30 martie 2010

Alin Moldoveanu se pregăteşte să preia postul de city-manager

Cu puţin timp înaintea începerii şedinţei Consiliului Local, pe masa fiecărui consilier a mai apărut un proiect de hotărâre. Titulatura sa nu spunea mai nimic: „Aprobarea modificării şi completării anexelor 1 şi 2 la HCL 104 din 24 iulie 2008”. Când l-au luat la răsfoit, consilierii sosiţi ceva mai devreme au întrebat dacă nu cumva e o glumă, apoi au  început să se revolte, să comenteze vehement. Şi asta în timp ce iniţiatorul proiectului, Adrian Piţigoi, afişa calmul şi superioritatea omului care ştie că „are spatele asigurat”. Dar despre ce proiect era vorba? Unul prin care se aprobau criteriile pe care trebuie să le îndeplinească administratorul public, acel city-manager, post care îi fusese pregătit în iulie 2008 Jenicăi Tabacu, potrivit înţelegerii electorale dintre cele două tururi de scrutin de la alegerile locale, făcute între PD-L, PSD şi PIN tocmai împotriva lui... Alin Moldoveanu! „C-aşa-i în politică!”, spunea atunci Jenica Tabacu. Astăzi, acelaşi răspuns se potriveşte perfect...
Văzând despre ce este vorba, mulţi consilieri au afirmat fără să se ferească de presă sau colegi că nu vor fi de acord cu introducerea proiectului pe ordinea de zi. Dar le-a trecut repede. Revolta lor a durat până au venit trei oameni – Horia Tiseanu, Ion Dragomir şi Alin Moldoveanu – care şi-au convins colegii să „e bine aşa”!
Cu capetele plecate şi fără multe discuţii, consilierii au fost de acord că viitorul city-manager nu mai are nevoie de studii postuniversitare sau masterate, ci doar de studii medii; că nu este nevoie să ştie să lucreze la computer la stadiul avansat, ci mediu; că o  limbă străină nu trebuie aprofundată, astfel încât toate criteriile care atunci erau făcute pentru Jenica Tabacu, au fost transformate după chipul şi asemănarea lui Alin Moldoveanu. Singura diferenţă – dacă pentru Jenica Tabacu, contractul de city-manger era de un an, cu posibilitate de prelungire, pentru Alin Moldoveanu contractul va fi pe 3 ani! Şi mai este o diferenţă – dacă Jenica Tabacu s-ar fi ocupat, ca administrator public, de coordonarea activităţilor culturale, Alin Moldoveanu se va ocupa de organizarea şi coordonarea activităţii de curăţenie şi salubrizare. Cel puţin la momentul şedinţei Consiliului Local, Alin Moldoveanu nu a confirmat că ar fi interesat de acest post decât dacă... „îmi impune cineva”.

Abţinerea lui Marcu şi tupeul lui Piţigoi
Florin Marcu a făcut notă discordantă faţă de fostul său şef de partid, Alin Moldoveanu. Marcu l-a întrebat pertinent pe Piţigoi în ce constă urgenţa acestui proiect. Răspunsul acestuia din urmă a fost poate unul dintre cele mai obraznice din istoria Consiliului Local: „Eram eu prin Primărie, nu dumneavoastră, şi fiind acest proiect de făcut, am acceptat să-l fac eu!” Şi nimeni nu i-a putut spune nimic... Dar Florin Marcu a fost, până la urmă, singurul care s-a abţinut la votul pentru acest proiect. Cât despre Piţigoi, ce coincidenţă să fie doar el prin Primărie la momentul oportun, în condiţiile în care lucrează la Bucureşti şi este destul de rar văzut prin Câmpina.

Senatorul Severin trage o concluzie
Şedinţa CL a avut loc joi seară. Vineri dimineaţă, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute de senatorul PD-L Georgică Severin, printre altele, s-a „atins” şi subiectul privind administratorul public – al treilea om din fruntea administraţiei locale. Afirmaţia lui Severin nu mai necesită nici un comentariu: „Regret că municipiul Câmpina a fost degradat la nivelul unui oraş care poate fi condus şi de o persoană cu studii medii!”

Războiul din jurul Spitalului Municipal continuă...

Senatorul Georgică Severin îi răspunde 
actualului manager, Alexandru Matei

Spitalul Municipal naşte în continuare lungi şi aprinse controverse generate – în special – de o serie de contracte extrem de dubioase care au inflamat spiritele. Aşa se face că este pe cale să apară o adevărată odisee în jurul acestui spital, iar după ce Alexandru Matei i-a transmis o scrisoare senatorului Severin, acesta s-a simţit dator să reacţioneze. La rândul său, fostul manager Călin Tiu a reacţionat la acuzele aduse de consilierul local Alin Moldoveanu. Din toate acestea, singurul lucru bun este că începe să se spună unor lucruri pe nume, singura cale de a afla adevărul privind cheltuirea banului public la Spitalul Muinicipal. Asta până va apărea raportul Curţii de Conturi...

Severin contraatacă dur

Senatorul Georgică Severin a prezentat presei o scrisoare pe care a primit-o din partea managerului Spitalului Municipal, dr. Alexandru Matei, scrisoare pe care am prezentat-o într-una dintre ediţiile noastre trecute. „Scrisoarea care îmi este adresată în calitate de senator nu este ştampilată, nu are un număr de înregistrare şi mi-a fost lăsată la cabinet de consilierul Alin Moldoveanu, ceea ce mă face să mă întreb dacă este o scrisoare politică sau este un dialog între instituţii. Eu îmi menţin afirmaţiile făcute şi voi prezenta noi date din documente oficiale”.
Severin a continuat: „La nivelul conducerii Primăriei este un curent de opinie care m-a lăsat... mirat. Am o adresă a Primăriei din 4 septembrie 2009 către conducerea Spitalului Municipal, reprezentată la acel moment de Călin Tiu, prin care se solicită îndeplinirea recomandărilor din raportului de audit. Şi, conform acestei adrese, este vorba despre recuperarea sumei de 3.850,43 lei de la Asociaţia de Proprietari nr. 924, achitată în mod nejustificat în perioada în care aveaţi în administrare Creşa nr. 1. De asemenea, s-a constatat că aţi achitat în cursul anului 2007 către Esco Energy, în mod eronat, suma de 340.992,93 lei, reprezentând facturi cu diferenţe de consumuri a energia termică şi apa caldă menajeră, calculate fără acoperire în realitate, 307.268,85 lei, şi penalităţi la aceste facturi – 33.724,08 lei. Se mai afirmă în adresă că firma Esco Energy a recunoscut că au existat calcule incorecte la stabilirea consumurilor de energie termică. De asemenea, nu s-a recuperat chiria datorată de Esco Energy către spital pentru spaţiul ocupat de centrala termică, valoarea acesteia fiind calculată până la data încheierii auditului la suma de 44.530,04 lei”.
Numai din prezentarea acestei adrese a Primăriei rezultă un prejudiciu în valoare de 389.373,40 lei, adică aproape 4 miliarde lei vechi.
Dar cifrele prezentate de senatorul Severin nu s-au oprit aici: „La 14 martie 2008, prin ordin al ministrului, Alexandru Matei era revocat din funcţia de manager pentru nerealizarea indicatorilor de performanţă. Matei a dat în judecată spitalul, pe care acum îl conduce, şi ministerul, care între timp l-a repus în funcţie. Până la 21 decembrie 2009, când a fost renumit manager, nu avea câştigat nici un proces, toate sentinţele pronunţate până acum fiindu-i defavorabile. Ministerul nu ştia ce face? Cum este posibil să-l renumeşti director în aceste condiţii? Doctorul Matei a vorbit în scrisoarea pe care mi-a adresat-o şi despre nivelul datoriilor. Nivelul acestora a fluctuat astfel: 13 miliarde, în 2004, 8,5 miliarde, în 2005 (valoare la care se raportează Matei), 21 miliarde, în 2006, 33 miliarde, în 2007, 55 miliarde, în mai 2008, când a fost înlocuit Matei, 88 miliarde, în decembrie 2008, şi 97 miliarde, la finalul anului 2009. Nu voi judeca politica de cadre a managerului Matei, dar în cei doi ani în care a condus spitalul au fost angajate 75 de persoane, din care foarte puţine cadre medicale, ceea ce a împovărat fondul de salarii cu două miliarde lei vechi lunar. De asemenea, spitalul a fost implicat în relaţii contractuale oneroase, exemplele Romgermed, Nidal şi Esco Energy fiind doar cele mai cunoscute dintre acestea. Mai mult, constat că s-a împărţit piaţa locală, pe zone de afaceri, între Spitalul Municipal şi Spitalul Voila. E trist că s-a ajuns aici...”

Concurenţă neloială între taximetrişti şi firma locală de transport

La Gara Câmpina, acolo unde este capătul de linie al cursei de transport în comun Gară – Băneşti, se petrece aproape în fiecare zi un fenomen interesant, care ar merita să atragă atenţia celor care se ocupă de concurenţa neloială şi de reglementarea activităţii de taximetrie. 
În Gara Câmpina este şi staţie de taximetre, iar mai mulţi dintre cei care îşi fac veacul pe aici au un obicei bizar – înainte cu unu – două minute de plecarea cursei de maxi-taxi, un taximetru demarează în trombă (cel surprins de noi în mai multe rânduri avea numărul de înmatriculare PH-36-CDC) şi se opreşte în următoarea staţie, care se află la Stadionul „Poiana”. Se opreşte şi îi invită pe călătorii care aşteaptă microbuzul să meargă în Câmpina pentru aceeaşi sumă pe care ar plăti-o şi la maxi-taxi – 2 lei! De fiecare dată se găsesc muşterii care să accepte oferta taximetristului, pe care l-am văzut apoi şi în staţia de microbuz din apropierea Policlinicii uzând de aceeaşi practică.

După ce Severin i-a pus o vorbă bună, Horia Tiseanu este aşteptat de ministrul Vasile Blaga

După ce la ultima conferinţă de presă a PDL, primarul şi preşedintele filialei locale a acestei formaţiuni politice, Horia Tiseanu, s-a declarat total nemulţumit de hotărârea Guvernului prin care se alocau 7 hectare din terenul aparţinând Şcolii de Poliţie pentru construirea de locuinţe pentru angajaţii ministerului de resort, singurul care a reacţionat până acum a fost senatorul Georgică Severin. Acesta a mers la ministrul Vasile Blaga şi s-a întors cu veşti bune.
„Marţi, 23 martie, la ora 9 dimineaţa am fost la ministrul Vasile Balga, căruia i-am explicat situaţia celor 14 hectare ale Şcolii de Poliţie. A fost mirat, pentru că nu ştia nimic de nici o solicitare din partea administraţiei locale pentru cele 14 hectare, iar în acest context hotărârea Guvernului apare ca logică. Mi-a spus că nimeni nu a intervenit pentru acel teren. În aceste condiţii, ministrul Vasile Blaga m-a împuternicit să afirm public că primarul Horia Tiseanu este invitat să facă demersurile necesare pentru ca diferenţa de aproximativ 7 hectare să treacă în patrimoniul administraţiei locale”, a spus senatorul Severin.

Liberalii continuă lupta surdă, specifică opoziţiei

Liberalii câmpineni au avut prima lor conferinţă de presă în care preşedintele Virgil Guran a fost încadrat de consilierii locali ai acestei formaţiuni politice – Elvis Arghir şi Dragomir Enache. Explicaţia a venit ca un răspuns la îndemnul transmis de primarul Horia Tiseanu de a se adresa consilierilor PNL cu orice problemă privind administraţia locală. „Suntem ascultători şi dacă aşa ne-a recomandat primarul aşa încercăm să facem, dar vom continua să avem o legătură strânsă cu cetăţenii şi să prezentăm problemele lor în faţa administraţiei. La primele două solicitări adresate Executivului nu am primit nici un răspuns, aşa că ne-am gândit să schimbăm strategia – adresele noastre vor fi înmânate de consilierii noştri locali, în plenul şedinţelor de Consiliu, domnului primar, care poate aşa va binevoi să ne răspundă”, a afirmat preşedintele PNL Câmpina, Virgil Guran.

„Cred – a mai spus Guran – că putem îngropa securea războiului şi suntem deschişi la o colaborare, dar de când sunt în fruntea liberalilor câmpineni l-am sunat de două ori pe primar şi nu mi-a răspuns la telefon”.
După această introducere, liberalii au prezentat un şir destul de lung de probleme pe care câmpinenii le-au semnalat. Nu au lipsit cele privind repararea carosabilului pe B-dul Carol I şi pe Strada IH Rădulescu, canalele colectoare din zonele Muscel şi Câmpiniţa, câinii comunitari, asigurarea unui minim de căldură în sala de sport de la Căminul Petrol, schimbarea unor becuri din sistemul public de iluminat la numai câteva luni după ce fuseseră montate unele noi, asfaltarea şi – nu în ultimul rând – banii alocaţi pentru manifestările cultural-artistice.

Guran despre...
  • ... maşina pentru Jenica Tabacu, subiect de referinţă în raportul Curţii de Conturi: “Constat că nivelul de cultură din Câmpina creşte direct proporţional cu maşinile de lux cumpărate de Primărie. Dacă ajungem noi să avem puterea locală, vom cumpăra la Primărie un X7, că sigur apare până atunci. Şi astfel gradul de cultură din Câmpina va atinge un nivel record”.
  • ... concursul pentru un nou monument: “De ce se organizează un nou concurs pentru monumentul din centrul Câmpinei? Asta înseamnă altă cheltuială. Dacă tot am intrat în Cartea Recordurilor cu pensula uriaşă, ar fi bine să profităm de asta şi să economisim nişte bani. Aşa că propun ca pensula să fie adusă şi amplasată pe soclul din centru, de lângă soldat”.
  • ... raportul de activitate al lui Arghir: “Am văzut şi eu raportul de activitate al domnului Elvis Arghir. Poate că un dram de sinceritate nu strică, nu e rău, dar nici chiar în halul ăsta! Eu nu pot să cred că Arghir n-a făcut chiar nimic în calitate de consilier local. Măcar pentru el şi tot a făcut ceva…”
Arghir solicită sprijinul câmpinenilor pentru rezonificare

Deşi „se laudă” că nu a putut face nimic fiind în opoziţie, Elvis Arghir a depus recent un proiect privind rezonificarea municipiului Câmpina. „Am înaintat un astfel de proiect, dar am solicitat amânarea lui cu încă o lună, pentru că am descoperit destule situaţii în care împărţirea zonelor de impozitare nu este una corectă. Avem deja câteva cazuri concrete, dar sunt convins că mai sunt şi alte situaţii. Vrem să îndreptăm lucrurile şi tocmai din acest motiv îi invit pe câmpineni să se adreseze fie Biroului de Urbanism din cadrul Primăriei, fie Consiliului Local, în cazul în care au cunoştinţă despre terenuri vecine aflate nejustificat în zone diferite de impozitare. Inclusiv eu, personal, am o asemenea situaţie şi solicit sprijinul câmpinenilor pentru a îndrepta cât mai multe dintre greşelile făcute la ultima împăţrire în zone de impozitare a localităţii”.

Consilierul liberal Dragomir Enache despre România de ieri şi de astăzi, Câmpina de astăzi şi de mâine şi... Ziua Naţională a României

Sunteţi foarte supărat... Ce se întâmplă în România de astăzi de vă supără atât de rău?
În România de astăzi, în fiecare zi guvernează „Guvernul Boc”, cauza din care se întâmplă câte ceva. În economie, în viaţa socială, cultură şi viaţa „de zi cu zi” nu se prea ştie ce se întâmplă, pentru că nu există un program definit care să ne îndrepte către ceva. Singurul program aplicat în România timp de 20 de ani şi cu precădere astăzi este cel conform zicalei „Câte bordeie atâtea obiceie”, adică fiecare guvern şi-a făcut propria reformă ce nu s-a terminat vreodată. Vom ajunge un popor de... reformaţi! În politică, însă, în România de astăzi se întâmplă ce s-a întâmplat şi... ieri, pentru că marea majoritate a guvernanţilor de astăzi este formată din conducătorii de... ieri sau „prelungiri” ale acestora.
Acum, după 20 de ani de la momentul 1989, mai vorbiţi despre astfel de lucruri?
Da, pentru că este vorba de cauzalitate şi efect. România este singura ţară din lume în care comunismul a învins de două ori, în 1944 şi 1989, şi aşa arată capitalismul făcut – şi nu născut – de „specialiştii” formaţi de comunism! Aşa a fost posibil ca din România... „multilateral dezvoltată” a anului 1989 să apară  România „subdezvoltată multilateral” a anului 2010, Românie sufocată de gunoi şi de miliardari „gunoieri” şi fără drumuri, dar cu miliardari din drumuri... Mai grav este că atât profesorii cât şi pensionarii sunt trataţi ca şi... „gunoaie”, pe când tot mai mulţi şomeri ajung pe... drumuri!
Sunteţi foarte înverşunat. Unde este Câmpina în acest tablou?
Câmpina are marele noroc că este un oraş care se menţine prin structura cetăţenilor şi prin inteligenţa lor... Singurul pericol ce pândeşte Câmpina acum este că un proiect de hotărâre, chiar dacă nu mulţumeşte majoritatea câmpinenilor, poate deveni hotărâre datorită unei maşini de vot, raportul de voturi între putere şi opoziţie fiind 13-6, şi atunci opoziţia rămâne doar „o poziţie”...
Pentru că aţi vorbit de Consiliul Local, care vi s-a părut cel mai sensibil subiect al ultimei şedinţe a Consiliului Local?
Aş dori să mă opresc în special la minfestările culturale, pe care le-a propus comisia de specialitate, şi să remarc faptul că în acest an, faţă de 2009, sumele propuse pentru fiecare activitate sunt mai mici, chiar rezonabile, dar mă nemulţumeşte modul de repartizare a sumelor. Pentru a fi mai explicit, vă dau câteva exemple şi vă rog să fiţi atent la sume: concurs de estetică edilitară, fostul „Balcon înflorit”, pentru care s-au alocat 15.000 lei; competiţie ecvestră pentru care se alocă 100.000 lei, fără ca administraţia să fie partener al clubului respectiv; concurs pentru monumentul oraşului pentru care se alocă 20.000 şi – atenţie! – Ziua Naţională a României pentru care se alocă... 300 lei!Dacă ne uităm la aceste sume, ar trebui să nu mai fac nici un comentariu observând că matematic dragostea de ţară este mai mică de 333 de ori decât dragostea de cai. Sau de stăpânii cailor... Eu nu sunt supărat pe cai şi e bine să ne ocupăm de lucruri frumoase, dar cu ţara cum rămâne... Un mic comentariu tot merită să mai adaug pentru o aşa mare inepţie, cu atât mai mult cu cât la fel se întâmplă şi la nivel naţional. Nu uitaţi că în numitul – de ei – „ţinut secuiesc”, cu puţin timp în urmă, ungurii din ţara noastră ne-au demonstrat cu... steaguri şi uniforme cum sărbătoresc ei ziua naţională (15 martie) pentru ţara lor, Ungaria. Să fim uniţi ca... ungurii şi să ne întâlnim pe 1 Decembrie... Poate n-am avut dreptate!

Construcţia „bretelelor” va începe în mai puţin de o lună

„Modernizarea Căii Dacia este cel mai frumos proiect pe care vrem să-l realizăm în acest mandat”, a spus primarul Horia Tiseanu la conferinţa de presă prilejuită de lansarea oficială a acestui proiect. Este, de altfel, cel mai important proiect care va fi realizat în judeţul Prahova cu fonduri europene. Valoarea totală a investiţiei se ridică la 25,477 milioane lei, din care aproximativ 18 milioane lei reprezintă fonduri europene, 2,4 milioane lei  – contribuţia bugetului naţional, iar 414.460 lei – contribuţia bugetului local. Din punct de vedere tehnic, lucrările constau în două „bretele” pentru asigurarea legăturii între Câmpina şi DN 1, cea pe sensul Câmpina – Bucureşti având 880 m, iar cealaltă, pe sensul Braşov – Câmpina, 840 m.
 
Odată realizat acest proiect va creşte viteza de deplasare a celor peste 23.000 de autovehicule care trec zilnic prin  zonă, de la 30 hm/h la 90 km/h, iar timpul de aşteptare  pentru încadrarea pe cele două direcţii importante va scădea de la 536 secunde la 29 secunde.
Tot în cursul săptămânii trecute a fost semnat şi contractul de execuţie cu firma Cast Băneşti, care s-a asociat pentru această lucrare cu o importantă firmă din Italia. „Am semnat contractul de execuţie cu SC Cast, care a efectuat lucrări de foarte bună calitate la Câmpina, chiar în timp record şi sperăm să poată finaliza lucrarea în cele patru luni pe care şi le-a propus”, a spus primarul Horia Tiseanu. În mod normal, undeva la finalul lunii aprilie ar trebui să înceapă lucrările propriu-zise, astfel încât în septembrie ar trebui să putem asista la inaugurarea pasajului suprateran.
La conferinţa de presă prilejuită de lansarea acestui proiect au luat parte şi câţiva consilieri locali, şefi ai Poliţiei Câmpina, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean şi prefectul Adrian Dobre, acesta declarând: „Este o zonă cu un grad ridicat de risc de producere a accidentelor, iar acest proiect, odată finalizat, va duce la o scădere semnificativă a numărului de accidnete în zonă. În plus, va asigura accesul mai facil în şi spre Câmpina, dar şi pentru întreaga zonă a comunelor limitrofe celui de-al doilea municipiu al judeţului”.

Întâlnire a istoricilor şi fostelor cadre militare

Periodic, istoricii şi fostele cadre militare din Câmpina se întâlnesc pentru diverse sesiuni de comunicări, extrem de interesante pentru cunoscătorii în domeniu. Săptămâna trecută a avut loc o nouă astfel de întâlnire, găzduită de Casa Tineretului. Cu acest prilej, Marian Dulă a prezentat acţiunile unităţilor militare din Bucureşti în zilele de 21 şi 22 decembrie 1989, iar Gheorghe Modoianu a vorbit despre masonii din istoria României.
Despre prima parte a întâlnirii, Marian Dulă ne-a declarat: „Am arătat ce calitate aveam în acele zile pentru a mări credibilitatea informaţiilor pe care le-am prezentat. Am îndeplinit funcţia de şef de tură operativă (primirea informaţiilor şi transmiterea ordinelor) în comandamentul Armatei 1 din Bucureşti, cea care a acţionat în capitală. Ulterior, am fost numit la comanda UM 01210 Bucureşti, unitate ce acţionase la Intercontinental, Sala Dalles şi sediul Comitetului Central şi am putut culege informaţii de la militarii care participaseră direct şi nemijlocit la acţiuni. Am început intervenţia prin a arăta că ne naştem civili şi murim tot civili, numai o parte din viaţă, 20-40 de ani putem fi şi militari. De aceea am căutat să nu fiu subiectiv şi să iau partea unui militar care a fost pus în situaţii deosebite”.
Cea de-a doua comunicare i-a prilejuit profesorului Modoianu o trecere în revistă a masonilor, de la Constantin Mavrocordat şi până în zilele noastre, neuitându-i pe Ion Câmpineanu sau Hăncescu, masoni din Câmpina. De asemenea, a subliniat rolul masoneriei în istoria modernă a României: Unirea cea mică şi Tratatele de pace de după războiul de reîntregire.

O femeie de 83 de ani se judecă de 26 de ani pentru dreptul de a intra în propria casă!

Maria Geantă are 83 de ani şi o proprietate pe Strada Păcuri din Câmpina. Din anul 1984 se judecă pentru accesul la drumul de servitute. Se simtă umilită şi pare a nu mai avea puterea să se mai lupte. După o viaţă tumultoasă vrea doar un strop de linişte şi un dram de respect.
Iată povestea pe care ne-a relatat-o Maria Geantă:
„În anul 1957, împreună cu soţul meu am cumpărat o grădină situată în Strada Păcuri, nr. 70, de la Petre Dragomir. Vânzătorul, pentru a putea perfecta actele de vânzare-cumpărare, a solicitat Sfatului Popular eliberarea unui certificat, pe care l-a primit cu numărul 4.097 din 22 octombrie 1957, prin care se autorizează vânzarea terenului de 4.640mp, împreună cu un drept de servitute. În anul 1984, imediat după decesul soţului meu, unul dintre cei trei fraţi Giubernea, care au cumpărat restul proprietăţii de la Petre Dragomir, Ion Giubernea, nu mi-a mai permis să folosesc drumul de acces şi a procedat la ararea drumului. Am fost nevoită să-l acţionez în judecată, litigiul fiind pe rolul Judecătoriei Câmpina şi, ulterior, la Tribunalul Prahova, având câştig de cauză prin Decizia nr. 1.674 din 6 august 1984. 
Până în anul 2000 am folosit drumul de servitute fără nici o problemă. În anul 2000 am solicitat Primăriei aprobarea ca acest drum să devină drum public, cu acordul vecinilor, singurul care s-a opus fiind Dumitru Giubernea. În acelaşi timp, am fost anunţată verbal de la Primărie că la dosarul din 1957 nu mai există schiţa de plan a drumului de servitute. În aceste condiţii am renunţat la amenajarea drumului public. În anul 2004, Dumitru Giubernea, după ce a ridicat o construcţie pe terenul său, a blocat drumul de acces, montând o poartă de lemn pe lăţimea căii de acces. L-am acţionat în instanţă, dar am pierdut la Curtea de Apel, unde în sentinţa nr. 396 din 2 martie 2006 se scrie că nu am făcut dovada că sunt titulara unui drept de servitute de trecere pe drumul de acces. Am convingerea că Dumitru Giubernea, cu sprijinul cuiva din Primărie, a făcut să dispară documentul care îmi dădea mie dreptate. Tot umblând să-mi caut dreptatea, în 2009 m-am adresat Primăriei Câmpina, care-mi răspunde scriind negru pe alb că la dosar nu se află schiţa drumului de servitute, fiind urme de extragere din dosar. În aceste condiţii, Dumitru Giubernea şi-a făcut şi cadastrul la acest teren, incluzând şi drumul de acces, de servitute, în proprietatea sa privată. Sunt convinsă că are relaţii mari în Primăria Câmpina, iar eu, la 83 de ani şi cu 350 lei pensie, nu mai am puterea să mă lupt!”

Jandarmii au intrat în febra sărbătoririlor

30 martie – Ziua Unităţii de Jandarmi
3 aprilie – Ziua Jandarmeriei

O fericită coincidenţă face ca, la Câmpina, Ziua Jandarmeriei (3 aprilie) să fie sărbătorită foarte aproape de Ziua Unităţii de Jandarmerie din localitate, care la 30 martie aniversează 56 de ani de la înfiinţare. Cu acelaşi prilej al Zilei Unităţii are loc şi o acţiune de cinstire a veteranilor unităţii, într-o îngemănare a generaţiilor.
Şirul de manifestări priljuit de cele două sărbători cuprinde o dublă zi a porţilor deschise. Vineri, 26 martie, unitatea a fost vizitată de aproximativ 30 de elevi de la Şcoala Generală „Ion Câmpineanu”, prilej cu care au vizionat şi un film despre istoria unităţii. Miercuri, 31 martie, sunt aşteptaţi elevi de la liceele din Câmpina.
Marţi, 30 martie, se aniversează Ziua Unităţii şi Ziua Veteranilor Unităţii, şirul acţiunilor urmând a începe la ora 11.00, când este programat un ceremonial militar şi vineri, 2 aprilie, cu ocazia Zilei Jandarmeriei.
De asemenea, pe parcursul acestei întregi perioade s-au desfăşurat competiţii sportive pentru cadrele şi cursanţii din unitate, dar s-au organizat şi expoziţii cu documente şi fotografii despre viaţa unităţii şi a acestei arme a jandarmeriei.

Victorie categorică

CSM Câmpina - Viitorul Ţipăreşti 5-1

Duminică, pe terenul din incinta Căminului Petrol, CSM Câmpina a învins de o manieră categorică formaţia Viitorul Ţipăreşti, în cadrul unei noi runde din Seria "Slănic" a Ligii C Prahova. Chiar dacă s-au văzut conduşi încă din minutul 6, după golul marcat de Moise, câmpinenii au revenit şi au înscris de cinci ori, astfel că, la capătul celor 90 de minute de joc, victoria CSM-ului s-a conturat fără echivoc: 5-1.
Conac, Hromei şi Dârstaru, marcatorii partidei
 
Golurile echipei antrenate de Ion Burchi au fost marcate de Conac (14), Hromei (25, 48, 66) şi Dârstaru (88).
CSM Câmpina a aliniat la startul partidei următoarea distribuţie: Cosmineanu - Gânju, Bej, Burloiu, I. Burchi, Ad. Burchi, Niţă, Dârstaru, Necula, Hromei şi Conac. Au mai jucat: State, Negoiasă, I. Vintilă şi Stan.
Partida a fost arbitrată de Emil Bozieru (Băicoi), asistat de Bogdan Stanciu (Breaza) şi Ştefan Ofrim (Filipeşti), observator fiind Ioan Pavel (Comarnic.

Motocrosul chiar nu mai are niciun viitor la Câmpina?

După desfiinţarea pistei de motocros de pe dealul Muscel, cluburile din Câmpina se află în căutarea unui loc unde să-şi desfăşoare antrenamentele şi să organizeze competiţii.
S-a pus problema găsirii unui alt teren pretabil pentru amenajarea unei piste de motocros competitive. Astă-toamnă, s-a găsit un teren, despre care s-a crezut la momentul respectiv că ar putea fi amenajat pentru o pistă de motocros. Se afla undeva între terenul destinat unui azil de bătrâni şi actuala bază hipică. A venit iarna, o iarnă grea, iar ieşirea din anotimpul rece a adus o altă lovitură pentru iubitorii motocrosului - şi acel teren a fost dat pentru construirea hipodromului.

Săptămâna trecută, în cadrul unei şedinţe a Comisiei de Sport a Consiliului Local, au fost chemaţi şi reprezentanţii cluburilor de motocros din Câmpina - Duşan Marianov (MC Britmar) şi Cătălin Duţă (MC Lido). Ei au ieşit vizibil dezamăgiţi de la această întâlnire, iar explicaţia a fost oferită chiar de preşedintele Comisiei de Sport a Consiliului Local Câmpina, Marian Dulă: "Nu a fost o discuţie, ci doar un anunţ: nu am mai găsit în partea de nord a municipiului un teren pentru pista de motocros. În luna noiembrie a anului trecut am fost, împreună cu Viorel Bondoc (consilier local, secretarul Comisiei de Sport) şi cei doi preşedinţi de cluburi moto, şi am identificat un teren între aşezământul pentru bătrâni şi locaţia pentru concursuri hipice. Am invitat managerii cluburilor la Primărie ca să facă o schiţă a terenului în vederea stabilirii detaliilor tehnice. Iarna grea i-a impiedicat pe respectivii să marcheze terenul şi să realizeze împreună cu specialişii în domeniu măsurătorile necesare. Între timp a apărut proiectul cu concesionarea terenului de către Horse Club Câmpina. I-am anunţat ca să nu mai aştepte de pe o zi pe alta răspunsul. Dacă se va gasi alt teren, îi vom sprijini cu toată convingerea".
Acum, e destul de greu de înţeles de ce pentru motocros a fost iarna grea şi nu s-au putut face măsurătorile necesare, iar pentru echitaţie şi oamenii care se află în spatele acestui proiect, iarna nu a fost la fel de grea?!

Podgoria Vadu Săpat - Unirea Câmpina 2-0

Sâmbătă după-amiază, în cadrul rundei din Liga A Prahova, Podgoria Vadu Săpat a învins pe Unirea Câmpina cu scorul de 2-0. Golurile au fost marcate de Lazăr (minutul 14) şi Loga, cu nouă minute înainte de finalul jocului.
Partida a fost arbitrată de ploieşteanul Radu Danielenco.

Gimnaziştii de la Colegiul "Grigorescu" s-au calificat în finala naţională la baschet masculin

Sâmbătă, la Alexandria, a avut loc faza regională a competiţiei şcolare de baschet masculin, rezervată echipelor din şcolile generale. Câştigătoare a fazei judeţene, echipa Colegiului Naţional "Nicolae Grigorescu" din Câmpina, profesor Ioan Cristea, a făcut o figură frumoasă pe meleaguri teleormănene, reuşind să se impună în finala regională, în faţa gazdelor, reprezentanta Alexandriei, cu scorul de 89-80. "Am condus chiar şi la 20 puncte, dar arbitrajul ne-a fost ostil. Cu toate acestea, am învins şi îi felicit pe băieţi", a spus profesorul Cristea.
Finala naţională a competiţiei şcolare de baschet masculin va avea loc tot la Alexandria, în luna mai, la o dată ce va fi anunţată ulterior

Echipa Colegiului "Caragiale" din Ploieşti a câştigat Cupa Liceelor la baschet masculin

Sala de sport a Colegiului Naţional "Nicolae Grigorescu" din Câmpina a fost miercuri gazda fazei judeţene a Cupei Liceelor la baschet masculin pentru echipe de liceu. Competiţia s-a desfăşurat în organizarea Direcţiei Judeţene de Sport Prahova şi a cuprins şase meciuri.
Au fost cinci echipe, repartizate în două grupe, primele două susţinând finalele. Iată rezultatele înregistrate:
  • Colegiul "IL Caragiale" Ploieşti - Liceul "Nicolae Manoilescu" Ploieşti 54 - 31
  • Colegiul Militar Breaza - Colegiul "IL Caragiale" Ploieşti 37 - 55
  • Colegiul "Grigorescu" Câmpina - Liceul "Cuza" Ploieşti 38 - 58
  • Colegiul Militar Breaza - Liceul "Nicolae Manoilescu" Ploieşti 45 - 40
Finala mică
Colegiul Militar Breaza - Colegiul "Grigorescu" Câmpina 38 - 47
Finala
Colegiul "Caragiale" Ploieşti - Liceul "Cuza" Ploieşti 48 - 38

Cupa "EdilConst" la baschet

Zilele trecute, sala de sport a Şcolii Centrale din Câmpina a fost gazda unei competiţii de baschet şcolar. Au participat trei echipe de la instituţii de învăţământ din localitate, premiile - diplome şi cupe - fiind oferite de sponsorul competiţiei, firma câmpineană EdilConst.
Cea mai importantă competiţie sportivă din Câmpina, care este sponsorizată şi poartă numele firmei EdilConst, va avea loc, însă, pe 10 aprilie şi este vorba de Cupa "EdilConst" la tenis de masă, aceasta urmând a se desfăşura tot în sala de sport a Şcolii Centrale, instituţie construită chiar de... EdilConst.

Colegiul "Grigorescu" a câştigat Cupa Liceelor la handbal

Joi, în sala de sport a Colegiului Naţional "Nicolae Grigorescu" a avut loc finala Cupei Liceelor la handbal masculin. Înaintea meciurilor a avut loc o reprezentaţie a trupei de majorete, moment mult gustat de publicul - mai ales masculin - din sală. Alături de formaţia colegiului gazdă, s-au mai aliniat la startul finalei echipe reprezentând Colegiul Tehnic "Lazăr Edeleanu" din Ploieşti şi Liceul Teoretic Mizil. S-au înregistrat următoarele rezultate:
  • Colegiul "Edeleanu" Ploieşti - Colegiul "Grigorescu" Câmpina 15-15
  • Colegiul "Grigorescu" Câmpina - Liceul Teoretic Mizil 16-15
  • Liceul Teoretic Mizil - Colegiul "Edeleanu" Ploieşti 12-13
În urma rezultatelor, din cauza golaverajului superior, formaţia Colegiului Naţional "Nicolae Grigorescu" din Câmpina, profesor Simona Pavel, a câştigat competiţia.

23 martie 2010

O necropolă locală din epoca bronzului

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova în colaborare cu Institutul de Antropologie „Fr. Rainer” din Bucureşti, derulează începând cu anul 2008 cercetări arheologice sistematice în incita Parohiei „Sf. Nicolae” din cartierul „Slobozia” din oraşul Câmpina. În anul 2008 în oraşul CÂMPINA în cartierul „Slobozia”, în cadrul Parohiei Sfântul Nicolae au fost descoperite în timpul amenajării un sistem de drenaj, la sud de casa parohială, oase umane asociate cu vase din lut frumos decorate. Prin cercetările arheologice derulate în anii 2008-2009 în apropierea casei parohiale au fost descoperite 14 morminte ce marchează prezenţa aici a unui cimitiri din epoca bronzului.

Iniţial, în anul 2008 au fost „descoperite” trei morminte, respectiv M1, M2, M3. La deschiderea unui alt şanţ plasat paralel cu latura de sud a clădirii parohiale, la aproximativ 4 metri, au mai fost descoperite alte trei morminte denumite convenţional M4, M5, M6. În anul 2009 am reluat cercetările şi am descoperit alte opt morminte. Patru sunt de inhumaţie şi patru de incineraţie. Aveau depuse ca ofrande vase din lut decorate cu incizii. Remarcăm mormintele 11 şi 14 de incineraţie ce aveau depuse patru vase.
Cele mai interesante şi bogate din punct de vedere al inventarului sunt mormintele 2, 6, 7, 11, 14. Aveau depuse vase din lut, dar şi piese de podoabă din os, bronz, chihlimbar. Mormântul 7 avea groapa placată pe margini şi fund cu piatră. Determinările antropologice au arătat că mormintele aparţin unor persoane tinere, cu vârsta între 25-35 de ani, atât bărbaţi, dar mai ales femei. Trebuie remarcat că mormintele de inhumaţie, toţi indivizii erau aşezaţi în poziţie chircită, au orientări diferite. Mormintele 1, 3, 6, 8, 11, 14 sunt de incineraţie, în cazul M3, M6, M11, M14 a fost descoperit şi ceramică alături de oase umane incinerate, iar la M6 şi o piesă de os.
Mormintele 2, 3, 4, 6, 7, 9, 10, 11,14 au inventarul format din vase, în M6 fiind descoperită şi o piesă din os, iar în M10 o piesă dintr-o piatră semipreţioasă. În M4 a fost descoperită o piesă din bronz (inel de buclă), plasată în zona mastoidei dreapta. Vase din M6 şi M11 decorate cu incizii, împunsături şi caneluri verticale sunt specifice fazei târzii a culturii Monteoru. Vasul decorat prin împunsături din M2 are formă de kantaros, decorul fiind specific culturii Tei. Şi în M10 a fost descoperită o ceşcuţă atribuită culturii Tei. În M4, M5, M7, M13, M14 au fost descoperite oase de animale, provenind probabil de la ofrande. Toate vasele descoperite în aceste morminte prezintă urme de ardere secundară.
Pe baza ritului, ritualului, dar şi inventarului arheologic, cimitirul pa să fi funcţionat într-un interval cuprins între sfârşitul epocii bronzului mijlociu şi începutul bronzului târziu. Caracterul excepţional al acestei necropole constă în apariţia în cadrul ei a unor morminte datând din trei manifestări culturale distincte, respectiv Tei, Monteoru şi Noua.
Descoperirile de la Câmpina aduc noi informaţii asupra epocii bronzului într-o zonă în care astfel de descoperiri sunt foarte puţin cunoscute, arealul respectiv fiind decât rareori abordat prin cercetări arheologice. Apariţia în cadrul aceleiaşi necropole a unor materiale arheologice atribuite culturilor Tei, Monteoru şi Noua ar putea marca mai multe situaţii printre care remarcăm: importuri culturale, mai multe necropole ce se suprapun în acelaşi perimetru, comunităţi mixte. Nu trebuie exclus caracterul sacru al zonei ceea ce a determinat funcţionarea acesteia ca loc de înmormântare o perioadă mai îndelungată. Aceste descoperiri împing istoria vetrei oraşului Câmpina până în preistorie, necropola având o vechime de peste 3500 de ani.
În anul 2009 a fost organizată în incinta parohiei o expoziţie temporară ce şi-a propus valorificarea descoperirilor şi contactul celor interesaţi cu aceste descoperiri spectaculoase. Se are în vedere permanetizarea unei expoziţii cu aceste descoperiri arheologice în localitate. În anul 2010 se doreşte continuarea cercetărilor în cadrul necropolei din epoca bronzului. De asemenea vom încerca prin mijloace specifice cercetării arheologice să identificăm aşezarea ce corespunde acestui cimitir. Pentru popularizarea acestor descoperiri ne-am propus să publicăm iniţial o broşură accesibilă publicului larg, dar şi a unui volum ştiinţific. Deja rezultatele cercetărilor au fost publicate în volume ştiinţifice. Ne-am propus implicarea în aceste cercetări a elevilor din şcolile din oraşul Câmpina pentru conştientizarea acestora privind istoria oraşului şi importanţa descoperirilor arheologice pentru reconstituirea vieţii oamenilor în trecut.
   
Dr. arhg. Alin Frînculeasa

Între corectitudine şi mistificare. Două cărţi despre Câmpina anului 1989.

II. Vedere din provincie

Am spus, data trecută, în „Câmpina literar-artistică şi istorică” (Ianuarie 2010, p. 1-3) că sfîrşitul lui 2009 ne-a adus două cărţi de memorii despre Câmpina anului 1989. Dacă, în Câmpina la hotarul dintre lumi, D-nii col. Ioan Petrescu şi Gherasim Rusu Togan (numai acesta semnează) au dovedit corectitudine, adunând câte mărturii au putut, Constantin Trandafir, în 1989. Vedere din provincie. Jurnal, Editura Vestala, Bucureşti, suferă mai departe de sindromul vieţii rescrise, al vieţii în reluare, retuşate şi împopoţonate.
 Am arătat altădată (Domnul Trandafir: Jurnal sau Memorii ?, în „Poarta Sărutului”, I, nr. 2, Noembrie 2008, p.22-23) că D-l Trandafir falsifică. D-sa scria, sub data de 26 Noembrie 1974, în Jurnalul său de banalităţi (1974-2008), publicat în „Revista Nouă”, V, nr. 6 (39), 2008, că a fost la Muzeul Hasdeu, unde i-am arătat, „în căsuţa din dreapta, docomente peste docomente”. Desigur. Era vorba de arhiva spiritistă a lui Hasdeu, ce avusese o istorie agitată. Dau citatul aproape întreg: "26 nov. [1974]. Spre dimineaţă ninge. Superficial. La «Muzeul Hasdeu», O. îmi arată şi dedesubturile: în căsuţa din dreapta, docomente peste docomente. Le păzeşte ca pe ochii din cap. Rânjeşte, zice că va scrie o operă cum nu s-a mai fost scris pe meleagurile traco-daco-getice. Deocamdată trebuie să-şi facă datoria cu «Congresul». Toată ţara e cu «Congresul». La Teatrul Mic din Bucureşti, spectacolul «Partid iubit, inima noastră», cu Amza Săceanu, Alexandru Tănase, Nichita Stănescu, Marin Mincu, Paul Tutungiu. La Clubul Şantierului Naval Olteniţa, recită poezii patriotice proprii Mircea Dinescu, Ion Horea, Gheorghe Pituţ şi Alexandru Raicu” etc.
Aici se poate desluşi cum şi-a alcătuit D-l Trandafir Jurnalul. Ia o însemnare pe care a făcut-o el (poate, şi altcineva; erau destui supraveghetori doar) în Câmpina, şi o lipeşte la una sau mai multe tăeturi de ziar – de regulă din revistele literare – şi jurnalul e gata! Cum tăeturile din ziare pot fi identificate, ca reale ce sunt, impresia de realitate se transferă de la ele şi asupra componentei câmpinene, conferind întregului un aer de autenticitate.

22 martie 2010

S-a ajuns la fundul sacului!

Profesorii câmpineni îşi vor primi banii 
din fondul de salarii de la... toamnă!
  • 4,38 miliarde lei din trimestrul al IV-lea au fost luaţi pentru plata drepturile salariale din trimestrul I
  • După 1 septembrie nu se ştie dacă vor mai fi bani pentru personalul din învăţământ
„A fost rezolvată problema drepturilor salariale ale personalului din învăţământ pentru primul trimestru”, a fost anunţul făcut de directorul Direcţiei Economice din cadrul Primăriei Câmpina, Gheorghe Ecaterinescu. Acesta a mai adăugat: „S-au făcut repetate intervenţii din partea noastră, a domnului primar personal, pe lângă conducerile Direcţiei de Finanţe şi Inspectoratului Şcolar Judeţean, astfel încât oamenii din acest sistem să-şi primească integral drepturile salariale pentru primul trimestru. Pe data de 29 martie vor intra în posesia banilor care mai erau de luat, astfel încât, înaintea sărbătorilor, fiecare să aibă veniturile încasate integral, cu precizarea că, în luna ianuarie, ei au primit şi al treisprezecelea salariu”.
Conform sursei citate, sumele necesare achitării acestor drepturi salariale au provenit din redistribuirea sumelor alocate pentru trimestrul al IV-lea. Adică, 4,38 miliarde lei alocaţi iniţial pentru trimestrul al IV-lea au fost cheltuiţi în primul trimestru pentru acordarea integrală a drepturilor salariale.

De ce s-a ajuns în această situaţie?
Directorul Gheorghe Ecaterinescu a identificat răspunsul la această întrebare în prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.618 din 23 decembrie 2009. „În această hotărâre nu s-a ţinut cont de specificul centrelor de învăţământ. Standardele de cost per elev au un plafon mai mare pentru instituţiile de învăţământ cu profil tehnic, decât la cele teoretice, de mai înaltă performanţă, care astfel sunt dezavantajate. Concret, la o şcoală profesională, standardul de cost per elev este de 3.129 lei pentru un an şcolar, iar la un liceu teoretic, de 2.713 lei, astfel că aceştia din urmă nu vor putea niciodată să se încadreze în acest standard”, a afirmat Ecaterinescu. Poate că nu ar trebui să fie de mirare atâta vreme cât se promovează sistemul de învăţământ „Google”, iar preşedintele Băsescu a susţinut că este nevoie de tinichigii şi ospătari...

„Noi suntem doar intermediari”
„Dacă înainte, noi, ca administraţie locală, puteam interveni pentru suplimentarea fondurilor necesare achitării drepturilor salariale ale personalului din învăţământ, acum legea s-a modificat şi am devenit doar intermediari între bugetul de stat şi salariaţii din învăţământ. Totuşi, pentru rezolvarea situaţiei am făcut numeroase demersuri şi chiar dacă iniţial răspunsurile nu au fost pozitive, după intervenţia prefectului s-a găsit această soluţie. Nu a fost o situaţie singulară în Prahova, ci şi în alte 16 judeţe. Oricum, rezolvarea nu mai este a administraţiei locale, ci trebuie să vină din partea Guvernului”, a spus Horia Tiseanu.

Iunie şi septembrie, noi perioade critice
Directorul Direcţiei Economice, Gheorghe Ecaterinescu, a mai precizat că „există toate premizele pentru ca astfel de situaţii să se repete şi în lunile iunie şi septembrie, mai ales dacă nu se reorganizează unităţile de învăţământ astfel încât să se încadreze în standardele de cost per elev. Din păcate, este posibil ca în acele momente să asistăm chiar la mici convulsii sociale şi profesionale. Pentru trimestrul al IV-lea, oricum, situaţia este şi mai dramatică, având în vedere că, înaintea acestui transfer de fonduri, bugetul pentru trimestrul al IV-lea era de doar 80% faţă de primul trimestru".

Alexandru Matei îi răspunde... în scris senatorului Severin

După ce la ultima conferinţă de presă a PD-L, senatorul Georgică Severin a avut un punct de vedere diferit de cel al partidului în privinţa conducerii Spitalului Municipal, actualul manager al acestei unităţi, dr. Alexandru Matei, s-a simţit dator să reacţioneze.
Reamintim că senatorul Georgică Severin a afirmat: „Regret că ministerul s-a grăbit să-l demită pe medicul Tiu. Am toată admiraţia pentru Alexandru Matei, care este un profesionist desăvârşit din punct de vedere chirurgical, dar nu este un bun manager. Dezavuez metoda de a demite oameni din conducerea unor instituţii pentru simplul motiv că nu sunt membri ai unui anume partid. Cred că Tiu ar fi fost o şansă pentru spital”.
În replică, într-o scrisoare remisă senatorului Severin, dr. Alexandru Matei a precizat:
 
„Mă bucură aprecierea dumneavoastră de bun profesionist ca medic, dar aprecierii dumneavoastră calitative (nu este un bun manager) îi aduc la cunoştinţă câteva aprecieri cantitative. Am preluat conducerea spitalului (am fost solicitat), cu aproximativ 800.000 lei datorii, în luna martie 2006, după care a urmat încheierea contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate Prahova prin care am solicitat suma de aproximativ 20.000.000 lei, contravaloarea serviciilor D.R.G. pentru cei 22 mii bolnavi externaţi în anul precedent, valori egale cu cele din anii anteriori. Casa de Asigurări de Sănătate Prahova a venit cu o nouă filosofie (de altfel corectă) la acest contract, prin care se limita numărul de externări la aproximativ 17 mii, rezultând un deficit de aproximativ 4.000.000 lei, deci un handicap de pornire de 4.800.000 lei. Cu inerentele greutăţi am continuat activitatea, iar la data semnării contractului de management, în luna decembrie 2006, datoria unităţii era de 3.000.000 lei (fapt consemnat separat în cuprinsul contractului). După un an de manageriat, datoria spitalului se ridica la 3.400.000 lei, cu menţiunea că cei 400.000 lei am fost obligaţi să-i returnăm, în urma unui program de oncologie, implementat şi controlat trimestrial de Casa de Asigurări de Sănătate Prahova timp de aproximativ 3 ani. Menţionez că această sumă nu se datorează greşelii noastre, dar ni s-a reţinut. În plus, focalizâdu-ne pe creşterea unor indicatori de complexitate (ICM) şi care a fost unul din obiectivele mele principale, s-au creat premizele unui contract mult mai avantajos cu Casa de Asigurări de Sănătate Prahova (la preluarea mandatului, ICM = 0,59, după predarea mandatului ICM = 0,80; pentru un număr de 17 mii de externări, creşterea ICM de la 0,60 la 0,80 este de aproximativ 3.000.000 lei). Putem trage concluzia că, în decurs de 1 an, spitalul nu a mai făcut datorii şi în plus s-au creat premizele unui venit suplimentar substanţial în contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate Prahova. În afara acestor cifre, restul sunt vorbe”.
Trebuie să menţionăm că am reprodus integral scrisoarea lui managerului Alexandru Matei către senatorul Georgică Severin. Se ridică, totuşi, unele întrebări: de ce nu se spune nimic despre contractul dubios cu Romgermed?; dacă în primul mandat de manager al lui Matei nu s-au mai acumulat datorii, iar în mandatul unui alt manager s-a şi plătit o parte a acestora, cine este mai bun manager?; dacă în mandatul lui Matei se încheie un contract, gen Romgermed, pe care trebuie să-l plătească următorii manageri, cine este un manager mai bun? Şi ar mai fi multe alte întrebări, unele regăsindu-se şi în raportul Curţii de Conturi după controlul efectuat la Spitalul Municipal...

Editorial

CRONICA UNUI DEZASTRU ANUNŢAT

Sunt săptămîni în care derularea prea rapidă a evenimentelor face dificilă opţiunea observatorului mărginaş. Tocmai mă hotărîsem să scriu despre ridicola afacere a titlului de membru onorific al Academiei oamenilor de ştiinţă acordat preşedintelui Băsescu, prilej de bruscă revigorare a lătrăturilor dintr-o anumită parte a presei, cînd a apărut scandalul stenogramelor. Rareori o imagine mai exactă a mocirlei economico-politice în care ne scăldăm a apărut mai clară în ochii opinie publice. Ziariştii care au tot scris despre reformarea PSD ar trebui să-şi bage capul în nisip. Imaginea partidului care era cît pe ce să ne dea un preşedinte de talia planetară a lui Geoană este perfect dată de dl.Voicu, domnia sa ar putea fi ales ca mascotă. Ce deosebire este între el şi Vanghelie, între el şi Hrebenciuc?

PROIECTUL ORDINII DE ZI

al şedinţei ordinare a Consiliului local Câmpina din data de 25 martie 2010

1. Proiect de hotărâre privind promovarea unor măsuri în vederea aplicării strategiilor de management de proiect la nivelul municipiului Câmpina.  Iniţiator dl.ing.Tiseanu Horia.
2. Proiect de hotărâre privind aprobarea Studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico – economici pentru realizarea obiectivului de investiţii „Modernizare zonă de agrement Fântâna cu cireşi” din municipiul Câmpina. - Iniţiator dl.ing.Tiseanu Horia.
3. Proiect de hotărâre privind aprobarea modificării Anexei la H.C.L. nr.3/28 ianuarie 2010 referitoare la aprobarea modificării Anexei nr.2 la H.C.L. nr.97/30 iulie 2009. Iniţiator dl.ing.Tiseanu .

Autoturismul pentru Jenica Tabacu, în atenţia inspectorilor de la Curtea de Conturi

În toamna anului trecut, la Primăria Câmpina s-a desfăşurat obişnuitul control al inspectorilor de la Curtea de Conturi. Printre subiectele luate în vizor de inspectori s-a numărat şi achiziţionarea automobilului pentru Jenica Tabacu, un subiect care a făcut multă vâlvă la vremea respectivă.
 
Conform directorului Direcţiei Economice din cadrul Primăriei, Gheorghe Ecaterinescu, „pe 10 martie am primit decizia privind controlul din noiembrie anul trecut. Am formulat o serie de obiecţiuni şi sperăm ca la cel puţin două dintre ele, poate cele mai importante, să obţinem o soluţionare favorabilă. Este vorba de plata unor servicii suplimentare, care nu se justifică, la transportul unor borduri, suma de recuperat fiind de aproximativ 500 milioane lei vechi. S-a luat legătura cu firma în cauză, care şi-a manifestat disponibilitatea de a returna suma încasată necuvenit. Un al doilea caz este cel legat de achiziţionarea unui autoturism de către Casa de Cultură. Nu s-a constatat un prejudiciu, iar noi credem că această maşină este necesară pentru Casa de Cultură, pentru că şi în trecut nu a folosit-o doar doamna Jenica Tabacu, ci a fost folosită şi pentru alte acţiuni ale acestei instituţii”.
Va fi cam greu de explicat de ce Casa de Cultură a achiziţionat un autoturism, deşi în Consiliul Local se aprobase un microbuz, dar acest detaliu nu mai apare în stenograma şedinţei, iar apoi acest autoturism a fost încredinţat exclusiv coordonatorului programelor culturale, Jenica Tabacu, până când aceasta şi-a pierdut calitatea de... consilier local.

Un câmpinean în Kosovo, jandarmul Constantin Sandu

Constantin Sandu este plutonier adjutant la Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor pentru Comunicaţii, Informatică şi Logistică Jandarmi Câmpina. Are 38 de ani, este căsătorit şi are o fetiţă de 14 ani. Este singurul jandarm de la unitatea câmpineană care a participat la misiuni care au însemnat trei ani şi jumătate în Kosovo. A participat la patru misiuni de salvare în Kosovo – trei dintre ele de câte un an, sub egida ONU, iar ultima, de şase luni, sub egida Uniunii Europene. S-a întors acasă la sfârşitul anului trecut, iar în urmă cu trei săptămâni a revenit la… serviciu, la Unitatea de Jandarmi.
Despre experienţa sa în Kosovo, Constantin Sandu ne-a declarat: “La început am plecat în Kosovo din curiozitate. Apoi, din dorinţa de a lua parte la o misiune militară adevărată, cum la noi, din fericire, nu există. Apoi, a contat şi planul financiar, nu mă feresc să spun asta. Selecţiile sunt foarte dure. Trebui să treci de probele de specialitate, apoi să demonstrezi că ai o pregătire fizică foarte bună. Cei mai mulţi jandarmi vin de la brigăzile operative de intervenţie şi sunt foarte bine pregătiţi. Sunt puţini cei care provin din centrele de logistică, aşa cum a fost cazul meu. Poate şi de aceea a fost o satisfacţie în plus. În Kosovo am făcut parte din echipele de menţinere a siguranţei şi liniştii publice, am escortat deţinuţi, am asigurat paza unor obiective de interes public şi am escortat preoţii enclavelor sârbe. A fost greu la început, eram şi departe de casă, de familie. Programul? 24 de ore din 24. Acolo nu există pauză. Situaţia este tensionată, nu poţi lasă garda jos nicio clipă. Dar asta ne-a şi unit pe noi, românii prezenţi acolo. Mi-am făcut mulţi prieteni, am ţinut legătura după ce ne-am întors acasă şi o s-o ţinem în continuare”. Ce a fost cel mai greu? “Să vezi oameni murind lângă tine. Oameni care se aflau acolo pentru a menţine pacea. În astfel de momente îmi spuneam că e ultima misiune. Apoi reveneam asupra deciziei. A fost un incident destul de neplăcut, când o misiune de rutină s-a transformat într-un adevărat iad. A fost infernal”.
Cu toate acestea, Constantin Sandu ne-a asigurat că, atâta vreme cât este sănătos, va mai participa la astfel de misiuni internaţionale.

Şcoala „Ion Câmpineanu” a găzduit „Umbrela verde”

Şcoala Generală „Ion Câmpineanu” a fost gazda primei ediţii a concursului naţional „Umbrela verde”, în care lait-motivul a fost reprezentat de necesitatea protejării mediului înconjurător. Organizat în Anul Biodiversităţii (2010), în... Luna Pădurii (15 martie – 15 aprilie) şi în prejma Zilei Mondiale a Apei (23 martie) şi a Zilei Păsărilor (1 aprilie), concursul a avut mai multe secţiuni – desen, pictură, grafică şi fotografie – şi s-a derulat pe mai multe grupe de vârstă – preşcolari, elevi din ciclul primar, gimnazial şi liceal.
La prima ediţie a concursulului „Umbrela verde” s-au înscris 685 lucrări din toată ţara, jurizarea dovedindu-se destul de dificilă.

Revine Kaufland?

Subiectul construirii unui mall Kaufland la intrarea în Câmpina, pe un teren care a aparţinut societăţii IRA, a dat naştere la numeroase speculaţii. După ce porniseră cu avânt, reprezentanţii Kaufland nu s-au înţeles cu cei ai administraţiei locale în privinţa accesului în viitorul spaţiu al acestui complex. S-a spus, la un moment dat, că investitorul ar renunţa la investiţia de la Câmpina, ba au existat voci care au spus chiar că a fost şi vândut terenul respectiv. Recent, discuţia s-a reluat, unele surse afirmând că mall-ul Kaufland va fi inaugurat chiar la finele acestui an, cu toate piedicile puse de administraţia locală.
Despre acest subiect, primarul Horia Tiseanu ne-a declarat: „Am avut chiar acum două zile (n.r. – miercuri) o discuţie cu reprezentanţii societăţii respective de investiţii, dar nu am găsit încă o soluţie privind accesul. Noi ne-am menţinut punctul de vedere ca accesul din B-dul Nicolae Bălcescu, pentru cei care vin dinspre centrul Câmpinei, să se poată realiza doar pe la sensul giratoriu de la troiţă. A apărut şi o discuţie privind realizarea unei benzi de preselecţie, practic, pe mijlocul străzii. Noi le-am dat un termen, pe care ei nu l-au recunoscut, dar dacă vor forţa nota cu o astfel de soluţie, putem foarte uşor să blocăm accesul între cele două sensuri. Le-am cerut să facă şi un studiu de trafic, în aşa fel încât să găsim cea mai bună soluţie. De asemenea, ei s-au angajat să facă şi o serie de lucrări pentru Spitalul Municipal, pentru că sunt destul de făcut la această unitate”.

În ianuarie şi februarie, 45,4% dintre câmpineni şi-au achitat impozitele locale

În primele două luni ale anului 2010, criza pare să se resimtă şi la nivelul colectării taxelor şi impozitelor locale. Astfel, potrivit datelor furnizate de directorul Direcţiei Economice, Gheorghe Ecaterinescu, „obligaţiile curente încasate de la persoanele fizice sunt de 45,4%, iar pentru persoanele juridice de 7,46%. Pentru persoanele fizice este un procent bun, comparabil cu cel din anul precedent. Zilnic încasăm aproximativ 500-600 milioane lei vechi, dar am convingerea că, pe măsură ce ne apropiem de data de 31 martie, tot mai mulţi contribuabili vor dori să profite de reducerea de 10% pentru plata integrală a obligaţiilor către bugetul local, astfel încât estimez chiar o dublare a sumelor încasate zilnic. Aceasta ne va duce la un procent de aproximativ 60%, apropiat de nivelul anului trecut. Pentru persoanele juridice, lucrurile sunt ceva mai complicate. Firmele nu beneficiază de acea bonificaţie, iar din cauza circuitului bancar abia după 5-6 aprilie vom avea o situaţie mai exactă. Tot atunci vom putea vedea şi nivelul cotei din impozitul pe venit, care în primele două luni a fost de 82% faţă de nivelul planificat de Direcţia de Finanţe. Cota din impozitul pe venit este un aspect foarte important având în vedere că reprezintă 57% din veniturile bugetului local".

Cătălin Baciu nu mai răspunde de Protecţia Consumatorilor din Câmpina

La sfârşitul săptămânii trecute, inspectorul Cătălin Baciu şi-a făcut bagajele, urmând să primescă alte sarcini în cadrul Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului din Prahova. Cu toate acestea, nu se pune problema desfiinţării oficiului de la Câmpina. Potrivit directorului Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor, Marian Nistor, „în fiecare zi va veni un inspector al OPC de la Ploieşti, care va prelua problemele existente şi va desfăşura acţiunile curente. În nici un caz nu se pune problema desfiinţării oficiului de la Câmpina. Ba, dimpotrivă. În prima şedinţă a Consiliului Local se va discuta despre închirierea spaţiului în care funcţionează actualmente acest oficiu, tocmai în ideea de a avea o activitate cât mai bună la oficiul din Câmpina, care deserveşte o parte importantă a judeţului – Câmpina şi Valea Prahovei”.
Cel puţin pentru moment, programul de la Oficiul pentru Protecţia Consumatorului, situat la primul etaj al Casei Tineretului, rămâne acelaşi – în zilele de marţi, miercuri, joi şi vineri, între orele 9.30 – 10.30. Numărul de telefon al oficiului este 0244-376.394.

Şomajul a scăzut cu... 0,1%

La nivelul judeţului Prahova erau înregistraţi, la finele lunii trecute, 29.610 şomeri, din care 23.119 indemnizaţi şi 6.491 ieşiţi din plată. În zona care aparţine de Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Câmpina şi care include mai multe localităţi, de la Băicoi până la Azuga, numărul şomerilor este de 7.449 persoane, rata şomajului fiind de 5,4%. Legat strict de municipiul Câmpina, în luna februarie aici s-a înregistrat o reducere de… 0,1% a ratei şomajului, comparativ cu ianuarie (de la 4,7 la 4,6%). Sunt înregistraţi 1.190 şomeri, dintre care 1.005 indemnizaţi şi 185 neindemnizaţi. Potrivit şefei Agenţiei Locale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Liliana Vasile, în martie rata şomajului va fi ceva mai mare la nivelul judeţului şi asta pentru că, la 8 martie, au început disponibilizările la CFR. 230 de feroviari prahoveni îşi pierd locurile de muncă în această perioadă. Ei beneficiază de prevederile OUG 9/2010, primind, pe lângă ajutorul de şomaj, între 12 şi 15 salarii lunare compensatorii, în funcţie de vechimea în muncă.
Rata şomajului în localităţile din jurul Câmpinei:
- Breaza – 5%
- Brebu – 6,2%
- Băneşti – 5,7%
- Cornu – 3,6%
- Poiana Câmpina – 5,6%
- Proviţa de Jos – 5,5%
- Proviţa de Sus – 4,7%
- Şotrile – 9,9%
- Telega – 5,8%
- Valea Doftanei – 5,7%

Ziua Porţilor Deschise

La 30 martie, Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor pentru Comunicaţii, Informatică şi Logistică Jandarmi Câmpina aniversează 54 de ani de la înfiinţarea unităţii, iar la 3 aprilie se împlinesc 160 de ani de la înfiinţarea Jandarmeriei Române.
Cu ocazia acestei duble sărbători,  Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor pentru Comunicaţii, Informatică şi Logistică Jandarmi Câmpina organizează diverse activităţi, după următorul program: vineri, 26 martie, între orele 10,00 - 12,00 - Ziua porţilor deschise pentru cetăţenii municipiului; miercuri, 31 martie, între orele 12,00 - 14,00 - Ziua porţilor deschise pentru elevii din municipiul Câmpina. Programul acestei acţiuni cuprinde: primirea participanţilor la Monumentul Eroilor unităţii de către comandantul unităţii şi purtătorul de cuvânt; prezentarea pe scurt a atribuţiilor unităţii; vizionarea unui film despre unitate; mediatizarea ofertei educaţionale de selecţie a candidaţilor pentru instituţiile militare de învăţământ; vizitarea cazărmii, a expoziţiei de tehnică şi armament, a spaţiilor de cazare şi masă. În încheiere, cadrele prezente vor răspunde la întrebările elevilor prezenţi la eveniment.

Cronica neagră

În flagrant...
În ziua de 16 martie, poliţiştii din Câmpina l-au prins în flagrant pe Cezar S., în vârstă de 43 de ani, din Breaza, care pătrusese prin efracţie în interiorul unei societăţi comerciale din municipiu. Din interior, suspectul sustrăsese băuturi alcoolice în valoare de 300 lei. În urma cercetărilor efectuate, poliţiştii au stabilit faptul că, în urmă cu trei nopţi, suspectul spărsese aceeaşi societate comercială, iar atunci furase băuturi alcoolice în valoare de 1.113 lei. Bărbatul a fost reţinut pe bază de ordonanţă de reţinere, iar apoi a fost prezentat instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă, propunere care a fost însuşită de acest for.

Furt de lemne...
În ziua de 16 martie, poliţiştii de ordine publică din Câmpina, împreună cu lucrătorii postului comunal Şotrile, au organizat o acţiune în zona de competenţă în vederea prevenirii şi combaterii delictelor silvice. Cu această ocazie a fost oprită pentru control o autoutilitară care transporta material lemnos. În urma verificării documentelor însoţitoare ale materialului lemnos, a fost constatat faptul că avizul de însoţire a încărcăturii prezenta modificări. Cercetările efectuate în cauză au relevat faptul că documentele fuseseră modificate de către Adrian I., din comuna Valea Doftanei, care este în prezent cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată. Totodată a fost ridicată în vederea confiscării cantitatea de 2 mc material lemnos esenţă de fag.

... şi de cărbuni
În ziua de 15 martie, poliţişti din Filipeştii de Pădure i-au depistat pe Marcel B., de 39 de ani şi Leonaş V., de 34 de ani, ambii din comuna Măgureni, care transportau 400 kg material carbonifer. Din verificările efectuate a rezultat că cei doi bărbaţi au sustras cărbunii, cu un atelaj hipo, din incinta carierei Măgureni. Prejudiciul cauzat a fost estimat la aproximativ 160 lei. Materialul carbonifer urma să fie utilizat pentru încălzirea locuinţei. În cauză a fost întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

Accident cu maşina... altuia
La data de 15 martie, poliţişti din Breaza au fost sesizaţi de către Ionuţ C. şi Robert B., ambii din Breaza, despre faptul că celui de-al doilea i-a fost sustras autoturismul. În baza sesizării, poliţiştii din Breaza au demarat investigaţiile. Din primele verificări a rezultat că în aceeaşi zi, în jurul orei 4, Gabriela B., de 19 ani, din Breaza, după ce a sustras cheile autoturismului lui Robert B., a condus pe Str. Victoriei din localitate, a pierdut controlul volanului, a intrat în gardul unui imobil şi după impact a părăsit locul producerii accidentului. Din verificările efectuate s-a constatat că tânăra nu deţine permis de conducere. Acum, aceasta este cercetată penal.

Minori de 14 ani, suspectaţi de furtul unui motoscuter
La data de 13 martie, poliţiştii din Câmpina au fost sesizaţi despre faptul că, în intervalul orar 17-22, persoane necunoscute au sustras un motoscuter proprietatea lui Constantin G., din comuna Poiana Câmpina. Vehiculul fusese lăsat parcat pe Strada Florilor din comuna Cornu. În urma investigaţiilor efectuate, în ziua următoare poliţiştii au depistat principalii suspecţi. Este vorba de doi minori de 14 ani, din comuna Cornu. Motoscuterul a fost recuperat şi predat părţii vătămate, cercetările fiind continuate sub îndrumarea procurorului de caz.

Câmpinean fără permis, la Sinaia
Poliţiştii din Sinaia l-au depistat pe Cristian M., de 20 de ani, din Câmpina, care conducea un autoturism pe Calea Prahovei din Sinaia fără a poseda permis de conducere pentru nici o categorie de vehicule.

Victorie muncită în deplasare

Voinţa Gornet - CSM Câmpina 0-2

Duminică, 21 martie, începând cu ora 11,00, CSM Câmpina a debutat cu dreptul în primul meci din returul campionatului susţinut la Gornet. Pe un teren destul de bun şi o vreme superbă pentru fotbal, meciul dintre CSM Câmpina şi Voinţa Gornet se anunţa încă de la început drept o confruntare echilibrată, dar şi una a orgoliilor, între două echipe arţăgoase şi bine aşezate în teren. Prima repriză a început destul de ezitant pentru ambele echipe, cu puţine faze de poartă şi destul de multe greşeli personale, mai ales la centrul terenului, unde parcă niciuna dintre cele două combatante nu reuşea să îşi creeze superioritate. Cu zece minute înainte de pauză, lucrurile s-au mai limpezit, mai ales la CSM Câmpina, unde experienţa jucătorului-antrenor Ionică Burchi şi-a făcut simţită prezenţa. Prin câteva pase inteligente, Burchi şi-a adus coechipierii de câteva ori în situaţii avantajoase de a ataca poarta adversă şi numai lipsa de concentrare a atacanţilor a scăpat echipa adversă de primirea unui gol. 
Repriza a doua a fost parcă din alt film. Reîntorşi mult mai motivaţi de la cabine, elevii lui Burchi au jucat mult mai combativ, depăşindu-şi adversarii la toate capitolele. Pe fondul superiorităţii tehnico-tactice sau a celei fizice, CSM Câmpina a făcut diferenţa pe tabela de marcaj în ultima parte a reprizei secunde, când a înscris două goluri superbe prin Hromei - lovitură de cap imparabilă după o centrare de manual a lui Ionică Burchi şi Dârstaru - lovitură liberă impecabilă de la aproximativ 20 m.
Pe final, gazdele au avut o mare ocazie de gol în urma unui contraatac tăios, însă faza a fost rezolvată cu un reflex de mare portar al lui Ciprian Cosminescu.
CSM Câmpina a plecat cu 3 puncte mari de la Gornet şi cu certitudinea că echipa se mişcă bine.
Duminica viitoare, CSM Câmpina va juca în compania echipei Viitorul Ţipăreşti, începând cu ora 11,00, pe stadionul din incinta Căminului Petrol.
Imediat după meci, preşedintele CSM Câmpina, Virgil Guran, a declarat: „Sunt mulţumit de rezultat şi de jocul echipei, mai ales de cel din repriza a doua. Se cunoaşte, însă, că băieţii mai au nevoie de experienţă, iar asta se va acumula în timp“.

Victorie fără drept de apel

Unirea Câmpina - Victoria Fântânele 5-0 (1-0)

În primul meci oficial al anului 2010 în actuala ediţie de campionat, Unirea Câmpina a spulberat pe teren propriu formaţia Victoria Fântânele, cu scorul de 5-0 (1-0). Echipa pregătită de Marius Pălănceanu şi Daniel Corcodel a condus ostilităţile de la un capăt la altul al partidei, majorându-şi avantajul pe finalul partidei, atunci când s-a simţit din plin diferenţa la capitolul pregătire fizică.
În ciuda absenţelor lui Burlacu (accidentat) şi Gratie (care trebuie să se opereze de hernie), formaţia câmpineană a deschis scorul prin Basma, în minutul 23. După pauză, Vane a reuşit tripla în minutele 58, 60 şi 90, între ultimele două reuşite intercalându-se şi golul marcat de Cazan, în minutul 75.
Partida a fost arbitrată de Daniel Richită (Boldeşti), asistat de Ciprian Geambazu şi Romulus Sprânceană (ambii Buşteni), observatorul întâlnirii fiind ploieşteanul Viorel Băltăţeanu.

Competiţie de fotbal la sala "Grigorescu"

Vineri, la sala de sport a Colegiului Naţional "Nicolae Grigorescu", a avut loc faza semifinală a Olimpiadei Judeţene la fotbal pentru echipe de băieţi din ciclul liceal. La acest turneu au participat echipe reprezentând Colegiul Naţional "Nicolae Grigorescu" Câmpina, Colegiul Militar "Dimitrie Cantemir" Breaza şi Grupul Şcolar "Ion Kalinderu" Buşteni. Partidele au fost arbitrate de Daniel Avram (din Băneşti) şi s-au consemat următoarele rezultate:
  • Colegiul Militar "Dimitrie Cantemir" Breaza - Grup Şcolar "Ion Kalinderu" Buşteni 1-1, 2-3, după prelungiri
  • Colegiul Militar "Dimitrie Cantemir" Breaza - Colegiul Naţional "Nicolae Grigorescu" Câmpina 1-1, 3-2, după prelungiri
  • Grup Şcolar "Ion Kalinderu" Buşteni - Colegiul Naţional "Nicolae Grigorescu" Câmpina 1-0

16 martie 2010

Nidal ameninţă Spitalul Municipal cu executarea silită...

... şi solicită Primăriei să aloce din bugetul local
 16 miliarde lei vechi pentru a-şi recupera datoria!

Spitalul Municipal Câmpina are din ce în ce mai multe probleme, iar după ce, luna trecută, d-abia a reuşit să plătească o datorie de aproximativ 7 miliarde lei vechi către Romgermed Bucureşti, urmare a acelui contract extrem de dubios aflat în atenţia inspectorilor Curţii de Conturi, dar şi a Poliţiei Economice, în luna martie a sosit scadenţa pentru un alt contract defavorabil spitalului, încheiat în timpul interimatului Constanţei Ţiţei. De fapt nu este vorba de un singur contract, ci de trei contracte succesive încheiate de spitalul câmpinean cu firma bucureşteană Nidal Trading Impex. Contractele nr. 442 din 4 februarie 2008, 455 din 5 februarie 2008 şi 804 din 3 martie 2008 aveau ca obiect furnizarea de bunuri cu destinaţie medicală. S-a cumpărat tot felul de lucruri despre care  cei care ştiu şi se pricep spun că nu aveau absolut nici un rost pentru necesităţile unităţii medicale câmpinene. Contractele s-au încheiat, firma a furnizat produsele convenite, dar spitalul nu a plătit nici un leu!
S-a ajuns inclusiv în instanţă, Tribunalul Prahova pronunţând pe 11 ianuarie 2010 o sentinţă cu titlu executoriu prin care Spitalul Municipal este somat să plătească firmei bucureştene suma de 1.579.904,15 lei, adică aproape 16 miliarde lei vechi. Şi pentru că noua conducere nu are banii necesari pentru a achita această factură consistentă, administratorul societăţii bucureştene, Abu Nabil Rjala s-a adresat administraţiei locale. În adresa nr. 3.429 din 17 februarie 2010, reprezentantul firmei Nidal îi transmite primarului Horia Tiseanu un mesaj destul de dur: „Pentru a evita o posibilă închidere a spitalului prin executare silită, vă rog să găsiţi o soluţie de a sprijini financiar spitalul cu suma de 1.579.904,15 lei, astfel încât spitalul la rândul său să-şi achite această datorie faţă de noi”.
Nu ştim ce va răspunde primarul Horia Tiseanu, mai ales că nu a existat o consultare între acesta şi Consiliul Local, la ultima şedinţă extraordinară,  pe marginea acestui subiect. Certitudinile sunt doar că administraţia locală nu poate aloca fonduri pentru unităţile medicale decât pentru plata utilităţilor, pentru reparaţii şi pentru achiziţia de aparatură, ceea ce nu este nici unul dintre cazurile contractelor spitalului cu firma bucureşteană Nidal. Mai mult, este puţin probabil ca înaintea semnării acestor contracte să fi existat vreo consultare între Constanţa Ţiţei şi reprezentanţii administraţiei locale… Probabil că se va găsi o soluţie pentru ca firma Nidal să-şi recupereze datoria. Dar când vor fi traşi la răspundere vinovaţii pentru jaful sistematic la care a fost supus Spitalul Municipal?!

Editorial

EXMATRICULAREA
Ca să nu mai rămîie repetent şi anul ăsta, Mama mare a hotărît să-l elimine pe antrenatul perdant din oficiu al tuturor alegerilor, dl. Geoană, de la conducerea Senatului. Sigur că e o prostie din partea PDL această forţare a legilor, dar şi mai discutabile sunt aşa zisele „argumente” pe care le-am auzit în apărarea prietenului lui Vîntu. S-a vorbit insistent despre călcarea Constituţiei. Uită spicherii acestei teorii că parlamentul l-a suspendat pe preşedinte numai cu argumentul manelist „că aşa vrea muşchii noştri”, însăşi Curtea Constituţională declarînd acuzaţiile de la vremea respectivă neviabile. Şi atunci, de ce să te miri că ţi se face ceea ce la rîndul tău ai făcut? Simpla discutare a eficienţei (cu cifre concrete de legi aprobate) procesului de legiferare din Senat arată cît de preacară este activitatea instituţiei din deal. Al cărui preşedinte fără pic de bun  simţ, şi sfidînd principiile de drept, a prezidat chiar şedinţa în care demiterea sa era pusă în discuţie. Dincolo de sabotajul discret şi eficient la adresa tuturor iniţiativelor legale reformiste pe care l-a exercitat dl. Geoană, descoperim şi cîteva motive, toate din ultima săptămînă, indirecte pentru care nu un psd-ist ar trebui să conducă senatul. Aflăm astfel că, în marea şi vinovata lor orbire, parlamentarii europeni, luînd în discuţie scutul antirachetă american,  erau cît pe ce să introducă Rusia ca partener de dialog cu putere de decizie. Este meritul europarlamentarului român Traian Ungureanu de a se fi opus acestui amendament. Ei bine, dnii Adrian Severin şi Ioan Mircea Paşcu au votat împotriva intereselor României cerînd expres dialogul cu Rusia. Tot săptămîna trecută aflăm că 16 senatori PSD au votat împotriva proiectului Nabucco. Deci tot împotriva intereselor României. În sfîrşit, şeful proaspăt ales al celor amintiţi mai sus, dl. Ponta, îşi declară senin în public admiraţia pentru Che Guevara cu care se compară, rezervîndu-i rolul de Fidel Castro fratelui liberal Antonescu. O fi vrînd dl. Ponta (istoria e plină de astfel de frustraţi care au produs cele mai mari nenorciri) să pună mîna pe mitralieră pentru a-l ucide pe dictatorul Băsescu, e dreptul domniei sale să-şi ia ca model nu pe Istrate Micescu, de pildă, ci un criminal „revoluţionar”. Dar eu, cetăţean al României europene, vreau să trăiesc în Europa, nu în Cuba. Dl. Ponta n-are decît să-şi ia soţia, socrul, partidul şi să plece în Cuba dacă îi place atît de mult. Însumate, astfel de motive arată cît de pernicios este acest partid cu a cărui „reformare” comentatori limbuţi tot ne ameţesc de cap. Domnul Geoană are şi dînsul frustrări cărora neuitata seară de alegeri le-a pus capac. Este scos din joc de către grupul baronilor de sub tutela lui Adrian Năstase, care se răzbună că nu i-a putut aduce la masa cu bucate. Dl. Ponta e perceput doar ca omul de paie al lui Năstase. Dar şi Ceauşescu a fost ales la vremea respectivă în ideea de a fi un om de paie. Şi aţi văzut de ce a fost în stare. Înlăturarea lui Geoană este o necesitate igienică. Dar ilegală.
(Christian CRĂCIUN)

Liberalii vor un pact cu toate partidele, dar şi să supravegheze cheltuirea banului public pentru reparaţii şi investiţii

O nouă întâlnire a liderilor liberali locali cu presa a prilejuit abordarea mai multor  subiecte. De la bugetul local, care la momentul respectiv urma să fie adoptat, la reorganizarea partidului după congres, de la şomajul din Câmpina, la spectacolul de 8 Martie. Cele mai interesante idei lansate de liberali au fost cea a unui pact cu toate partidele din Câmpina, dar şi cea privind iniţierea unei comisii tehnice, formată din specialişti ai PNL, care să supravegheze cheltuirea banului public pentru reparaţii şi investiţii. La întâlnirea cu presa au fost prezenţi preşedintele Virgil Guran, secretarul Daniel Ioniţă, consilierul local Dragomir Enache şi vicepreşedintele Bogdan Ene.

„Vrem să devenim cel mai important partid de opoziţie!”
Primul subiect abordat de liberali a fost participarea la recentul congres al partidului, la care Crin Antonescu a fost reales preşedinte. „Partidul se reorganizează după congres, pentru că vrem să devenim cel mai important partid de opoziţie. Din organismul de conducere naţional fac parte şi doi prahoveni – Mircea Ionescu Quintus şi Adrian Semcu, dar şi Relu Fenechiu, despre care cred în continuare că a făcut un gest incalificabil adresându-se direct preşedintelui Băsescu, după alegerile prezidenţiale. Este părerea mea, mi-o spun şi mi-o asum”, a spus Virgil Guran.

„Indiferent de ameninţări şi persiflări, vom continua...”
„Nu am primit nici până astăzi răspuns la prima noastră solicitare adresată administraţiei locale, în care prezentam o serie de probleme reale ale cetăţenilor. Am văzut că primarul mi-a răspuns prin presă că ceea ce am făcut noi este un politicianism ieftin. Nu ştiam că se fac bani din politică şi că ceea ce am făcut noi este ieftin... Noi nu vrem decât să ridicăm administraţiei locale problemele reale ale oamenilor, iar primarul nu are decât să rezolve aceste probleme şi să-şi asume el meritele. Oricum, indiferent de ameninţări şi persiflări, vom continua să înaintăm administraţiei locale problemele reale ale cetăţenilor. Cât de curând vom trimite o nouă adresa Primăriei prin care vom ridica problema presiunii apei în cartierul Câmpiniţa, precum şi situaţia Grădiniţei nr. 4, din acelaşi cartier, dar şi alte probleme punctuale”, a spus Virgil Guran.
Preşedintele liberalilor a fost completat de singurul consilier local prezent la conferinţa de presă, Dragomir Enache: „Ceea ce facem noi nu sunt decât nişte reluări ale problemelor cetăţenilor, care au fost semnalate Primăriei, dar au rămas nerezolvate. Mai adaug un exemplu. Pe Strada Victoriei este o problemă între nişte blocuri pentru împărţirea unui teren pe care să-l folosească asociaţiile de proprietari din zonă. Există o scrisoare la Primărie în acest sens de mai mult de un an şi, pentru că nu s-a rezolvat nimic, oamenii au venit către noi. De asemenea, ar trebui alocate fonduri pentru repararea vechiului imobil al Şcolii Generale nr. 2, acolo unde s-ar putea amenaja spaţiile necesare derulării programului Şcoală după şcoală”. Asupra acestui din urmă punct, acelaşi consilier a vorbit în cadrul şedinţei Consiliului Local, dar fără a se propune alocarea unei sume anume.

Pact cu celelalte partide
După toate problemele prezentate, preşedintele liberalilor câmpineni, Virgil Guran, a afirmat că „o soluţie bună pentru comunitate ar fi un pact cu toate celelalte partide. Chiar dacă suntem în opoziţie, poate avem idei bune, pentru că oamenii de afaceri sunt versaţi în a găsi soluţii bune pentru comunităţile lor. Astfel, s-ar evita situaţii neplăcute... Dacă faptul că îi informăm asupra unor probleme este greşit, atunci să ne lase pe noi să conducem. Oricum, nu mi se pare corect ca în momentul în care le solicit rezolvarea unor probleme pentru comunitate să fiu trimis la consilierii noştri. De parcă dacă am merge la ei, fără să avem trecere pe lângă cei de la putere, nu am merge degeaba”. Virgil Guran a fost completat de acelaşi Dragomir Enache: „Eu am lansat mai demult ideea unui parteneriat politic, când eram preşedinte al PNL, şi poate ar fi momentul să trecem la un alt mod de a face politică. Şi poate ajungem şi la legea interzicerii migraţiei politice, indiferent de funcţie”.

Invitaţii „portocalii” la spectacolul de 8 Martie
Spectacolul de 8 Martie, plătit din bani de la bugetul local, a fost un alt subiect preferat al liberalilor câmpineni. „Nu mi s-a părut normal ca de 8 Martie să se dea invitaţii doar celor apropiaţi de putere. Nu era vorba de noi personal, ci de oamenii care nu-şi permit să plătească un bilet pentru un spectacol. Sau putea să fie intrarea liberă şi, astfel, poate nu ar mai fi fost nici locuri libere prin sală...”, a spus Virgil Guran.

„Şomajul real este de vreo trei ori mai mare decât cel declarat”
Latura economică a vieţii Câmpinei a fost adusă în discuţie de consilierul Dragomir Enache şi dezvoltată de Virgil Guran, care a precizat: „Deşi administraţia locală putea face multe pentru forţa de muncă de aici, nici un om de afaceri dintre cei pe care îi cunosc nu a fost întrebat vreodată ceva de administraţia locală. Probabil că administraţia locală a avut întâlniri cu oamenii de afaceri, dar în cerc restrâns. Anul trecut ni s-a spus că în Câmpina nu este criză. Dacă anul trecut s-au cheltuit miliarde de lei pentru tot felul de spectacole spunându-ni-se că nu este criză, acum de ce nu-şi iau profesorii salariile integrale?!” De asemenea, liderii liberali au mai precizat că situaţia reală a şomajului este mult mai dramatică decât este prezentată în statisticile oficiale. „În Câmpina sunt aproximativ 2.000 de oameni valizi de muncă, dar care nu lucrează şi sunt în afara celor aproximativ 1.000 de şomeri înregistraţi de Agenţia Locală. Deci, şomajul real este de vreo trei ori mai mare decât cel declarat”, a spus Virgil Guran.

Liberalii vor supraveghea asfaltările
Cum întâlnirea liberalilor cu reprezentanţii mass-media s-a desfăşurat cu numai câteva ore înaintea adoptării bugetului local, bineînţeles că şi acesta a fost un subiect important. „Adevărurile stau în amănunte – a spus cu mult subînţeles Virgil Guran. La o primă vedere a bugetului, în Câmpina pare că se fac tot felul de lucrări. În acelaşi timp, se constată că pentru cultură se dau vreo 20 miliarde, pentru sport – mai nimic, iar pentru sănătate – mai puţin de jumătate din suma alocată pentru cultură. La o privire mai atentă asupra amănuntelor din bugetul local, poate că metrul pătrat de stradă reparată sau modernizată este foarte scump, mai ales că este şi foarte prost. De asemenea, se dau bani pentru asfaltări care s-au mai făcut şi în anii trecuţi. Din toate aceste motive, la PNL s-a constituit o comisie tehnică, formată din oameni de specialitate, care va cere oficial devizele pentru unele lucrări, pentru a supraveghea atât din punct de vedere calitativ, cât şi al costurilor, aceste lucrări de reparaţii şi modernizări ale străzilor. De-abia atunci vom vedea dacă bugetul este cheltuit eficient”.

Cea mai liniştită şedinţă de aprobare a bugetului local

Pe 11 martie s-a aprobat bugetul local, în ceea ce a fost – probabil, în ultimii 20 de ani - cea mai liniştită şedinţă a Consiliului Local în care s-a aprobat bugetul local! Şedinţa extraordinară a Consiliului Local a fost condusă de Marian Nistor, iar absenţa mai multor consilieri din rândul opoziţiei a „subţiat” serios asprimea dezbaterilor. Au lipsit social-democraţii Mihaela Neagu Petrovici, Ion Dragomir şi Gheorghe Tudor, precum şi Adrian Piţigoi, de la PIN. În aceste condiţii, după ce Horaţiu Zăgan a declarat – la figurat vorbind – fortfait, comentariile liberalilor şi întrebările Luminiţei Dumitrescu nu au făcut decât să acutizeze şi mai mult diferenţa faţă de şedinţele similare din urmă cu câţiva ani, în care consilierii se băteau în proiecte şi argumente care să fie introduse în bugetul local.
Aşa se face că singurele amendamente – discutate şi aprobate – au aparţinut… iniţiatorului, adică primarului Horia Tiseanu, şi a unui coleg de partid, Marian Dulă.
Unii ar putea spune că este un semn de înţelepciune înţelegerea şi faptul că nu au mai existat „bălăcărelile” din anul trecut. Totuşi, parcă ar fi de preferat dezbaterile, fie ele şi aprinse, unanimităţilor politice.

Primul buget al Câmpinei care se apropie de 1.000 miliarde lei vechi

94.625.000 lei – aceasta este valoarea bugetului local al Câmpinei în anul 2010, după aprobarea sa în cadrul unei şedinţe extraordinare a Consiliului Local. Nu a mai fost o şedinţă ca în anii din urmă, poate şi din cauza existenţei unei majorităţi rigide, astfel încât vă propunem o trecere în revistă a celor mai interesante puncte pe care ar trebui să le cunoască fiecare câmpinean despre modul în care sunt cheltuiţi banii săi.
Capitolul de venituri al bugetului local este format din sumele defalcate din TVA de la bugetul de stat (25,78%), venituri proprii (47,70%) şi sume primite de la Uniunea Europeană pentru diverse proiecte (25,62%). „Este pentru prima dată când procentul sumelor provenite din fonduri europene atinge un asemenea nivel”, a spus primarul Horia Tiseanu.

Bani mai puţini pentru învăţământ
Direcţia Generală a Finanţelor Publice Prahova a transmis administraţiei câmpinene o situaţie cu sumele defalcate acordate în anul 2010, pentru învăţământ suma fiind de 20.786.000 lei. „Este o sumă mai mică – a spus Tiseanu – decât cea necesară, ceea ce înseamnă că fie va fi o scădere a salariilor, fie vor fi disponibilizări. În privinţa reparaţiilor curente la unităţile de învăţământ s-a alocat suma de 500.000 lei, faţă de un necesar de 800.000 lei”.
Bani puţini şi pentru spitale şi culte
Pentru cele două spitale din Câmpina, în bugetul local sunt prevăzute 300.000 lei (200.000 pentru Spitalul Municipal şi 100.000 pentru Spitalul Voila). „Aceşti bani nu pot fi alocaţi decât pentru reparaţii curente, utilităţi şi dotări. Şi cred că este corect să lăsăm conducerile celor două spitale să stabilească exact pentru ce au nevoie să cheltuiască aceste fonduri”, a afirmat primarul Horia Tiseanu. De asemenea, fondurile pentru culte au scăzut de la 170.000 lei, în anul 2009, la 140.000 lei, în acest an.
Amendamente
S-a vorbit destul de mult la discuţiile pe marginea proiectului de buget, dar atunci când s-a tras linie nu s-au găsit decât două amendamente. Ambele au fost votate şi aprobate în unanimitate. Primul dintre ele a venit chiar din partea primarului Horia Tiseanu: „Deputatul Florin Anghel mi-a promis că este posibilă accesarea unor fonduri europene pentru reabilitarea termică a Spitalului Municipal. Pentru aceasta este nevoie, însă, de un studiu de fezabilitate, pe care vă propun să-l includem în bugetul local, cu o valoare de 20.000 lei”. Un al doilea amendament a venit din partea consilierului Marian Dulă şi a vizat includerea în realizarea studiului de fezabilitate pentru reabilitarea capelei din Cimitirul Bobâlna şi a portalului de la intrarea în Cimitirul Eroilor.

Unde creşte şi unde scade bugetul faţă de anul trecut
Iniţiatorul proiectului de aprobare a bugetului local pentru anul 2010, primarul Horia Tiseanu, a oferit şi o situaţie comparativă a cheltuielilor.

De ce au lipsit social-democraţii de la adoptarea bugetului...

PSD are patru reprezentanţi în Consiliul Local – Mihaela Neagu Petrovici, Ion Dragomir, Gheorghe Tudor şi Horaţiu Zăgan. În ciuda importanţei şedinţei extraordinare a Consiliului Local, în care s-a aprobat bugetul local, trei dintre cei patru consilieri PSD au lipsit, Horaţiu Zăgan fiind singurul prezent. Acesta s-a simţit destul de stingherit de postura în care s-a aflat, ţinând să declare din primul moment al dezbaterilor pe marginea proiectului de buget: „După patru mandate de consilier local, constat că sunt unicul reprezentant al unui partid important cum este PSD la o şedinţă în care se discută bugetul local. Ca o părere personală asupra bugetului, consider că este un proiect îndrăzneţ. În actualele condiţii de criză, cred că orice amendament ar fi doar o mostră de politicianism…”, a spus cu amărăciune şi nostalgie în glas Horaţiu Zăgan. Interesant este că Horaţiu Zăgan a fost sunat de şeful său de partid, Ion Dragomir, la puţin timp după votarea bugetului. Zăgan a ieşit din sală pentru a vorbi la telefon şi le-a aruncat colegilor săi: „Care m-aţi şi pârât, că am votat bugetul?!” După discuţia telefonică, Horaţiu Zăgan a şi părăsit şedinţa Consiliului Local, anunţându-şi votul pentru ultimele două proiecte şi după ce a avut un schimb de replici cu Elvis Arghir pe tema absenţei din sală de la… unele voturi.
Totuşi, de ce au lipsit ceilalţi trei social-democraţi, am încercat să aflăm chiar de la fiecare dintre ei.
Mihaela Neagu Petrovici: „Nu am putut veni la şedinţa extraordinară a Consiliului Local deoarece am avut o şedinţă importantă la Colegiul Medicilor la Ploieşti şi a trebuit să fiu prezentă acolo. Oricum, bugetul trecea şi cu şi fără votul meu…”
Ion Dragomir: „Eu am anunţat dinainte că nu voi putea fi prezent la şedinţa Consiliului Local, pentru că am fost la Bucureşti la şedinţa Consiliului Naţional al PSD, acolo unde a fost ales în funcţia de preşedinte al acestui for deosebit de important pentru partid Adrian Năstase”.
Gheorghe Tudor: „Bugetul trecea şi cu noi şi fără noi, iar dovada cea mai bună este exact ceea ce s-a întâmplat… Adevărul este că nu m-am simţit foarte bine, iau şi nişte pastile şi nu am vrut să mă enervez. Aveam destul de multe de zis şi cu siguranţă m-aş fi enervat fără nici un rezultat”.