15 februarie 2010

Poliţia Comunitară a intrat în zodia... „mâinii forte”!

La mijlocul săptămânii trecute a fost instalat noul director al Poliţiei Comunitare Câmpina, Carmen Gheorghe, cea care a venit în această funcţie transferată de la comanda Poliţiei Comunitare Ploieşti. Prezent la instalarea noului director al Poliţiei Comunitare, primarul Horia Tiseanu le-a spus agenţilor: „Aveţi în faţă cu om cu multă experienţă dacă ne gândim numai la faptul că a condus Poliţia Comunitară Ploieşti unde sunt peste 400 de oameni. La Câmpina sunt în jur de 80, deci nu cred că vor fi probleme”. Carmen Gheorghe este încântată că va lucra la Câmpina, municipiu pe care a recunoscut că nu-l cunoaşte deloc, deocamdată, dar a promis că va face din Poliţia Comunitară „mâna forte a primarului”. De asemenea, Carmen Gheorghe, care îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al Federaţiei Naţionale a Poliţiştilor Locali, s-a arătat interesată de constituirea unei asociaţii a poliţiştilor comunitari şi la Câmpina. Dacă noul director are statut de „transfer definitiv”, în schimb, Cristina Radu şi Octavian Tudose au devenit director adjunct şi şef de serviciu, dar… interimari.
Tiseanu i-a avertizat pe agenţii Poliţiei Comunitare
Primarul Horia Tiseanu a profitat de momentul instalării noului director al Poliţiei Comunitare pentru a transmite agenţilor o serie de noi directive şi… avertismente.Edilul-şef le-a cerut poliţiştilor comunitari să-i amendeze pe câmpinenii care nu-şi curăţă trotuarul, dar şi pe cei care-şi lasă maşinile înzăpezite pe carosabil. „Aveţi cadrul legal pentru aplicarea de sancţiuni, pentru că există şi o lege în acest sens, dar şi o hotărâre a Consiliului Local. Trebuie respectată curăţenia oraşului, aşa că vă solicit să luaţi măsuri, să-i somaţi şi să-i amendaţi pe cei care nu-şi curăţă trotuarul de zăpadă, fie persoane fizice, fie juridice. Şi trebuie să-i identificaţi pe proprietarii maşinilor lăsate zile întregi pe carosabil, pline de zăpadă, maşini care încurcă şi circulaţia, dar şi utilajele de deszăpezire”.Apoi, Tiseanu a amintit de două incidente recente în care armele agenţilor Poliţiei Comunitare s-au descărcat accidental: „Din fericire, nu a fost nimeni rănit, dar vă atrag atenţia că, dacă astfel de incidente se repetă, cei vinovaţi vor fi sancţionaţi. Şi nu cred că vă convine o sancţiune, pentru că s-ar putea ca, dacă se va ajunge la disponibilizări, primii vizaţi să fie cei cu sancţiuni”. Iar Tiseanu şi-a continuat tirul avertismentelor: „Şi mai uşor cu băutura! Pentru că, dacă în cazul descărcării unei arme poate fi vorba de un accident, pentru băutură nu aveţi nici o justificare, iar eu nu voi tolera astfel de manifestări în serviciul public local”!

Editorial

FURNICARUL DE SUB SCUT

Mare zaveră chestia cu scutul! De fapt, este cel mai important moment din istoria recentă a României, completînd benefic intrarea în UE şi NATO. Orice privire asupra istoriei noastre ne arată că momentele bune, ca şi cele proaste, au depins totdeauna de alianţele în care ne-am aflat. De data asta ne aflăm de partea cea bună a istoriei. Cu atît mai de neînţeles mi se par reacţiile de tip: capul plecat în ţărînă! Să nu se supere ruşii! Cine gîndeşte aşa, merită să moară sclav. De la dl. Iliescu nu te poţi aştepta la altceva decît să se situeze de partea ruşilor. El a fost şi rămîne un colonizator. Dl. Antonescu este atît de insuficient cultural, blocat în ura sa împotriva lui Băsescu, încît nu vrea ca preşedintele să „ponteze” această reuşită. Vrea să-l distrugă. Uitînd că niciodată politica nu poate avea ca ţel anularea unui om, ci binele public (definiţie de manual). Adevărul este că istoria ne-a luat-o înainte. Incapabili de a vedea mai departe de vîrful nasului, nu sesizăm (o repet cu încăpăţînare) momentul favorabil prin care trecem împotriva unei clase politice mizerabile şi a unei populaţii degenerate. Ciudat este că aceiaşi „făcători de opinie” care mustăceau anul trecut că scutul e doar e pentru Cehia şi Polonia, deducînd jubilativ că americanii nu dau doi bani pe România şi pe Băsescu, aceiaşi deci, sunt acum împotriva scutului. Caută nod în papură, numai pentru a nu accepta că s-au înşelat. Îmi vine să citez vorba lui Carp că România are prea mult noroc. Nemeritat. Sigur că norocul ăsta (ca orice noroc) se poate pulveriza într-o clipă. Ce s-ar fi întîmplat dacă Geoană zis cel mov ar fi fost preşedinte? Cu vizitele sale incognito la Moscova, chestiune rămasă într-o suspectă obscuritate. Distrugerea României s-ar fi completat cu rapiditate. Sigur că scutul nu ne rezolvă nici una dintre problemele interne. Furnicarul de sub el rămîne la fel de agitat. Acum cîteva săptămîni s-au spus obişnuitele cuvinte lozincarde despre ziua unirii şi despre Cuza. Ce am putea observa este că atunci, ca şi acum, modernizarea galopantă (nu avem altă soluţie, nu avem timp) a ţării trebuia făcută împotriva voinţei şi a inerţiei generale. Şi Cuza a făcut-o. Cred că scutul ăsta, dincolo de funcţiile lui militaro-strategice, poate avea şi rostul mai greu sesizabil de a ne trezi din letargia seculară. Ne-a dat Dumnezeu sau natura o iarnă cum n-a mai fost de mult. Prilej chiar şi pentru gimnaştii unui singur neuron din presă de a observa că zăpada dintre blocuri trebuie totuşi înlăturată de către locatari. Sunt aceeaşi forţoşi care induc spaima de reacţia ruşilor, în loc să inducă mîndria şi voinţa de a face. Singurul verb de care avem nevoie este a construi. Restul e secundar. A construi nu numai zidărie, ci mai ales instituţional. Am pierdut ca idioţii 20 de ani uitîndu-ne la televuzor, ceea ce la ritmul de schimbare a lumii de azi este destul de mult. Avem o clasă politică a cărei singură abilitate este tragerea de timp. Uitaţi-vă cum dau de-a-ndărătelea cu chestiunea reducerii numărului de parlamentari. „Da, a decis poporul prin referendum...dar, însă, deci, deoarece, să mai vedem, procedurili”, etc etc. Treaba asta cu scutul arată că suntem mai importanţi decît ne vine nouă înşine a crede. Nu ne rămîne decît să conştientizăm şi să ne dedicăm edificării. Trăim o situaţie paradoxală, care contrazice spusa celebră a lui Titulescu: România are o bună politică externă, cu rezultate excepţionale în ultimul deceniu, grefată pe o dezastruoasă politică internă. Totul depinde de ce se întîmplă sub scut. (Christian CRĂCIUN)

Office Pro International nu-şi plăteşte impozitele pentru „Casa Cărţii”

De ani întregi, „Casa Cărţii” a rămas o pată neagră pe obrazul Câmpinei. Arată ca un loc părăsit, în paragină, chiar dacă se află la kilometrul zero al urbei. Nici administraţia locală nu a reuşit să găsească o soluţie pentru acest imobil, prevalându-se de faptul că este o proprietate privată.Din patrimoniul Companiei Publice, „Casa Cărţii” a intrat în proprietatea societăţii Arcadia 2000 Bucureşti. Puţină lume ştie, însă, că încă din 27 aprilie 2007, firma bucureşteană a vândut „Casa Cărţii” unei alte firme tot din Capitală – Office Pro International. Această firmă a fost înfiinţată în anul 2003 şi îşi are sediul pe Strada Emil Racoviţă, iar principalul său obiect de activitate este comerţ cu ridicata al altor bunuri de uz gospodăresc. În ultimul an pentru care există referinţe, anul 2008, această firmă a avut venituri de 2.576.240 lei şi un profit de 587.449 lei, adică aproape 6 miliarde lei vechi.Cu toate acestea, firma bucureşteană Office Pro International nu a reuşit să-şi plătească integral impozitele pentru „Casa Cărţii” către bugetul local, fiind înregistrată cu o datorie de aproape 40 milioane lei vechi.

Modernizarea şi repararea străzilor deţin ponderea la capitolul investiţii

Primarul Horia Tiseanu a prezentat priorităţile bugetului local în anul 2010
Se apropie momentul adoptării bugetului local, astfel încât am apreciat ca fiind important să vedem punctul de vedere al primarului Horia Tiseanu pe marginea principiilor care vor sta la baza alcătuirii noului buget.„Probabil că va fi un buget mai strâns decât în anul 2009 şi cred că veniturile din acest an nu se vor ridica la nivelul anului precedent, mai ales că, la nivelul municipiului Câmpina, nu am crescut taxele şi impozitele locale. Marea problemă va fi la alocarea cotelor defalcate din impozite, acolo unde, dacă reducerile vor fi drastice, atunci am putea cu adevărat să fim nevoiţi să impunem o restrângere şi mai mare a bugetului local”, ne-a spus primarul Horia Tiseanu.Modernizarea şi repararea străzilor vor continua să deţină ponderea principală în investiţiile bugetului local din acest an. „Stăm foarte prost la capitolul infrastructură şi este mare nevoie de investiţii serioase în modernizarea şi repararea străzilor. Într-o ordine, nu neapărat cea în care se vor derula şi lucrările, avem în vedere pentru modernizare în anul 2010 străzile Panduri, Sulfinei, Ion Creangă, Plaiului, Fabricii, Andrei Mureşanu, Salcâmului, Scărişoara, Luceafărului, Lacului, Stânjeneilor, Arinului, iar pentru reparaţii - străzile Cuza, Şoimului, Henri Coandă, Eminescu, Hasdeu, Anton Pann, Dorobanţi, la care se adaugă toate străzile care vor fi canalizate şi străduţele laterale care pornesc din Griviţei. De asemenea, dacă ajung banii, vor fi reparate şi străzile Primăverii, Maramureş, Câmpului şi Bobâlna. Nu trebuie neglijat nici faptul că vom continua modernizarea parcărilor în zonele Beiuş, Zorilor, Grigore Nicolae, în spatele Blocului ABC, Ecaterina Teodoroiu, 1 Mai, Soarelui, Ana Ipătescu, Milcovului şi în zona notariatelor”, a mai adăugat Horia Tiseanu.În anul 2008, de la bugetul local s-au cheltuit ceva mai mult de 42 miliarde lei vechi pentru reparaţii şi modernizări străzi. Anul trecut, această valoare s-a apropiat de 300 miliarde lei vechi. De unde şi de ce această diferenţă şi care va fi trendul în anul 2010? Primarul Tiseanu a răspuns: „Anul trecut am beneficiat de un fond de rulment mai mare, iar banii au fost folosiţi pentru acest capitol. Apoi, la sfârşitul anului anterior am realizat selecţiile de oferte şi toate procedurile, astfel încât, în momentul în care vremea a permis, din primele luni ale anului 2009 ne-am putut apuca de treabă. În plus, am avut ideea de a grupa mai multe străzi, ceea ce a atras firme mai puternice la licitaţii şi selecţiile de oferte”.Modernizarea şi repararea străzilor nu vor fi singurele priorităţi ale bugetului local în anul 2010. Horia Tiseanu a insistat că vor mai fi şi alte lucrări extrem de importante pentru dezvoltarea localităţii: „consolidarea malurilor Lacului Bisericii, o lucrare care va fi deosebită; sensul giratoriu de la intersecţia Bulevardului Carol I cu Strada Pictor Grigorescu; modernizarea sistemului de iluminat public, care va schimba aspectul urbei, dar şi reabilitarea campusului de la Grupul Şcolar Energetic”.

De Valentine’s Day

Tinerii liberali au dansat şi au cântat alături de trupa The Sixteens

Duminică seara, de Valentine’s Day, tinerii liberali câmpineni s-au reunit într-un număr impresionant la singurul club din Câmpina unde se cântă muzică live. Concursul de fotografii cu tema „Cea mai frumoasă pereche“ şi concertul live al trupei câmpinene The Sixteens au încins atmosfera, transformând petrecerea iubirii într-o seară de neuitat. Premiile acordate de organizatori (printre care şi o cină romantică pentru două persoane) - Alina Filippidis şi Liviu Briciu - au adus mare bucurie câştigătorilor concursului de fotografie, care au fost selectaţi cu destulă dificultate dintr-un total de 45 de cupluri participante.Alături de tineri, la buna dispoziţie şi chiar la dans, s-au „riscat“ şi câţiva dintre seniorii partidului, printre care Virgil Guran - preşedintele organizaţiei locale, Daniel Ioniţă - secretar, Enache Dragomir - consilier local şi nu în ultimul rând Mircea Roşca - consilier judeţean şi preşedintele organizaţiei PNL Comarnic.

Democrat-liberalii au ieşit în stradă de... Valentine’s Day


Chiar dacă este o sărbătoare „importată“, democrat-liberalii câmpineni nu au ratat ocazia de ieşi în stradă, oferind inimioare şi certificate de căsătorie pentru o zi. La această acţiune a fost prezent însuşi preşedintele democrat-liberalilor câmpineni, Horia Tiseanu, care alături de reprezentate ale organizaţiei de tineret a oferit câmpinenilor inimioare.

Rudele unui bătrân decedat la Spitalul Judeţean Ploieşti au lăsat grijile înmormântării în seama Primăriei Câmpina

Multe lucruri se întâmplă pe acest pământ şi zi de zi, parcă mai mult ca niciodată, tindem să dăm dreptate acelei zicale cu „mare-i grădina lui Dumnezeu”. Reprezentanţii administraţiei locale, prin Serviciul de Asistenţă Socială, întâmpină probleme extrem de delicate atunci când este vorba de moartea unor oameni, în general bătrâni, care nu au rude sau au foarte puţine. Povestea următoare este un exemplu concludent.Primăria Câmpina a fost asaltată zile în şir cu telefoane din partea reprezentanţilor Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, care solicitau imperios ridicarea unui bătrân, pe nume Alfred Sicora, care trebuia externat şi care susţinea că nu are rude. O scurtă investigaţie a Serviciului de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei a descoperit... un nepot al bătrânului. Au luat legătura cu acesta, care, la rândul său, l-a vizitat la spital pe bătrân, iar apoi le-a spus angajaţilor Primăriei că nu mai vrea să audă niciodată de ruda din spital.Telefoanele continuau să sune aproape în fiecare zi de la Spitalul Judeţean, până într-o zi, când de la celălalt capăt al firului s-a anunţat că… bătrânul murise!În acelaşi timp, angajaţii Primăriei au aflat că bătrânul avea o fată care locuieşte la Cocorăştii Colţ, tot în judeţul nostru. Au luat legătura cu aceasta, care a refuzat sistematic să-şi ridice tatăl de la morga spitalului ploieştean şi să-l înmormânteze! Bătrânul deţinea, însă, o garsonieră în cartierul Turnătoriei, astfel încât administraţia locală a solicitat fiicei defunctului un act notarial care să ateste că urmaşii bătrânului renunţă la drepturile asupra garsonierei, în favoarea Primăriei Câmpina, cu condiţia ca administraţia locală să suporte costurile înmormântării. Ceea ce s-a şi întâmplat, însă, totul a fost destul de jenant pentru angajaţi Primăriei, care nu aveau nici o vină, fata bătrânului făcând un scandal monstru atunci când a adus actul notarial şi aruncând cheile garsonierei în direcţia salariaţilor de la Asistenţa Socială.În fine, bătrânul a fost înmormântat pe 28 ianuarie anul acesta, dar, la numai câteva zile, fiica acestuia i-a anunţat pe reprezentanţii Primăriei că… s-a găsit o nepoată dispusă să-l înmormânteze pe bătrân în schimbul garsonierei!
Din păcate, cazul prezentat nu este singular, unul dintre reprezentanţii Primăriei dezvăluindu-ne că, într-o altă situaţie similară, fiica unui bătrân decedat a venit la o zi după înmormântare şi s-a arătat foarte supărată pe angajaţii Primăriei că nu i-au oprit „măcar o gură de colivă”…

Titu Maiorescu, 170 de ani de la naştere

Vineri, 12 februarie, în cadrul Bibliotecii Municipale a avut loc uhn interesant program aniversar „Titu Maiorescu - 170 de ani de la naştere“.Activitatea a fost onorată de primarul Horia Tiseanu, consilierul Marian Dulă, prof. Felicia Turosu - directoarea Şcolii nr. 8, prof. dr. Christian Crăciun, jurnalistul Serghie Bucur de la „Informaţia Prahovei“, profesori, ofiţeri, economişti, iubitori ai culturii româneşti. Programul a fost deschis de d-na Liliana Oiştie - directoarea bibliotecii şi a continuat cu expunerile: „Profil Titu Maiorescu“ de prof. Diana Marinache, în care autoarea a remarcat că cel mai autentic portret al lui Titu Maiorescu a fost lăsat posterităţii de la I.L. Caragiale în articolul „Câteva păreri anonime“, unde afirmă: „Dl. Maiorescu, în afară de strălucitul lui talent de orator de catedră, este un mare literat“; „Titu Maiorescu văzut de contemporanii săi“ - un material realizat de muzeologul Alin Ciupală pe baza unor lucrări puţin cercetate; „Titu Maiorescu şi francmasoneria“ de Marian Dulă, care a ţinut să precizeze că Titu Maiorescu „nu a fost în afara masoneriei, ci în interiorul ei“ şi că „iniţiat în Loja Steaua României, Titu Maiorescu primeşte în 1877 gradele 2 şi 3 (respectiv calfă şi maestru)“; „Titu Maiorescu, spirit tutelar al culturii româneşti“, a constituit o altă temă abordată cu multă dezinvoltură, cu un farmec aparte, de criticul literar prof. dr. Constantin Trandafir. „Titu Maiorescu merită toată admiraţia noastră! Este multilateral: este filosof, istoric, politician, orator excepţional, scriitor...“, a punctat dl. Trandafir.Prima parte a programului s-a încheiat cu prezentarea unui fragment din piesa „O noapte furtunoasă“ de I.L. Caragiale, excelent interpretat de un grup de elevi de la Şcoala nr. 8, coordonat de prof. Diana Marinache şi bibliotecara Anda Miroiu.Subtil, de mare rafinament intelectual, publicistul Florin Dochia (redactor şef al publicaţiei „Revista Nouă“ şi director al Casei de Cultură) a continuat cu lansarea unui nou volum de poezie - „Cântece pentru ştergerea umbrei“ - despre care a spus cu duioşie: „Este copilul meu cel mai mic, îl iubesc şi... îl pregătesc pe... viitorul“.După un scurt, dar ironic dialog privind raportul autor - critic literar, dl. C. Trandafir - moderatorul activităţii - a făcut aprecieri elogioase asupra scriitorului Florin Dochia, pe care îl consideră „cel mai bun poet în viaţă din zona noastră. Dânsul depăşeşte cu mult chiar şi această zonă. Este un tânăr poet. Debutează în 2003 cu «Geometria singurătăţii», urmată de «Grădina de hârtie», în 2004 «Cobserva de fluturi», iar în 2008 «Şarpele dezaripat». Este un poet foarte bun“.În aceeaşi notă, etno-folcloristul Gherasim Rusu Togan a scos în evidenţă calităţile deosebite ale poeziei scrise de Florin Dochia: „Este un poet autentic. Foarte serios ca poet. Reprezintă o frântură de cultură şi poezie românească“.Titu Maiorescu a continuat să existe pe buzele tuturor şi la... un bufet suedez apetisant, cu care s-a încheiat o reuşită întâlnire culturală. (Theodor MARINESCU)

Directorii Caselor de Cultură, nemulţumiţi de incoerenţa Ministerului Culturii

Asociaţia Aşezămintelor Culturale din Prahova a organizat, la Casa de Cultură “Geo Bogza” din Câmpina, o întâlnire a directorilor caselor de cultură din judeţ, iar discuţiile s-au axat pe problemele cu care se confruntă aceste instituţii şi pe necesitatea obţinerii unor fonduri nerambursabile. Reprezentanţii caselor de cultură se simt neglijaţi de Guvern, atât din punct de vedere financiar, cât şi legislativ. Nu există acte normative clare, corecte, aşa cum nu există o finanţare pe măsura importanţei actului cultural. De altfel, majoritatea directorilor de aşezăminte culturale prezenţi la Câmpina au afirmat, mai mult sau mai puţin deschis, că Ministerul Culturii este mai degrabă un adversar, mai ales că actele normative emise de această instituţie, care ar trebui să asigure fluenţa activităţii oricăror aşezăminte culturale, sunt mai degrabă incoerente şi neaplicabile.

Elevii şi cadrele didactice de la Şcoala Generală nr. 8 vor să revitalizeze teatrul câmpinean

Arta teatrală a avut o tradiţie însemnată în Câmpina. De aproape 20 de ani, în acest domeniu nu s-a mai întâmplat (aproape) nimic… De curând, elevii şi cadrele didactice de la Şcoala Generală nr. 8 încearcă să revitalizeze arta teatrală din Câmpina. Astfel, la finele lunii trecute, la Ploieşti, ei au participat la concursul interjudeţean „Caragiale, contemporanul nostru”.Trupa „D’ale comediei” de la Şcoala Generală nr. 8 a prezentat o scenă din piesa „O noapte furtunoasă” şi a reuşit să obţină nu mai puţin de cinci premii, din partea unui juriu exigent, format din actorul Ilie Gâlea (preşedintele juriului), profesorul Cristina Tătaru, actorii Daniel Chirea, Ionuţ Burlan şi economistul Laura Rădulescu. Trupa câmpineană este coordonată de profesorul Diana Marinache şi de bibliotecarul Anda Miroiu, iar cei trei elevi care au interpretat scena din „O noapte furtunoasă”, cu care au câştigat numeroasele premii, sunt Andrei Drăgan (rolul lui Spiridon), Sabrina Dumitrică (rolul Vetei), ambii fiind în clasa a VII-a, şi Lavinia Chiseliţă (rolul Ziţei), din clasa a VIII-a.

Câmpina literar-artistică şi istorică

Războiul manifestelor (1)

Războiul psihologic, influenţarea forţei morale a trupelor inamice de pe front, precum şi a populaţiei din spatele acestuia, au cuprins diferite forme şi mijloace în timpul celui de-al Doilea Război Modial (1939 - 1945). Radioul, presa, zvonurile şi manifestele au fost utilizate de Forţele Aliate şi ca factor de sprijin al acţiunilor de luptă împotriva puterilor Axei Berlin - Roma - Tokio şi a aliaţilor acesteia. Doctrina militară britanică atribuia un rol aparte unui sistem eficient de propagandă, care conducea la crearea sentimenului de nesiguranţă, prin lansarea voită a numeroaselor zvonuri. Acestea au avut efecte deosebite asupra mijloacelor de comunicare dintre instituţii şi în rândul populaţiei.[1] Cenzura din România, instaurată în acea perioadă, a condus şi ea la amplificarea zvonisticii, care a luat o amploare deosebită. Această stare generală de nesiguranţă, confuzie şi spaimă a fost amplificată, în perioada bombardamentelor aeriene, şi de manifestele aruncate, sistematic, de aviaţia inamică, ce contribuiau la demoralizarea populaţiei şi armatei.[2] Conceperea mesajelor din manifeste era foarte ingenioasă şi consta în sublinierea diferenţelor existente între vorbe şi fapte, care trebuiau să declanşeze anumite comportamente în rândul populaţiei. Acestea chemau la acţiune, la luarea unor măsuri energice, prin care România trebuia să întoarcă armele împotriva germanilor. Trebuiau sabotate căile de comunicaţie, uzinele de armament şi, în special, sursele de alimentare cu carburanţi şi lubrifianţi ale maşinii de război inamice. [3] În acelaşi timp, tactica folosită de Comandamentul American, arăta că prin bombardamentele aeriene strategice, se urmărea distrugerea obiectivelor, fără menajamente faţă de populaţia civilă. Se urmărea demoralizarea acesteia, care implicit urma să conducă la părăsirea luptei. [4] Prezentăm în continuare câteva din manifestele lansate de aviaţia anglo-americană pe teritoriul României (inclusiv la Câmpina).
(Victor Dumitru)
Note
1. La bombardamentul de la 1 August 1943, pregătirea insuficientă a autorităţilor locale şi a populaţiei, panica ce s-a produs, a condus la apariţia unor zvonuri şi transmiterea unor rapoarte privind lansarea în Ploieşti a unor trupe de „desant aerian“, confundate cu încercarea unor aviatori americani de a se salva cu paraşuta din avioanele lovite de antiaeriană. 2. Stănescu, E., Preda, G., Stănescu, I., „Războiul petrolului la Ploieşti“, Editura „Printeuro“, Ploieşti, 2003. 3. Dr. Preda, G., dr. Manole, J., pr. Stănescu, E., „Festung Ploieşti“, Editura „Printeuro“, Ploieşti, 2003. 4. Idem.

(Text apărut în suplimentul Câmpina literar-artistică şi istorică)

Echipa de handbal din Proviţa de Sus a câştigat prima ediţie a Cupei de Iarnă

Sala de sport a Colegiului Naţional "Nicolae Grigorescu" a găzduit sâmbătă prima ediţie a Cupei de Iarnă la handbal pentru echipe feminine din ciclul gimnazial. Din păcate, Câmpina nu poate decât să găzduiască astfel de manifestări, nefiind în stare să aibă nici măcar o echipă printre competitoare.Iniţiată de omul de afaceri Mihai Burlacu, cel care este şi antrenorul formaţiei Şcolii Generale "Mitropolit Pimen Georgescu" din Proviţa de Sus, competiţia a mai reunit la start echipe ale şcolilor generale din Domneşti - Ilfov, Telega şi Măgureni.Pe parcursul mai multor ore, spectatorii care au ales să-şi petreacă timpul la sala "Grigorescu" nu au avut ce regreta, întrecerea fiind de multe ori pasională şi pasionantă.În primul meci s-au aflat faţă în faţă echipele şcolilor generale din Proviţa de Sus şi din Măgureni, cea dintâi impunându-se mult mai clar decât o arată scorul de 17-2. A urmat o întâlnire mult mai echilibrată, între echipele şcolilor generale din Domneşti - Ilfov şi Telega, acestea din urmă impunându-se la limită, cu scorul de 14-13.A urmat finala mică, pentru locurile 3-4, în care echipa Şcolii Generale din Domneşti - Ilfov şi-a spulberat adversarul, Şcoala Generală din Măgureni, cu 22-5.Finala a fost un adevărat festin pentru iubitorii handbalului, un sport care - iată - câştigă tot mai mulţi adepţi şi prin comunele limitrofe Câmpinei. Şcolile generale din Proviţa de Sus şi Telega au oferit în finală un spectacol frumos şi foarte echilibrat din punct de vedere al tabelei de marcaj, chiar dacă echipa de Telega a avut în componenţa ei şi jucătoare din clasele a IX-a şi a X-a, iar echipa din Proviţa de Sus numai jucătoare din ciclul gimnazial, aici aflându-se şi cea mai tânără jucătoare - Sabrina Stoica, doar în clasa a IV-a! La capătul timpului regulamentar de joc, scorul finalei era egal, 9-9. Au urmat două reprize de prelungiri, la finalul cărora echipa din Proviţa de Sus s-a impus cu scorul de 14-12, adjudecându-şi astfel prima ediţie a Cupei de Iarnă la handbal feminin. Un merit deosebit de important la câştigarea finalei revine portăriţei Teodora Groşescu, desemnată revelaţia turneului, ea apărând nu mai puţin de patru lovituri de la 7 metri în finală.Echipa Şcolii Generale "Mitropolit Pimen Georgescu" din Proviţa de Sus, antrenor Mihai Burlacu, care a beneficiat de sprijinul important al primarului comunei Proviţa de Sus, Elena Cosmoiu, a avut următoarea componenţă: portar - Teodora Groşescu, jucători - Sorina Duricu, Roberta Voiculescu, Denisa Toma, Sabrina Stoica, Loredana Duţă, Teodora Bucur, Andra Postelnicu, Ioana Chilom, Andrada Movileanu şi Ştefania Tudose.La finalul întrecerii, Direcţia pentru Sport Ilfov, prin directorul Dan Radulian, a oferit diplome şi medalii echipelor clasate pe primele trei locuri ale competiţiei.În concluzie, se poate spune că am asistat la o competiţie de un nivel ridicat, pe care Câmpina o merită, chiar dacă - practic - nu a contribuit decât prin punerea la dispoziţia participanţilor a sălii de sport a Colegiului Naţional "Nicolae Grigorescu". Poate că ceilalţi profesori de educaţie fizică şi sport de la unităţile de învăţământ câmpinene, precum şi factorii de decizie ai sportului local, vor lua măsurile necesare pentru ca acest frumos sport să (re)devină o tradiţie pentru Câmpina şi copiii ei.

Arbitrul bucureştean Radu Petrescu a fost prezent la şedinţa arbitrilor câmpineni

La cursurile Şcolii de Arbitri de Fotbal de la Câmpina şi la şedinţa arbitrilor din cadrul Subcomisiei Câmpina a fost prezent şi arbitrul bucureştean Radu Petrescu, un obişnuit al brigăzilor internaţionale, mai ales în Europa League. Bun prieten cu centralul din Breaza, Andrei Antonie, care a avut de susţinut o lecţie în faţa viitorilor arbitri din Câmpina şi împrejurimi, Radu Petrescu a venit cu plăcere la Câmpina, le-a vorbit arbitrilor şi cursanţilor, care l-au ascultat cu foarte mare atenţie, visând - poate - că într-o zi vor ajunge să-i calce pe urme şi să arbitreze pe mari arene ale Europei - la Viena, Bremen sau Salzburg, ca să amintim numai arene unde a oficiat Radu Petrescu în ultimul an, dar şi mari echipe ale Europei, printre care Rapid Viena, Aston Villa, Valencia, Werder Bremen sau Lazio Roma. Radu Petrescu le-a promis arbitrilor câmpineni că va reveni în mijlocul lor ori de câte ori va fi invitat şi timpul îi va permite.

Echipa feminină de gimnaziu a Colegiului "Grigorescu" s-a calificat la faza judeţeană a Olimpiadei la baschet


Joi, sala de sport a Colegiului Naţional "Nicolae Grigorescu" a găzduit returul fazei locale a Olimpiadei Sportului Şcolar la baschet pentru echipe feminine de gimnaziu.S-au aflat faţă în faţă echipe reprezentând Colegiul Naţional "Nicolae Grigorescu, Şcoala Generală "Ion Câmpineanu", ambele din Câmpina şi Şcoala Generală "George Enescu" din Sinaia. Au fost întreceri pasionante, uneori fetele, destul de fragile, resimţind contactele mai dure. S-au înregistrat următoarele rezultate, care califică formaţia Colegiului Naţional "Nicolae Grigorescu" la faza judeţeană a acestei competiţii:

  • Şcoala „Enescu” – Colegiul „Grigorescu” 8-18
  • Şcoala „Enescu” – Şcoala „Câmpineanu” 12-4
  • Colegiul „Grigorescu” – Şcoala „Câmpineanu” 22-6

Colegiul "Grigorescu" a câştigat Cupa Liceelor la baschet masculin


La sala de sport a Colegiului Naţional "Nicolae Grigorescu" din Câmpina a avut loc săptămâna trecută Cupa Liceelor la baschet pentru echipe masculine din ciclul liceal. Au participat trei echipe, care au jucat între ele, pe principiul fiecare cu fiecare, la final, echipa gazdă adjudecându-şi trofeul pus în joc.
Colegiul Naţional "Nicolae Grigorescu" - Grupul Şcolar Energetic Câmpina 53 - 26
Colegiul Naţional "Nicolae Grigorescu" - Colegiul "Cantacuzino" Sinaia 57 - 31
Colegiul "Cantacuzino" Sinaia - Grupul Şcolar Energetic Câmpina 24 - 33

Unirea Câmpina îşi ambalează motoarele

Singura reprezentantă a Câmpinei în Liga A Prahova, Unirea Câmpina, îşi continuă pregătirea în vederea reluării sezonului competiţional.Formaţia antrenată de Marius Pălănceanu şi Daniel Corcodel a susţinut mai multe meciuri de verificare - a câştigat cu 2-0 cu CS Floreşti, tot cu 2-0 cu formaţia de juniori a clubului Astra Ploieşti, şi 3-3, în deplasare, la CS Cornu.Antrenorul Marius Pălănceanu se arăta mulţumit de stadiul pregătirii jucătorilor formaţiei sale, mai ales în condiţiile destul de grele din punct de vedere economic, cu atât mai mult cu cât în lot nu a apărut decât o singură noutate - Cristian Zbârcea, de la CS Cornu. În schimb, un alt jucător de la formaţia din Cornu, pe care Pălănceanu şi-l dorea în tricoul Unirii, Cârstei, a declinat oferta grupării câmpinene din cauza serviciului său care nu-i prea permite suficient timp liber pentru a face faţă exigenţelor eşalonului de elită al fotbalului judeţean.