reprezentanţii Executivului, în buna tradiţie care marchează finalul oricărui an. Atunci, pe principiul “cele rele să se spele...”, consilierii şi reprezentanţii Primăriei au ciocnit împreună o cupă de şampanie, prilej pentru Horaţiu Zăgan să-şi amintească, nu fără umor: “Ultima oară când am băut şampanie a fost cam degeaba...”, cu aluzie evidentă la seara turului al doilea al alegerilor prezidenţiale, atunci când şi social-democraţii câmpineni au sărbătorit victoria lui Mircea Geoană. Dar înainte de şampanie, de la ultima şedinţă a Consiliului Local nu putea lipsi scandalul, de această dată aleşii locali certându-se pe tema toaletei publice din zona pieţei! Frumos şi interesant subiect pentru un final de an... Şi încă un an foarte greu.

Pensionarii au acces gratuit la WC-ul public cu cuponul de pensie în mână!

Proiectul care a iscat tensiuni la ultima şedinţă a Consiliului Local a fost propus de Alin Moldoveanu şi se referea la modificarea unor prevederi din hotărârea recent adoptată privind taxele şi impozitele locale. Concret, Alin Moldoveanu a propus accesul gratuit la WC-ul public din zona Pieţei Centrale a pensionarilor. Consilierul Mihaela Neagu Petrovici a venit cu o propunere care avea să stârnească mari discuţii şi să-i scindeze pe aleşii locali în două tabere, mai degrabă după criteriul politic: “Suntem deficitari la capitolul asigurării unor toalete ecologice, aşa cum ar fi civilizat. Vă invit pe ganguri să vedeţi cum miroase, pentru că acestea sunt folosite ca toalete publice. Apoi, e şi o problemă practică - cum îi ceri omului respectiv cuponul de pensie când el vine la toaletă?! Totuşi, în definitiv, e un serviciu public, iar eu propun că ar fi mai bine să fie gratuit pentru toată lumea”.Propunerea i-a supărat pe democrat-liberali, chiar dacă, iniţial, Alin Moldoveanu a spus: “Nu sunt împotriva acestui amendament. Eu nu am zis pentru toţi, pentru că sunt mulţi care nu sunt atât de civilizaţi încât să păstreze în condiţii cât mai bune această toaletă publică”.Totuşi, treptat, poziţiile s-au antagonizat, iar argumentele folosite au fost uneori la limita dintre penibil şi ridicol. Elocvent este următorul dialog între Mihaela Neagu Petrovici şi Alin Moldoveanu: “Cum îi identifici calitatea de pensionar?” “Îi ceri cuponul de pensie!” “Face pe el până-şi găseşte cuponul!”Au mai fost şi alţi consilieri care s-au pronunţat pe marginea acestui subiect. Ion Dragomir - “E jenant să dăm tot felul de gratuităţi, iar pentru WC-ul public să cerem taxă. Ar fi fost mai civilizat să fie gratuit pentru toată lumea”; Horaţiu Zăgan - “La fel ca şi în cazul parcărilor, înainte de a pretinde civilizaţie, ar fi cazul ca noi să le asigurăm condiţiile necesare”; Marian Nistor - “Am avut o experienţă similară cu WC-ul de la piaţă, care iniţial era gratuit, iar după trei zile era distrus. Iar cuponul de pensie nu este o cărămidă să nu poată fi ţinut în portofel şi arătat la nevoie”; Gheorghe Tudor - “Dacă ne cramponăm de o astfel de gratuitate, dar cheltuim zeci şi sutede milioane pentru «balcoane înflorite» şi mai ştiu eu ce alte concursuri, atunci e grav”; Gheorghe Sandu - “Cine vrea să folosească un serviciu public, trebuie să plătească!”Finalul intervenţilor a stârnit hazul, Gena Preda încercând să găsească soluţia salvatoare: “Ar fi bine să împăcăm şi capra şi varza...” “La WC?”, a întrebat curios cineva. Şi apoi, cine era capra şi care era varza în această ecuaţie? Oricum, Gena Predanu a reuşit să realizeze această împăcare.Una dintre cele mai dure intervenţii a venit din partea primarului Horia Tiseanu, pe care puţini l-ar bănui de o asemenea incisivitate şi duritate: “Gratuitatea pentru pensionari se poate asigura la fel cum se face şi pentru transportul în comun. Dacă este nevoie putem să le facem nişte legitimaţii. Dacă veţi adopta gratuitate pentru toată lumea la toaleta publică, la următoarea şedinţă a Consiliului Local voi veni cu un proiect prin care toată lumea să folosească gratuit parcarea de la piaţă, toată lumea să poată folosi gratuit transportul public în comun... Eu cred că Primăria trebuie să se îngrijească să fie realizate investiţii care să aducă şi bani la bugetul local. S-a vorbit aici despre toalete ecologice... Cine v-a împiedicat să propuneţi până acum achiziţionarea unor asemenea toalete ecologice?!”În cele din urmă s-a trecut la vot... Amendamentul consilierului Mihaela Neagu Petrovici privind acordarea gratuităţii tuturor la folosirea toaletei publice a fost respins, după ce nu a adunat decât voturile consilierilor PSD şi PNL (6 la număr), în vreme ce proiectul aşa cum a fost propus de Alin Moldoveanu a fost votat cu numai două abţineri (Mihaela Petrovici şi Gheorghe Tudor).

Bugetul a ajuns la 70,195 milioane
Ultima şedinţă a însemnat şi ultima rectificare a bugetului local din acest an. Cele mai importante modificări în buget se referă la reducerea cu 63.000 lei a cheltuielilor de la capitolul învăţământ, care nu afectează veniturile cadrelor didactice, precum şi suplimentarea cu 300.000 lei din sumele defalcate din cota de TVA pentru finanţarea lucrărilor la Campusul grupului şcolar Energetic. Astfel, bugetul local al Câmpinei a ajuns la valoarea de 70,195 milioane lei.

Primarul Tiseanu, faţă în faţă cu birocraţia
Unul dintre punctele care au fost discutate la şedinţa Consiliului Local a fost legat de aprobarea planului de ocupare a funcţiilor publice pentru anul 2010 pentru aparatul de specialitate al primarului, un proiect iniţiat de însuşi primarul Horia Tiseanu.Nimeni nu a avut nici o obiecţie, în afara... iniţiatorului, care a precizat: “Este un plan care nu va fi atins niciodată...Dar, dacă nu-l aprobaţi, nu mai poate fi nimeni angajat sau promovat. Personal, eu, ca inginer, nu înţeleg deloc acest plan abstract. Este o birocraţie, dar dacă aşa cerea legea, asta e!”

De ce nu s-a mai discutat nimic despre HidroPrahova?
Scandalul precedentei şedinţe a Consiliului Local fusese axat pe diferendul dintre administraţia locală şi societatea HidroPrahova, cea care a preluat serviciul public de apă şi canalizare de la “defuncta” CPGC. În urmă cu aproximativ o lună, aleşii locali s-au bătut cu pumnul în piept că se vor lupta pentru binele comunităţii cu această societate care le creează numai probleme... Atunci s-a vorbit inclusiv despre necesitatea rezilierii contractului cu HidroPrahova şi ieşirea Câmpinei din această asociere. S-au spus destule vorbe grele, promiţându-li-se câmpinenilor că situaţia va fi rezolvată în cel mai scurt timp. Mai mult, Elvis Arghir anunţa ulterior că va realiza un proiect de hotărâre privind ieşirea Câmpinei din această asociere, dăunătoare pentru intersele municipiului şi ale locuitorilor săi. Ştiţi ce s-a discutat despre acest subiect la ultima şedinţă a Consiliului Local? Nimic...La final, l-am întrebat pe Elvis Arghir unde este proiectul pe care spunea că l-a depus. Consilierul liberal ne-a răspuns: “Eu am depus un proiect de hotărâre, dar am văzut că nu a mai intrat pe ordinea de zi. Consilierul juridic al Consiliului Local, Laurenţiu Olăraşu, vă poate confirma că am depus un astfel de proiect”. Atunci, poate data viitoare... Sau poate nu...

Licitaţie pentru lucrări de canalizare pe mai multe străzi
Primăria Municipiului Câmpina a depus, pe site-ul de achiziţii publice http://www.e-licitatie.ro/, documentaţia necesară pentru primirea de oferte în vederea realizării unor lucrări de canalizare menajeră. Sunt vizate străzile Crizantemelor, Crinului, Lacul Bisericii, Castanilor, George Bariţiu, Ardealului şi Unirii, Mărăşeşti şi Simion Bărnuţiu. Termenul limită pentru depunerea ofertelor a expirat ieri, luni, 21 decembrie, la ora 9.00, ceva mai târziu având loc deschiderea ofertelor. Până la închiderea ediţiei noastre nu se stabilise câştigătoarea licitaţiei. Valorea estimată a acestei lucrări este 1.402.456 lei.

Primăria a solicitat oferte pentru modernizarea unor străzi, lucrări în valoare de peste 3 milioane lei
Cam în acelaşi timp cu cererea de oferte privind lucrările de canalizare pe mai multe străzi, administraţia locală a început demersurile şi pentru o altă licitaţie. De această dată s-a avut în vedere modernizarea mai multor străzi, aceasta cuprinzând realizarea de infrastructură şi suprastructură drum, precum şi lucrări de canalizare menajeră şi pluvială. Nu sunt specificate străzile avute în vedere de administraţia locală, dar valoarea totală a acestor lucrări a fost estimată la 3.154.967 lei.

2009 se încheie fără un PUG nou
Deşi se promisese că noul Plan Urbanistic General va fi aprobat de Consiliul Local până la finele anului 2009, acest lucru nu se va întâmpla. Cel mai probabil, şedinţa prin care se va discuta şi aproba noul PUG va avea loc prin luna februarie a anului viitor, astfel încât toate noutăţile care vor fi introduse de noul PUG vor trebui să mai aştepte cel puţin încă două luni.

“Reţeta de viaţă” a consilierului şi medicului Mihaela Neagu Petrovici
La finalul ultimei şedinţe a Consiliului Local din acest an, atunci când fiecare încerca să transmită un mesaj de sărbători cât mai original, surpriza a venit din partea Mihaelei Neagu Petrovici. Medic în viaţa de zi cu zi, Mihaela Neagu Petrovici le-a oferit colegilor săi următoarea “reţetă de viaţă”: Ingrediente: o cană de gânduri curate, o cană de fapte bune, o cană de respect pentru ceilalţi, 3 căni de iertare şi două căni de greşeli bine bătute.Mod de preparare: amestecă bine şi adaugă lacrimile de bucurie, durere şi simpatie pentru ceilalţi. Toarnă patru căni de rugăciuni şi credinţă pentru a face celelalte ingrediente mai uşoare şi să ridici plămădeala la cele mai înalte culmi de trăire creştină. După ce torni compoziţia în viaţa de zi cu zi, coace bine la căldura bunătăţii umane şi apoi serveşte cu un zâmbet şi cu multă dragoste.

Lucrarea de modernizarea Căii Dacia va începe anul viitor
În acest an s-a definitivat cea mai mare parte a formalităţilor necesare pentru ca din 2010 să înceapă lucrarea propriu-zisă de modernizare a Căii Dacia, la finele lucrărilor ieşirea din Câmpina spre DN1 urmând să arate ca în imaginea alăturată. În acest an, lucrarea a fost acceptată pentru finanţare şi pe 30 septembrie s-a semnat, de către primarul Horia Tiseanu şi secretarul de stat din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Răzvan Murgeanu, contractul de finanţare.De asemenea, au fost demarate procedurile legale pentru atribuirea contractelor pentru următoarele prestări de servicii: lucrări de execuţie, dirigenţie de şantier, informare şi publicitate, audit financiar. Până la data de 17 decembrie a fost semnat contractul pentru linia bugetară de informare şi publicitate cu firma Graphotek Expres SRL Tecuci, în valoare de 19.100 lei fără TVA. Pentru atribuirea celorlalte contracte de servicii aferente proiectului “Modernizare Calea Daciei” procedurile de achiziţie publică se află în derulare.

Reabilitarea sistemului de aducţiune cu apă în zona de nord se apropie de sfârşit

Poate cea mai importantă lucrare din acest an în Câmpina este lucrarea de reabilitare a sistemului de aducţiune cu apă şi îmbunătăţirea alimentării cu apă în zona de nord a localităţii. Până la 1 decembrie se realizase 75% din lucrare, urmând ca finalizarea acesteia să aibă loc până la 30 martie 2010.Lucrarea este realizată de firma Hidroconstrucţia SA Bucureşti şi costă 6.455.619,26 lei. Lucrarea constă în înlocuirea conductei existente cu o conductă de polietilenă de înaltă densitate, pe o lungime de 4.120 metri. În afara executantului propriu-zis la acestei lucrări, Primăria Câmpina mai are semnate o serie de alte contracte pentru buna derulare a lucrării. Şi este vorba despre contractul privind serviciile de instruire, cu firma SC Interactiv RO Consult Bacău; contractul pentru servicii de audit financiar - cu SC Socecc Bucureşti şi contractul pentru servicii de publicitate - cu SC Graphotek Express SRL Tecuci.

A scăzut nivelul de încasări al taxelor şi impozitelor locale de la populaţie
În primele 11 luni ale acestui an, bugetul local pare să nu fi avut prea mult de suferit de pe urma crizei economice. Procentul de încasare de la agenţii economici a fost de 92%, în vreme ce procentul încasărilor de la populaţie a ajuns la 82%, fiind vorba, practic, de o inversare între cele două procente. “Sunt mulţumit de gradul de colectare al taxelorşi impozitelor locale pentru primele 11 luni din acest an. Totuşi, scăderea procentului de încasare de la populaţie mă face să fiu foarte circumspect pentru anul viitor”, ne-a declarat directorul Direcţiei Economice din cadrul Primăriei Câmpina, Gheorghe Ecaterinescu.

La final, a curs şampania...
Cuvântul de final al şedinţei Consiliului Local a aparţinut primarului Horia Tiseanu. Edilul-şef le-a spus consilierilor: “Consider că activitatea Consiliului Local în anul 2009 a fost una remarcabilă, exceptând anumite situaţii inerente în care s-a mai discutat în contradictoriu pe marginea anumitor subiecte. Important este că am asfaltat şi modernizat numeroase străzi, că şcolile arată mai bine, că s-au depus numeroase proiecte de finanţare, poate cel mai important şi singurul asupra căruia doresc să insist fiind cel privind modernizarea Căii Dacia şi asigurarea accesului spre DN1. Accentele mai dure din această şedinţă le pun pe seama sechelelor din campania electorală şi vă solicit ca în următorii doi ani şi jumătate de mandat - sau măcar în următorii doi ani, pentru că apoi se vor pregăti deja alegerile - să lucrăm aşa cum am făcut-o şi până acum în folosul cetăţeanului, fără presiuni politice. Şi acumvă invit la tradiţionalul pahar de şampanie şi vă urez sănătate, putere de muncă şi Sărbători fericite!”

Crăciunul în vremea copilăriei...

E vreme Crăciunului, cu toată atmosfera specială pe care nu o pot oferi decât sărbătorile de iarnă. E zăpadă din belşug, iar printre colinde, gândul fiecăruia se îndreaptă nu numai spre cei dragi, dar şi spre amintirile copilăriei. Cum era Crăciunul copilăriei pentru oameni ajunşi mari acum, aflaţi din rândurile următoare. Fiecare dintre cei intervievaţi a acceptat cu plăcere să ne povestească o întâmplare din copilăria sa, întâmplare care este legată de sărbătoarea Naşterii Domnului.

Florin Buda, director Casa Tineretului: „Aveam 5-6 ani, era prin ‘61-’62, cândm-a luat tata la o plimbare pe centru… Era centrul vechi şi era foarte frumos… Când am ajuns înapoi acasă, locuiam undeva pe Strada Bobâlna, pe o noptieră era un brad mare, frumos, imens mi s-a părut… Şi a apărut şi cineva îmbrăcat într-un veşmânt roşu, cu o barbă albă, care m-a cam luat la întrebări. M-a întrebat dacă am fost cuminte, eu i-am răspuns destul de circumspect, mi-a cerut să-i spun o poezie şi i-am zisuna cu destulă greutate, dar mi-am dat seama că veşmântul său roşu era plapuma bunicii, iar sub aceasta se ascundea unchiul meu. E cea mai frumoasă şi mai vie amintirelegată de Crăciun!”

Dragomir Enache, consilier al directorului Termoelectrica Ploieşti, consilier local: „În familia noastră nu s-a spus niciodată Moş Gerilă. Pe timpul copilăriei mele, ziua de Crăciun, pe lângă sfântă era şi… lucrătoare. În acea zi, dimineaţa, până să plece la serviciu, tatăl meu pregătea friptura, cârnaţii şi ne scula pe noi, copiii, pentru a lua masa de Crăciun împreună. Tot atunci, vedeam în premieră bradul de Crăciun şi darurile, pe care părinţii mei le pregăteau în taină, noaptea, astfel încât noi să constatăm că într-adevăr venise Moş Crăciun. Şi pentru că noi eram încă în pijamale, după ce tata pleca la serviciu, ne culcam la loc, acela fiind cel mai fericit somn, pentru că visul se împlinise - venise Moş Crăciun şi dormeam cu el în suflet şi în gând. Aşa s-a întâmplat până ce şi eu am avut copii şi într-un fel... se întâmplă şi astăzi. A crede totdeauna în «ceva» cred că este cel mai important!”

Marian Dulă, colonel în rezervă, consilier local: „Am petrecut Crăciunul în comunism. Moş Crăciun se numea Moş Gerilă. Părinţii ne duceau pe noi, cei patru copii, la Casa de Cultură din Roşiorii de Vede (Casa Albina de dinainte de război). Acolo, prin sindicatul învăţământului, Moş Gerilă dădea cadouri copiilor, într-o duminică din proximitatea lui 25 decembrie”.

Viorel Bondoc, colonel în rezervă, consilieri local: „Poate paradoxal cea mai interesantă amintire este o mare dezamăgire… Eram prin clasa a V-a când am aflat că nu există Moş Crăciun… Eram atât de nerăbdător să-l văd… Îl pândeam, dar niciodată nu reuşisem să-l văd şi descopeream în dimineaţa de Crăciun cadourile frumos aranjate sub brad. După această dezamăgire, partea cea mai frumoasă a devenit aranjarea bradului, descoperirea cadourilor, colindele şi toată acea atmosferă magică”.

Mihaela Neagu Petrovici, medic de familie, consilier local: „Cea mai frumoasă amintire este aceea a împodobirii bradului de Crăciun. Era împreună întreaga familie şi era o atmosferă atât de caldă şi atât de plăcută… Am fost un copil răsfăţat, pentru că am fost cea mai mică dintre surori şi fraţi. Iar pregătirea bradului de Crăciun era cel mai frumos moment al acestei sărbători, poate şi pentru că realizam chiar noi multe obiecte cu care împodobeam bradul. Era o atmosferă atât de caldă, cum mi-aş dori să fie în casa fiecăruia…”

Câmpina - 1989 *)

În urmă cu 20 de ani, la apelul profesorului Gherasim Rusu Togan adresat Consiliului Orăşenesc Câmpina al Frontului Salvării Naţionale, a apărut revista „Evenimentul“, care a reunit un grup de intelectuali locali.De atunci, scriitorul Gherasim Rusu Togan a urmărit şi prezentat în paginile unei noi cărţi tinereţile pierdute în negura totalitarismului, eroii martiri, mamele îndoliate, hăituiţii Securităţii, documente. Astfel, după unele dispute redacţionale, sâmbătă, 19 decembrie, a avut loc la Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza“, lansarea cărţii Câmpina la hotarul dintre lumi, Editura Libertas, Ploieşti, 2009. *) La activitate au participat numeroşi iubitori de carte autentică: col. (r) Marian Dulă - şeful Comisiei de Cultură, Sănătate, Învăţământ şi Sport a Consiliului Local, ing. Gheorghe Tudor - consilier, fost primar, prof. Dan Ioan Bujor - preşedinte al Sindicatului din Învăţământ Valea Prahovei, prof. dr. Gheorghe Râncu, publicistul Serghie Bucur, avocat Ion T. Şovăială, scriitorul Octavian Onea, profesori, critici literari, ingineri, ziarişti, ofiţeri.Amfitrionul, Florin Dochia, în calitate de moderator, a subliniat că volumul cuprinde o mică parte din evenimentele anului 1989, iar „amintirea a curăţat zgura dintre fapte şi a lăsat lumina să apară“...Deosebit de volubil, cu o ironie fină, de mare rafinament, prof. dr. Constantin Trandafir a remarcat existenţa celor trei autori câmpineni care au scris despre evenimentele din 1989: Emanoil Toma („Vin florile. Seceraţi-le!“), Constantin Trandafir („1989. Vedere din provincie“) şi Gherasim Rusu Togan („Câmpina la hotarul dintre lumi“), ultimul volum citat fiind rodul colaborării dintre prof. Rusu şi ofiţerul Ioan Petrescu. „Cei doi au trăit evenimentele, le-au scris cu sufletul lor. Ecourile folclorice sunt delicioase“: Leru-i, Doamne, leru-i ler,/ Plânsul maicii-ajunge-n cer...„Cartea - a considerat dl. Petrescu - este rezultatul unui îndelungat proces de rememorare a evenimentelor din 1989 petrecute la Câmpina (...) Cartea a fost cenzurată“ , fapt întărit şi de autorul volumului. „(....) Cartea avea ceva din sufletul meu dar... a fost ciuntită (...) Faptele au fost dure. Oamenii au trăit cu intentistate diferită evenimentele. Au fost câteva momente extraordinare...“.Surprins de noua tematică abordată - faţă de folclorismul cu care autorul excelează pe plan naţional - prof. Dan Ioan Bujor a apreciat „exactitatea evenimentelor“ prezentate, cu mult talent, în volum.În ciuda gerului de afară, atmosfera din sala mică a Casei de Cultură a fost deosebit de caldă, de primitoare. Păcat ca a lipsit... pianul, atât de drag câmpinenilor. (Theodor MARINESCU)

Audiţie de pian în Club Live

Joi, 17 decembrie, la Club Live din Câmpina, a avut loc o audiţie de pian organizată de profesoara Hermina Tabără şi de Liviu Briciu, proprietarul clubului Live. La fiecare şase luni, profesoara organizează astfel de audiţii, prilej de a prezenta rezultatele muncii cu elevii săi. La acest mic spectacol au fost invitaţi atât părinţii elevilor, cât şi publicul câmpinean care iubeşte muzica.Cu această ocazie, Liviu Briciu a lansat o invitaţie adresată profesorilor care desfăşoară activităţi culturale şi care instruiesc copii în diferite domenii să vină la Club Live pentru a promova copiii cu talent : “Noi sprijinim astfel de activităţi, Clubul Live nefiind numai un club rock. Hermina este practicantă a muzicii şi este un mare plus că a apărut în Câmpina un astfel de talent care să-i înveţe pe copii, bine şi corect, pianul. Important este că am ajuns să facem lucrul acesta spre a mulţumi părinţilor că îşi educă copiii şi nu invers. Noi, cei care suntem privaţi, facem acest lucru fără să cerem ajutor statului”, a încheiat Liviu Briciu.

Prima ediţie a Balului CSM Câmpina a încheiat anul competiţional 2009

În prima jumătate de an a existenţei, CSM Câmpina şi-a îndeplinit obiectivele. Cu multă pasiune, seriozitate şi muncă, de la acţionari şi până la copiii de mingi, CSM Câmpina începe să devină un club pentru care viitorul sună bine. Atât la secţia de fotbal, cât şi la cea de baschet, staff-ul tehnic şi cel administrativ au făcut primii paşi înspre formarea unor echipe în rândul cărora copiii şi tinerii sportivi din zona noastră să reprezinte nucleul în jurul căruia se aşteaptă performanţa. Investitorii clubului au susţinut încă de la început şi susţin în continuare că nu va fi uşor, într-o perioadă de criză economică şi în lipsa unor baze sportive decente la nivelul oraşului, însă, la unison, aceştia îşi declară susţinerea pentru acest proiect ambiţios iniţiat de omul care în ultimii 20 de ani a făcut o pasiune din sport: Virgil Guran. Cea mai bună dovadă este aceea că sunt împreună atât la greu, cât şi la bucurie. Un astfel de moment de bucurie s-a consumat la prima ediţie a Balului CSM Câmpina, care a avut loc vineri, 18 decembrie, la Restaurantul Amana Inn.

33 de echipe de copii, la cea de-a XVII-a ediţie a Cupei “Moş Crăciun”

În organizarea Asociaţiei Judeţene de Fotbal (AJF) Prahova, cu sprijinul Primăriei Ploieşti, Sala Sporturilor “Olimpia” din Ploieşti va găzdui, în zilele de 21, 22 şi 23 decembrie 2009, a XVII-a ediţie a Cupei “Moş Crăciun”, competiţie fotbalistică rezervată echipelor copii (12 ani, născuţi în anul 1997 şi după). Comisia de Copii şi Juniori - (coordonator prof. Viorel Băltăţeanu) a AJF Prahova a repartizat cele 33 de echipe (din Prahova şi Bucureşti) în 11 grupe preliminare. Iată componenţa acestora (în paranteze, antrenorii):

Grupa A

FC Petrolul I Ploieşti (antrenor Lucian Sotir)

Chimia II Brazi (Cristian Nica)

HM Junior II Câmpina (Daniel Hagianu)

Grupa B

CSM Ploieşti (Constantin Willy)

Chimia III Brazi (Ionuţ Voicu)

Petrolul 95 IV Ploieşti (Răzvan Achimescu)

Grupa C

Chimia I Brazi (Cristian Nica)

Petrolul 95 II Ploieşti (Claudiu Toader)

FC Petrolul III Ploieşti (Gabriel Brumaru)

Grupa D

Conpet I Ploieşti (Virgil Pascu)

Chimia IV Brazi (Ionuţ Voicu)

ASO Slănic (Cristi Damian)

Grupa E

CSM Câmpina (Robert Opaţchi)

FC Astra Ploieşti (Bucurel Dârman)

CS “Ilie Oană” Bucureşti (Emil Georgescu)

Grupa F

HM Junior I Câmpina (Mircea Hagianu)

Petrolul 95 III Ploieşti (Gabriel Lefter)

CS Galaxy II Ploieşti (Dan Victor Preda)

Grupa G

Petrolul 95 I Ploieşti (Claudiu Toader)

CSM Câmpina (Costin Plăvache)

FC Petrolul II Ploieşti (Nicolae Aniţă)

Grupa H

Luceafarul Drajna (David Popescu)

AS Vălenii de Munte (Ionuţ Ionescu)

Voinţa Vadu Părului (Ionuţ Nicolae)

Grupa I

Tinereţea Izvoarele (Ioan Diaconu)

CS Brazi (Alexandru Iordache)

Podgoria Vadu Săpat (Ion Gica)

Grupa J

CS Galaxy I Ploieşti (Bucurel Dârman)

AS Colceag (Florin Pavel)

Conpet II Ploieşti (Nicu Lazar)

Grupa K

Petrolul 95 V Ploieşti (Gabriel Lefter)

FC Astra II Ploieşti (Marius Matei)

FC Petrolul IV Ploieşti (Iulian Cojocaru)

Bilanţ deosebit pentru judokanii din Câmpina şi Băneşti la Festivalul de Judo de la Bucureşti

În perioada 12-13 decembrie, la Bucureşti, a avut loc ediţia a VII-a a Festivalului de Judo, practic, cea mai importantă competiţie de judo după finalele Campionatului Naţional. La actuala ediţie au participat peste 700 de sportivi, printre care şi 9 de la secţia de judo din Băneşti a clubului Petrom Ploieşti. Bilanţul tinerilor sportivi din Câmpina şi Băneşti, antrenaţi de Marius Iordache, a fost unul deosebit. Cei nouă sportivi au reuşit să obţină şase medalii (una de aur, una de argint şi patru de bronz), precum şi două locuri 5.

Codruţa Lungu - locul 1, under 11 ani, categoria 26 kg; Mariana Marinescu - locul 2, under 11 ani, categoria 26 kg; Bianca Nichiţoiu - locul 3, under 11 ani, categoria 29 kg; Adina Stan - locul 3, under 11 ani, categoria 32 kg; Georgiana Tuţică - locul 3, under 11 ani, categoria 23 kg; Alin Foiţă - locul 3, under 17 ani, categoria 46 kg; Tiberiu Foiţă - locul 5, under 11 ani, categoria 30 kg; Alexandru Marinescu - locul 5, under 11 ani, categoria 27 kg.

Despre participarea la această competiţie, Marius Iordache ne-a declarat: “A fost o comportare foarte bună a sportivilor noştri la această competiţie foarte importantă. Sunt mulţumit de aceste rezultate. Aş menţiona, în afara medaliaţilor, pe cei doi sportivi care s-au clasat pe locul 5, dar care au avut o competiţie foarte acerbă, participarea fiind de 30-32 de sportivi. Astfel, dacă în mod normal cu maximum patru meciuri poţi deveni campion, ei au avut de susţinut 5 sau chiar 7 meciuri de-abia pentru a ocupa locul al cincilea. Poate cea mai mare reuşită a fost aceea că finala categoriei 26 kg fete, under 11, s-a disputat între două sportive de la secţia noastră - Codruţa Lungu şi Mariana Marinescu, aceasta din urma provenind de la centrul special din cartierul Slobozia. M-am bucurat că, practic, prin reuşitele de la această competiţie am încheiat un an foarte bun”. Cea mai bună performanţă a sportivilor de la această secţie în ultimele luni a fost prezenţa lui Vlad Iordache, nimeni altul decât fiul antrenorului Marius Iordache, la o competiţie internaţională în Serbia, în localitatea Kikinda, unde a ocupat locul al treilea, chiar dacă a concurat accidentat. În afara acestor performanţe, la secţia de judo care îşi desfăşoară activitatea la Băneşti sunt legitimaţi atât sportivi din Câmpina şi Băneşti, dar şi de la centrul pentru copii aflaţi în situaţii speciale din cartierul Slobozia. În total, sunt câteva zeci de copii care practică acest sport, în afara Petrom, singurul lor sprijin venind din partea Primăriei Băneşti, conduse de Petre Ion Costache.

Spitalul Municipal, în faliment nedeclarat?!

Spitalul Municipal Câmpina continuă să se afle într-o situaţie critică... O situaţie care este alimentată atât de criza economică, cât şi de o serie de contracte dubioase încheiate de vechea conducere a celei de-a doua unităţi medicale - ca mărime şi importanţă - din judeţul Prahova.La nivelul lunii august a acestui an, atunci când vechea conducere interimară, asigurată de Constanţa Ţiţei, a fost înlocuită de medicul Călin Tiu, datoria Spitalului Municipal se ridica la peste 10 milioane lei (echivalentul a 100 miliarde lei vechi). În ciuda dificultăţilor, noua administraţie a reuşit să înceapă achitarea datoriilor istorice, nivelul acestora ajungând în momentul de faţă la aproximativ 9,2 milioane lei (adică 92 miliarde lei vechi). Ori, în actualele condiţii economice prin care trece întreaga ţară, cumulate cu problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar, aceasta pare a fi o adevărată performanţă, care se poate dovedi insuficientă dacă nu va exista sprijin pentru Spitalul Municipal pe viitor. Despre întreaga situaţie cu care se confruntă spitalul, managerul acestuia, dr. Călin Tiu, ne-a declarat: “Trecem printr-o perioadă destul de grea, mai ales din punct de vedere economic. Problemele sistemului sanitar românesc s-au suprapus cu această criză economică, ducând astfel la o acutizare a problemelor noastre. Cu toate acestea, am reuşit să achităm din datoria mai veche, foarte împovărătoare. Avem şi o înţelegere din partea personalului, care a acceptat inclusiv diminuarea sau chiar renunţarea la unele sporuri. Ne bucurăm de sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Câmpina, care ne-au ajutat de fiecare dată când am avut nevoie stringentă, inclusiv în delicata problemă a încălzirii la secţia din Strada Vasile Alecsandri”. Situaţia actuală a Spitalului Municipal Câmpina este serios complicată de datoriile vechi şi de o serie de contracte - cel puţin dubioase - încheiate de vechea administraţie a Spitalului Municipal.Poate cel mai delicat subiect este cel al contractului cu Romgermed, despre care s-a aflat recent că mai conţine nişte pagini care nu figurau şi în contractul aflat în posesia juriştilor Spitalului Municipal!Cine este de vină pentru această situaţie, care păgubeşte Spitalul Municipal cu milioane de lei în fiecare lună? De ce nu sunt întrebaţi nimic semnatarii acestui contract din partea spitalului - Alexandru Matei, manager la acea vreme, Constanţa Ţiţei, director economic, şi Leonida Piţigoi, directorul medical? Să existe vreo legătură între simpatia politică a Constanţei Ţiţei şi faptul că autorităţile nu o întreabă nimic despre condiţiile în care s-a ajuns la încheierea unui asemenea contract de-a dreptul ucigător pentru spitalul câmpinean? Cea mai gravă problemă este că au de suferit oameni fără vină. Pacienţii - care sunt nevoiţi să-şi cumpere singuri medicamente, medicii - care nu-şi pot desfăşura activitatea aşa cum şi-ar dori. Iar vinovaţii...

Proiectul ordinii de zi a şedinţei Consiliului Local din 17 decembrie

1. Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului de ocupare a funcţiilor publice pentru anul 2010 pentru aparatul de specialitate al primarului - iniţiator Horia Tiseanu;
2. Proiect de hotărâre privind aprobarea listelor cuprinzând solicitanţii îndreptăţiţi să primească o locuinţă cu chirie din fondul locativ de stat - iniţiatori membrii Comisiei de Administraţie Publică;
3. Proiect de hotărâre privind aprobarea contractului de administrare încheiat cu Direcţia de Sănătate Publică Prahova - iniţiator Mihaela Petrovici;
4. Proiect de hotărâre privind aprobarea listei cu solicitanţii declaraţi eligibili pentru acordarea subvenţiei prevăzute în Programul naţional de sprijinire a construirii de locuinţe proprietate personală - iniţiator Horia Tiseanu;
5. Proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea Anexei la HCL 61/2 aprilie 2009privind alocarea unor sume de bani pentru susţinerea financiară a unor manifestări culturale, artistice şi educative organizate de Consiliul Local - iniţiator Marian Dulă;
6. Proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea Anexei la HCL 166/9 noiembrie 2009 privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2010 - iniţiator Alin Moldoveanu;
7. Proiect de hotărâre privind aprobarea inventarierii în domeniul privat şi concesionarea prin licitaţie publică a terenului în suprafaţă de 300 mp, Str. Erupţiei, f.nr. - iniţiator Gena Preda;
8. Proiect de hotărâre privind aprobarea inventarierii în domeniul privat şi vânzarea prin licitaţie publică a terenului în suprafaţă de 202 mp, Al. Islaz, f. nr. - iniţiator Dragomir Enache;
9. Întrebări, interpelări, diverse.

E vremea colindelor...

Luna decembrie nu este numai luna cadourilor, luna bucuriilor generate de starea specială pe care o conferă spiritul sărbătorilor de iarnă, dar este şi sezonul colindelor.Unul dintre primele spectacole de acest gen a avut loc la finele săptămânii trecute la şcoala specială de pe lângă Spitalul de Psihiatrie Voila. Aici, copiii au oferit mai multe momente artistice, în care au predominat colindele, după care s-au bucurat de sosirea lui Moş Crăciun. Chiar dacă Moşul le-a adus doar cadouri mai degrabă simbolice - dulciuri şi fructe - totuşi, bucuria acestor copii a fost una intensă, fiind destul de rare momentele în care cineva din afara instituţiei le aduce un cadou.Acest spectacol a fost organizat de medicul Irina Minescu, specialist în psihiatrie pediatrică. La finele acţiunii, în vreme ce copiii îşi... savurau cadourile, medicul Irina Minescu ne-a declarat: “Este a doua oară când organizăm un astfel de spectacol de colinde în preajma sărbătorilor de iarnă, la finele căruia vine Moş Crăciun şi pentru aceşti copii cu o situaţie cu totul şi cu totul aparte, care îşi trăiesc viaţa aici. Acest gen de spectacol are darul de a încerca să normalizeze viaţa lor, mulţi dintre ei fiind pentru prima dată în faţa unui spectacol de colinde sau a lui Moş Crăciun. Pentru noi este o mare bucurie să vedem feţele lor luminate de magia sărbătorilor”.

Concert de colinde la Casa de Cultură

Luni după-amiază, la Casa de Cultură “Geo Bogza”, a avut loc un concert de colinde susţinut de elevi din unităţile de învăţământ câmpinene. Spectacolul a fost organizat de administraţia locală şi a fost doar o prefaţă la concertul de colinde care va avea loc în Parcul “Milia” pe 23 decembrie, atunci când va veni şi... Moş Crăciun.

Au sosit căsuţele pentru sărbători

În acest mandat al Legislativului local, una dintre probleme ridicate cu obstinaţie de consilierul Dragomir Enache a fost cea a asigurării unor condiţii civilizate pentru comerţul stradal, cu ocazia diverselor sărbători.“Ar fi un pas spre civilizaţie dacă în locul tradiţionalelor tarabe, măsuţe sau tot felul de alte improvizaţii, acoperite cu celofane atunci când plouă, administraţia locală ar reuşi achiziţionarea unor căsuţe din lemn, mult mai elegante şi care asigură un nivel superior de civilizaţie atât pentru vânzător, cât şi pentru cumpărător”, a spus de fiecare dată când a avut ocazia consilierul liberal Dragomir Enache.La începutul acestui an, în primul buget aprobat de Consiliul Local, Enache a rămas doar cu zisul, pentru că (aproape) nimeni nu a luat în considerare cererile sale repetate.După ediţia din acest an a “Serbărilor Toamnei”, din luna septembrie, când problema comerţului la tarabe s-a repetat, la proxima rectificare a bugetului local, Dragomir Enache a venit cu o propunere concretă, aprobându-se atunci alocarea sumei de 10.000 lei pentru achiziţionarea câtorva căsuţe din lemn. De-abia la acel moment au realizat consilierii că nimeni nu ştie cât costă o asemenea căsuţă şi câte s-ar putea cumpăra cu suma alocată. În cele din urmă, au aflat. Şase căsuţe au fost achiziţionate, iar la finele săptămânii trecute au fost aduse şi montate în parcul de la Monumentul Soldatului Necunoscut, acolo unde va fi amenajat un orăşel al copiilor, care va funcţiona pe întreaga perioadă a sărbătorilor de iarnă. Probabil că va fi bătaie pe aceste căsuţe, având în vedere numărul mult mai mare al comercianţilor, dar autorităţile au promis că anul viitor vor mai avea în vedere cumpărarea altor căsuţe.

Alegerile prezidenţiale s-au încheiat, comentariile continuă...

Turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, din 6 decembrie, poate intra în istoria României... Nu pentru verdictul alegătorilor, ci din cauza numeroaselor acuzaţii de fraudă. Acuzaţii care, dacă vor fi confirmate oficial şi demonstrate, ar putea determina Curtea Constituţională să ia în discuţie inclusiv repetarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale! O măsură fără precedent în istoria României. Este puţin probabil aşa ceva, dar nu este exclus.Imediat după aflarea rezultatelor finale, liderii PSD au început să iasă şi să prezinte diverse dovezi ale ceea ce ei au numit “frauda masivă” de la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. S-au ridicat multe, foarte multe semne de întrebare... Au apărut nereguli dovedite de la falsificarea unor procese verbale, la completarea greşită (voit sau nu) a codurilor numerice personale de către unele persoane care au votat în secţiile speciale, dar şi fenomene inexplicabile, cum ar fi numărul foarte mare al celor care au votat la secţia specială de la Paris, mult prea mare faţă de ceea ce s-a întâmplat în ţară la secţiile speciale. Şi nimeni nu poate danici o explicaţie...În aceste condiţii, una dintre primele măsuri pe care le-a dispus Curtea Constituţională a fost renumărarea voturilor declarate nule, aproximativ 136.000 de voturi, operaţiune care urma să se finalizeze în cursul după-amiezii de luni, după închiderea ediţiei noastre. În funcţie de rezultatul acestei renumărări şi de eventualele sale consecinţe, Curtea Constituţională ar putea lua şi alte măsuri, inclusiv ceea ce a cerut PSD - reluarea votului.Ca şi cum tot acest scandal nu ar fi fost suficient, în plină efervescenţă a liderilor PSD de a demonstra frauda, Autoritatea Electorală Permanentă a emis un comunicat în care anunţă că la alegerile europarlamentare din 7 iunie 2009 au votat multiplu 13.826 de români! Acest comunicat a încins şi mai mult spiritele între cele două tabere. Indiferent de verdictul final al Curţii Constituţionale, care, cel mai probabil, va valida alegerile din 6 decembrie, va rămâne, totuşi, un mare semn de întrebare asupra corectitudinii acestor alegeri.

Plângere penală împotriva câmpineanului William Brânză, deputatul PD-L de diaspora, acuzat de implicare în fraudarea alegerilor!

Reprezentanţii PSD au cerut anularea alegerilor şi repetarea turului al doilea din motive de fraudă electorală. Au încercat să demonstreze acest lucru cu numeroase exemple şi documente din ţară. Şi au finalizat acuzele interne cu solicitarea de cercetare penală asupra reprezentantului Primăriei Sectorului 3 din Bucureşti, acolo unde s-au emis acte de identitate în condiţii cel puţin ciudate. Un capitol aparte a fost dedicat fraudei din diaspora, acolo unde liderii PSD l-au acuzat direct pe câmpineanul William Brânză, deputat PD-L de diaspora şi şef al democrat-liberalilor din străinătate. “Am decis să înaintăm plângere penală împotriva deputatului William Brânză pentru constituire de grup infracţional organizat. El este cel care a organizat această operaţiune în străinătate. Vom cere Parchetului efectuarea acestor investigaţii de urgenţă”, a declarat vicepreşedintele PSD, Dan Nica. Pe scurt, pesediştii susţin că au dovezi concludente care atestă implicarea lui William Brânză în fraudarea alegerilor în diaspora. Câmpineanul este acuzat atât că a organizat o reţea de transport care a cărat românii la vot prin mai multe ţări ale Europei, dar şi că s-a implicat în stabilirea secţiilor de votare din Spania, Italia sau Franţa după criterii care ţin exclusiv de simpatiile politice ale românilor din acele ţări. Pe de altă parte, William Brânză a răspuns ironic acuzaţiilor, afirmând că intenţia PSD este, de fapt, aceea de a-i aresta pe toţi cei peste 5,2 milioane de români care l-au votat pe Traian Băsescu, iar despre fraude, acestea nu există decât în imaginaţia social-democraţilor.

Mircea Geoană nu a câştigat în nici o secţie de votare din Câmpina

Toate cele 24 de secţii, inclusiv cea specială, la care s-a putut vota în Câmpina l-au dat câştigător pe candidatul susţinut de PD-L, Traian Băsescu. Astfel, în ciuda coaliţiei pe plan local, create în jurul PSD şi la care au aderat PNL, PIN şi PRM, Mircea Geoană nu a reuşit să câştige nici măcar într-o singură secţie de votare din Câmpina.Cel mai mare procent înregistrat de Mircea Geoană la vreuna dintre secţiile din Câmpina s-a consemnat la Secţia nr. 181, de la Şcoala Generală nr. 8, acolo unde candidatul PSD a întrunit 48,65% din voturile valabil exprimate, acest scor fiind urmat la o distanţă foarte mică de Secţia nr. 164 de la Grupul Şcolar Energetic, unde Geoană a obţinut 48,57%.În valori absolute, Mircea Geoană a câştigat cele mai multe voturi tot la Secţia nr. 181 de la Şcoala Generală nr. 8 - 503 voturi, această secţie fiind urmată de cea cu numărul 177, tot de la Şcoala Generală nr. 8, cu 453 voturi.

Cartierele Turnătoriei şi Slobozia, cele mai... portocalii

Cea mai mare prezenţă la vot pe 6 decembrie a fost consemnată la Secţia nr. 179 de la Şcoala Generală nr. 3, unde au votat 1.113 persoane. Aici, Traian Băsescu a avut cel mai mare număr de voturi dintre toate secţiile din Câmpina - 659 voturi, dar prezenţa masivă la vot a făcut ca procentul să fie la numai câteva zecimale sub 60%.Candidatul susţinut de PD-L, Traian Băsescu, a strâns cele mai multe voturi în Câmpina la secţiile din cartierele Turnătoriei şi Slobozia. Băsescu a adunat 65,80% în Secţia nr. 176 de la cantina Grupului Şcolar Construcţii de Maşini şi 61,50% la Secţia nr. 172 de la Şcoala Generală nr. 5 din cartierul Slobozia. Şi celelate secţii de votare din cartierul Turnătoriei au adus procente apropiate de pragul de 60% - 57,54% la Secţia 173de la Grupul Şcolar Construcţii de Maşini, 58,79% la Secţia nr. 175 de la Şcoala Generală nr. 6 şi 58,90% la Secţia nr. 180 de la cantina Grupului Şcolar Construcţii de Maşini. Astfel, se poate spune că Turnătoria şi Slobozia sunt cele mai... portocalii din Câmpina, la polul opus aflându-se cartierele Muscel şi Câmpiniţa.

Rezultatele alegerilor prezidenţiale, turul al doilea, în localităţile din jurul Câmpinei

În ediţia trecută v-am prezentat o parte dintre rezultatele turului al doilea al alegerilor prezidenţiale. În ediţia de faţă revenim cu rezultate din alte localităţi.

Breaza: Traian Băsescu - 53,30%; Mircea Geoană – 46,70%

Secăria: Traian Băsescu - 73,49%; Mircea Geoană - 26,51%;

Valea Doftanei: Traian Băsescu - 67,30%; Mircea Geoană - 32,70%;

Cornu: Traian Băsescu - 36,31%; Mircea Geoană - 63,69%.