Videanu l-a înlocuit pe Călin Tiu cu Alexandru Matei

Videanu l-a înlocuit pe Călin Tiu cu Alexandru Matei
Ca la orice final de an, se cuvine să aruncăm o privire retrospectivă asupra a ceea ce a însemnat 2009 la Câmpina. Au fost şi lucruri bune, şi altele mai puţin bune, important este ca noi toţi, dar în special cei care conduc municipiul, să învăţăm din greşeli şi să încercăm să nu le repetăm...
Probleme rămase nerezolvate în anul 2009
Consiliul Local Câmpina a aprobat, la ultima sa şedinţă, lista cu solicitanţii îndreptăţiţi să primească o locuinţă cu chirie din fondul locativ de stat. Din păcate, este doar o listă, clasarea pe un loc mai în faţă neaducând nici un avantaj concret... Lista include 137 de persoane şi foarte rar se întâmplă să apară mici modificări şi asta pentru că municipiul Câmpina stă foarte prost la capitolul locuinţe de închiriat. Mai ales că fondul locativ scade de la an la an deoarece s-a permis cumpărarea locuinţelor de către chiriaşii care au dorit acest lucru. Consilierii au recunoscut că aprobă o lista şi… atât. Că oamenii cer case, dar nu li se dă pentru că municipalitatea nu dispune de aşa ceva. Cu alte cuvinte, treaba cu lista e doar o formalitate. “Simt o strângere de inimă că oamenii care au nevoie de la noi de o locuinţă nu primesc decât o listă... Mi se pare dureros...”, a spus Gena Preda. La rândul său, secretarul Paul Moldoveanu a avut o intervenţie care a fost uşor trecută cu vederea de consilieri, deşi făcea referire la un lucru destul de grav: “Această listă a apărut în virtutea inerţiei, pentru că nu ştim cum se ajunge la acel punctaj!” “Nu aş vrea să întâlnesc pe nici unul dintre oamenii de pe această listă pentru că nu aş şti ce să-i spun”, a punctat, în stilu-i caracteristic, şi Dragomir Enache.Concluzia a venit - aproape ca de fiecare dată - din partea primarului Horia Tiseanu şi se poate spune că toţi consilierii şi-au însuşit-o din moment ce proiectul s-a votat în unanimitate. “Este foarte greu să construieşti locuinţe. Costă foarte mult şi nu ne putem permite. De exemplu, pentru un singur bloc cu o scară şi patru etaje ar trebui să dăm peste 20 de miliarde de lei vechi. Noi am preferat să dam aceşti bani pentru modernizarea străzilor, investiţie de care beneficiază mii de locuitori, nu doar un număr restrâns. Alte soluţii ar fi cele prin ANL. Dar Agenţia Naţionala pentru Locuinţe a început, cu mare greutate, construirea celor două blocuri din cartierul Turnătorie, e vorba de apartamentele cu chirie. Tot ANL construieşte pe Erupţiei şi în cartierul Muscel, dar aici sunt case pentru cei care dispun de bani. Noi dorim să realizăm şi nişte locuinţe de necesitate, unde să-i mutăm pe cei din blocurile care urmează să fie reabilitate, iar după finalizarea lucrărilor respectivele locuinţe să le dăm cu chirie. Dorim să luăm şi terenul de la Şcoala de Poliţie, dar aici e un blocaj pe care sperăm să-l rezolvăm după ce actualul guvern intră în activitate. Avem peste 200 de cereri de la tinerele familii care doresc un loc pe care să-şi construiască o casă. Ne gândim la soluţii, încă mai aşteptăm şi oferte de la societăţile comerciale care să construiască la preţuri mai mici, aşa cum s-a întâmplat prin alte părţi”, a spus primarul Horia Tiseanu.
La ultima lor şedinţă din acest an, consilierii locali au fost înştiinţaţi în scris, de lichidatorul Companiei Publice, Paul Tifigiu, că a mai apărut o sumă de plată în valoare de 278.373 lei. De unde provine această sumă? Compania Publică a pierdut la Curtea de Apel Ploieşti procesul intentat de foştii săi salariaţi, care revendică plata a zece salarii nete pe economie, conform prevederilor contractului colectiv de muncă. Fosta conducere a Companiei Publice a refuzat să facă această plată, astfel că salariaţii CPGC s-au văzut nevoiţi să se adreseze instanţei, care - iată -le-a dat dreptate.Acum, suma efectivă de plată către foştii salariaţi ai CPGC este de 231.370 lei, la care se adaugă actualizarea sumei prin aplicarea indicelui de inflaţie - 8.607 lei, la care se mai adaugă impozitul către bugetul de stat în valoare de 38.396, adică un total de 278.373 lei.Lichidatorul Companiei Publice, Paul Tifigiu, menţionează în adresa înaintată Consiliului Local că “CPGC nu dispune de disponibilităţi băneşti, unitatea are conturile blocate de organul fiscal”, solicitând Consiliul Local, în calitate de acţionar unic al CPGC, să ia în discuţie posibilitatea de a contribui cu această sumă, ca aport în numerar, la rezolvarea acestui litigiu. De asemenea, se mai precizează posibilitatea ca foştii salariaţi ai CPGC să se adreseze unui executor judecătoresc pentru recuperarea sumelor stabilite de instanţă, ceea ce ar duce la creşterea sumei finale, pe care tot de la bugetul local va trebui să fie achitată. Paradoxal, poate, consilierii nu au dorit să-şi strice cheful ultimei şedinţe din acest an cu o asemenea discuţie, care - cel mai probabil - va fi amânată tocmai pentru finele lunii ianuarie 2010.
Este vremea bilanţului, aşa cum se întâmplă la finele oricărui an. Într-un astfel de bilanţ al unei companii naţionale apare şi o referire la Câmpina. Este vorba despre Compania CFR Călători, care a anunţat că a înregistrat în acest an o scădere a traficului de pasageri cu 13% faţă de anul trecut. Printre motivele enumerate de conducerea Companiei CFR Călători se regăseşte şi scuza lucrărilor pe tronsoanele Bucureşti - Constanţa şi Câmpina - Predeal.“În aceste condiţii veniturile totale preliminare a se realiza în anul 2009 reprezintă 98% faţă de realizările anului 2008”, susţin reprezentanţii companiei, fără a preciza la cât se ridică această valorare. Compania a pus în circulaţie zilnic 1.594 de trenuri de călători.În privinţa lucrărilor care se desfăşoară pe calea ferată în zona municipiului Câmpina, poate reprezentanţii Companiei CFR Călători ar fi trebuit să fie mai critici la adresa executantului lucrării, care este deja într-o întârziere de aproximativ un an faţă de graficul de lucru iniţial. Lucrările de reabilitare a tronsonului Câmpina - Predeal sunt finanţate în cea mai mare parte prin Programul ISPA al Uniunii Europene - 125.814.534,48 euro, în vreme ce contribuţia Guvernului României este de numai 41.938.178,16 euro. Chiar dacă lucrările principale sunt realizate de firma austriacă PORR, atât ritmul de lucru, dar mai ales costurile finale sunt în cel mai pur stil românesc...
Aproape în toate zilele săptămânii trecute, pe mai multe artere din Câmpina, mai ales în zona centrală, s-a lucrat intens la deszăpezire şi la îndepărtarea nămeţilor de pe marginea drumului.În mod special pe Bulevardul Carol I, salariaţi de la firma de salubritate - care asigură şi deszăpezirea drumurilor pe timpul iernii - şi cei de la atelierul de reparaţii străzi al Primăriei au încărcat sute de metri cubi de zăpadă în camioane pentru a asigura o bună fluenţă a circulaţiei rutiere, dar şi pietonale.Utilajele au afectat în mică măsură traficul rutier în zonele în care lucrau, dar conducătorii auto, ca şi pietonii, nu au părut deranjaţi de micile şi inerentele inconveniente, având în vedere rezultatele finale.Din păcate, aceleaşi utilaje au reuşit în mică măsură să intre şi pe drumurile laterale, întâmpinându-se probleme inclusiv în zona centrală, din cauza maşinilor lăsate parcate pe marginea drumului.Iar când toate lucrurile păreau să intre păreau să ajungă pe un făgaş normal, a început din nou să ningă... Că doar iarna nu-i ca vara...
Printre mulţii colindători care au poposit în Ajunul Crăciunului pe la casele câmpinenilor s-a aflat şi un grup ceva mai bine organizat, de oameni în toată firea. Cu blănuri de urs pe ei, cu tobe şi un întreg acompaniament specific colindelor, ursarii au parcurs centrul localităţii, intrând şi în mai multe instituţii, pe care ei le-au considerat de mai mare interes.Unul dintre aceştia, aflat sub “acoperire”. ne-a precizat: “Suntem din Bacău şi umblăm de câteva zile prin ţară, intenţionând ca exact în ziua de Ajun să ajungem în staţiunile de pe Valea Prahovei. Facem acest traseu de ani buni şi constatăm că se simte criza din ce în ce mai acut inclusiv în recompensarea colindătorilor”.Totuşi, numeroşi câmpineni au băgat mâna în buzunar - mai mult sau mai puţin adânc, fiecare după posibilităţi - pentru a le da câţiva bănuţi acestor colindători.
Pe 22 decembrie, în satul Cornu de Sus, aparţinând de comuna Cornu, a avut loc recepţia lucrării de extindere a reţelei de alimentare cu apă. Lucrarea a început în luna martie a acestui an şi a costat 250.000 lei. Banii au fost obţinuţi de la bugetul de stat, în baza HG 577/1977 (republicată) privind Programul de alimentare cu apă la sate. Lungimea conductei de distribuţie a apei este de 1, 5 km şi va deservi aproximativ 1.300 locuitori.
Într-una dintre nopţile dinaintea sărbătorii Crăciunului, un tânăr câmpinean s-a gândit să joace rolul lui Moş Crăciun şi să facă rost de mai multe bunuri. Aşa că tânărul, Octavian R., de 21 de ani, a sustras de la mama sa cheia de la magazinul la care aceasta este angajată ca vânzătoare. A ieşit din casă şi s-a îndreptat spre magazin, dar a fost surprins chiar în timp ce încerca să pătrundă în incinta respectivă. Poliţiştii din Câmpina continuă cercetările asupra tânărului, acesta fiind acuzat de tentativă de furt calificat.